ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

ISTEMUL PATRULELOR
Publicarea acestui material referitor la sistemul
patrulelor ca sprijin pentru liderii cercetasi va fi,
sperm, de un real folos si va avea ca rezultat o
schimbare radical n managementul unittilor.
Avantajele acestui sistem, din punctul de vedere a
ceea ce ne strduim s realizm n munca noastr cu
tinerii, au fost demonstrate cu claritate n cei
aproape o sut de ani de cercetsie.
Binenteles c nu va fi deloc o munc usoar pentru
cineva care multi ani a condus o unitate fr a da
tinerilor oportunitatea de a-si dezvolta calittile de
conducere si fr a implementa n totalitate sistemul
patrulelor ns, din punctul de vedere al eficientei,
considerm c merit fiecare secund investit n
aplicarea lui.
Aceast schem nu este nou. Baden Powell a ncorporat acest sistem n toate planurile si
scrierile sale. A fost pe de-antregul pus n practic si s-a demonstrat c este cea mai eficient cale
de a asigura rezultatele asteptate. Pentru multi poate prea o cale mai dificil dect cea pe care au
urmat-o pn acum, ns, la final, ea va conduce la o simplificare semnificativ a sarcinilor de
lider Scout. Pe de alt parte, ns, asta nu va scuti liderul de responsabilitatea mentinerii
standardelor cercetsiei sau transferarea responsabilittilor pe care le are fat de printii tinerilor
pe care i are n grij.
Sistemul patrulelor deschide calea prin care, descoperind abilittile si potentialul de lideri ale
membrilor unittii, se va putea mprti responsabilitatea cu cei care vor deveni sefi de patrul si
adjuncti de sefi de patrul. Aceasta aduce n sprijinul liderului adult mintea alert a tinerilor care
descoper simtul responsabilittii, cu o fireasc bogtie de resurse ce va mbuntti oportunittile
oferite cercetsiei de a functiona n viata tinerilor, prin programele si timpul liber al cercetasilor.
ntr-adevr, o unitate bine dezvoltat, care foloseste sistemul patrulelor, nseamn cercetsie ZI
DE ZI, datorit activittii permanente a sefilor de patrul, si nu doar cu ocazia ntlnirilor
sptmnale sau a hike-urilor ocazionale.

-1-

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Cuvnt catre liderii cercetasi

Cercetsia dezvolt un nalt spirit cettenesc
datorit progresului fiecrui tnr n munca de a
acumula recompense, dar si prin cresterea
capacittii sale de a lucra n echip n jocurile de
patrul, competitii si proiecte.
Omul respect legile, nu numai datorit fricii de
nchisoare sau de politie, ci si datorita spiritului de
loialitate fat de societate. Grupul de tineri este
pentru ei societatea. Patrula cercetseasc devine
gasca lor. Ei lucreaz si se joac pentru succesul
patrulei lor. Ei nvat s devin adulti responsabili
prin loialitate si joc de echip n cadrul patrulei.
Cu ct creste tnrul, cu att loialitatea sa fat de un grup se dezvolt. n primul rnd se gndeste
la sine, la familia sa, la grupul de prieteni, apoi la scoal, la biseric, la orasul natal - nainte de a
se gndi la tara sa si, n cele din urm, la umanitate.
Dezvoltarea acestei loialitti depinde de modul n care tnrul nvat mai devreme sau mai trziu
s-si joace rolul n cadrul patrulei spre binele ei. Cercetasul trebuie s nvete s se pun n fundal
si s acorde un rol primordial intereselor patrulei sale. De aceea activittile inter-patrule,
ncrederea n sefii de patrule, responsabilittile patrulei pentru programe si o bun disciplin sunt
importante pentru tine, liderul adult.
Sistemul patrulelor a fost n totdeauna politica cercetsiei.
Multi lideri au folosit acest sistem pentru vreme
ndelungata, si si gestioneaz si astzi unitatea dup acest
plan. Scopul acestui material este de a accentua ntelegerea
sistemului si de a stabili ct mai clar cum trebuie el utilizat.
Valoarea practic a acestei brosuri va fi realizat n msura
n care ea va fi utilizat de ctre echipa de lideri adulti a
fiecrei unitti.
Modul n care i formezi pe sefii de patrul din unitatea ta conduce la dezvoltarea sau la
disparitia ei. Echipa National de Programe te ndeamn s pui n aplicare ideile prezentate n
aceast brosur cu speranta c acest lucru va fi de folos n formarea tinerilor pentru a fi lideri .
Intr-un anumit oras existau trei unitti de cercetasi, fiecare plin de succes n felul ei. Liderii
adulti care le gestionau, se ghidau dup trei metode diferite n organizarea si managementul
unittii lor - trei moduri divergente. Alegerea corecta sfrseste ntotdeauna cu dezvoltarea unui
bun cercetas, educat n spiritul responsabilittii, demn de ncredere, lider de calitate, cu initiativ
- pe scurt: un adult bine pregtit.

-2-

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Unitatea nr.1 se mndreste cu toate nsemnele de merit pe

care cercetasii ei le posed. Liderul adult este un mptimit
al computerelor. Majoritatea cercetasilor din unitatea sa au
mnecile bine garnisite cu nsemne. Mintile lor au fost
umplute cu informatii tehnice, ca de exemplu simptomele
apoplexiei si ale insolatiei, diferenta dintre RAM si CAD si
ultimele descoperiri n tehnologia video. Aceste nsemne siau pierdut ns, de mult, esenta: nvtare prin actiune.
Liderul adult a condus aceast unitate ca pe o clas mai
mare. Patrulele au existat ca si subdiviziuni ale unittii,
titulatura sef de patrul fiind pur si simplu onorific. Din
pcate, de cnd ntreaga imaginatie, initiativ si
responsabilitate au fost puse sub controlul exclusiv al
liderului adult, aceast unitate a degenerat deseori ntr-o
multime dezorganizat.
Unitatea nr.2 al crei lider adult a fost n armat, a fost cea
mai bun unitate n competitii, exercitii si ceremonii. n
timpul ntlnirilor unittii se putea auzi cderea unui ac.
Cercetasii functioneaz ca un ceas. Ei sunt foarte buni n
pioneering, semnalizri si alte practici cercetsesti. Si ei siau tiat portia de nsemne de merit.
Liderul adult a planificat toate activittile a animat toate
reuniunile, a furnizat toate instructiunile si a dat toate
ordinele. De fapt, liderul adult a luat toate deciziile care au
cerut
initiativ
sau
responsabilitate.
Singura
responsabilitate delegat sefilor de patrul a fost cea
referitoare la pstrarea disciplinei. Unitatea a fost factorul
dominant, patrulele neavnd o responsabilitate mai mare
dect un pluton ntr-o companie de infanterie.
Unitatea nr.3 aduce ceva n plus la splendidul spirit de
loialitate al unittii, pe care nici unitatea nr.1 nici unitatea
nr.2 nu l are, si anume idealul adevrat al ncrederii,
manifestat n hike-urile patrulei, sau la ntlnirile ei n care
nu au participat adultii. Fiecare patrul si face propriile
planuri si poate primi responsabilitatea de a avea grij de
sarcinile ce i revin pn la capt, sub propria sa conducere.
Unitatea nr. 3 opereaz sub sistemul patrulelor unde fiecare
grup are rolul sau, reprezentnd o unitate functional. Dac
ati participa la o ntlnire de unitate ati gsi patrulele n
colturi diferite ale ncperii, fiecare exersnd diferite faze
ale programului cercetsesc. Liderul adult se tine deoparte
si ofer stimuli, ghideaz si supervizeaz ce este necesar
pentru o bun dezvoltare a eficientei patrulei si a spiritului
unittii.

-3-

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Exemplele anterioare reprezint trei tipuri de organizare si administrare a unei unitti de

cercetasi, asa cum sunt multe n tar. Unele unitti au elemente comune tuturor celor trei moduri,
n timp ce altele sunt complet diferite.
Nu credem c este necesar o dezbatere pentru a stabili valoarea metodei descris la unitatea
nr.3. Pentru anumiti cercetasi operarea unui asemenea plan este o sarcin usoar n timp ce,
pentru altii, a proceda astfel reprezint o real provocare adus abilittilor personale. Sperm c
prezentarea avantajelor sistemului patrulelor n paginile urmtoare va inspira multi lideri adulti
s vad valoarea indubitabila a planificrii n sistemul patrulelor, indiferent de cantitatea de
munc sau efortul implicat, n organizarea si gestionarea unittii lor. Cnd acest lucru a fost
fcut, cresterea eficientei n ceea ce se realizeaz efectiv precum si eliberarea de
responsabilitatea referitoare la detaliile de zi cu zi, vor duce la o mare satisfactie pentru cei care
lucreaz ca lideri adulti ntr-o astfel de unitate.
Robert Baden Powell, fondatorul miscrii Scout spunea:
Multi lideri Scout nu recunosc n primul rnd extraordinara eficienta pe care o pot dobndi
prin sistemul patrulelor. Acest sistem va pune cercetasii ntr-un grup permanent sub conducerea
unuia dintre ei - seful de patrula . Pentru a obtine cele mai bune rezultate trebuie sa-i dati
acestuia o reala, adevarata si nengradita responsabilitate. Daca aceasta responsabilitate pe
care i-o veti oferi va fi doar partiala veti obtine doar rezultate partiale.
Un grup sau o gasca este o unitate naturala de tineri, indiferent daca ea e constituita pentru
joaca sau pentru nazdravanii si persoana cu cel mai puternic caracter dintre ei ajunge n frunte
ca lider. Aplicati aceasta schema naturala la propriile voastre scopuri si va va aduce cele mai
bune rezultate. Liderul adult ofera doar tinta si mai multe patrule se vor ntrece pentru a o
atinge, n acest mod ridicnd automat propriul lor standard de nsufletire si eficienta pe toate
planurile

Cercetasia pune accentul pe formarea de lideri

Practic toate organizatiile de tineret au ca obiectiv
formarea caracterului tinerilor; miscarea Scout nu
are monopolul asupra acestui aspect.
Totusi, cea mai importanta caracteristic pe care
miscarea cercetseasc o accentueaz prin
pedagogia sa este dezvoltarea tinerilor nu numai n
scopul de a se forma ca persoane cu un bun
caracter, ct si, chiar mai ales, ca lideri n
comunitate. Astzi Romnia are nevoie de oameni
capabili s conduc si s ia initiative si asta este
valabil pentru toate nivelele sociale.
Putem afirma c cei mai multi oameni pot fi mprtiti n doua categorii :
(1) Cei care conduc - liderii,
(2) Cei care sunt condusi, adic cei care i urmeaz pe lideri.

