Sunteți pe pagina 1din 31

cercetari de marketing1

True/False Indicate whether the sentence or statement is true or false. ____ ___
_ ____ ____ ____ ____ 1. Operatorii de marketing sunt adeseori nemultumiti de fa
ptul ca nu dispun de suficiente informatii
utile.
2. Mediana poate fi utilizata pentru determinarea tendintei centrale in cazul in
formatiilor obtinute cu ajutorul scalei ordinale. 3. Scala ordinala are urmatoar
ele caracteristici : origine unica, intervale egale, nu permite clasificari, nu
permite ordonari, este o scala parametrica. 4. Ansamblul raporturilor de interac
tiune in care intra agentii economici in lupta pentru asigurarea surselor de apr
ovizionare si a pietelor de desfacere formeaza sistemul relatiilor de concurenta
. 5. In functie de locul de desfasurare, cercetarile de marketing pot fi : explo
ratorii, instrumentale, descriptive, explicative si predictive. 6. Metodele de c
ercetare directa se grupeaza in doua categorii, dupa modul de antrenare a subiec
tilor, si anume: metode care implica participarea constienta a purtatorilor de i
nformatii si metode ce nu implica, in mod constient, subiectii in cercetare. 7.
Experimentul este metoda stiittifica de baza pentru investigarea cauzalitatii. 8
. Partea din esantionul sau populatia care a fost supusa experimentului, expusa
manipularii variabilei independente, este cunoscuta sub numele de grup de tratam
ent (unitate experimentala). 9. Grupul in cadrul caruia, intr-un experiment de m
arketing, variabila independenta ramane neschimbata poarta numele de grup experi
mental.
____ ____ ____
____ 10. Metoda soldului conjunctural exprima tendinta unui fenomen oarecare, ca
lculata ca o medie
aritmetica ponderata a raspunsurilor specialistilor, masurate pe o scala ( +2 cr
estere accentuata, +1 crestere, 0 stagnare, -1 scadere, -2 scadere accentuata).
____ 11. Consumatorii cauta, mai intai, sa stabileasca avantajele oferite de o m
arca sau alta, fiecare produs
fiind definit printr-un set de atribute, care pot furniza anumite avantaje sau d
impotriva.
____ 12. Raspunsul latent este metoda de scalare. ____ 13. Scala ordinala indica
relativa pozitie a doua sau mai multe categorii, clase in privinta unei anumite
caracteristici si marimea diferentei intre cele doua sau mai multe categorii co
nsiderate. ____ 14. Scala de ordonare a rangurilor este metoda de scalare. ____
15. Prelucrarea datelor culese folosind scala lui Stapel conduce la informatii s
pecifice scalelor proportionale. ____ 16. Diferentiala semantica este o metoda c
omparativa de scalare. ____ 17. Patratele latine sunt o forma unifactoriala de p
roiectare a cercetarii directe utilizata pentru a reduce numarul de observatii.
____ 18. Patratele greco-latine sunt o simpla extensie a proiectarii cu ajutorul
patratelor latine, care permite introducerea unei a treia variabile controlabil
a.
____ 19. Pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri
in cazul scalelor nemetrice se poate utiliza si coeficientul de elasticitate. __
__ 20. Informatiile secundare reprezinta informatii care servesc indeplinirii ob
iectivelor secundare ale unei cercetari. ____ 21. Scala interval este metoda de
scalare? ____ 22. Un tip de scala este si scala de ordonare a rangurilor. ____ 2
3. Sondajul exhaustiv este atunci cand indicele de sondaj I ____ 24. Scala ordin
ala are urmatoarele caracteristici: origine unica, intervale egale, nu permite c
lasificari, nu permite ordonari, este o scala parametrica. ____ 25. Experimentul
este metoda stiintifica de baza pentru investigarea cauzalitatii. ____ 26. Scal
a de ordonare a rangurilor este metoda de scalare. ____ 27. Prelucrarea datelor
culese folosind scala lui Stapel conduce la informatii specifice scalelor propor
tionale. ____ 28. Diferentiala semantica este o metoda comparativa de scalare. _
___ 29. Pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri i
n cazul scalelor nemetrice se poate utiliza si coeficientul de elasticitate. ___
_ 30. Informatiile secundare reprezinta informatii care servesc indeplinirii obi
ectivelor secundare ale unei cercetari. ____ 31. Familia este cel mai tipic exem
plu de grup de apartenenta. ____ 32. Observarea este o metoda de cercetare deose
bit de utila in situatiile in care informatiile nu pot fi verbalizate cu usurint
a. ____ 33. Pentru evaluarea contributiei informatiei obtinute prin cercetarea d
e marketing la procesul decizional, se folosesc urmatoarele criterii: acuratetea
, actualitatea, insuficienta, disponibilitatea, irelevanta. ____ 34. Cercetarea
de birou este cea mai costisitoare metoda de obtinere a informatiilor si cea mai
precisa. ____ 35. Multiplicarea cu sau divizarea unui numar de pe scala la altu
l sunt posibile in cazul scalelor metrice. ____ 36. In cadrul experimentului de
marketing, variabilele manipulate se numesc variabile independente? ____ 37. Anc
heta este metoda de cercetare utilizata pentru culegerea de date primare referit
oare la persoane, obiecte sau fenomene, in cazul careia cercetatorul nu interact
ioneaza sau nu comunica direct cu subiectii, obiectele sau situatiile supuse inv
estigatiei. ____ 38. Pentru datele obtinute cu ajutorul unei scale interval, det
erminarea tendintei centrale a seriei se realizeaza cu ajutorul mediei aritmetic
e. ____ 39. Oamenii sunt influentati de trei tipuri de grupuri de referinta: gru
purile de apartenenta, grupurile de aspitatii si grupurile asociative. ____ 40.
Dupa frecventa desfasurarii, cercetarile de marketing se clasifica in :cercetari
de birou si cercetari de teren. ____ 41. Cercetarea de marketing se incheie pri
n redactarea studiului si elaborarea concluziilor, iar raportul tehnic este un r
aport complet care nu omite detaliile si prezinta toate datele prin modul lor de
analiza si interpretare fiind destinate cercetatorilor experimentati. ____ 42.
Masurarea poate fi definita ca fiind asocierea unor numere diferitelor caracteri
stici ale obiectelor, persoanelor sau fenomenelor, numere care pot fi adunate, d
ivizate sau multiplicate.
____ 43. Scalele interval constau in numere care ordoneaza caracteristici intre
care exista diferente egale pe scala, reprezentand diferentele egale existente i
n cazul proprietatilor masurate si au un punct zero unic. ____ 44. Intrebarile p
use in ancheta prin telefon sunt mai ales intrebari deschise. ____ 45. Inregistr
arile contabile sunt considerate a fi surse interne de informatii. ____ 46. Vari
abila care reflecta impactul variabilelor independente, in experimentul de marke
ting, se numeste variabila dependenta ____ 47. Factorii intamplatori (accidental
i) determina abaterea temporara a pietei de la tendinta. ____ 48. Media geometri
ca se utilizeaza pentru determinarea tendintei centrale in cazul scalelor metric
e. ____ 49. Testul neparametric χ ²(hi-patrat) se utilizeaza pentru determinarea
tendintei entrale in azul s alei nomonale. ____ 50. Informatiile obtinute pri
n experiment sunt informatii primare. ____ 51. Diferentiala semanti a si s ala l
ui Stapel ondu la informatii spe ifi e s alelor de tip interval. ____ 52. Obse
rvarea este o metoda de ulegere a informatiilor deosebit de utila in situatiile
in are informatiile nu pot fi verbalizate u usurinta. ____ 53. Cer etarea de
marketing se impli a in pro esul de fundamentare a de iziilor firmei. ____ 54. S
ala lui Likert fa e parte din ategoria s alelor de tip ordinal, ondu and la i
nformatii de natura neparametri a. ____ 55. În general, se garanteazã ã de izia
fundamentatã pe informtia produsã de er etarea de marketing este ea optimã. _
___ 56. Cer etarile de birou furnizeaza informatii are de ele mai multe ori se
afla la indemana dar ni iodata nu au fost apre iate la justa lor valoare? ____
57. Cer etãrile de marketing are urmãres stabilirea oordonatelor fenomenului
er etat, definirea variabilelor si ipotezelor are stau la baza unor er etãri
ulterioare se numes er etãri expli ative. ____ 58. Pentru realizarea er etãri
i de marketing, firma poate opta pentru efe tuarea u forte proprii a er etãrii
. ____ 59. Con eptul de “ er etare de marketing” aratã ã organizatiile realizea
zã er etãri de marketing pentru a identifi a si pentru a rezolva o problemã de
marketing. ____ 60. Rolul er etãrilor de marketing în etapa de lansare din adr
ul i lului de viatã al produsului este de a arãta ãile pentru reîntinerirea pr
oduselor, prin în orporarea de noi elemente sau gãsirea de noi piete. ____ 61. M
arketingul strategi reprezintã un pro es orientat ãtre analizã. ____ 62. Cer e
tãrile predi tive prives fenomenele din pun t de vedere al auzalitãtii a estor
a. ____ 63. Cer etãrile des riptive testeazã validarea unor instrumente si metod
e de er etare um ar fi: metode de esantionare, lo ul er etãrii, hestionare,
metode statisti e de analizã si previziune. ____ 64. Calitatea er etãrilor de m
arketing (utilitatea lor pra ti ã) se aflã în strânsã legãturã u profesionalism
ul e hipei de er etãtori, u sediul a tivitãtii de organizare si desfãsurare ef
e tivã a er etãrilor. ____ 65. Rezultatul al ulelor de efi ientã stã la baza o
ptiunii firmei u forte proprii sau u ajutorul partial sau în totalitate al ser
vi iilor oferite ( ontra ost) de alte firme spe ializate în efe tuarea de er
etãri. ____ 66. Cer etãrile exploratorii urmãres stabilirea oordonatelor fenom
enului er etat, definirea variabilelor si ipotezelor are stau la baza unor er
etãri ulterioare.
