UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

CATEDRA ECONOMIE,MARKETING SI TURISM

Gaibu Mihai

Lucru individual
la psihologie

Lector universitar:
Zgardan Elena

Chisinau,2014
Cuprins

Psihologie

Gaibu Mihai

Capitolul I :Legtura psihologiei cu alte tiine .......................................................................3

Capitolul II:Operaiile gndirii utilizate mai frecvent in procesul meu de nv are .............5
Capitolul III: Conditii si metode de memorare eficienta ........................................................6
Capitolul IV: Analiza perioadelor de memorare eficienta ..................................................7
Capitolul V : Metode eficiente pentru dezvoltarea creativitatii in timpul liber.....................8
Capitolul VI :Etapele procesului de creatie in realizara lucrarii personale...........................9
Capitolul VII Starea de afect. modalitati de diminuare a emotiilor si prevenirea starii de
affect ..10
Capitolul VIII :Tehnici de automotivare ...............................................11
Capitolul IX :Modalita de comunicare eficinta personale ....................................................12
Capitolul X :Tehnici de prevenire si diminuare a conflictului .............................................13

Capitolul I
2

Psihologie

Gaibu Mihai
Legtura psihologiei cu alte tiine

Pedagogi
a
Stiintele
politice

Stiintele
economi
ce

Istoria

Biologia

Psiholo
gia
Stiintele
juridice

Filozofia

Sociologi
a

Medicina
Neurolog
ia

Psihologia studiaza conduita umana, actiunele si cauzele care se traduc direct sau indirect in
plan comoportamental. Ea se ocupa cu studierea si explicarea fenomenilor psihice si relatiilor
3

Psihologie

Gaibu Mihai

interumane. Psihologia este un obiect care are legaturi cu alte stiinte cum ar fi cu cele
reprezentate in schema de mai sus .
Psihologia are legatura cu Stiintele Politice. Psihologia are un rol mare in Stiintele Politice
deoarece orice persoana politica trebu sa poate raspunde la orice intrebare si de a vorbi asa ca sa
capete increderea populatiei. Psihologia este metoda de care se folosesc cel mai des politicieni
actioneaza la psihologia oamenilor.
Psihologia are legatura cu Stiintele Economice. Obiectul psihologiei economice este studiul
relaiilor sociale interumane, n cadrul activitilor economice, la nivel macroeconomic, al
ntregii societi, dar i la nivel microeconomic, n cadrul unei firme, indiferent de domeniul
specific de activitate studiat: proiectare, producie, cercetare-dezvoltare, financiar, marketing,
comecial.
Psihologia are legatura cu Sociologia deoarece studiaza comportamentul individual in context
social. Ea ncearc s descifreze cauzele i natura comportamentului n situaii sociale.
Psihologia social abordeaz dou aspecte: impactul social asupra comportamentului individual
i aporturile personale n iniierea i cristalizarea unor fapte sociale.
Psihologia are legatura cu Stiinte Juridice deoarece deoarece aceasta cerceteaza si descopera
legi, in mod analog stiintelor naturii, este tiin i practic, o contopire a psihologiei
generale i sociale aplicate la domeniul infracionalitii. Domeniul psihologiei judiciare const
n devian, adic conduite care se abat de la normele moarale i mai ales legale dintr-o cultur.
Obiectul este studiul i analiza comportamentelor implicate n procesul judiciar.
Psihologia are legatura cu Filozofia. Filosofia cuprinde pe larg psihologia dar ea cuprinde si
conceptiile si ideiile despre viata ale oamenilorale filosofilor de-a lungul timpului. Deci, cele
doua obiecte au lucruri in comun dar sunt si diferite.Filosofia e mult mai complexa decat
psihologia si ea a existat din cele mai vechi timpuri.
Psihologia are legatura cu Biologia. Relatia dintre psihologie si biologie a evoluat odata cu
descoperirile inregistrate de neurofiziologie si de genetica umana. De exemplu, conceptele de
genotip si fenotip prin care fenotipul este un raspuns al genomului fata de tensiunile mediului,
iar selectia nu se refera direct la gene ci la fenotipuri in calitate de raspunsuri, mai mult sau mai
putin adaptate. In concluzie, comportamentul nu este un aspect secundar, fiindca reprezita
activitatea esentiala a fenotipului. Datorita comportamentului, relatiile dintre organism si mediu
devin circulare, organismul isi alege mediul si il modifica in masura in care depinde de el,
devenind un factor important al evolutiei.
Psihologia are legatura cu Medicina. Medicina comportamental vizeaz aplicarea teoriilor n
legtur cu sntatea i boala, situaia specific, uneori excepional de bolnav i relaia cadru
medical-pacient la prevenire, diagnostic, tratament i recuperare.
Psihologia are legatura cu Neurologia. Neuropsihologia este o disciplina de granite intre
stiintele neurale, psihologice, sociale si stiintele tehnice. Ea funtioneaza ca stiinta pe principiul
interdisciplinaritatii si complementaritatii.
Psihologia are legatura cu Pedagogia. Psihologia educationala poate oferi sugestii interesante
in legatura cu dezvoltarea limbajului, dar pedagogia poate concepe programele de instruire intro asemenea maniera in care sa fie vizate toate formele limbajului, exersarea tuturor functiilor
specifice acestuia, apoi dezvoltarea asa numitelor ,,limbaje specializate.