-4-

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Calittile de conductor:
Calittile de conductor sunt partial nnscute dar, n cea mai mare parte, ele sunt dobndite n
urma instruirii si dezvoltrii. Singura perioada n care aceste calitti pot fi dezvoltate, n msura
n care ele devin cu adevrat parte a caracterului unei persoane, este adolescenta, cnd mintea se
afl ntr-o stare plastic care face o astfel de instruire posibil. Situatia seamn ntructva cu
nvtarea echitatiei. Persoana care se apuc de clrie la o vrst naintat nu avanseaz prea
mult, iar sansele de a deveni un clret desvrsit sunt minime lucru perfect posibil, ns, dac i
s-ar fi dat ocazia n tinerete.

Modul Scout de dezvoltare a calittilor de conducere:

Educatia cercsaseasc n acest sens este axat pe angajarea tnrului pentru a nvta cum s
conduc, cum s gestioneze un grup mic, o patrul. Dar, pentru c dorim s avem rezultate,
aceast responsabilitate trebuie s fie una adevrat, si nu doar una pe hrtie. Un lider adult care
nu face un obiectiv principal din exploatarea sefilor de patrul, mai degrab dect a lui nsusi
si care nu reuseste s treac peste ceea ce EL ar vrea s fie fcut intr-un anume mod, esueaz, iar
rezultatele vor fi pe msura.
Pentru c o unitate s aib succes n cercetsie, membrii ei trebuie s triasc, s se miste si s
aib propria existent n cadrul patrulei.

Ce este o patrul?
Patrula de cercetasi poate fi definit ca un
grup mic, permanent, de tineri legati de un
interes similar, lucrnd mpreun sub
conducerea responsabil a unuia dintre ei seful de patrul.
Una, dou, trei, patru sau cinci patrule pot
forma o unitate de cercetasi, ns patrulele
sunt elementele functionale - organizarea
unittii este gndit doar pentru a le furniza
supervizarea, coordonarea, loialitatea si
serviciul. Patrulele sunt constituite din
grupuri naturale mai degrab dect din
diviziuni arbitrare de opt persoane.
Patrula, oriunde este posibil, devine locul de practicare si nvtare a tehnicilor cercetsesti, de
joac si competitie, pentru hike-uri, campuri si ntlniri; de fapt pentru cercetsia n toate
variatele ei manifestri. Aceasta este posibil ns doar dac liderul adult si poate plasa ntreaga
ncredere n abilitatea si experienta sefului de patrul - considernd c ncrederea cercetseasc
se bazeaz pe cantitatea de instruire si formare pe care liderul adult a dat-o sefilor de patrul, prin
continua ndrumare si motivare.
Se spune c sistemul patrulelor nu este doar o metoda prin care cercetasia si atinge scopurile;
ea este chiar singura metoda. Acest sistem poate fi adaptat si utilizat ntr-o mai mic sau mai
mare msur, ns esential este ca grupurile mici si permanente s se afle sub responsabilitatea
unui sef de patrul si s fie organizate ca o patrul de cercetasi.

-5-

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

n forma sa liber, lipsit de constrngeri, gasca este doar un grup de tineri trind ntr-o
oarecare vecintate, care si petrec de obicei timpul mpreun dup scoal. Gasca este apt de a
fi neprtinitoare si democratic, trind n strns legtur cu fiecare si formndu-i ca membri
activi, iar spiritul de gasc este cu adevrat unul puternic cnd ei mpart un interes comun.
Gstile de cartier, desi se ocup cu o varietate de activitti, au de obicei cteva obiective
particulare de care sunt n principal interesate. Aceste obiective pot fi: fotbalul, excursiile,
discoteca sau, n gstile rele, furtul. n cercetsie scopul comun al grupului sunt proiectele
patrulei, ca faze speciale ale programului scout: hike-uri, not, primul ajutor, pioneering, etc.
Dac aceast specializare este rezultatul spontan al grupului, el functioneaz fr sincope. Patrula
furnizeaz prin ea nssi, din interiorul ei, acei stimuli care vor ndemna membrii ei n a avansa
n cercetsie.
Multe gsti au lideri care si ocup pozitia n mod natural, printr-o mic nvestitur sau
ceremonie. O ofens de neiertat este de a pr unul din tovarsii din grup. Loialitatea naturala a
grupului si onoarea sa sunt extinse de ctre cercetsie n principiile scout, n legmntul si legile
scout. Gasca obisnuit, tipic, nu este o simpl asociere hazardat. Accidentele de diferite
tipuri, vrsta sau interesele comune aduc mpreun un grup oarecum mprstiat. Imediat, tinerii
reactioneaz unul la cellalt. Unul sau mai multi lideri ajung n frunte. Grupul se organizeaz
singur, si gseste sau si face singur locul de ntlnire, si stabileste standardele proprii, ncepe s
ntreprind activitti. El dezvolt, ntr-o oarecare msur, o minte colectiv, si actioneaz ca un
tot punnd n practic scheme complexe si activitti care ar fi greu de realizat de ctre o singur
persoan. Gasca este la o scar mai mic, un mic organism social, coerent, definit si eficient,
cu o viat proprie care este mai complex dect suma vietilor membrilor si.

De ce utilizam Sistemul Patrulelor ?

Sistemul patrulelor are trei valori:
prin ncurajarea responsabilittii, dezvolt abilitti de conducere
prin mprtirea muncii n cadrul unittii , tinde s micsoreze sarcinile
echipei de lideri adulti n ceea ce priveste munca de rutin si, n sfrsit,
prin stabilirea patrulelor ca si unitti functionale, asigur
permanentizarea unittii n cazuri de urgent (ca de exemplu plecarea
liderului de unitate).
Singura modalitate de a dezvolta calitti de lider ntr-o persoan tnr este oportunitatea de a si
le exersa. Liderii adulti care tin ntreg controlul n minile lor refuz cercetasilor beneficiile pe
care responsabilizarea le-ar putea avea n construirea caracterului lor. De asemenea, sefii de
patrul care nu le ofer cercetasilor din patrul oportunitatea de a dezvolta proiecte si activitti
din proprie initiativ, gresesc la fel de grav.
Baden Powell, n Aids to Scoutmastership, a scris:
Odata ce cercetasul ntelege ce este onoarea si a fost, prin initiere, nzestrat cu aceasta onoare,
liderul adult trebuie sa-i acorde ntreaga ncredere si libertate de actiune. Trebuie sa-i aratati
prin actiunile voastre ca l considerati o fiinta responsabila. Dati-i o responsabilitate n ceva
anume, indiferent daca ea este temporara sau permanenta, si asteptati plini de ncredere ca el sa
o ndeplineasca.
Nu ncercati sa vedeti cum o face. Lasati-l sa o faca n felul sau propriu, lasati-l sa spuna tuturor
n gura mare despre asta daca e necesar dar n orice caz lasati-l n pace si aveti ncredere ca va
face cel mai bine lucrul acela.
-6-

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Sistemul patrulelor usureaz liderul adult de multe detalii de rutin. Cnd liderul adult preia n
mod direct detaliile ntregii activitti a unittii si patrulelor, aceasta ii cere o atentie permanent.
Cnd si pregteste sefii de patrul pentru a-si asuma cea mai mare parte a acestor
responsabilitti, si usureaz propria munc si reduce timpul pe care trebuie s-l petreac
rezolvnd detalii. Liderii adulti care utilizeaz ntreaga capacitate a sefilor de patrul nu vor
trebui s se mai aplece asupra unor amnunte privind acordarea primului ajutor sau instructiuni
privind semnalizarea, ei vor avea timp liber pentru a studia si a formula planuri, pentru a revedea
rapoarte, pentru a mentine unitatea n dezvoltare si pentru a-si face simtit influenta ntr-o
manier mai efectiv prin contactele personale frecvente pe care le poate avea cu diferite
persoane.
Sistemul patrulelor asigur permanentizarea si durabilitatea unittii. Existenta ei este dependenta
de activitatea continu a liderului adult. Cnd sefii de patrul sunt bine pregtiti n ceea ce
priveste responsabilittile de conducere, ei pstreaz patrulele active si acest lucru asigur viata
unittii, chiar dac liderul adult prseste grupul sau este inactiv pentru un timp.
Obiectivul principal al sistemului de patrule nu este de a face sarcina liderului adult mai usoar,
ci munca mult mai eficace; nu de a asigura o vitez ridicat n progresul cercetasilor, ci de a le
dezvolta capacitatea de a conduce si gestiona viata patrulei.

Organizarea unitatii
nfiintarea unei unitati
1. Cu numai un grup mic de tineri:
Norocos este acel lider adult care se gseste n fata
unui singur grup de tineri, capabil s-si pun
ntregul su timp la dispozitie pentru a se ocupa de
pregtirea fiecruia n parte, lucru imposibil n cazul
unor unitti mari.
Baden Powell a fost odat ntrebat de ce o unitate
nu trebuie s depseasc 32 de membri. Replica sa a
fost c, tnr fiind, a gsit imposibil s intre n
contact si s aib rezultate satisfctoare n
pregtirea a mai mult de 16 tovarsi. El a continuat:
Chiar considernd ca fiecare lider Scout este de doua ori mai capabil dect mine si tot
nseamna ca o unitate nu trebuie sa depaseasca 32 de persoane.
ntr-o unitate cu numai 16 tineri este, probabil, mai bine s avem trei patrule a cte 5-6 cercetasi
fiecare, dect dou patrule de cate 8, deoarece un numr mai mare de patrule ofer o oportunitate
mai mare pentru a dezvolta abilitti de conducere si nu distruge competitia constructiva.
Chiar si cu o unitate mic, liderul adult ar trebui s nceap s se ntlneasc numai cu sefii de
patrul si adjunctii acestora. El i va considera ca pe o patrul si pe el ca un sef al acesteia, se va
ntlni cu ei o data sau de dou ori pe sptmn, i va pregti n ceea ce priveste standardele
pentru badge-uri si le va furniza cunostintele practice necesare activittilor pe care ei le vor
conduce mai trziu n cadrul propriilor patrule. Acestor pregtiri preliminare trebuie s li se
acorde timp suficient pentru a fi siguri c sefii de patrul sunt mai avansati dect restul
membrilor. Cnd seful de patrul este perfect pregtit s-si asume responsabilittile ce i revin,
liderul adult va anunta o ntlnire cu toti membrii unittii si va ncepe s organizeze si s
ndrume unitatea organiznd-o prin Sistemul Patrulelor.
-7-