____ 67. Studierea potentialului pietei, studierea otei de piatã, er etãrile d
e imagine, analiza vânzãrilor fa parte din ategoria er etãrilor are identifi
ã problemele de marketing. ____ 68. Cer etãrile are rezolvã problemele de mark
eting vizeazã produsul, preturile, segmentele de piatã, promovarea, distributia.
____ 69. Operatorii de marketing onsiderã informatia un element ajutãtor în ad
optare unei de izii si o adevãratã valoare de marketing are poate oferi detinãt
orului un semnifi ativ avantaj ompetitiv. ____ 70. Informatiile din surse monit
orizate rezultã din s anarea periodi ã a anumitor surse. ____ 71. Rapoartele guv
ernamentale, rapoartele anuale ale on urentilor, a tivitãtile publi e ale on u
rentei fa parte din ategoria informatiilor periodi e. ____ 72. Sin ronizarea i
nformatiilor din sistemul ontabil intern presupune a informatiile sã fie dispo
nibile atun i ând este nevoie de ele, raportarea prea târzie diminuând sau hia
r anulând utilitatea lor. ____ 73. Cunoasterea stiintifi ã are ara ter general.
____ 74. Erorile legate de rãspunsuri apar atun i ând o persoanã, in lusã în e
santion nu poate fi gãsitã de ãtre an hetator. ____ 75. Pentru realizarea er e
tãrii de marketing firma poate opta numai prin apelarea la servi iile oferite de
alte firme spe ializate în er etarea de marketing. ____ 76. Un esantion este
onsiderat o reprezentare a elementelor populatiei tintã la s arã generalizatã. M
ultiple Choi e Identify the letter of the hoi e that best ompletes the stateme
nt or answers the question. ____ 77. Cu ajutorul er etarilor de marketing, omp
ania obtine: a. o restere insemnata a profitului; b. vanzarea produselor noi;
. date spe ifi e nerepetitive ne esare SIM; d. o promovare a imaginii de mar a.
____ 78. Cer etarile de marketing se impli a: a. in pro esul de fundamentare a d
e iziilor firmei; b. in asigurarea alitatii superioare a produ tiei; . in deru
larea ontra telor e onomi e; d. in demersul de restru turare a ompaniei. ____
79. Cer etarea de marketing poate fi definita astfel: a. un pro es de investigar
e omputerizata a pietei si stabilire a oordonatelor a esteia; b. un ansamblu d
e a tivitati prin are, u ajutorul unor on epte,metode si tehni i
stiintifi e de investigare se realizeaza masurarea, ulegerea si interpretarea i
nformatiilor de marketing; . un ansamblu de a tivitati prin are, u ajutorul u
nor on epte, metode si tehni i stiintifi e de investigare se realizeaza masurar
ea, ulegerea, analiza si interpretarea informatiilor de marketing; d. un domeni
u nou, are este in plin pro es de restru turare si definire on eptuala si meto
dologi a.
____ 80. Cer etarea de marketing in lude o serie de a tivitati um ar fi: a. sup
ravegherea s himbarilor de omportament, estimarea profiturilor, abordarea
pietelor externe, identifi area de noi piete;
b. supravegherea s himbarilor survenite in mintea lientilor despre ompanii,
estimarea profiturilor, er etarea auzelor are au dus la aparitia unor problem
e, previzionarea ererii; . supravegherea s himbarilor survenite in mintea lie
ntilor despre ompanii, er etarea auzelor are au dus la aparitia unor problem
e,identifi area de noi piete de desfa ere, estimarea pofiturilor; d. supravegher
ea s himbarilor survenite in mintea lientilor despre ompanii, er etarea auze
lor are au dus la aparitia unor probleme, identifi area de noi piete de desfa e
re, identifi area unor produse sau servi ii pentru piata proprie.
____ 81. Fun tiile er etarilor de marketing sunt: a. obtinerea de informatii pe
ntru fa torii de de izie, furnizor de servi ii pentru e hipa
manageriala;
b. investigarea pietei si a ererii, unoasterea omportamentului onsumatorilor
; . identifi area probelemelor u are se onfrunta managerii, er etarea fa to
rilor de
influenta a ererii;
d. investigarea pietei si a ererii; er etarea fa torilor de influenta a ereri
i. ____ 82. Da a o ompanie are timp indelungat o a tivitate profitabila, de su
es, va a epta
ne esitatea derularii de er etari de marketing: a. da; b. nu; . depinde de pre
t; d. onsidera a stie totul despre lientii si piata sa si nu are nevoie de re
zultatele unor er etari de marketing. ____ 83. In on eptul de marketing oexis
ta: a. trei omponente: de analiza, de interpretare si de a tiune; b. doua ompo
nente: de analiza si de a tiune; . doua omponente: de analiza si de interpreta
re; d. trei omponente: de analiza, de interpretare si de previziune. ____ 84. C
omponenta de a tiune este omponenta operationala, pra ti a e de ide asupra: a.
a tivitatii de piata a ompaniei; b. elor 4 P : produs, pret,promovare si plas
ament; . elaborarii strategiei de piata; d. oportunitatii a tiunilor de marketi
ng, impli it asupra er etarilor de marketing. ____ 85. Calitatea er etarilor d
e marketing si, de i, utilitatea lor pra ti a se afla in stransa legatura u :
a. profesionalismul e hipei de er etatori; . desfasurarea efe tiva a er etari
lor; b. sediul a tivitatii de organizare; d. a+b+ . ____ 86. Prin ipalele tipuri
le de informatii vehi ulate in sistemul informational de marketing sunt: a. info
rmatii la erere, informatii din surse monitorizate b. informatii la erere, inf
ormatii din surse monitorizate, informatii periodi e . informatii la erere, in
formatii periodi e d. informatii la erere, informatii din surse monitorizate, i
nformatii periodi e, informatii valide
____ 87.
____ 88.
____ 89.
____ 90.
____ 91.
____ 92.
____ 93.
____ 94.
____ 95.
____ 96.
valide In azul informatiilor masurate u ajutorul s alei interval, ara terizar
ea tendintei entrale se fa e u ajutorul: a. mediei aritmeti e; b. distributia
de fre vente umulata; . mediana; d. media geometri a. Una dintre urmatoarele m
etode nu permite omparatii: a. s ala omparatiilor pere hi; b. s ala u suma o
nstanta . s ala de ordonare a rangurilor; d. s ala pro entuala. Companiile ond
use pe prin ipii de marketing urmares satisfa erea nevoilor: a. produsului; .
angajatilor; b. organizatiei; d. umparatorilor. Studiile pilot sunt er etari:
a. exploratorii; b. instrumentale; . des riptive; d. predi tive. Masurarea ore
latiei, in azul informatiilor masurate u ajutorul s alei interval se realizeaz
a utilizand: a. oefi ientul de orelatie; . oefi ientul de orelatie a rangur
ilor; b. oefi ientul de ontingenta; d. oefi ientul de variatie. Mediana poate
fi utilizata pentru: a. determinarea tendintei entrale in azul s alelor ordin
ale; b. testarea semnifi atiei statisti e a diferentelor dintre grupuri in azul
s alei interval; . masurarea orelatiei in azul s alei proportionale; d. anal
iza statisti a a s alelor neparametri e. Cer etarea dire ta presupune: a. prelua
rea informatiei fara antrenarea purtatorului ei; b. furnizarea informatiei de a
tre purtatorul a esteia; . generarea informatiei u ajutorul experimentelor de
marketing; d. utilizarea analogiilor in lo ul fenomenelor reale. Pentru testarea
gradului de semnifi atie a diferentelor de opinie intre mai mult de doua subesa
ntioane independente, se poate utiliza: a. testul hi-patrat; b. testul U; . tes
tul Fisher; d. testul Student. Cer etarile predi tive urmares : a. sa des rie t
endintele in evolutia viitoare a fenomenelor analizate; b. tendintele in evoluti
a viitoare a fenomenelor analizate, s himbarile e se pot produ e in dimensiunil
e si modul de manifestare ale a estora; . sa testeze anumite instrumente si teh
ni i de er etare; d. sa stabileas a oordonatele prezente si viitoare ale fenom
enului er etat. Investigarea preliminara, etapa in organizarea si desfasurarea
er etarilor de marketing, onsta in : a. identifi area problemei, definirea s o
pului er etarii, elaborarea ipotezelor de lu ru; b. definirea s opului er etar
ii, elaborarea ipotezelor de lu ru si estimarea valorii informatiei; . identifi
area problemei, definirea s opului er etarii, elaborarea ipotezelor de lu ru;
d. identifi area problemei, definirea s opului er etarii, elaborarea ipotezelor
de lu ru si estimarea valorii informatiei.