Capitolul II
4

Psihologie

Gaibu Mihai
Operaiile gndirii utilizate mai frecvent in procesul meu de nvare

In procesul propriu de nvaare pot spune c utilizez doar cteva din operaiile gndirii.Cele mai
frecvente sunt:analiza, sinteza , generalizare , comparaia , abstracia si concretizarea
Analiza :
Const n cercetarea unui ntreg , un fenomen n cazul meu este totalitatea temelor la psihologie
care mi permite s le examinez fiecare tem n parte mai aprofundat pentru a intra n esena
fiecrei teme.
Comparaia :
A doua operatie de gindire pe care o execut este comparatia fiind o examinare a dou sau a mai
multor lucruri fiine sau fenomene , fcute cu scopul de a se stabili asemnrile i deosebirile
dintre ele.
Generalizarea :
Este aciunea de a generaliza rezultatul , fiind o operaie logic prin care se trece de la noiuni
cu o sfer mai restrns i un coninut mai mic dar mai nteles .
Abstactia
A patra operatie de gindire pe care o aplic este abstractizarea aceasta metoda ma ajuta sa extrag
insusiri esentiale a unor insusiri comune pentru o intreaga clasa, categorie. Operaia de
abstractizare exprim simultan dou sensuri: pe de o parte se extrage ceva esenial, iar pe de
alt parte se renun la tot ceea ce este nerelevant, accidental, contextual sau conjectural.
Concretizare:
In final execut operatiunea de concretizare. Aceasta operatiune este procesul opus abstractizarii
si generalizarii. Concretizarea este procesul n care se explic unele aciuni , fenomene prin
exemple concrete .

Capitolul III
5

Psihologie

Gaibu Mihai
Conditii si metode de memorare eficient

Memoria Proces psihic care const n ntiprirea, recunoaterea i reproducerea senzaiilor,

sentimentelor, micrilor, cunotinelor etc. din trecut , procesul care se face posibila fixarea
stocarea si reactolizarea experientii anterioare. Ea este cea care acumuleaza i transmite
experienta de activitate a conduitei, face legatura intre present si trecut si asigura viitorul.
Pentru a memora mai efficient folosesc urmtoarele condiii pe care mi le creez singur. i
desigur folosesc unele cunotine pe care le-am aflat la leciile de psihologie.
Cum -mi creez condiii favorabile:
1. n primul rind trebuie s m aflu ntr-o ncpere singur , c dac sunt ntr-o odaie cu mai
muli prieteni logic c e mai complicat s memorezi , memorezi daor ce -i vorbesc
colegii.
2. Adeseori pentru a memora mai efficient m strui s nv dimineaa , deoarece dimineaa
eti cu capul limpede .
3. -mi creez condiii favorabile . (aflndu-m la locul care mi place)
Memorarea mai eficient din punct de vedere psihologic :
Punerea de intrebari-este una dintre cele mai puternice si mai eficiente metode de
invatare cunoscute vreodata. Se recomanda sa folosesti aceasta metoda in studiul tau.
Vizualizeaza informatiile-imaginile faciliteaza mult intelegerea unui text si se
memoreaza mult mai rapid decat cuvintele singure (imaginile imbunatatesc
cu pana la 90 % capacitatea de intelegere si memorare)

Psihologie

Gaibu Mihai
Capitolul IV
Analiza perioadelor de memorare eficient.