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

2. Cu un grup mare de tineri:

Modul ideal de formare a unei unitti care se astept
s serveasc unui grup mai mare este acela n care
se ncepe cu un numr mic de tineri si se
progreseaz treptat. ntelepciunea acestui lucru va
iesi la iveal ntr-o perioad de 1 an, cnd eficienta
patrulelor se va datora n mare parte fundatiei sigure
pe care s-au format.
Luati, spre exemplu, un grup care are 30 sau 40 de copii, cu vrsta intre11-14 ani, toti arznd de
nerbdare s devin cat mai repede cercetasi. Dac liderul adult , n zelul su de a face lucrurile
bine, formeaz 4 sau 5 patrule si ncepe s-si organizeze unitatea rapid si imediat, se va pune n
situatia neplcuta de a se simti depsit de obligatiile ce-i revin, imposibil de gestionat de ctre o
singur persoan si, probabil, va esua n demersul su de a instrui sefii de patrula. Diferenta
dintre experienta cercetseasc dobndit de sefii de patrul si ceilalti membri ai patrulei va fi
att de mic nct cei din urm nu-i vor mai privi pe proprii lor conductori cu respectul cuvenit.
Pentru rezultate, responsabilitatea va cdea n ntregime pe umerii liderului astfel nct sefii de
patrula nu mai pot beneficia de oportunittile pentru care Sistemul Patrulelor a fost inventat.
Iat o metoda cat se poate de practica, testata de-a lungul timpului, care se adapteaz imediat
conditiilor locale, si care poate fi un ghid pentru un lider adult, nou n cercetsie. S presupunem,
ca exemplu, o parohie care a nceput s formeze o unitate de cercetasi. Consiliul unittii l-a
numit pe liderul adult, care a convocat o ntlnire special a tuturor tinerilor interesati din acea
parohie. A organizat o sear cu toti, folosind probabil o sal a parohiei, introducnd o multime de
jocuri si activitti si neuitnd ciocolata si prjiturile. nainte de a nchide seara, cnd tinerii sunt
destul de obositi, ii aduna n jurul su pentru a le spune o poveste, si ncepe s le relateze
ntmplri cu cercetasi. Dac aceast ultim parte din program nu e gndit s dureze prea mult
si este ndeajuns de bine organizat pentru a capta atentia celor prezenti, cnd va pune ntrebarea
cti dintre ei doresc s devin cercetasi, probabil c va urma o unanim si entuziast ridicare de
mini.
Acesta este momentul n care liderul explic ideea de patrul si imposibilitatea de a pune n
functiune o unitate n lipsa unor sefi de patrula bine pregtiti. Participantii sunt rugati deci s
aleag 8 sau 9 posibili conductori dintre ei. Unul sau doi pot fi selectati chiar de ctre liderul
adult, dac i cunoaste ntr-o oarecare msur si este familiarizat cu calittile lor de conductori.
Urmeaz cea mai dificil perioad din viata unei unitti. Entuziasmul de nceput al acelui grup
larg de noi veniti trebuie mentinut pn ce putinii alesi sunt pregtiti si testati pentru a vedea
dac sunt pregtiti s devin sefi de patrula. Probabil c cea mai bun metod este de a aranja o
sear pe sptmn pentru ca toti cercetasii s se ntlneasc, s participe la diferite jocuri si s ia
parte la activitti n genul unui club de tineret.
In acelasi timp, liderul adult se ntlneste cu viitorii sefi de patrula, ntr-o alt sear a sptmnii,
dac e posibil chiar de dou ori, si ii pregteste pentru atingerea unei trepte de progres. El ar
trebui s conduc seara ca pe o ntlnire de patrul, el reprezentnd seful de patrul, iar tinerii,
cercetasii patrulei. Astfel ei vor nvta metodele pe care vor trebui s le aplice n momentul n
care vor prelua conducerea patrulelor. Aceast perioad de initiere poate dura pn la 2 luni iar la
sfrsitul ei, un anumit numr de tineri din grupul care au artat calitti de lider vor iesi n
evident.

-8-

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Liderul adult este acum pregtit s sustin o a doua ntlnire n care poate spune grupului ce a
realizat n pregtirea sefilor de patrula. n cadrul acestei ntlniri el poate numi temporar sefii de
patrul necesari. Adjunctii sefilor de patrul vor fi alesi n mod natural dintre cei rmasi n grup.
Tinerii trebuie s aib o ct mai mare libertate n selectarea patrulei de care doresc s apartin.
Dac exist sefi de patrul mai populari, care atrag mai multi cercetasi dect numrul necesar
unei patrule, o sugestie cu tact dat de lider poate asigura o distributie echitabil. Aceste grupuri
devin viitoarele patrule ale unittii si, cu toate c ele sunt, intr-o oarecare msura, artificial
selectate, att timp ct patrulele sunt echilibrate, cu cercetasi mai mari sau mai mici n fiecare,
este surprinztor cum, nc din primul moment al formrii, spiritul patrulei ncepe s se dezvolte.
nainte de a ncheia aceast ntlnire, liderul adult le d cercetasilor o sans s-si aleag propriul
simbol al patrulei, sa-si creeze propriul strigt si s-si aleag culoarea preferat. El ncheie
ntlnirea cu un mic concurs ntre patrule pentru a forma o rivalitate sntoas, care va ajuta
patrula s se tin pe picioare. Detalii suplimentare si sugestii valoroase despre cum trebuie
organizat o asemenea ntlnire sunt artate n alte materiale pentru lideri realizate de ctre
Echipa Nationala de Programe precum si n cadrul stagiilor de formare specifice, deci nu mai
insistm aici.

3. Reorganizarea unei unitti vechi:

Cteodat o unitate intr ntr-un stadiu de involutie, dintrun motiv sau altul, si nu si mai duce viata n conformitate
cu nevoile patrulelor. Dac, prin ntmplare, preluati o
asemenea unitate, cel mai bine este s o reorganizati din
temelii, si nu s ncercati s o crpiti si s sperati n
remedierea de la sine a situatiei.
O sugestie, care a dat rezultate, ar fi organizarea unei ntlniri cu ntreaga unitate, n care le
explicati ce anume v-ati propus s realizati si n care ncercati sa-i faceti s devin interesati de
ideea de a avea un nou nceput. Unitatea urmeaz s voteze, formal, pentru reorganizare. Toti
sefii de patrul si adjunctii lor sunt apoi rugati s-si dea demisia. Unitatea alege lideri noi, si n
jurul lor se organizeaz patrule noi. Fiecare cercetas este liber s se ataseze de seful de patrul pe
care l-a votat. Grupurile se reunesc n jurul sefilor alesi dar, un timp, trebuie permise transferurile
n scopul stabilizrii noilor structuri.
O reorganizare de succes necesit mai mult dect un pic de ingeniozitate. Liderul adult trebuie s
ndeplineasc trei cerinte:
(1) s se asigure c cercetasii sunt grupati corespunztor
(2) s aleag sefi de patrul buni
(3) s pun n functiune patrulele
Odat ce patrulele au fost bine stabilite si sefii de patrul alesi, trebuie definite responsabilitti
clare pentru fiecare patrula, n primul rnd pentru mentinerea ordinii.
Urmtorul lucru este de a le da n sarcin sefilor de patrul instruirea cercetasilor pe care i au,
alocarea celei mai mari prti a ntlnirilor de unitate pentru organizarea interna de patrul,
instruirea liderilor de patrul n asumarea responsabilittii si conducerea eficient a patrulelor.
Apoi ar trebui s se ajung la formularea unor competitii inter-patrule, ca de exemplu o serie de
concursuri n domeniul tehnicilor cercetsesti sau niste jocuri.
n cele din urm, trebuie ncurajate activittile independente, speciale ale patrulei, sub
conducerea liderului de patrul (ntlniri, hike-uri, etc.).
-9-

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Organizarea patrulelor
Ori de cate ori este posibil, cercetasii trebuie
s-si formeze patrulele n concordant cu
propriile lor interese si nevoi, propriile
preferinte, propria prietenie si loialitate. Un
lider adult va descoperi ca, de obicei, un
grup de cercetasi care la nceput erau strini
unul fat de cellalt, n curnd se va
dezvolta ntr-un grup natural, dac le va
oferi aceast oportunitate.

Mrimea patrulei:
Un factor important n spiritul de echip al unei patrule, este mrimea ei. O patrul cu mai putin
de 8 membri nu este n mod necesar incomplet sau ineficient. Sase cercetasi pot lucra foarte
bine. Uneori, o patrul se poate dovedi eficienta chiar si numai cu 4 membri. De obicei, o patrul
cu un sef de patrul bine instruit se va dezvolta n mod natural spre 7 sau 8 membri. Asta
nseamn c o patrul de 8 trebuie considerat ca maximum, dar nu ideal n mod necesar. n
concluzie, patrula poate contine orice numr ntre 4 si 8 tineri, incluznd seful de patrul si
adjunctul su. Acest numr are cteva avantaje:
(1) este apropiat numrului pe care l are grupul de prieteni de pe strad
(2) un sef de patrul poate n mod efectiv si usor s se ocupe de ei
(3) d unittii un numr rezonabil de patrule si deci mreste sansa ca tinerii s-si dezvolte
responsabilitti.

Membrii
Alegerea proprie a fiecrui cercetas ar trebui s fie factorul
principal n formarea patrulelor. Nici un cercetas nu trebuie
s fie obligat s intre ntr-o patrul mpotriva vointei sale
(desi, ocazional, liderul poate da sfaturi, elimina unele
prejudecti sau obiectii mrunte), si de asemenea el nu
poate fi obligat s rmn ntr-o patrul dac are motive
ntemeiate s doreasc o schimbare. De asemeni, cu toate
c liderul adult se poate deseori sftui cu sefii de patrul si
patrula lor n ceea ce priveste noii veniti, admiterea unui
nou membru n patrul trebuie s fie fcut numai cu
aprobarea membrilor ei. O metod ar fi acceptarea unui nou
venit n unitate si apoi ncredintarea lui unei patrule. Cel
mai bine insa este ca el s fie acceptat n primul rnd de o
patrul si apoi recomandat unittii pentru a primi calitatea
de membru. Multe unitti de succes mentin o list de
asteptare, de unde noii membrii sunt alesi pe locurile
vacante din unitate.