estimarea valorii informatiei. ____ 97. Erorile e pot apare la obtinerea de inf
ormatii se pot datora urmatoarelor auze: a. lipsa reprezentativitatii esantionu
lui, lipsa de raspunsuri, ontinutul raspunsurilor; b. lipsa reprezentativitatii
esantionului si ontinutul raspunsurilor; . lipsa reprezentativitatii esantion
ului, lipsa de raspunsuri, ontinutul raspunsurilor si abordarea subie tilor int
erviului; d. lipsa reprezentativitatii esantionului, ontinutul raspunsurilor si
abordarea subie tilor interviului. ____ 98. S ala reprezentata in figura de mai
jos, este o s ala: 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10 % 0%
Complet satisfa ut Delo satisfa ut
a. u suma onstanta; . s ala pro entuala; b. diferentiala semanti a; d. s ala
Stapel. ____ 99. Din grupa s alelor de evaluare a atitudinii fa parte urmatoare
le s ale: a. s ala u suma onstanta, s ala Stapel, . diferentiala semanti a, s
ala pro entuala, s ala Likert s ala omparatiilor pere hi b. diferentiala seman
ti a, s ala Stapel, s ala d. s ala nominala, s ala Stapel, s ala Likert Likert _
___ 100. Observarea, metoda de obtinere a informatiilor in er etarile de market
ing, poate fi realizata prin urmatoarele tehni i: 1. u o hiul liber; 2. u mijl
oa e tehni e de observare; 3. masurarea urmei fizi e; 4. tehni a inventarierii;
5. teste “oarbe”; 6. teste prospe tive. a. 1+4+5+6; . 1+2+3+4; b. 2+3+5+6; d. 3
+4+5+6. ____ 101. S hema experimentala, redata mai jos, reprezinta:
MB
X
MA
a. proie tare “numai dupa”; b. proie tare”inainte si dupa u ontrol”; . proie
tare aleatoare; d. proie tare “inainte si dupa”. ____ 102. S hema prezentata est
e: F1 F2 F3 G1 Aα Bγ Cβ G2 Bβ Cα Aγ G3 Cγ Aβ Bα

. proiect re in inte si dup  cu control; c. schem  p tr tului reco-l tin; . s
chem  p tr tului l tin; d. experiment ne le tor. ____ 103. D c  s-  utiliz t sc 
l  nomin l , pentru c r cteriz re  tendintei centr le se v  c lcul :

. rupul mod l; . medi  ritmetic  ponder t ; c. medi n ; d. nici un r spuns n
u este corect. ____ 104. Medi  ritmetic  ponder t  se c lcule z  cu formul : .
c.
;
; ; d. . se re lize z  cu formul : c. ; x 100; d. ; x 100.

.
____ 105. C lcul re  v lorii lui Hi-p tr t c lcul t .

.
____ 106. Coeficientul de el sticit te (E), utiliz
 t in c r cteriz re  cererii,
se c lcule z  folosind formul : c. . x 100; ; . ; d. x 100.
____ 107. Et p  imedi t premer to re execut rii cercet rii in c drul procesului
cercet rii de m rketin  este: . investi re  prelimin r ; . el or re  ipotez

elor de lucru; c. el  or re  pror mului de m rketin; d. n liz  si interpret r
e  d telor. ____ 108. : . invest
  Este et p   procesului cercet rii de m rketin

i re  prelimin r ; . selecti  ideilor; c. pl tform  de m rketin ; d. nici un r
spuns corect.
 ____ 109. Inform tiile prim re pot fi o tinute prin:  . o serv re

, nchet ; . inform tii din reviste de speci lit te; c. nchet , experiment,  o
serv re; d. + +c. ____ 110. Nu este sc l  nemetric : . sc l  nomin l ; . sc l
 interv l; c. sc l  lui Likert; d. nici un  dintre v ri ntele de m i sus nu est
e corect . ____ 111. Nu este dev r t enuntul: . tipurile de sc l  sunt in num 
r de p tru: nomin l , ordin l , interv l, proportion l ;
____ 112.
____ 113.
____ 114.
____ 115.
____ 116.
____ 117.
____ 118.
____ 119.
____ 120.

. tipul de sc l  prefer t de cercet tori este sc l  proportion l ; c. intre tip
urile de sc l  si metodele de sc l re nu exist  nici o diferent ; d. sc l  lui L
ikert este sc l  ordin l . Ce metod  de sc l re solicit  respondentului s  ev lu
eze titudine  f t  de un o iect s u c r cteristicile
  cestui , pe o sc l  cu m 
ximum 7 nivele,  interc l te intre dou  tri ute ipol re: . sc l  de ordon re 
r nurilor; . sc l  lui St pel; c. sc l  lui Likert; d. diferenti l  sem ntic 
. Ce metod  de sc l re solicit  respondentului 
 s  divid  o sum , in ener l 10 s
u 100, intre dou  s u m i multe o iecte ( tri ute) pentru  reflect  rel tiv  p

   respondentului pentru fiec re o iect: . sc l  de ordon re  r n uri
referint
lor; . sc l  lui St pel; c. sc l  cu sum  const nt ; d. testele de diferentiere
- triunhi. Prelucr re  d telor culese cu jutorul diferenti  lei sem ntice cond
uce l  inform tii specifice sc lelor tip: . nomin le; . ordin le; c. interv l;
d. proportion
 le. Gr dul in c re procesul de m sur re nu este fect t de eroril
e v ri  ile po rt  numele de: . relev nt ; . v lidit te; c. cur tete; d. puri
t te. Gr dul in c re un proces de sc l re este lipsit t t de erori sistem tice,
c t si v ri  ile se numeste: . relev nt ; . purit te; c. v lidit te; d. cur 
tete. Nu f ce p rtedinmetodele si tehnicile de cercet re direct : . nchet  s
electiv  de teren; . o serv re ; c. experimentul de m rketin; d. testele  psiho
metrice. Din c teori  restrictiilor or niz torice,  c re intervin in st  ilire
m rimii es ntionului, nu f c p rte: . fondurile nesti ferente cercet rii;
. n tur  zeide 
 sond j; c. num rul si pre tire  perso nelor ce vor efectu  so
nd jul; d. pro  ilit te  cu c re se r nte z  rezult tele. Coeficientul de con
tinent  pote fi c lcul t: . num i in cele situ tii in c re Hi-p tr t se po t
e c lcul ; . tunci c nd se solicit  de enefici rul studiului de pi t ; c. nic
i un  dintre v ri ntele de m i sus nu este corect
 . Coeficientul de continent 
i  v lori cuprinse in interv lul: . [0;1); . [0;1]; c. (0;1); d. nici un  dint
re v ri ntele de m i sus nu este corect .
____ 121. In functie de m rime  coeficientului de el sticit te, cerere  popul ti
eipentru diverse produse po te fi c lific t  drept el stic  tunci c nd: . E 1
; . E 1; c. E 1. ____ 122. El sticit te  este unit r  (E=1) tunci c nd modific 
re  cererii este .................cu modific re  venitului. . proportion l ;

. invers proportion l . ____ 123. Pentru un t  el de contin ent  de tipul 3x3, i
n conditiile plic rii testului χ , numarul de grade de libertate aferente valor
ii tabelate a lui χ este: a. 3; b. 4; . 6; d. 9. ____ 124. Pentru un tabel de
ontingenta de tipul 2X2 oefi ientul de ontingenta al ulat poate lua valori in
intervalul: a. ; b. ; . d. ; .