Ziua de 22-25
Septem.

Luni

Dimin
eaa
+

Amiaz

Sear
a

Mari

Miercuri

Memorez mai efficient deoarece :

Luni diminea m-am straduit s memorez ,din
motive evidente i mai puin nelese de altcineva.
La amiaz avea s memorez o informaie parial
din motiv c eram la universitate , iar seara
imposibil deoarece aveam unele planuri personale
n ziua de 24 am putut memora evident seara
,deoarece n cealalt aparte a zilei eram la
universitate i aveam o memorare parial a temei.
n ziua de 25 am avut o memorarea mai eficient
din nou seara , deoarece dimineaa am avut treburi
casnice , amiaz la universitate i mi rmne deja
seara pentru a memora mai efficient ,dar desigur nu
e att de uor ca dimineaa , deoarece seara ai o
stare de oboseal i e mai complicat s memorezi.

Concluzii : Dup tabelul dat n perioada de 22-25 septembrie am avut o memorare mai
bun seara , dar desigur nu i cea mai eficient.
n procesul meu de memorare 22-25 septembrie am folosit metodele :
Utilizarea schemelor
Memorarea individual
Explicaia unei informaii colegilor

Capitolul V
7

Psihologie

Gaibu Mihai
Metode eficiente pentru dezvoltarea creativitii n timpul liber

n timpul liber folosec urmtoarele tehnici pentru a memora :

Cititul
Metoda Cubului : ce presupune explorarea unui subiect, a unei situaii din mai multe
perspective, permind abordarea complex i integratoare a unei teme.
Brainstormingul : ceea ce nseamn furtun n creier- efervescen,o stare de intens
activitate imaginativ, un asalt de idei. Este metoda inteligenei n asalt.
Un principiu al brainstormingului este :cantitatea genereaz calitatea.Conform acestui
principiu, pentru a ajunge la idei viabile i inedite este necesar o productivitate creativ
ct mai mare. (Prin folosirea acestei metode se provoac i se solicit participarea activ ,
se dezvolt capacitatea de a tri anumite situaii, de a le analiza, de a lua decizii n ceea ce
privete alegerea soluiilor optime i se exerseaz atitudinea creativ i exprimarea
personalitii.
De asemenea, utilizarea brainstormingului optimizeaz dezvoltarea relaiilor
interpersonale constatm c persoanele din jur pot fi bune, valoroase, importante.

Psihologie

Gaibu Mihai
Capitolul VI
Etapele procesului de creaie n realizara lucrrii personale

n creaile mele deseori folosesc nite pai care m duc pe caela bun desigur de a finalize
lucrarea nceput . S lum un exemplu concret .
n proiectarea unei lucrri origami.
1. Prima etap este de preparare , -mi creez condiii favorabile de lucru , mi pregtesc
materialele necesare i m apuc de treab , desigur avnd o tem i nite idei despre
tematica pe care o redau din diverse figurine consultnd internetul.
mi creez aparte un plan de idei care este baza proiectului i pe parcurs notez unele noi
dac e necesar .
2. A doua etap este etapa de Incubaie , cnd ncerc sa fac nite lucrri i nu m opresc
pn nu ajung la scopul propus.
3. Al treilea pas n procesul de creare este Iluminaia , cnd mi dau seama sau sunt
ndrumat de unele persaone pentru a modifica ceva , i daca este idea bun o aplic n
modificarea creaiei .
4. Ultima etap este verificarea , cnd prezint lucrarea unor specialiti , i sunt apreciat
dup justa valaore .

Capitolul VII
9

Psihologie

Gaibu Mihai

Starea de afect. Modalitati de diminuare a emoiilor si prevenirea strii de afect.