- 10 -

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Locul de ntlnire:
Una dintre cele mai valoroase accenturi a
constiintei unei patrule este locul n care se
ntlneste. Asa cum grupul de prieteni are un loc
special de ntlnire, pe care-l apr cu drzenie de
orice interventie a celorlalti, la fel si patrula scout ar
trebui s aib cel putin un colt al sediului n care se
desfsoar ntlnirea de unitate, loc pe care s simt
c le apartine.
Unittile obisnuite au, de regula, o ncpere, n care fiecrei patrule trebuie s I se ofere un colt
pentru folosint proprie. Coltul patrulei trebuie individualizat ct de mult posibil prin decorarea
lui cu steaguri, poze, afisiere, trofee. Faceti aceste locuri adevrate locuinte ale respectivelor
patrule. Priveste napoi la copilria ta, cnd tu si tovarsii ti descopereati o pivnit nefolosit,
sau un sopron drpnat, sau o gaur n pmnt n care prea c nimeni nu mai intrase vreodat,
si pe care le foloseati ca pe o ascunztoare a voastr si numai a voastr.
La vrsta la care tinerii ntr n aceste grupuri de prieteni se ntlnesc pretutindeni unde au
ocazia, cel putin o dat pe zi. n cea mai mare parte a anului tinerii prefer s se ntlneasc
afar, n aer liber. De obicei, fiecare grup are un fel de cartier general. n orase, acesta este
deseori doar un loc de ntlnire la coltul strzii, dar multe grupuri se adun n locuri de ntlnire
speciale. Nu trebuie neglijat acest instinct al cercetasului, mutnd patrulele dintr-un colt n altul.
Mai bine dati-i fiecrei patrule coltul su propriu si veti fi surprinsi cat de repede va deveni acest
loc o cas a cercetasilor dac le permiteti s acumuleze fotografii, lucruri ale patrulei, trofee, ce
vor deveni o oglind a gndurilor si a spiritului acelui grup de cercetasi.

Permanenta patrulei:
Odat ce un tnr este calificat ca si cercetas si este admis ntr-o
patrul, el va rmne n mod normal un membru al acelei patrule
pn si va termina legtura cu cercetsia, dac nu va descoperi
ntre timp niste motive pentru o schimbare. n unitatea n care
cercetasii sunt re-organizati la intervale frecvente si si schimb
des patrulele, cu sigurant oportunitatea dezvoltrii spiritului si
traditiei de patrul este minima. Activittile patrulei sunt cel mai
efectiv mijloc de intensificare a vitalittii si permanentei patrulei.
Multe activitti cercetsesti, ca de exemplu jocurile, concursurile,
sunt mai bine fcute cu ntreaga patrul dect cu fiecare cercetas n
parte sau chiar unitatea n ansamblu.

Spiritul Scout n patrula:

Valorile Scout si disciplina sunt bazate pe ideea c atunci cnd un tnr devine cercetas si asum
responsabilitti distincte si capt privilegii bine definite. Legmntul si legea cercetasului
definesc clar ndatoririle unui cercetas. Cercetsia nu a eliminat grupul de prieteni, ea a adus
etica n cadrul lui.
Una dintre cele mai semnificative caracteristici ale unui grup de prieteni este spiritul de echip,
etica sa. Loialitatea membrilor este esential pentru existenta grupului. n grupurile de prieteni de
pe strad loialitatea membrilor este deseori folosit pentru a tinui acte indezirabile. n patrula
cercetseasc, spiritul de loialitate nnscut n tnr, dac este bine ghidat, actioneaz ca o
puternic ntrire a Legii si Legmntului Scout. Instruirea sefilor de patrul trebuie organizat
avnd acest obiectiv n vedere.
- 11 -

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Cnd cercetasii nostri ncep s spun si s gndeasc patrula noastr nu face astfel de lucruri,
btlia noastr este pe jumtate cstigat. Opinia de grup printre cercetasii din patrul este unul
dintre cei mai importanti factori n determinarea conduitei. Un lider adult, n cel mai bun caz se
ntlneste cu cercetasii si cteva ore pe sptmn. Cercetasii, pe de alt parte, se ntlnesc n tot
cursul sptmnii, la scoal sau la joac, si se influenteaz reciproc att n bine ct si n ru.
Acesta este motivul pentru care influenta idealurilor scout, dezvoltate n cadrul patrulei, poate fi
chiar mai mare dect influenta personal a liderului asupra caracterului fiecrui cercetas.
n unele patrule de succes , doi sau trei din cercetasii mai vechi iau n primire noii veniti si petrec
mai mult timp cu ei, ajutndu-i att prin sugestii si exemple pentru a-i aduce la standardul de
buni cercetasi. ntlnirile lor cu liderul adult ii vor ajuta s treac si peste anumite probleme mai
spinoase si ii ajuta sa-si recapete ncrederea n functia lor educativa.

Sefii de patrula
Responsabilittile
patrul:

sefului

de

ntr-o unitate n care functioneaz bine

sistemul patrulelor, sefului de patrul ii
revin o mare parte din responsabilittile unei
patrule. El ajut la elaborarea diferitelor
planuri si furnizeaz idei, conduce
examinrile preliminarii. El furnizeaz
activitti patrulei - hike-uri, ntlniri,
concursuri, evenimente speciale. El se
ngrijeste de problemele curente ale patrulei
referitoare la cotizatii, adeziuni, nregistrarea
membrilor si altele asemenea. El deleag
conducerea unora dintre activitti altor
cercetasi. Mai presus de orice, prin influenta
sa personal si prin exemplul su, el
stabileste standardul de etic al patrulei si,
prin influenta lui, Legmntul si Legea vor
fi concretizate n actiuni si necesitatea
pentru disciplin va fi minimalizat.
n toate aceste aspecte cele mai bune rezultate vor fi atinse dac seful de patrul va realiza c
responsabilitatea st n cea mai mare parte n minile sale, pentru a ajunge la rezultate de succes.

Responsabilittile adjunctului sefului de patrul:

Selectarea unui asistent este directa responsabilitate a unui sef de patrul. Desigur c el va putea
s lucreze cel mai bine cu cineva asemntor lui. Seful de patrul trebuie instruit, totusi, s-si
aleag adjunctul nu pe considerentul prieteniei personale, ci pe baza tuturor abilittilor sale, a
calittilor de conductor si a modului n care este acceptat de ctre membrii patrulei.
El trebuie s-si asume si sarcina de a-si pregti asistentul pentru ca, mai trziu, acesta s fie
capabil s devin sef de patrul. Multi sefi si adjuncti se nteleg ntre ei ca fiecare dintre ei s-si
asume supervizarea unei jumtti de patrul. Deseori, seful de patrul i va ncredinta asistentului
unele faze ale muncii sale: tinerea unor evidente ale patrulei sau pregtirea membrilor patrulei
pentru anumite faze ale progresului.
- 12 -

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Drepturi ale sefului de patrul:

Cteodat este dificil pentru seful de patrul s-si mentin o pozitie de conductor. Ea trebuie
dezvoltat gradat, dac doreste s cstige respectul celorlalti. Pentru aceasta el trebuie s aib
acces permanent la liderul adult, pentru a discuta cu el problemele ce apar. O modalitate de a-i
usura munca este de a-i da anumite drepturi, pe care ceilalti membri ai unittii nu le au.
De exemplu:
(1) particip la Consiliul Sefilor de Patrula
(2) are acces la biblioteca liderilor Scout, pentru a-i da sansa de a dezvolta idei noi de
activitti
(3) poate fi membru n diversele forme de conducere ce includ sefii de patrul

Calittile cerute unui sef de patrula:

Personalitate:
Seful de patrul trebuie s aib initiativ si un entuziasm
contagios. Priceperea n conducere poate fi dezvoltat.
Multi tineri, cu o timiditate datorata lipsei de experient, au
dificultti n a-i face pe ceilalti s-i urmeze. Un lider adult
ntelept i va pune pe acesti tineri n pozitii de conducere
temporare: monitor de hike, presedintele unui comitet,
cpitanul echipei n cadrul unui joc, etc.
Fizic:
Tinerii respect ndemnarea fizic si curajul. Acestea au o
mai mare nsemntate pentru ei dect a fi as n algebr. Un
sef de patrul este de dorit s fie o persoan ct mai
interesat n sport, chiar dac nu va excela n acest
domeniu.
Promovare/avansare:
Seful de patrul trebuie s posede capacitatea si energia
pentru a stabili ritmul de trecere prin etapele progresului
personal. Dac este depsit de ceilalti membri ai patrulei, el
este ntr-un mare pericol de a pierde respectul lor. Cu
sigurant, un sef de patrul trebuie s fi dobndit nsemnul
de progres pt. etapa a treia. n unele unitti chiar, seful de
patrula este numit cu titlul de temporar, pana cnd reuseste
s ating acest stadiu.
Bunul simt:
Un sef de patrul trebuie s cunoasc locul si timpul
potrivit pentru a glumi sau a fi serios. El trebuie s dea un
bun exemplu celorlalti, fr a fi o pacoste didactica.
Cercetasii admir capacitatea de autocontrol chiar dac ei
nu o posed ndeajuns.

- 13 -

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Selectarea unui sef de patrul:

Dac v gestionati n mod ideal unitatea, folosind sistemul patrulelor, singura cale pentru
selectarea unui sef de patrul este prin exprimarea vointei membrilor patrulei pe care o conduce.
Cnd o nou patrul este n formare, aceast alegere poate fi temporar, deoarece nici un grup de
cercetasi nu poate fi sigur c alege un bun sef de patrul fr a-l pune mai nti la ncercare.
Unii lideri adulti discut mpreun cu patrula ce calitti si abilitti trebuie s aib un sef valoros,
nainte de a lua o decizie n acest sens. Odat ce membrii patrulei si-au ales seful, liderul adult nu
trebuie s treac peste sau s ignore decizia lor. n cazul unor situatii extraordinare, el si poate
exercita dreptul de veto. O patrul poate chiar suferi pentru un timp handicapul unei alegeri
nentelepte a sefului de patrul, ns asta este numai o noua forma de a nvta din greselile
proprii. Multi lideri adulti pledeaz pentru pstrarea pentru cat mai mult timp n functie a unui
sef de patrul care se dovedeste bun. n acest fel ceilalti cercetasi vor avea posibilitatea de a-si
exercita abilittile de conducere n cadrul unor activitti speciale: pregtirea diferitelor
concursuri, hike-uri, campuri, etc. n principiu, un sef de patrul bun poate fi tinut n functie att
timp ct d rezultatele pe care le asteptm de la el.