____ 125. Gradul de semnifi atie a diferentelor de opinie intre subie tii unui e
santion de 200 persoane, in fun tie de venit a fost analizat u ajutorul testulu
iχ . In azul in are valoarea teoreti a a lui este de 6,235 pentru e valoare a
lui χ ipoteza nula se respinge? a. 6,230; b. 6,245; . 6,092; d. 5,235. ____ 12
6. Valoarea maxima a erorii limita a eptata in azul unui esantion neexhaustiv
este de: a. 1%; . 6%; d. 8%. b. 5%; ____ 127. C.Parlin si-a in eput ariera de
er etator de marketing, in 1911, numarand: a. ambalaje de Co a Cola b. ambalaje
de sapun . ambalaje de tigari d. ambalaje de produse osmeti e
____ 128. In Romania, er etarea a fa ut obie tul studiului sistemati in epand
u : a. 1990 b. 1970 . 1980 d. 1960
____ 129. Germenii gandirii e onomi e pe prin ipii de marketing s-au fa ut remar
ati, in se torul privat: a. dupa 1989 b. dupa 2000 . dupa 1995 d. dupa 1970
____ 130. Cer etarea de marketing in lude o serie de a tivitati um ar fi: a. su
pravegherea s himbarilor de omportament; estimarea profiturilor; abordarea
pietelor externe; identifi area de noi piete
b. supravegherea s himbarilor survenite in mintea lientilor despre ompanii,
estimarea profiturilor, er etarea auzelor are au dus la aparitia unor problem
e; previzionarea ererii . supravegherea s himbarilor survenite in mintea lien
tilor despre ompanii; er etarea auzelor are au dus la aparitia unor probleme
;identifi area de noi piete de desfa ere; estimarea pofiturilor d. supravegherea
s himbarilor survenite in mintea lientilor despre ompanii; er etarea auzelo
r are au dus la aparitia unor probleme;identifi area de noi piete de desfa ere;
identifi area unor produse sau servi ii pentru piata proprie. ____ 131. Domenii
le er etarilor de marketing sunt: 1) analiza ara teristi ilor pietei, 2) deter
minarea pietei potentiale, 3) studii de segmentare, 4) analiza vanzarilor 5) er
etari privind imaginea produselor 6) studii in legatura u preturile 7) teste d
e produse 8) se toarele de varf ale e onomiei nationale 9) produ tia de mijloa e
publi itare
a. 1+2+3+4+5+6+7 . 1+2+3+4+5+8+9 b. 1+2+4+5+8+9 d. 2+3+4+5+6+8+9 ____ 132. Nu e
ste etapa a pro esului er etarii de marketing: a. investigarea preliminara b. r
eda tarea studiului si elaborarea on luziilor . sele tia ideilor d. elaborarea
programului de er etare Cate tipuri de s ale sunt? a. 4 . 12 d. in jur de 50
b. 10 Nu este adevarat enuntul: a. tipurile de s ala sunt in numar de patru: nom
inala, ordinala, interval, proportionala b. tipul de s ala preferat de er etato
ri este s ala proportionala . intre tipurile de s ala si metodele de s alare nu
exista ni i o diferenta d. s ala lui Likert este s ala ordinala Este s ala de e
valuare a atitudinii: a. s ala omparatiilor pere hi b. s ala u suma onstanta
. s ala de ordonare a rangurilor d. s ala lui Stapel Este metoda de re oltare a
informatiilor de marketing: a. s ala lui Likert b. investigarea surselor statis
ti e . grupul modal d. ni i un raspuns ore t
2
____ 133.
____ 134.
____ 135.
____ 136.
____ 137. Testul neparametri χ se utilizeaza pentru: a. determinarea tendintei
entrale
b. testarea gradului de semnifi atie a diferentelor dintre grupuri . masurarea
orelatiei dintre variabilele analizate d. a +b + ____ 138. In adrul unei er
etari sele tive, pentru testarea gradului de semnifi atie a diferentelor de opin
ie intre subie ti s-a utilizat lui a. b. . d.
χ 2 . In azul in are valoarea teoreti a a lui χ 2 este de 3,84 pentru e valoa
re al ulata a
χ2
5,86 3,74 3,92 3,85
ipoteza nula este a eptata?
____ 139. Cand χ nu se poate apli a? a. atun i and fre ventele are se
2
. atun i and fre ventele
are se
asteapta sa rezulte din observare nu trebuie sa aiba valori prea mari (de regula
mai mari de at 5) b. atun i and fre ventele are rezulta d.
asteapta sa rezulte din observare nu trebuie sa aiba valori prea mi i, iar efe t
ivul ole tivitatii er etate sa fie de el putin 40 de subie ti ni i un raspuns
ore t, testul χ se poate utiliza tot timpul in azul s alelor nominale
2
din observare nu trebuie sa aiba valori mai mi i de 5
____ 140. Cum se determina numarul gradelor de libertate in azul testului nepar
ametri : a. (r-1)(N-r) b. (r-1)(k-1) . (k-2)(r-1) d. (rN-1)(k-1) ____ 141. Pra
ti a er etarilor de marketing a aratat a eroarea limita a eptata ia de obi e
i valori: a. de el putin 95% b. uprinse intre -1 si +1 . uprinse intre si d.
de el mult 98% Este metoda de s alare are permite omparatii: a. diferentiala
semanti a b. s ala lui Stapel . s ala de ordonare a rangurilor d. s ala lui Li
kert Este instrument de ulegere a datelor: a. er etarea dire ta; . hestionar
ul; b. observarea; d. sondajul. Valoarea maxima a erorii limita a eptata in az
ul unui esantion neexhaustiv este: a. 61%; b. 65%; . 66%; d. 68%; Pentru un tab
el de ontingenta de tipul 6x6, oefi ientul de ontingenta maxim poate fi: a. +
1;
____ 142.
____ 143.
____ 144.
____ 145.
____ 146.
____ 147.
____ 148.
____ 149.
____ 150.
____ 151.
____ 152.
b. 0.912; . 0,816; d. 0,707. A tivitatea are onsta in aso ierea de simboluri,
onform unui pro edeu prestabilit, datelor ulese se numeste: a. s alare; b. ma
surare; . odifi are; d. editare. Da a s-a utilizat s ala nominala, pentru ara
terizarea tendintei entrale se va al ula: a. grupul modal; b. media aritmeti
a ponderata; . mediana; d. ni i un raspuns nu este ore t. Tipurile de s ale su
nt in numar de : a. 2; b. 4; . 8; d. 10. Metodele si tehni ile de er etare dir
e ta sunt: a. an heta sele tiva; b. testele psihometri e; . observarea; d. expe
rimentul de marketing. e. simularea. a. 1+3; b. 4+5; . 1+2+3; d. 1+2+3+4+5. Dup
a fre venta desfasurarii, er etarile de marketing pot fi: a. permanente si de t
eren; . permanente si o azionale; b. o azionale si de birou; d. de teren si de
birou. In onditiile apli arii testului ξ″, pentru un tabel de contingenta de ti
pul 66, numarul gradelor de libertate este egal cu: a. 6; b. 12; c. 25; d. 36.
Marketingul strategic reprezinta:
a. un proces orientat catre analiza b. un proces orientat catre actiune c. un pr
oces orientat atat catre analiza cat si catre actiune ____ 153. Rolul cercetaril
or de marketing in etapa de lansare din cadrul ciclului de viata al produsului e
ste: a. Cercetarea de marketing arata cum se poate construi o marca sau avantaju
l competitiv. Studiul privind satisfactia consumatorului evidentiaza punctele fo
rte si punctele slabe ale produsului b. Cercetarea de marketing arata caile pent
ru reintinerirea produselor, prin incorporarea de noi elemente sau gasirea de no
i piete
noi elemente sau gasirea de noi piete c. Cercetarea de marketing eploreaza nevo
ile nesatisfacute pentru produsele noi si ajuta la estimarea cererii. Poate fi f
olosita pentru fundamentarea pretului sau a specificatiilor produsului ____ 154.
Conceptul “cercetare de marketing” arata ca, organizatiile realizeaza cercetari
de marketing din doua motive: a. pentru a identifica si pentru a rezolva o prob
lema de marketing b. pentru a identifica si a analiza informatiile de marketing
c. pentru a identifica si pentru a interprea rezultatele unei cercetari de marke
ting ____ 155. Cercetarile de marketing care urmaresc stabilirea coordonatelor f
enomenului cercetat, definirea variabilelor si ipotezelor care stau la baza unor
cercetari ulterioare se numesc: a. cercetari eplicative c. cercetari descripti
ve b. cercetari instrumentale d. cercetari eploratorii ____ 156. Pentru realiza
rea cercetarii de marketing firma poate opta pentru: a. efectuarea cu forte prop
rii a cercetarii b. serviciile oferite (contra cost) de alte firme c. a sau b d.
nici una dintre variantele de mai sus nu este corecta ____ 157. Operatorii de m
arketing considera informatia: a. un element ajutator in adoptarea unei decizii
b. o adevarata valoare de marketing care poate oferi detinstorului un semnificat
iv avantaj competitiv; c. un element ajutator in adoptarea unei decizii si o ade
varata valoare de marketing care poate oferi detinatorului un semnificativ avant
aj competitiv d. nici una dintre variantele de mai sus nu este adevarata ____ 15
8. Informatiile din surse monitorizate rezuta din: a. repetarea unor investigati
i anterioare ce si-au demonstrat eficienta in furnizarea de informatii b. scanar
ea periodica a anumitor surse; c. solicitarea epresa a directorului de marketin
g. ____ 159. Indicati care dintre elementele de mai jos se constituie in compone
nte ale SIM: 1. Sistemul contabil intern; 2. Informatiile provenite din mediul e
tern; 3. Sistemul cercetarilor de marketing. a. 1+2; b. 1+3; c. 2+3; d. 1+2+3.