Afect reacie emoional de tip exploziv cu slbirea controlului voluntar asupra comportrii
omului. Decurge n cteva etape. Etapa iniial se caracterizeaz printr-o cretere
rapid i intens a ncordrii emoionale, etapa a doua prin destinderea strii emoionale i
etapa a treia prin epuizare psihofizic de intensitate variat. Exist afect fiziologic i
afec patologic. Afectul fiziologic se manifesta prin emoii puternice cauzate de jigniri
nemeritate, n timpul crora individul poate comite aciuni, de care apoi regret. Afectul
patologic se manifesta prin obnubilarea pronunat a cunotinei, agitaie psihomotorie
pronunat i aciuni cu caracter automat, de care omul mai trziu nu-i amintete.
Modaliti de diminuare a emoiilor.
Nu toate persoanele au un echilibru emotional stapil i pentru aceast psihologii recomand
urmtoarele operaiuni pe care persoan n cauz trebuie sa le urmeze :
1. S poarte la ea mai mereu un carnet unde s nscrie situaia de care s-a simit prost sau
nfuriat i evenimentele care au dus la ceasta . Astfel va medita asupra acestie problem i
i va da seama c a fost ceva banal care a fost de moment (Spun eu avnd un
temperament sangvinic).
2. Dac a avut o stare de affect emoional trebuie sa se opreasc i s respire ct mai adnc
acest lucru va echilibra situaia.
3. O alt metod fiind eliberarea de furie , pe care persoana n cauz o poate folosi pe
diferite obiecte n cele mai dese cazuri sunt folosite unele hrtii care persoana le
deterioreaz (dup aceasta peroana devine mai calm). n unele cazuri mai delicate
persoanele cu affect emotional mai restrns poate s distrug i diverse bunuri care i aduc
aminte de unele lucruri care a determinat-o sa ajung la acea stare de affect.

Capitolul VIII
10

Psihologie

Gaibu Mihai
Tehnici de automotivare

Automotivarea este procesul in care se regasesc diverse tehnici de motivare care m vor
ajuta s-mi ating potenialul la maxim propriei personaliti.
Folosesc urmtoarele strategii :
1.
2.
3.
4.

Aleg sa fiu fericit , deoarece oamenii fericiti sunt motivati mai usor.
Petrec o or pe zi pentru dezvoltarea proprie, ascultnd diverse lecii n format MP3.
M strui s fiu optimist cnd greesc .
Chiar i n unele cazuri mai dificile m strui s fiu vessel pentru a nu-mi pierde
ncrederea n sine .
5. Deseori mi urmresc progresul meu de dezvoltare , fiind una din automotivaiile
principale care mi reamintete c trebuie s pun mna pe carte .
6. Avnd prieteni adevrai , este ca un stimul pentru mine de a fi mai bun i de a ncerca s
nui dezamgi cu aciunile mele .
7. Ajutndui pe ali n procesul de automotivare , te automotivezi concomiten cu ei vznd
cum ei n faa ta se automotiveaz.