Instruirea sefilor de patrul:

Instruirea sefilor de patrul nu este ceva ce trebuie fcut doar o singur dat, sau doar pentru
ctiva sefi, ea este de fapt un proces continuu care trebuie s ofere fiecrui cercetas din unitate
oportunitatea de a se dezvolta. Fiecare cercetas trebuie s posede o anumit experient n
conducere. Anumiti tineri, vigurosi fizic, plini de energie ies n evident ca si lideri naturali.
Totusi, un lider natural poate fi superficial n inteligent si slab n ceea ce priveste etica, n
timp ce alt tnr, sntos mental si moral, dar mai slab fizic, poate avea un potential serios de
calitti de conducere.
n principal, instruirea liderilor de patrul este una din sarcinile liderului adult. Aceasta este una
dintre cele mai importante sarcini si munci ale liderului, care nu trebuie niciodat ncheiata, att
timp ct unitatea exist. Tinerii cresc si se dezvolt n mod continuu, iar sarcina liderului adult
este de a-i ajuta s creasc pentru a deveni lideri adevrati. Unii trebuiesc tinuti n fru, altii
trebuie ncurajati si ndrumati.
Sistemul de pregtire al sefilor de patrul opereaz prin cteva modalitti, care ii ajuta pe acestia
s se autodezvolte:
(1) nainte de toate, liderul adult trebuie s fac clar nteles sefilor de patrul nivelul lor de
responsabilitate si s le explice principiile conducerii patrulei, semnificatiile
legmntului si ale legii cercetasului.
(2) Trebuie s ajute sefii pe care i are n subordine s obtin nsemnele pentru etapa a
doua si a treia de progres.
(3) Trebuie s-i ncurajeze s citeasc si s studieze tot ceea ce i-ar putea ajuta la
organizarea activittii patrulei
(4) Trebuie s-i ndemne s viziteze si alte unitti si s observe metodele altor lideri cu
succes
(5) Trebuie s organizeze si s provoace discutii, critici, sugestii si conferinte cu sefii de
patrula n ceea ce priveste gestionarea problemelor cu care se confrunt patrulele.
Acestea pot fi cel mai bine fcute n cadrul Consiliului sefilor de patrula

- 14 -

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Consiliul Sefilor de Patrula si functiile lui:

Fundatia pe care se construieste viitorul unittii trebuie
asezat de ctre liderul adult n cadrul Consiliului Sefilor
de Patrula. Liderul adult trebuie s se pun, mai degrab, n
pozitia unui consilier dect cea a unui ofiter comandant. Cu
ct responsabilitatea asumat de ctre sefii de patrul este
mai mare cu att mai bine.
Consiliul Sefilor de Patrula este de obicei constituit din liderul adult si sefii de patrul. Liderul
adult vorbeste cel mai putin, dar pstreaz discutia la subiect, si ncurajeaz pe cei ce sunt mai
timizi s-si exprime ideile. Trebuie stabilit clar c, desi liderul adult nu va vota, att timp ct las
dreptul de decide asupra a ceea ce se va ntmpla n unitate sefilor de patrul, el si rezerv
dreptul de veto. Vrsta si experienta pe care le are justific faptul de a avea decizia final n
problemele n care diferentele de opinii pot s nu fie n interesul ntregii unitti. Dac, totusi, se
stabileste c liderul adult are dreptul s voteze, el nu va folosi acest drept, probabil, niciodat.
n unele unitti toti adjunctii sefilor de patrul pot fi prezenti la aceste ntlniri, pentru a le da
oportunitatea de a nvta responsabilittile ce le revin. Desi sunt lsati s ia parte la discutie, ei
nu voteaz, avnd doar un statut consultativ. Interesele patrulei sunt n totalitate reprezentate de
ctre seful de patrul.
Este un lucru bun s aveti un secretar al unittii, preferabil cineva care nu este n acelasi timp si
sef de patrul. Un cercetas mai vechi va aprecia aceast numire. De asemenea, secretarul nu
voteaz. n momentul n care un nou sef de patrul devine membru al Consiliului Sefilor de
Patrula, el trebuie s fac o promisiune c va urma Codul Consiliului Sefilor de Patrula.
Consiliul Sefilor de Patrula are cel putin 4 functii distincte:
(1) Planific programul unittii:
CSP trebuie s se ntlneasc regulat pentru a discuta tot ce se ntmpl n viata unittii. Scurte
ntlniri pot avea loc dup terminarea ntlnirilor obisnuite de unitate insa mult mai multe lucruri
pot fi realizate ntr-o ntlnire separat, n care o ntreag sear este dedicata acestei probleme.
Orice lider adult stie ce efort implica mentinerea interesului unei unitti atunci cnd te bazezi
numai pe ideile proprii.
n CSP membrii lui se preocupa de a propune sugestii noi si de a mentine o stare de entuziasm n
cadrul unittii, astfel nct munca liderului adult s fie mult usurata. Multe unitti au o ntlnire
special a CSP, una la nceputul iernii si alta la nceputul verii, n care se discut o schit de
program pentru urmtoarele 6 luni.
De exemplu, n planificarea programului pentru iarn, pot fi luate n calcul: realizarea cerintelor
pentru etapa a doua sau a treia de progres de ctre fiecare cercetas al unittii, programul de
Crciun, programul de distractie al unittii (diferite petreceri), activitti speciale de iarn pentru
anumite nsemne de merit - pentru cercetasii mai vechi.
Aceast schem general formeaz fundatia pe care CSP lucreaz sptmn de sptmn. Nu
este un lucru indicat s se intre n prea multe detalii nainte. Trei sptmni sunt probabil
suficiente pentru diverse pregtiri n amnunt, avnd n vedere c dispozitia interioar si
entuziasmul unittii pentru un lucru sau altul trebuie si ele luate n calcul. Nu este bine s fortm
anumite elemente ale programului, n momentul n care ele nu sunt bine primite desi, dup un
anumit timp, aceleasi lucruri pot deveni extrem de populare printre cercetasi.

- 15 -

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

(2) CSP reprezint un excelent teren pentru instruirea sefilor de patrul

O modalitate practic bun si usoar pentru liderii adulti de a forma sefi de patrul este
urmtoarea: constituirea n cadrul CSP a unei patrule formate din sefi, cu scopul de a fi instruiti.
Liderul adult este seful acestei patrule, iar membrii ei sunt chiar sefii de patrul. Dac liderul
adult si poate ntlni unitatea doar o dat pe sptmn, o parte a acestei ntlniri trebuie
dedicat instruirii sefilor de patrul, dup ce membrii unittii au plecat. Este un lucru dificil
pentru liderul adult s se pun pe planul doi si s vad cum cele mai bune descoperiri, idei si
performante sunt monopolizate de ctre sefii de patrul.
Dar dac se gndeste pentru un moment, el va realiza c cercetsia nu este un loc n care el s-si
etaleze talentele de star, ci un loc n care li se acord sansa cercetasilor de a-si exersa calittile de
conductori. Cercetasii urmresc cu atentie liderul adult si puteti fi siguri c fiecare gest mai
semnificativ va fi copiat de ctre sefii de patrul. Dac liderul adult doreste s se vad ntr-o
oglind, ar trebui s urmreasc modul n care cercetasii abordeaz patrulele lor.
Este confortabil pentru un lider adult s stie c nu trebuie s se ngrijoreze n ceea ce priveste
instruirea a 32 de cercetasi, dac pur si simplu va lua 6 sau 8 si i va pregti. Mai departe, ei vor
continua aceasta munca, chiar cu plcere.
(3) CSP este structura administrativ a unittii:
Acesta gestioneaz activitatea ntregii unitti. Uneori un cercetas poate nclca una din regulile
fixate de unitate. n loc s ncerce s rezolve singur problema, liderul adult trebuie s foloseasc
CSP. Cercetasii vor primi mai usor criticile si pedepsele, dac ele vor veni din partea colegilor
lor. Mai mult dect att, este o educatie minunat pentru sefii de patrul s simt c de ei depinde
mentinerea eticii si moralei unittii. Problemele de acest ordin (disciplina) care pot aprea si a
cror natura trebuie s rmn strict confidentiala, vor fi discutate n cadrul CSP. Acesta va
aprecia, n functie de dovezile pe care le au la ndemna, gravitatea faptei luata n discutie. Pe de
alta parte, hotrrea n ceea ce priveste natura pedepsei, trebuie s cada n sarcina liderului adult.
n cazurile serioase, el se poate consulta si cu alti adulti din unitate. Deseori, o discutie cu liderul
sau un privilegiu retras la nceput, vor preveni orice nclcare a regulamentului, destul de
serioas ca s necesite astfel de msuri drastice.
Binenteles, liderul adult trebuie s considere o slbiciune din partea sa dac ajunge s
recomande Consiliului Unittii suspendarea un cercetas din patrul, cu exceptia unor cazuri
extreme, pentru c asta arat c el nu este capabil s ajute tnrul atunci cnd acesta are cea mai
mare nevoie s fie sprijinit.
(4) CSP ofer una dintre cele mai valoroase vieti de club
Aceasta are o semnificatie deosebit pentru cercetasii mai vechi si le mentine treaz interesul
pentru cercetsie. Ei, ca cercetasi mai experimentati, nu mai apartin grupului de tineri cercetasi,
mai noi veniti. Ei sunt niste conductori, n asociere apropiat cu liderul adult, mprtind cu el
responsabilittile. Cteodat, sefii de patrul formeaz o patrul proprie. Este o schem eficienta
s legi cercetasii mai vechi de cei mai noi, folosindu-i pe primii ca si conductori sau instructori
pentru diferite activitti.
Jurnalul Consiliului Sefilor de Patrula:
Procesele verbale ale CSP trebuie scrise cu grij de ctre secretarul unittii; ele vor constitui un
ajutor pentru liderii noi, pentru ca acestia s treac peste problemele inerente nceputului privind
la ce s-a ntmplat n trecut. Un asemenea jurnal formeaz una dintre cele mai interesante si
valoroase istorii a unittii. Procedurile formale de conducere ale unui CSP n maniera unei
sesiuni parlamentare, cu procese verbale bine definite, rezolutii si decizii i nvat pe cercetasi
metodele corecte de gestionare ale unor asemenea ntlniri.
- 16 -