____ 160. Rapoartele guvernamentale, rapoartele anuale ale concurentilor, activi
tatile publice ale concurentei fac parte din categoria informatiilor: a. din sur
se monitorizate; b. la cerere; c. periodice. ____ 161. Sincronizarea informatiil
or din sistemul contabil intern presupune:
a. ca informatiile sa fie disponibile in formate diferite si detaliate astfel in
cat accesul la informatiile specifice sa fie neingradit b. ca informatiile sa fi
e disponibile atunci cand este nevoie de ele, raportarea prea tarzie diminuand s
au chiar anuland utilitatea lor c. ca nivelul de acuratete sa corespunda conditi
ilor decizionale concrete, si informatiile sa nu abunde in detalii d. ca informa
tiile sa poata fi accesate rapid, cu usurinta de catre factorii de decizie, fiin
d necesar sa fie prezentate intr-un format clar si practic de utilizat (sintetic
, pe aceeasi pagina, etc). ____ 162. În vederea pregãtirii si prezentãrii raport
ului de cercetare se aplicã metoda elaborãrii: a. unui singur raport numit rapor
t rezumativ b. unui singur rapor numit raport tehnic c. a douã rapoarte unul rez
umativ si unul tehnic ____ 163. Efectuarea unei cercetari de marketing se aprobã
atunci când: a. costul cercetarii este mai mare decât contributia ei la perfect
ionarea unei decizii date b. costul cercetarii este mai mic decât contributia ei
la perfectionarea unei decizii date; c. nu eistã nici o legãturã între costul
cercetãrii de marketing si decizia de a efectua cercetarea de marketing; d. deci
de conducerea departamentului de marketing. ____ 164. Erorile legate de rãspunsu
ri : a. apar atunci când o persoanã inclusã în esantion nu poate fi gãsitã de cã
tre anchetator; b. apar în colectarea informatiilor atunci când valorile comunic
ate diferã de valorile efective alee factorului în cauzã; c. se manifesã prin di
ferente semnificative între mãrimile caracteristicilor populatiei studiate si es
timãrile acelorasi mãrimi pe baza sondajului. ____ 165. Pentru realiazarea cerce
tãrilor de marketing firma poate opta pentru: efectuarea acestora cu forte propr
ii sau prin apelarea la serviciile oferite de alte firme; numai prin apelarea la
serviciile oferite de alte firme specializate în cercetãri de marketing; efectu
area acestora cu ajutorul fortelor de de vânzare; efectuarea acestora cu forte p
roprii sau prin apelarea la serviciile oferite de alte firme specializate în efe
ctuarea de cercetãri. ____ 166. Una din urmatoarele metode nu permite comparatii
: a. b. c. d. a. scala lui Likert; b. scala lui Stapel; c. diferentiala semantic
a; d. scala de ordonare a rangurilor. ____ 167. Erorile sistematice sunt: a. ero
ri care apar intamplator in procesul de masurare; b. erori cunoscute ca si tendi
nta; c. erori datorate operatorului de interviu; d. erori datorate neatentiei re
spondentului ____ 168. Permit transformari de forma f()=a+b (unde a si b sunt
doua constante) scalele:
a. ordinale c. proportionale b. interval d. metrice ____ 169. Din grupa scalelor
de evaluare a atitudinii nu face parte: a. diferentiala semantica c. scala lui
Stapel b. scala de ordonare a rangurilor d. scala lui Likert ____ 170. 5. Scala
lui Likert conduce la obtinerea de informatii specifice scalei: a. nominale c. i
nterval b. ordinale d. proportionale ____ 171. Un esantion este considerat o rep
rezentare a elementelor populatiei tinta la scara: a. nationala c. redusa b. reg
ionala d. generalizata ____ 172. Proiectarea INAINTE si DUPA cu CONTROL se epri
ma astfel: X MA MB X MA R MB1 X MA1 R MB2 MA2 ____ 173. In practica cercetarilor
de marketing eroarea limita acceptabila se inscrie intre: a. 1 si 3% b. 1 si 5%
c. 1 si 10% ____ 174. Informatiile de marketing pot fi obtinute cu ajutorul a .
.....grupe de metode de recoltare a acestora: c. 5 a. 2 b. 4 d. 6 ____ 175. Meto
da de analiza statistica descriptiva are in vedere: a. descrierea parametrilor p
opulatiei, testarea ipotezelor b. restrangerea datelor c. determinarea eistente
i diferentelor intre grupuri d. determinarea eistentei asociatiilor e. previzio
narea pe baza unui model statistic ____ 176. Pentru caracterizarea tendintei cen
trale, atunci cand se utilizeaza scala nominala, se calculeaza: a. grupul modal
c. media aritmetica b. mediana d. media geometrica ____ 177. Formula dupa care s
e determina media aritmetica pentru determinarea tendintei centrale este: a. b.
c. d. a. b. c.
____ 178. Testul neparametric (Hi-patrat) se utilizeaza pentru testarea gradului
de semnificatie statistica a diferentelor dintre grupuri in cazul scalei: a. no
minala c. interval b. ordinala d. proportionala ____ 179. Asocierea dintre doua
variabile spunem ca este tot mai puternica pe masura ce valoarea calculata a lui
C (Coeficientul de contingenta) se apropie tot mai mult de : a. -1 b. 0 c. 1 __
__ 180. Din categoria metodelor calitative directe fac parte: a. tehnicile proie
ctive b. focus grupul si tehnicile asociative c. interviul în profunzime si tehn
icile proiective d. focus-grupul si interviul în profunzime ____ 181. Componenta
focus-grupului este alcãtuitã din: a. b. c. d. ____ 182. Cercetãrile calitative
, de tip focu-grup se realizezazã: a. structurat, pe bazã de interviu b. nestruc
turat dar folosind un chestionar c. nestructurat, cu moderator si schemã detalia
tã de discutii ____ 183. Informatiile obtinute din interviurile în profunzime su
nt rezultatul aplicãrii a : a. 2 tehnici de lucru: analiza simbolicã si etapizar
ea b. 3 tehnici de lucru: etapizarea, analiza simbolicã si întrebari cu scop asc
uns c. nici o variantã nu este corectã ____ 184. Tehnicile proiective presupun :
a. interventia moderatorului b. interventia directã a respondentului c. nici o
variantã nu este corectã ____ 185. Efectuarea unei cercetãrii de marketing se ap
robã atunci când costul cercetãrii este ................. decat contributia ei l
a perfectionarea unei decizii date. a. < b. > c. = d. nu eista nici o legatura
intre costul si contributia ei la perfectionarea unei decizii date ____ 186. În
functie de mãrimea coeficientului de elasticitate, cererea populatiei pentru div
ersele produse poate fi calificatã drept inelasticã atunci când E < ..... a. -1
c. 1 grupuri omogene, mai putin de 8 persoane grupuri neomogene, intre 8-12 pers
oane grupuri omogene, 8-12 persoane, selectate grupuri neomogene, selectate, mai
putin de 8 persoane
b. 0 d. 2 ____ 187. În functie de mãrimea coeficientului de elasticitate, cerere
a populatiei pentru diversele produse poate fi caracterizatã prin elasticitate u
nitarã când E < ..... a. -1 c. 1 b. 0 d. 2 ____ 188. In cadrul unei cercetari se
lective efectuate pe un esantion de 2.000 persoane, opinia utilizatorilor unui a
numit produs privind pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul diferentialei s
emantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea: Opinia Nr.per
soane f.favorabila 300 favorabila 500 nici-nici 440 nefavorabila 360 f.nefavorab
ila 400
____ 189.
____ 190.
____ 191.
____ 192.
Care este scorul mediu eprimand opinia esantionului despre pretul produsului re
spectiv? a. 1,10 c. 3,21 b. 2,97 d. 4,22 În urma intervievarii unui numar de 50
de specialisti, referitor la evolutia pietei automobilelor in Romania, 15 au ind
icat o crestere semnificativa, 18 o usoara crestere, 6 o stagnare, 5 o reducere
usoara si 6 o scadere accentuata. Care este soldul conjunctural mediu? a. 0,74 c
. 2,41 b. 1,23 d. 5,27 Pentru un tabel de contingenta, de tipul 4 X 4, numarul g
radelor de libertate este de: a. 7 c. 9 d. 10 b. 8 Sa se calculeze cota de piata
a companiei X, stiind ca volumul total al vanzarilor pe piata romaneasca la pro
dusul A a fost de 1500 mil.u.m. iar compania X a vandut in produse similare in s
uma de 50 mil.u.m. a. 2,33 c. 4,66 b. 3,33 d. 5,33 Sa se determine si sa se inte
rpreteze media generala a opiniilor celor 1200 consumatori intervievati cu privi
re la gustul produsului Coca Cola Light.Rezultatele anchetei de teren sunt preze
ntate in tabelul de mai jos: acord total acord indiferent dezacord dezacord tota
l Coca Cola 371 420 230 90 89
Light are gust placut
a. 0,33 c. 5,66 b. 1,09 d. 6 ____ 193. Sa se determine valoarea coeficientului d
e elasticitate stiind ca : cererea initiala a fost de 230 u.m., cererea la momen
tul t1 a fost de 350 u.m. iar pretul a crescut de la 5 u.m.pe bucata la 8 u.m. p
e bucata. Interpretati rezultatul obtinut. a. 0,87 c. 2,67 b. 1,87 d. 3,11 ____
194. In urma unui sondaj efecuat in randul a 600 de consumatori, privind atitudi
nea lor fata de campania de promovare derulata, s-au obtinut urmatoarele rezulta
te:
f.favorabila favorabila nici-nici nefavorabila f.nefavorabila
atitudine
121
123
143
175
38
Care este scorul mediu ce eprima atitudinea componentelor esantionului fata de
campania de promovare derulata? a. 2,18 c. 4,44 b. 3,19 d. 4,66 ____ 195. Vanzar
ile intreprinderii erau in anul 2004 de 12 mld. lei, in timp ce vanzarile concur
entului aflat pe pozitia secunda s-au ridicat la valoarea de 10 mld. lei. Care a
fost cota relativa de piata a intreprinderii anul trecut? a. 0,09 c. 2,33 b. 1,
11 d. 2,99 ____ 196. Sa se determine opinia generala a consumatorilor privind pr
odusul ciocolata cu rodie al firmei , stiind ca in urma unei anchete s-au obtinu
t urmatoarele informatii: Opinia foarte buna buna acceptabila satisfacatoare nes
atisfacatoare Nr. persoane 60 50 18 35 15 a. 1,33 c. 3,58 b. 2,45 d. 4,21 ____ 1
97. In cadrul unei cercetari selective efectuate pe un esantion de 600 de persoa
ne, opinia utilizatorilor unui produs privind gustul acestuia a fost masurata cu
ajutorul unei scale cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fost urmatoarea: o
pinia foarte favorabila nici-nici nefavorabila foarte favorabila nefavorabila nr
. persoane 180 250 20 75 75 Care este scorul mediu ce eprima opinia esantionulu
i despre gustul produsului respectiv? a. 2,09 c. 4,23 b. 3,64 d. 5,65 ____ 198.