Capitolul IX
11

Psihologie

Gaibu Mihai

Modalita de comunicare eficinta personale

1. Fa o pauza inainte de a raspunde. Cand cineva se grabeste si vrea sa transmita ceva, totul
se intampla in graba, chiar si comunicarea.De aceea este recomandata o pauza inainte de a
raspunde Oricat de grea ar fi cateodata aceasta pauza, vei vedea ca face minuni atunci cand
vine vorba de comunicare; iti da timp sa intelegi ceea ce celalalt a zis si sa iti formulezi ideile.
2. Fii veridic si onest. Atunci cand ai cele doua calitati, comunicarea devine mai simpla. Nu
trebuie sa te gandesti la ce vei spune gresit sau ca vei dezvalui un secret.Daca ramai onest,
deschis si demn de incredere, vei comunica mai usor iar ceilalti vor dori sa discute cu tine.
3. Nu grabi comunicarea. Cand te grabesti si incerci sa termini mai repede conversatia, atunci
lucrurile tind sa mearga gresit. Asadar, data viitoare, cand te gasesti in situatia aceasta, incerca
sa incetininesti ritmul si sa fii intr-adevar atent.
4. Adapteaza-ti ideile la ceilati. Propriile idei sunt greu de prezentat celorlalti. Daca vrei ca
cealalta persoana sa te asculte, trebuie sa inveti sa comunici idea intr-un mod in care sa fie
inteleasa si de catre interlocutor. Asadar,invata sa iti cunosti audienta, pentru ca ceea ce vrei sa
comunici sa fie acceptat.
5. Nu lasa altceva sa iti distraga atentia de la conversatie. Cand iti dedici toata atentia
persoanei cu care comunici, cel mai probabil vei avea rezultate mai bune. Daca vrei sa iti
transmiti gandurile intr-un mod eficient, trebuie sa ramai in prezent si sa iti asculti cu atentia
partenerul de conversatie.
6. Fii atent la comunicarea non-verbala. Este esential cand vine vorba de comunicare
eficienta, ca atentia ta sa fie indreptata si spre semnalele care vin dinspre interlocutor dar si la
cele proprii. Foarte multe idei sunt transmise prin aceste semne.
7.Invata sa intelegi ascultand. Aceasta idee vine de la Stephen Convey si ne prezinta conceptul
intelegerii a ceea ce percepem. Trebuie sa invatam sa ascultam cu adevarat. De obicei, noi nu
incercam sa intelegem ceea ce auzim, ci mai degraba incercam sa gasim o modalitate de a trece
direct la opinia noastra.
8. Fii rabdator si lipsit de prejudecati. Comunicarea, pana si cea mai simpla, poate fi grea
uneori, de aceea trebuie sa avem in vedere rabdarea, cat si deschiderea. Probabil nu comunici
eficient si tine minte sa fii rabdator cu tine.
9. Observa rezultatul a ceea ce ai comunicat. De cele mai multe ori, credem ca ceea ce am
comunicat este exact ceea ce am si vrut sa spunem, insa nu este intotdeauna asa. Daca comunici
cu cineva, asigura-te ca cel care a ascultat a si inteles.
10. Cere feed-back. Dupa ce ai spus tot ce aveai de spus, cel mai bun mod de a-ti perfectiona
stilul de a comunica, este feedback-ul. Vorbeste cu cei cu care ai comunicat inainte si cere-le
opinia asupra modului tau de a transmite o informatia. Este un mod eficient de a-ti imbunatati
discursul

Capitolul X
12

Psihologie

Gaibu Mihai

Tehnici de prevenire i diminuare a conflictului.

Mniile, suprrile i jignirile au fost ntotdeauna pricina conflictelor. Sunt oameni care sunt
gata s rezolve un conflict pe loc, chiar n fierbineala sngelui, ns dup aceia rmn nu o
relaie distrus, alii merg pe linia ignoranei, negnd c a existat vreo problem i stau mori
cu inima amrt i ngmfat. Conflictele necesit soluionare pentru c s nu fie pierdut
relaia i noi s fim cu inima impcat. Sunt civa pai importani pe care trebuie s-i
parcurgem s rezolvam un conflict.
1. Incercati sa vedeti daca intre Dumneavoastra si cealalta persoana exista o problema
2. daca credeti ca exista o problema, stabiliti o intalnire fata-in-fata cu cealalta persoana
pentru a discuta.
3. Nu va prezentati asemeni unui acuzator, intreabati daca este vreo problema. Daca
raspunsul este negativ, explicati interlocutorului ca Dumneavoastra considerrati ca exista
cel putin o stare prezumat conflictuala;
4. In timp ce comunicati cu interlocutorul Dumneavoastra, cereti feed-back. Nu acuzati
interlocutorul!
5. Incercati sa va ascultati activ interlocutorul si propria comunicare publica!
6. Fiti siguri ca va respectati unul altuia opiniile.
7. In cateva minute incearcati sa va formati in minte opiniile celuilalt.
8. Incearcati sa descoperiti ce a determinat comportamentul respectiv la interlocutorul
Dumneavoastra (de obicei agresivitatea esteinsuflata).
9. Incercati sa mediati respectiva stare conflictuala!

13