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

ndrumar pentru liderii adulti:

Supervizarea nteleapt a activittii sefilor de patrula este un factor important n motivarea lor
efectiva. Principiile de baz ale supravegherii sefilor de patrul pentru scopul instruirii sunt:
(1) O cunoastere real a sarcinilor fiecrui sef de patrul:
Cunostinte suficiente din partea liderului, pentru a face posibil un schimb de opinii inteligent
(2) Camaraderie personal:
Prietenia cu fiecare sef de patrul va dezvolta o veritabil consideratie tacit si ncredere
reciproc.
(3) Neinterferent, pe cat posibil:
Lsati sefii de patrul s se ocupe singuri de problemele proprii, ns fiti pregtit s le dati o
ndrumare nteleapt dac ei va cer asta. Aduceti-va aminte c interventiile doar de dragul de a
interveni, sau sfaturile proaste pot nfrna dezvoltarea calittilor de lider.
(4) Veghe continu:
Pstreaz-ti atentia (ochii si mintea) concentrata pe sefii de patrul care lucreaz n prezenta ta,
noteaz sau memoreaz acele lucruri care vor necesita o atentie sporit n viitor.
(5) Rbdare:
Adu-ti aminte, acesti lideri de patrul nvat prin actiune. Greselile, unele dintre ele chiar
serioase, sunt inerente. Fii pregtit cu sugestii ajuttoare si un spirit prietenesc si deschis pentru
a-i ndemna s ncerce din nou.
(6) Verificare:
n afara studierii fiecrei situatii n parte, supuneti fiecare sef de patrul la o evaluare realista n
ceea ce priveste meritele muncii sale. Nu te amgi nici pe tine si nici pe el. O apreciere obiectiva,
lipsit de prejudecti, este singurul lucru de valoare.
(7) Pregtire:
Pe baza observrii metodelor pe care le foloseste si a rezultatelor evalurii personale, ia pe
fiecare sef de patrul n particular si f-i o critic constructiv. ndrum-l ntotdeauna de pe
margine. Niciodat nu admonesta un sef de patrul n fata unittii.
(8) Aprobare:
Lauda care este justificat si care nu este exagerat este o necesitate absolut. Ocazional, faceti
asemenea declaratii, n care v artati aprecierea, n fata grupului interesat. Lor le place asta, la
fel si sefului de patrul. Faceti-o scurt, fr prea multe afirmatii ieftine, ct mai sincer.
(9) Mutare din functie:
Dac, dup ce un sef de patrul a primit att sprijin ct si oportunitti, si totusi continu s nu-si
fac treaba bine, retragerea lui din functie nu trebuie amnat nici o clipa.

- 17 -

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Activittile patrulei:
Instruirea n tehnicile specifice ercetsiei si trecerea
etapelor de progres personal, n sistemul patrulelor,
cad, n cea mai mare msur, n responsabilitatea
sefului de patrul. El trebuie s stabileasc un
standard prin propriile sale realizri si trebuie s
organizeze munca patrulei astfel nct fiecare
cercetas s fie ajutat s nvete tehnicile Scout si s
ndeplineasc cerintele pentru etapele de progres.
El va ncerca s fac fiecare membru s realizeze c
reputatia ntregii patrule depinde de activitatea si
realizrile fiecrui cercetas n parte. Sarcina sefului
de patrul nu este att de a-i nvta pe cercetasi
diferite lucruri, cat de a se asigura c acestia au
oportunitti de a nvta.
Seful de patrul este responsabil, n mare msura, pentru instruirea cercetasilor n demersul lor
de a obtine nsemnele, dar asta nu nseamn, desigur, c el trebuie s dea totul. El poate frecvent
cere asistenta liderului adult, poate s foloseasc cunostintele speciale ale unor membri din
patrul, poate aduce experti Scout din alte patrule sau specialisti din afara organizatiei.
Responsabilitatea sefului de patrul este s mentin lucrurile n functiune - cu o ct mai mare
varietate si interes posibil - astfel nct cercetasii s devin dornici s avanseze.

Autoeducatia:
Educatorii contemporani sunt de acord c cea mai trainic si eficient educatie este aceea pe care
individul si-o face singur. Dac cerintele etapei a treia de progres nseamn a avea o ntelegere
vital, complex, a cercetsiei, cercetasul trebuie s-l primeasc ca un rezultat al propriului efort
activ, si nu asteptnd si tocind pentru a primi nsemnul.

ntlnirile de patrul si de unitate:

Cel putin jumtate din timpul alocat unei ntlniri de unitate trebuie s fie consumat cu
activittile de patrul.
Dac, n timpul prtii principale a ntlnirilor sptmnale ale unittii, membrii diferitelor patrule
sunt amestecati mpreun pentru jocuri, instruirea pentru primirea nsemnelor, proiectele unittii
si altele asemenea, atunci sistemul patrulelor este de fapt mpiedicat s se exprime.
Dac, pe de alt parte, patrulele sunt folosite n instruirea pentru treptele de progres, pentru
participarea la jocuri si concursuri, sistemul patrulelor devine n scurt timp mult mai activ. n
anumite unitti, n special cele din comunittile rurale, unde membrii sunt destul de mprstiati,
unitatea se ntlneste n ntregul ei o dat sau de dou ori pe lun, si toat munca cercetasilor
ntre aceste ntlniri este condus prin intermediul ntlnirilor si hike-urilor patrulei.
Instruirea noilor veniti trebuie fcut n afara ntlnirilor, de ctre unii cercetasi sau de ctre seful
de patrul sau adjunctul su. n multe unitti cerintele pentru nsemnele etapelor a doua si a treia
vor forma partea principal a continutului instruirii n aceast perioad.

- 18 -

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Hike-urile patrulei si ale unittii:

Natura este cel mai bun loc pentru dezvoltarea spiritului de
prietenie n cadrul patrulei. Interdependenta unui grup de tineri n
natur, departe de cas, trebuie s aib ca rezultat intensificarea
spiritului de patrul. Hike-urile patrulei furnizeaz cea mai bun
ocazie pentru a practica multe activitti cercetsesti. Unitatea
patrulei trebuie respectat n cursul unui hike al ntregii unitti, la
fel ca n cadrul unei ntlniri a unittii n interior. De asemenea,
supervizarea hike-ului unittii de ctre un adult este esential.

ntlnirile patrulei:
Cnd vorbim despre ntlnirile de patrul, ntelegem
adunarea patrulei pentru scopuri specific
cercetsesti. ntlnirea de patrul nu se ocupa, de
regula, de afaceri sau alte lucruri speciale, ns
trebuie s aib un program bine definit, al crui
scop s fie dezvoltarea fiecrui cercetas. Liderul
adult trebuie s stie cnd si unde vor avea loc
ntlnirile de patrul, precum si programul lor.
Primvara si vara ntlnirile patrulei pot, si chiar e indicat, s aib loc undeva afar. Cnd vremea
rece apare, patrulele vor avea nevoie de un loc de ntlnire n interior. n orase, locuintele
cercetasilor constituie deseori singurele locuri de ntlnire disponibile. Este de asteptat ca printii
s fie mult mai deschisi unor ntlniri de patrul la ei acas dac va fi clar stabilit c nu se
asteapt de la ei s furnizeze mncarea si butura.
Durata si frecventa ntlnirilor de patrul vor fi stabilite de cele mai multe ori n functie de
circumstante. Pentru cercetasii mai tineri, este de preferat dup-amiaza n timp ce pentru cei mai
vechi, seara ar fi mai indicata. Referitor la frecvent, acesta va varia de la ntlnirile zilnice pn
la cele tinute la ntmplare. Exceptnd perioadele n care cercetasii au solicitri deosebite n
timpul liber de care dispun din partea scolii sau a familiei, sefii de patrul trebuie s organizeze
ntlnirile de patrul separat de ntlnirile unittii.
Liderul adult poate s participe la ntlnirile de patrul, insa foarte rar, si ntotdeauna lsnd
conducerea ntlnirii n minile sefului de patrul. Unele dintre aceste ntlniri vor fi n mod
necesar consacrate unor activitti speciale: planificarea hike-urilor si a campurilor, lucrul la o
hart, alte proiecte ale patrulei, primirea noilor veniti, discutarea planului anual de activitate.
ntlnirile ocazionale se pot dovedi utile pentru consolidarea eticii patrulei, pregtirea unui foc
de tabr sau a unei seri cu jocuri si concursuri, etc. Totusi, majoritatea ntlnirilor de patrul
daca sunt din cele linistite - trebuie concentrate pe nvtarea tehnicilor Scout si recreere:
concursuri de prim ajutor, pregtirea pentru competitii interpatrule, etc. Cnd cercetasii se aduna
n patrule pentru a studia un anumit lucru, ei fac, de obicei, un progres mai mare dect dac ar fi
pregtiti de ctre liderul adult n cadrul ntlnirilor sptmnale ale unittii.