Sa se determine opinia generala a consumatorilor intervievati cu privire la gust
ul produsului Coca-Cola Vanilla, stiind ca rezultatele anchetei de teren au fost
: Coca-Cola acord total acord indiferent dezacord dezacord Vanilla are total gus
t placut nr. de 160 150 38 75 27 persoane a. 0,02 c. 1,71 b. 0,75 d. 1,99 ____ 1
99. In cadrul unei cercetari selective s-a intentionat cunoasterea parerii celor
intervievati cu privire la mirosul parfumului Vanderbilt. Raspunsurile au fost:
dezacord indiferent acord acord total dezacord produsul total Vanderbilt are mi
ros placut nr. pers. 200 115 25 155 105 Care este scorul mediu realizat la nivel
ul esantionului? a. 0,25 c. 2,23 b. 1,54 d. 2,67 ____ 200. Sa se determine cota
relativa de piata a liderului, stiind ca firma a avut vanzari de 70 mld. euro, i
ar vazarile concurentului aflat pe pozitia secunda s-au ridicat la 66 mld. euro.
a. 0,06 c. 1,06 b. 0,50 d. 2,10
____ 201. Sa se determine cota de piata detinuta de firma , stiind ca volumul va
nzarilor acestei firme pe piata A, in anul 2004 a fost de 30 milioane euro, iar
volumul total al tranzactiilor pe piata respectiva a fost de 300 milioane euro.
a. 5% c. 10% b. 7% d. 15% ____ 202. Sa se determine marimea unui esantion stiind
ca populatia totala este de 350.000 persoane, probabilitatea de garantare a rez
ultatelor este de P = 95%, valoarea coeficientului t = 1,96, iar eroarea limita
acceptabila este de . a. 365 persoane c. 576 persoane b. 475 persoane d. 657 per
soane ____ 203. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala
este de 700.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetarii
este de 80%, coeficientul corespunzator probabilitatii de garantare a rezultate
lor este de 1,44, iar eroarea limita acceptata este de 1%. a. 4300 persoane c. 6
100 persoane b. 5200 persoane d. 6150 persoane ____ 204. Sa se determine marimea
unui esantion stiind ca populatia totala este de 100.000 persoane, probabilitat
ea de garantare a rezultatelor cercetarii este de 80%, coeficientul corespunzato
r probabilitatii de garantare a rezultatelor este 1,44, eroarea limita acceptata
este de , proportia elementelor care detin caracteristica cercetata este de 74%
. a. 300 persoane c. 750 persoane b. 500 persoane d. 1000 persoane ____ 205. Sa
se determine valoarea coeficientului de elasticitate stiind ca pretul a crescut
in perioada curenta fata de perioada de baza de la 10 u.m. pe bucata la 12 u.m.
pe bucata, in timp ce cererea initiala a fost de 285 bucati, iar cererea in peri
oda curenta este de 335 bucati. a. 0,9 c. 2,9 b. 1,9 d. 3,9 ____ 206. Sa se dete
rmine valoarea coeficientului de elasticitate stiind ca: cererea initiala a fost
de 200 kg, iar cererea in perioada curenta este de 400 kg, in timp ce venitul a
crescut de la 210 u.m. la 260 u.m. a. 1,15 c. 3,13 b. 2,16 d. 4,16 ____ 207. Pe
ntru studierea semnificatiei statistice a diferentei de opinie dintre subiectii
cuprinsi in 5 subesantioane (sub 18 ani, 18-25 ani, 26-45 ani, 46-65 ani, peste
66 ani) asupra preferintelor fata de un produs de folosinta indelungata (prefera
, nedecisi, nu prefera) s-a aplicat testul . Care este numarul de grade de liber
tate aferente valorii tabelate a lui ? a. 4 c. 8 b. 6 d. 10 ____ 208. Sa se dete
rmine opinia generala a consumatorilor privind un nou automobil marca X, stiind
ca in urma unei anchete s-a obtinut urmatoarea distributie de frecvente:
Aprecieri referitoare la: gradul de confort consumul de carburant usurinta manev
rarii pret
foarte favorabila 65 78 82 31
51 42 29 26
34 31 35 11
20 27 21 42
foarte nefavorabila 30 22 33 90
calitatea vopselei
63
58
43
26
10
____ 209.
____ 210.
____ 211.
____ 212.
____ 213.
____ 214.
____ 215.
____ 216.
a. 2,66 c. 4,33 b. 3,33 d. 4,66 Sa se determine marimea esantionului cunoscandu-
se: probabilitatea de garantare a rezultatelor de 95,5% si coeficientul corespun
zator t = 2,00, iar eroarea limita acceptabila este de 5%. a. 100 persoane c. 30
0 persoane b. 200 persoane d. 400 persoane Sa se determine marimea esantionului
necesar pentru efectuarea unei cercetari de marketing asupra unei populatii de 1
0.000 persoane cunoscandu-se: -probabilitatea de garantare a rezultatelor este d
e 97%, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 2,17; -eroarea limi
ta acceptabila este de 1,5%; -proportia elementelor din esantion care poseda car
acteristica cercetata este de 72%. a. 3151 c. 5321 b. 4218 d. 6200 Vanzarile fir
mei Y erau in anul 2004 de 40 miliarde $, in timp ce circulatia totala de marfur
i a tarii A a fost in acelasi an de 2515 miliarde $. Care a fost cota de piata a
firmei Y in anul 2004? a. 0,59 c. 2,66 b. 1,59 d. 3,21 Sa se determine marimea
unui esantion, necesar pentru o ancheta selectiva privind ”Studiul intentiilor d
e cumparare a noului tip de pasta de dinti al firmei X”, astfel incat sa fie rep
rezentativ pentru colectivitatea generala. Cercetatorul decide sa lucreze in con
ditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95%( careia
ii corespunde un coeficient t=1,96) si a unei valori limita acceptabile de 3%.D
e asemenea, se cunoaste valoarea p=0,74, reprezentand proportia componentelor es
antionului care sunt dispuse sa cumpere noul tip de pasta de dinti. a. 288 perso
ane c. 488 persoane b. 344 persoane d. 822 persoane Elasticitatea in functie de
venit a cererii pentru produsul X este de 0,6. Daca cererea pentru produsul resp
ectiv este in perioada t de 15.000 lei, in perioada t cand se asteapta o crester
e a veniturilor cu 17%, cat va fi cererea pentru produsul respectiv (c )? a. 165
30 c. 18530 b. 17530 d. 18630 Care este valoarea coeficientului de contingenta,
corespunzator unei cercetari desfasurate pe un esantion de 400 de persoane, in c
onditiile in care valoarea calculata a lui χ este 10,53, iar probabilitatea de g
arantare a rezultatelor este de 80%, pentru are valoarea t= 1,44. a. 0,01 . 1,
01 b. 0,16 d. 1,16 Sa se determine marimea esantionului ne esar pentru a realiza
o er etare de marketing, intr-o ole tivitate de 200.000 de onsumatori, stiin
d a probabilitatea de garantare a rezultatelor este de P= 90%, eroarea limita a
eptata +/- 3,5%, oefi ientul t= 1,65. a. 556 persoane . 756 persoane b. 665
persoane d. 765 persoane Sa se determine valoarea oefi ientului de elasti itate
stiind a pretul a res ut in perioada urenta fata de perioada de baza de la 8
u.m. pe bu ata la 10 u.m. pe bu ata, in timp e ererea initiala a fost de 285
bu ati, iar ererea in perioda urenta este de 335 bu ati. a. 0,70 . 1,20 b. 0,
90 d. 1,40
Yes/No Indi ate whether you agree with the senten e or statement. ____ 217. Info
rmatiile interne, are ir ula intre diferite ompartimente, trebuie sa fie eval
uate de ompartimentul de marketing numai in privinta formei lor de prezentare p
entru utilizator? ____ 218. Situatia sto urilor, asa um este stru turata in do
umentele de inventariere, poate fi pun tul de pornire in evaluarea efi ientei st
rategiei de produs si a elei de distributie? ____ 219. Studierea elasti itatii
ererii in fun tie de pret este posibila folosind datele din evidenta ontabila
a ompaniei? ____ 220. Rapoartele agentilor de vanzari onstituie surse de infor
matii se undare pentru sistemul informational de marketing (SIM)? ____ 221. Cer
etarea de birou reprezinta ea mai ostisitoare metoda de obtinere a informatiil
or si ea mai pre isa? ____ 222. Informatiile din surse externe intrunes toate
onditiile de validitate, veridi itate, a tualitate, detaliere pentru a fi utili
zate in realizarea unor an hete de teren. ____ 223. Fa torii intamplatori (a id
entali) determina abaterea temporala a pietei de la tendinta? ____ 224. Cer etar
ile exploratorii urmares stabilirea oordonatelor fenomenului er etat, definir
ea variabilelor si ipotezelor are stau la baza unor er etari ulterioare. ____
225. In adrul experimentului de marketing, variabilele manipulate se numes var
iabile independente ? ____ 226. Varibila are refle ta impa tul variabilelor ind
ependente, in experimentul de marketing, se numeste variabila dependenta? ____ 2
27. Cer etarea de birou reprezinta ea mai ostisitoare metoda de obtinere a inf
ormatiilor si ea mai pre isa? ____ 228. In adrul experimentului de marketing,
variabilele manipulate se numes variabile independente? Completion Complete ea
h senten e or statement. 229. Etapele pro esului de adoptare a de iziei de umpa
rare sunt mentionate in reprezentarea s hemati a de mai jos. Completati asuta g
oala u denumirea etapei are lipseste.
Re unoasterea nevoii
Cautarea informatiilor
De izia de umparare
Comportamentul post/ umparare
230. Informatiile primare se pot obtine prin urmatoarele metode: observare,.....
.................., experiment . 231. Pentru asigurarea imbinarii rigurozitatii
stiintifi e u on iziunea soli itata de pra ti ieni se apli a metoda elaborarii
a doua tipuri de rapoarte asupra er etarii de marketing efe tuate si anume: un
raport rezumativ si un raport................. 232. Definirea on eptuala isi p
ropune instituirea ideii entrale sau a esentei on eptului pe are-l definim (d
efintie e se regaseste, de exemplu, in di tionarul expli ativ), larifi area ..
..............................majore ale on eptului respe tiv si fa e diferenti
eri intre on epte oare um similare a nume, dar in fapt foarte diferite. 233. E
rorile de masurare pot fi : erori .......................si erori variabile. 234
. In pra ti a urenta sunt folosite mai multe s heme de esantionare, grupate in
doua mari ategorii : esantionare nealeatoare si esantionare aleatoare. Esantion
area aleatoare poate fi esantionare fixa si esantionare.................... 235.
Experimentul impli a manipularea uneia sau a mai multor variabile expli ative,
in asa fel in at efe tul a esteia sau a estora asupra uneia sau a mai multor var
iabile...............sa poata fi masurat. 236. Cele patru metode de determinare
a tendintei entrale, diferite in fun tie de tipul de s ala sunt: grupul modal,
....................,media...................., media geometri a 237. Se numes
s ale nemetri e (neparametri e): s ala nominala si s ala ......................
238. Metoda de s alare el mai fre vent utilizata pentru evaluarea atitudinii in
er etarile de marketing si are soli ita respondentului sa evalueze atitudinea
fata de un obie t sau ara teristi ile a estuia, pe o s ala u nivele inter ala
te intre doua atribute bipolare se numeste........................ 239. Metoda d
e er etare utilizata pentru ulegerea de date primare referitoare la persoane,
obie te sau fenomene, in azul areia er etatorul nu intera tioneaza sau nu om
uni a dire t u subie tii, obie tele sau situatiile supuse investigatiei este de
numita .......................... 240. Se numes s ale metri e (parametri e): s
ala...................................si s ala proportionala.
241. Tipurile de s ale sunt(in ordinea importantei lor):...................., or
dinala, ........................, proportionala 242. Cer etãrile efe tuate asupr
a firmei însãsi urmãres stabilirea potentialului a esteia, a stabilitãtii sale
pe piatã, apa itatea sa de rea tie la s himbãrile mediului. Pentru a evalua fir
ma sub a este aspe te, se er analizate urmãtoarele ategorii de resurse de are
dispune a easta: resurse materiale, resurse finan iare, resurse umane si resurs
e.................... 243. Cer etãrile de marketing, în fun tie de obie tul er
etãrii pot fi si expli ative sau altfel spus......................... 244. Monit
orizarea performantelor de marketing presupune printre multe alte tipuri de stud
ii si asanumitele studii de tra king are presupun urmãrirea....................
.............. 245. În vederea pregãtirii si prezentãrii raportului de er etare
se apli ã metoda elaborãrii a douã rapoarte unul rezumativ si unul ............
.......... 246. Un esantion este onsiderat o reprezentare a elementelor populat
iei tintã la s arã .............. 247. În pra ti a er etãrilor de marketing ero
area limitã se îns rie între 1 si .....%. 248. Informatiile de marketing pot fi
obtinute u ajutorul a ....... grupe de metode de re oltare a a estora. 249. Pen
tru ara terizarea tendintei entrale, atun i ând se utilizeazã s ale nominale,
se al uleazã ............... modal. 250. Din ategoria metodelor alitative di
re te fa parte ..............- grupul si interviul în ..............
er etari de marketing
True/False Indi ate whether the senten e or statement is true or false. ____ ___
_ ____ 1. Cer etãrile alitative, de tip fo us-grup se realizeazã nestru turat,
u moderator si s hemã detaliatã de dis utii. 2. Cer etãrile antitative, de tip
fo us-grup se realizeazã nestru turat, u moderator si s hemã detaliatã de dis
utii. 3. Printre prin ipalele abilitãti ale moderatorilor de dis utii în adrul
fo us-grupurilor se numãrã si afisarea unei unoasteri superfi iale a temei de d
is utii pentru a in uraja respondenti sã ofere rãspunsuri at mai distin tive. 4
. Sondajul este numit nerestri tiv sau simplu aleator, atun i ând esantionul es
te extras din totalitatea nedivizatã a populatiei, astfel în ât toate unitãtile
populatiei au a eeasi sansa absolutã de a fi sele tionate. 5. Mãsurarea si s ala
rea fenomenelor de marketing presupune mãsurarea obie tului supus investigatiei.
6. În er etarea de marketing se atribuie numere ara teristi ilor obie telor s
upuse investigatiei pentru a permite analize statisti e asupra datelor rezultate
si pentru a usura omuni area regulilor mãsurãrii si rezultatelor a esteia. 7.
Informatiile obtinute prin er etari de birou se refera la informatii privind me
diul de marketing, privind stru tura pietei si dimensiunile a esteia, privind pr
odu tia si distributia produselor. 8. In adrul an hetei prin telefon nu se re o
manda sa se puna intrebari u mai mult de 5 ategorii de raspuns 9. Pretestarea
hestionarului reprezinta o etapa importanta a pro esului de proie tare a hesti
onarului.
____ ____ ____
____ ____ ____
____ 10. Pretestarea hestionarului verifi a da a s alele utilizate sunt inteles
e si ore t folosite de respondenti. ____ 11. Intr-un experiment er etatorul a
uta sa masoare efe tele pe are le are una sau mai multe variabile independente
asupra uneia sau mai multor variabile dependente. ____ 12. In vederea pregatirii
si prezentarii raportului de er etare se apli a metoda elaborarii unui singur
raport, numit raport rezumativ. ____ 13. Diagnosti area nevoii de informatii, pr
esupune o buna relatie intera tiva intre de ident si analistul de piata. Multipl
e Choi e Identify the letter of the hoi e that best ompletes the statement or
answers the question. ____ 14. Apli atie: “Considerati ã Co a-Cola este o bãutu
rã gustoasã si rã oritoare?” a. Întrebarea este ore t formulatã ontinând 2 rãs
punsuri afirmative b. Întrebarea este in ore t formulatã deoare e un rãspuns afi
rmativ poate sã însemne ã bãutura fie este gustoasã, fie ã doar este rã oritoa
re, fãrã a fi neapãrat gustoasã, fie ã sunt valabile ambele ara terizãri, adi
ã în egalã mãsurã gustoasã si rã oritoare. . Ni i una dintre variantele de mai
sus nu este ore tã ____ 15. Un hestionar trebuie sã:
a. sesizeze erorile de rãspuns b. minimizeze erorile de rãspuns ____ 16. Durata
medie a an hetei prin telefon este de : a. 11-15 minute b. 20-30 minute
. elimine erorile de rãspuns d. ni i una dintre variantele de rãspuns de mai su
s nu este ore tã
. peste 30 minute d. ni i una dintre variantele de rãspuns de mai sus nu este
ore tã ____ 17. An heta prin postã are o ratã de rãspuns are atinge un pro ent
de: a. 5-10 % . 20-30 % b. 10-20 % d. 30-50 % ____ 18. Tipul de întrebare de ma
i jos: “Ierarhizati mar a “X” pe o s alã de la 1 la 5, unde 1= “foarte slab” si
5= “foarte bun” se utilizeazã pentru a exprima unul dintre on eptele investigat
e într-o er etare de marketing are se realizeazã u ajutorul unui hestionar.