- 19 -

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Campurile si hike-urile unittii:

Programul Scout este n particular adaptat pregtirii tinerilor pentru ca acestia s devin capabili
sa-si poarte singuri de grija, respectnd drepturile celorlalti. n acest sens ei trebuie s mearg
mai departe si s dobndeasc abilitatea de a-si ajuta semenii. Aceasta, ca si alte calitti de lider,
sunt cel mai bine dezvoltate prin practic si nu prin instruire teoretic.
Liderul adult trebuie s profite de fiecare ocazie pentru a transpune idealul de cercetsie ntr-o
activitate obisnuit. Aceasta nseamn c el trebuie s planifice oportunittile n care cercetasii
unittii lui pot s-si asume responsabilitti si le poate acorda ntreaga s ncredere n asumarea
lor. Cel mai relevant test de msurare a succesului unui lider Scout este gradul n care membrii
unittii sale reusesc s triasc legea si legmntul cercetsesc n fiecare moment al vietii lor, si
nu doar cnd desfsoar activitti organizate sau cnd se afla n atentia adultului.
Desigur, este periculos s permiti unui grup de nou veniti, neinitiati, s plece n natur fr nici o
supraveghere din partea unui adult. Datorit nestiintei lor este aproape sigur c vor intra n
anumite ncurcturi. Astfel, este de dorit ca ntotdeauna un adult s nsoteasc astfel de cercetasi
n iesirile lor n natur.
n orice caz, dup ce ei vor nvta s aib grij de ei nsisi, s respecte mediul, s evite pericolele,
s fie politicosi cu proprietarii terenurilor pe care si desfsoar activitatea si vor cpta
experient n tot ceea ce nseamn cercetsie, oportunitatea de a iesi n natur sub conducerea
atent a sefului de patrul trebuie s se constituie ca o dovad ncrederii n calittile de
conductor pe care liderul adult i-o acorda acestuia si patrulei sale.
Liderul adult trebuie s se asigure seful de patrul este destul de experimentat pentru a gestiona
viata patrulei pentru un asemenea eveniment. Toate pregtirile si planurile referitor la hike-urile
patrulelor si iesirile de sfrsit de sptmn trebuie discutate n cadrul CSP, si aprobate de fiecare
dat de ctre liderul adult. El trebuie s fie constient c detine ultima responsabilitate si trebuie
s instruiasc seful de patrul pentru a-i putea delega astfel o parte din responsabilittile ce i
revin. n ceea ce priveste tehnicile de camp, hike, echipament, mncare, etc. seful de patrul
trebuie sprijinit cu sugestii din experienta liderului sau a materialelor editate de ctre Echipa
Nationala de Programe. Programul trebuie s includ activitti legate la campare si tehnici
cercetsesti, cum ar fi : focul, gtitul, citirea urmelor, semnalizarea, utilizarea briceagului si a
toporului, explorare, cartare, studiul naturii, jocuri. n dezvoltarea unor programe interesante
pentru hike-urile patrulei sale, seful are ocazia s-si exerseze initiativa si responsabilitatea si s
se pregteasc singur sub supravegherea liderului adult.
Uneori este de dorit s avem patrule care pleac separat n hike-uri si se ntlnesc cu liderul adult
mai trziu, n cursul aceleiasi zile, ntr-un loc stabilit de comun acord. Aceast metod este
folositoare n special n acele unitti n care hike-urile de smbt sunt private de prezenta
liderului adult n prima parte a zilei, atunci cnd el trebuie s mearg la servici.
- 20 -

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Pentru o actiune n natura, sefii de patrula trebuie s aib,

ca o conditie minima, pe lng aprobarea liderului adult:
1. nsemnul etapei a treia de progres
2. Experient anterioar n hike-uri cu nnoptare n
compania unui lider adult sau a asistentului su.
3. Aprobarea liderului privind: lista de meniu,
echipament, planuri si obiective.
4. O cunoastere rezonabil a locurilor pe care le vor
strbate si a locului de camp unde vor nnopta (pentru
ramura de vrsta exploratori).
5. Cel putin trei luni de experient satisfctoare ca sef
de patrul.
6. O experient de cel putin o sptmn intr-un camp Scout.
7. Permisiunea proprietarului terenului pe care doreste s instaleze tabra.
8. Consimtmntul scris al printilor fiecrui cercetas - n cazul n care se merge n camp
(pentru ramura de vrsta exploratori).
9. Toate nsemnele de merit legate de hike si campare.

Faptele bune ale patrulei:

Un mijloc fructuos de a stimula faptele bune individuale sunt
faptele bune pe care le face ntreaga patrul si unitate.
Sefii de patrul trebuie ncurajati s ghideze gndurile cercetasilor
n aceast directie. Asemenea intentii pot fi puse n practic foarte
bine de ctre o singur patrul. Multe patrule si-au ntrit
loialitatea lor fata de idealurile altruiste ale cercetsiei prin
desfsurarea unor diverse activitti caritabile: ngrijirea unei
persoane bolnave sau btrne, a unui orb, directionarea traficului n
zona aglomerat de lng o scoal, ecologizarea unor locuri de
joac sau parcuri, sprijinirea constituirii unei noi unitti. Multe din
aceste fapte bune pot fi fcute de ctre patrul n ntregul ei, n
mod regulat sau ocazional.

Specializarea patrulei:
Specializarea patrulei poate lua una sau dou forme: fie toti membrii unei patrule se nteleg s se
concentreze asupra unei activitti sau proiect specifice, cum ar fi: ciclism, calculatoare, etc. fie
patrula este organizat ca o echip de experti, fiecare cercetas specializndu-se ntr-o activitate
diferit sau ntr-o anumit faz a muncii patrulei. Fiecare patrul va decide pentru sine, prin
consensul tuturor, care metod va fi urmat.

- 21 -

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Rapoartele patrulei:
O data pe luna, n cadrul Consiliului Sefilor de Patrula, sefii
de patrul trebuie s nmneze liderului adult un raport
lunar al activittii patrulelor lor, care s se refere la toate
punctele de interes din viata patrulei, cum ar fi: activittile
desfsurate de patrul, cotizatiile pltite si restante,
absentele la ntlniri, punctajul obtinut la diferite
competitii, date ce pot fi nregistrate si pstrate pentru
referinte ulterioare. Experienta a artat c un asemenea
raport al fiecrui sef de patrul are un efect stimulant
semnificativ pentru ceilalti.

Adeziuni si cotizatii:
n multe dintre unitti, strngerea cotizatiilor ocup o mare
parte din timpul si energia unei ntlniri de unitate. Acest
ru necesar poate fi minimizat dac strngerea cotizatiilor
se realizeaz la nivelul patrulelor. Cea mai simpl metod
este aceea n care trezorierul patrulei l ajut pe trezorierul
unittii s se ocupe de partea financiar a activittii
cercetsesti.
Acest lucru se poate realiza la nceputul sau la sfrsitul
ntlnirii prin listarea cercetasilor prezenti pe o hrtie
mpreun cu suma cotizatiilor pltite n dreptul numelui
fiecruia.
Trezorierul unittii poate apoi nregistra datele n caietul lui personal. O idee buna ar fi s avem
un alt membru al echipei de adulti sau un printe care s se ocupe de trezorerie, lsnd liderului
adult responsabil cu unitatea grija activittilor acesteia.

Alte date si nregistrri:

n unele unitti - n mod special cnd procesul de dobndire a nsemnelor este n aplicare sunt
si alte date care trebuie nregistrate, probabil cel mai bine tot de ctre seful de patrul. De
exemplu, liderul poate doar centraliza aceste date notnd n dreptul numelui fiecrui cercetas
numrul de nsemne dobndite n ultima lun.
Una dintre cele mai serioase obstacole n monitorizarea progresului personal, dar n acelasi timp
un nepretuit stimul al eficientei patrulei si a unittii, sta n aceast pstrare a nregistrrilor. De
aceea, daca sefii de patrula au fost instruiti sa-si tina propriile dosare, sarcina liderului adult
devine mult mai usoar.

Echipamentul patrulei:
Cortul patrulei, steagul, si toate celelalte lucruri pe care aceasta le
posed trebuie s fie n pstrarea sefului de patrul, iar dac patrula
are un sediu propriu ele pot fi pstrate acolo. Seful de patrul poate
delega pstrarea lor unui alt cercetas al patrulei, n general
intendentului. Un proiect pentru patrul poate fi construirea unei
cutii n care echipamentul patrulei s poat fi pstrat la loc sigur.
Aceast cutie poate servi de asemenea ca o mas n camp si ea ar
trebui pictat n culorile patrulei.

- 22 -

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Pstrarea ordinii la ntlnirile de unitate:

n majoritatea unittilor de cercetasi apar deseori probleme mai mici sau mai mari de disciplin.
nainte de toate trebuie s fim constienti c cercetasii devin rareori neastmprati si plictisiti daca
li se ofer programe interesante. Programul ntlnirii unei unitti care evolueaz alert si
interesant de la arborarea drapelului pana la o ceremonie de ncheiere scurt, dar eficient, ofer
putine posibilitti de dezvoltare a dezordinii.
n cadrul sistemului patrulelor responsabilitatea mentinerii ordinii cade n sarcina fiecrei patrule
si, n mod special, a sefului ei. Liderul adult va acorda asistenta n aceast problem sefului de
patrul, l va corecta ntre patru ochi cnd acesta va fac greseli si, mai mult, l va sprijini n
deciziile luate, cel putin n prezenta patrulei.
n timp ce seful de patrul este responsabil pentru luarea majorittii deciziilor n problemele
referitoare la disciplin, ct si n realizarea diferitelor planuri de activitate, el trebuie s fie atent
s nu rneasc opinia de grup a patrulei sale. ntr-adevr, unii sefi de patrul au avut succes n
stabilirea, mpreun cu patrula lor, a unui cod de conducere. Cnd loialitatea patrulei este mare
fat de seful ei, problemele referitoare la disciplin sunt minime.

Pierderea privilegiilor:
Cel mai indicat mod pentru un lider de a
influenta un tnr atunci cnd acesta a comis
o fapt neconform cu statutul de cercetas,
este suspendarea lui pentru o parte sau chiar
ntreaga activitate a unittii pentru o
perioad mai scurt sau mai lung de timp.
Cercetasul care a gresit trebuie s nteleag
c pierderea unui privilegiu nu este o
pedeaps impus n mod arbitrar de ctre
seful lui de patrul, ci un rezultat direct al
propriului act de violare a regulilor anterior
stabilite si adoptate de ctre patrul.
n cazul n care comite n mod repetat infractiuni minore nclcnd regulile cercetsesti, seful de
patrul si liderul adult pot ncerca s rezolve problema ncheind o ntelegere personal cu el. Nici
seful de patrul si nici liderul adult nu trebuie s fie n mod nejustificat ngduitori, datorit
dorintei de a pstra n cercetsie un tnr care are mare nevoie de educatie n ce priveste
caracterul su. Principiul de baz trebuie s fie: ct mai multe fapte bune. ntr-adevr, pentru un
individ care a gresit, nimic nu este mai periculos dect s cread c poate scpa fr s rspund.