Pre izati a est on ept. a. Cunoasterea mãr ii b. Cunoasterea ara teristi ilor
produsului . Cât de familiarã este mar a d. Fidelitatea fatã de mar ã ____ 19.
Tipul de întrebare de mai jos: “Pentru fie are enunt privind benefi iile produsu
lui, indi ati in e mãsurã sunteti de a ord u a easta?” se utilizeazã pentru a
exprima unul dintre on eptele investigate într-o er etare de marketing are se
realizeazã u ajutorul unui hestionar. Pre izati a est on ept. a. Cunoasterea
ara teristi ilor produsului b. Cât de familiarã este mar a . Întelegerea bene
fi iilor produsului d. Fidelitatea fatã de mar ã ____ 20. Pre izati tipul de s a
lã utilizat în exemplul de mai jos: “Cum apre iati magazinul Carrefour a hiperm
arket?” Probabil el mai slab 0 10 Probabil el mai bun 90 100
20
30
40
50
60
70
80
a. S ala Likert b. S ala de lasifi are de tip ontinuu . S ala Stapel d. Difer
entiala semanti ã ____ 21. Diferentiala semanti ã poate avea un numãr de : a. 2,
4,6 trepte b. 3,5,7 trepte . 1,3,5 trepte d. 10 trepte (5 u semnul + si 5 u s
emnul –) ____ 22. În formularea urmãtoarei întrebãri a fost utilizatã una dintre
ele 4 tipuri de s ale folosite în er etarea de marketing:
“Care este opinia dvs. privind alitatea pixurilor?” Mont Blan Parker Cross f.
bunã 5 5 5 4 4 4 3 3 3 2 2 2 f. slabã 1 1 1
a. s ala nominalã . s ala interval b. s ala ordinalã d. s ala proportionalã ___
_ 23. În formularea urmãtoarei întrebãri a fost utilizatã una dintre ele 4 tipu
ri de s ale folosite în er etarea de marketing: “Indi ati în e mãsurã sunteti
de a ord u urmãtoarele afirmatii, în er uind numãrul are orespunde opiniei dv
s:” A ord Deza ord total total a. Întotdeauna 1 2 3 4 5 aut un hilipir b. Îmi
pla e sã 1 2 3 4 5 gãtes . Îmi pla e sã 1 2 3 4 5 stau în aer liber a. s ala n
ominalã . s ala interval b. s ala ordinalã d. s ala proportionalã Desemnati tip
ul de sondaj utilizat în exemplul de mai jos: “Populatia uprinde 30.000 persoan
e si esantionul urmeazã a fi 300, iar intervalul de sondaj este 100. Numãrul ale
s la întâmplare între 1 si 100 este 65. Se sele tioneazã pentru esantion, din li
sta de 30.000 de persoane pe ele u numerele 65,165, 265, 365, et .” a. sondaj
nerestri tiv sau simplu aleator b. sondaj sistemati . sondaj stratifi at d. so
ndaj prin ote e. ni i una dintre variantele de rãspuns de mai sus nu este ore
tã În azul utilizãrii testelor de marketing din adrul unor er etãri de market
ing mãrimea minimã a esantionului este de : a. 10 magazine . 45 magazine b. 30
magazine d. 50 magazine S ala interval permite transformari de forma: a. f(x)= a
x²+bx+ . f(x)= ax+b b. f(x)= ax+bx²+ d. f(x)= a²x+b In formularea intrebarii
de mai jos “Care este probabilitatea a dvs. sa apelati la un agent imobiliar in
a est an?” identifi am tipul de s ala:
____ 24.
____ 25.
____ 26.
____ 27.
a. s ala nominala . s ala interval b. s ala ordinala d. s ala proportionala ___
_ 28. In adrul an hetei prin telefon nu se re omanda sa se puna intrebari u ma
i mult de: a. 5 ategorii de raspuns . 8 ategorii de raspuns
____ 29.
____ 30.
____ 31.
____ 32.
____ 33.
____ 34.
____ 35.
____ 36. ____ 37.
____ 38.
____ 39.
____ 40.
d. ni i una dintre variantele de raspuns de mai sus nu este ore ta In etapa de
aranjare a hestionarului in pagina trebuie sa se evite pe at posibil folosirea
a mai mult de ............. pentru a nu disipa informatia sau a rea onditii d
e a rata i pagini sau hiar a le ameste a u raspunsurile inregistrate de la alt
i subie ti. a. 1 pagina . 3 pagini b. 2 pagini d. 4 pagini Numarul hestionarel
or multipli ate va fi determinat: a. pe baza marimii esantionului . u ajutorul
formulei de al ul a testarii semnifi atiei statisti e a diferentelor dintre gr
upuri ( ²). b. pe baza marimii populatiei din are este d. ni i una dintre varia
ntele de mai sus nu extras esantionul este adevarata. In azul in are reste ve
nitul u 10 %, iar ererea pentru imbra aminte reste tot u 10 %, elasti itatea
este: a. E = 1 . E < 1 b. E > 1 d. ni i una dintre variantele de mai sus nu es
te adevarata Aso ierea dintre douoa variabile spunem a este din e in e mai sl
aba pe masura e valoarea al ulata a lui C ( oefi ientul de ontingenta) se ap
ropie tot mai mult de : a. -1 . 1 b. 0 d. ni i una dintre variantele de mai sus
nu este adevarata. Fo us-grupurile reprezinta: a. ea mai importanta pro edura
de er etare . o metoda de s alare antitativa b. ea mai importanta pro edura
de er etare d. s ala proportionala alitativa Urmatoarele valori numeri e: +2;
+1; 0; -1; -2 se ataseaza afirmatiilor u ara ter favorabil in azul : a. s ale
i lui Stapel . Diferentialei Semanti e b. s alei Likert d. S alelor de lasifi
are de tip ontinuu Masurarea atitudinii si imaginii produselor se realizeaza u
ajutorul: a. S alei Likert . Diferentialei semanti e b. S alei lui Stapel d. S
alelor de lasifi are de tip ontinuu Analiza informatiilor in azul er etaril
or alitative: a. foloseste statisti i b. nu foloseste statisti i Durata dis uti
ilor in adrul metodei de interviu tip fo us-grup este de : a. 1-1,5 ore . 2-3,
5 ore b. 1,5-2 ore d. 3,5-4 ore Interviul in profunzime reprezinta : a. o metoda
dire ta de ole tare a datelor . o metoda indire ta de ole tare a datelor al
itative antitative b. o metoda dire ta de ole tare a datelor d. o metoda indir
e ta de ole tare a datelor antitative alitative Cuvintele de interes utilizat
e in azul tehni ilor proie tive sunt numite: a. uvinte- heie b. uvinte- test
. uvinte - u s op as uns Metodele: fo us-grup si interviul in profunzime fa p
arte din ategoria:
b. 6 ategorii de raspuns
a. metodelor alitative dire te b. metodelor antitative . metodelor alitative
indire te ____ 41. In azul tehni ilor proie tive respondentii sunt rugati sa a
nalizeze: a. omportamentul lor personal b. sa interpreteze omportamentul altor
persoane Completion Complete ea h senten e or statement. 42. Informatiile obtin
ute din interviurile în profunzime sunt rezultatul apli ãrii a 3 tehni i de lu r
u: ............., analizã simboli ã si întrebãri u s op as uns.( uvântul ores
punzãtor rãspunsului ore t este nearti ulat). 43. Tehni ile proie tive presupun
interventia ............... a respondentului. 44. Experimentul de marketing imp
li ã manipularea uneia sau mai mai multor variabile expli ative în asa fel in at
efe tul a esteia sau a estora asupra uneia sau a mai multor variabile..........
.... sã poatã fi mãsuratã. 45. Pretestarea hestionarului presupune realizarea u
nui test pe un numãr ................. de respondenti pentru a fi în mãsurã sã s
esizãm eventualele erori de onstru tie a a estui instrument. 46. Chestionarul r
eprezintã o formã .................... de ulegere a informattiilor are onstã
într-o serie de întrebãri s rise sau ................... , la are subie tii an
hetei sunt rugati sã rãspundã. 47. În exemplul de mai jos s-a utilizat s ala....
........... ex: Pentru fie are dintre pere hile de magazine, în er uiti pe el p
referat: Carrefour vs. Metro Metro vs. Cora Cora vs. Carrefour 48. Grupul de on
trol in adrul aruia variabila independenta ramane nes himbata poarta numele si
de ................ de ontrol 49. Furnizorii externi de er etari de marketing
sunt divizati in 2 mari grupe: furnizori de servi ii ................ si furniz
ori de servi ii partiale. 50. Dupa fre venta desfasurarii, er etarile de market
ing se lasifi a in: permanente , and se desfasoara sistemati , fara intreruper
e; periodi e, and se efe tueaza la anumite intervale de timp; .................
and nu se mai repeta in timp.