Activittile inter-patrule:
Relatiile care anima patrulele unei unitti trebuie s se caracterizeze printr-o competitie
constructiv. Este important pentru unitatea si forta grupului de cercetasi ca patrulele s
coopereze ndeaproape si cu eficient. Este esential pentru dezvoltarea eticii fiecrei patrule ca
ntre ele s existe n permanent o competitie prietenoas.
Programul cercetsesc ce ofer provocri, trepte de progres si nsemne furnizeaz rsplata
adecvat pentru realizrile personale. De o egal important este ncurajarea si recunoasterea
realizrilor patrulei. Acest lucru poate fi atins numai prin modul de organizare a unittii. Liderul
adult trebuie s furnizeze oportunitti patrulei de a se angaja n proiectele grupului si s realizeze
lucruri n care ei pot cpta ncredere. Proiectele de grup sunt de o mai mare valoare, n
pregtirea tinerilor pentru maturitate, dect realizrile individuale. Faptele bune ale unittii si ale
patrulei sunt proiecte de grup de o nalt valoare n formarea caracterului.
- 23 -

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Competitii si jocuri inter-patrule:

Multe sugestii interesante n acest sens le veti putea gsi n materialele din acest pachet. Toate
tipurile de jocuri si competitii cercetsesti trebuie conduse bazndu-ne ct mai mult posibil pe
patrule. O patrul poate s cstige suprematia n competitia referitoare la prim ajutor. O alta
poate fi cea mai bun echip de fotbal. A treia se poate specializa n semnalizri sau n rapel. n
acest mod fiecare patrul are oportunitatea de a dobndi propria ei specializare, campionatul ei
de care s fie mndr. Programele trebuie s fie aranjate n asa fel nct fiecare ntlnire de
unitate si orice hike s furnizeze oportunitti pentru o patrul de a se msura cu celelalte.
Pentru a pstra o unitate sntoas trebuie s existe competitie, dar exist o mare diferent ntre
competitia sntoas si rivalitatea nesntoas. Este de ajuns s mentionm asta pentru a pune
liderul adult n gard. Competitia sntoas este sarea si piperul vietii unei unitti si multe
activitti pot fi organizate n acest fel. Fr un oarecare spirit de competitie multe elemente ale
programului scout si-ar pierde din cota de interes.
Cea mai simpl competitie de acest gen este aceea n care orice conteaz. Liderul adult fiind
arbitrul, el poate s propun spontan ca, uneori, rezultatul unui joc ntre patrule s conteze n
punctajul unui concurs, iar altdat nu. De exemplu, dac vede c unitatea este pasiv, i poate
chema la el, le poate cere s se aseze repede n formatie si s dea 4 puncte primei patrule, 3
puncte celei de-a doua, etc. Dup ce a fcut asta odat sau de dou ori, patrulele vor rspunde
imediat chemrii lui, deoarece ei nu vor sti sigur dac acele puncte au important n scorul final
al concursului. Incertitudinea contribuie la cresterea atractivittii. Este bine ca situatia s dureze
ntre 3 si 6 luni, oferind astfel sansa unei patrule s recupereze dac rmne n urm.
Un alt caz unde pot fi acordate foarte bine puncte pentru competitia inter-patrule este concursul
legat de tehnicile de campare, unde patrulele vor campa dup propria lor stiint: punctele vor fi
date n functie de selectarea locului de camp, realizarea vetrelor de foc, programul pregtit, etc.

Competitia pe puncte:
Singura justificare a folosirii sistemului pe puncte este c el d o recunoastere realizrilor
patrulei. Desigur, n acest proces de realizare a sarcinilor patrulei, cercetasul avanseaz si el la
rndul sau, un concurs pe puncte ntre patrule fiind, n mod indirect, o contributie efectiva la
realizarea individual a fiecrui cercetas n parte.
Multi lideri adulti au gsit c un lucru valoros competitia continu ntre patrule. Aceasta este un
lucru ce poate fi considerat esential n succesul unei unitti. Dac unitatea ta nu a avut niciodat
un asemenea concurs, e timpul s ncerc s organizezi unul, cel putin pentru cteva luni.
O competitie obisnuit pe puncte se poate baza pe un program asemntor cu cel de mai jos:

Participarea (la timp) a patrulei/unittii la ntlnire

Participarea patrulei/unittii la hike (avnd un jurnal al hike-ului)
Purtarea uniformei si a nsemnelor
Atingerea treptei a doua de progres (pt. fiecare membru al patrulei)
Atingerea treptei a treia de progres (pt. fiecare membru al patrulei)
Fiecare nsemn de merit obtinut (pt. fiecare membru al patrulei)
Fiecare membru nou (care a participat la activitti cel putin 4 spt)
Realizri sau servicii speciale
Cstigarea concursurilor/jocurilor
Faptele bune ale patrulei
Spiritul de echip si de conducere a patrulei

- 24 -

10 p
20 p
10 p
10 p
30 p
50 p
50 p
10 la 100 p
50 p
100 p
50 p

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Schema de mai sus poate fi modificat n mii de variatii. O multime de puncte aditionale pot fi
adugate, dar fundamentale rmn participarea la activitti, lucrul la progresul personal,
serviciile si activittile n natur. Acestea vor constitui ntotdeauna baza acestui sistem pe puncte.
ca regul, cel mai bun sistem este cel mai simplu.
Diferit de sistemul pe puncte si probabil ceva mai usoar este metoda puncte pentru fiecare.
Dac exist 4 patrule n unitate, fiecare va primi 4, 3, 2, 1 puncte n concordant cu gradul de
realizare a fiecrui obiectiv n cadrul competitiei. Procentul de participare la ntlniri si hike-uri,
numrul total de teste trecute n ultimul timp, faptele bune ale patrulei, succesul n jocuri si
concursuri, disciplina din timpul ntlnirilor, pentru toate aceste activitti patrulele sunt judecate
de ctre liderul adult si punctele sunt date n concordant cu meritul pe care l-au avut.
Experienta a artat fr tgad c este lipsit de ntelepciune s incluzi orice pedeaps sau
descalificare ntr-un asemenea concurs pe puncte. Este stabilit c un stimul pozitiv, chiar mic,
este de preferat unui tratament negativ sau unei pedepse.
Referitor la faptele bune, trebuie evitata punerea cercetasilor n situatii care i tenteze s braveze
sau s exagereze calittile lor individuale. Sub nici o form nu se vor organiza prezentri publice.
Probabil c cea mai bun metod este de a avea o ntlnire numai cu ei n care aceste rapoarte s
fie nmnate sau pur si simplu ele s fie lsate la plecarea dintr-o ntlnire obisnuit ntr-o cutie
special, iar rapoartele s fie semnate doar cu numele patrulei.
Dac competitia pe puncte dintre patrule continu prea mult, patrulele care au avut esecuri se vor
simti lipsite de sperant, date la o parte si se vor descuraja. Interesul fat de astfel de competitii
trebuie rennoit prin ncheierea uneia si nceperea alteia. Cnd noul concurs ncepe, trebuie
schimbate mai mult sau mai putin regulile si sistemul de punctare, pentru a asigura o anumit
varietate.

Trofeele:
Trebuie s existe cteva trofee mici dar vizibile pentru cstigtorii
competitiilor interpatrule. Opriti-v la ceva simplu, un lemn rustic
mpodobit cu piele, pe care s fie ncrustat numele si data
concursului, sau chiar un baston decorat artizanal prezentat de
ctre seful de centru local. Cercetasii prefer asa ceva n locul unei
cupe de aur, care doar cost bani. Este un mare pericol n a oferi
cupe si trofee din metale sau materiale pretioase, pentru c ele pot
ncuraja ideea c cercetasii doresc s cstige un premiu mai
degrab dect cstigarea unui onor pentru sine sau patrula.
Patrula cstigtoare poate primi privilegiul de a arbora culorile
unittii. Cnd sentimentul de apartenent la propriul grup se
dezvolt n egoism si nceteaz recunoasterea drepturilor altora,
atunci competitia si distruge scopul n sine.
n toate concursurile inter-patrule trebuie avut n vedere, constant, spiritul de fair-play. Victoria
nu trebuie s devin niciodat mai important dect plcerea de a juca. Un punct de onoare
pentru nvinsi este s felicite ntotdeauna nvingtorii. Liderul adult poate evita cu diplomatie
dezvoltarea unor sentimente de ur si invidie, organiznd n asa fel competitia nct fiecare grup
s poat cstiga ceva de care s fie mndru si nu doar o patrul s aib monopolul gloriei.

- 25 -

ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Metode de nregistrare a rezultatelor unui concurs inter-patrule

1.Escaladand scara: patru scri colorate se afl la captul ncperii, fiecare reprezentnd cte o
patrul, cu un mic cartonas pe treapta corespunztoare punctelor cstigate n concursul
interpatrule. Fiecare treapt nseamn 50 de puncte. Aceasta este o surs constant de interes nu
doar pentru cercetasi dar si pentru vizitatori, si i ncurajeaz pe cercetasi s persevereze.
2.Cursa de canoe: o idee similar, dar probabil mai bun, este s pui pe perete postere cu un ru,
un copac, un bolovan, un tufis, pictate pe partea cealalt a malului, la intervale regulate. Fiecare
reper reprezint 50 de puncte n curs, si fiecare patrul este reprezentat ca un carton n form
de canoe plin cu cercetasi, corespunztor numrului lor n patrul. Acesti cercetasi vslesc
mpreun spre punctul final. Reprezentarea are un efect foarte real si avantajul, fat de cea
precedent, c arat cum fiecare cercetas n parte si aduce contributia la succesul patrulei, prin
efortul sau individual.

Cuvnt de incheiere:
Succesul ideii de patrul depinde n mare msur de grija si modul n care grupul este gestionat
de ctre liderul adult. Prin eforturile depuse, el se constituie n ghidul ntelept, sftuitorul,
consilierul si prietenul cercetasilor.
Este bine de realizat, nc de la nceput c sistemul patrulelor, desi este o "scurttur" n
dezvoltarea calittilor de lideri ale cercetasilor, nu nseamn c este si "cea mai usoar cale". El
va nsemna la fel de mult efort ca si gestionarea unittii n orice alt mod, si va cere foarte mult
rbdare. Rezultatele nu vor fi spectaculoase, si vor dura mult pn se vor materializa, dar cnd o
vor face, ele vor fi profunde si durabile.
Dezamgiri si descurajri pot s apar, ns dac vrei sa-ti dovedesti c stii cine esti, tine-te tare
pe pozitii, si entuziasmul va reveni, mbogtit de experient. Te vei ntreba deseori: merit? Tu,
liderul scout, cu grija si prietenia cu care i nconjori zi de zi pe cercetasi i pregtesti pentru
viat.
Mai presus de pregtirea unor tineri pentru a deveni lideri, n orice caz, nimic nu contribuie mai
mult dect sistemul de patrule la dezvoltarea acelui sentiment unic, nedefinit, pe care noi l
numim SPIRITUL SCOUT, acel spirit al "right thinking and right doing", acel spirit de fair-play
care vede si punctul de vedere al celuilalt, acel spirit de rspundere, loialitate si frtie care poate
face aceast lume un loc mai bun, n care merit s triesti.

- 26 -