Tamarillo este un arbust originar din America de Sud.

In Europa, el a fost adus de
către francezi, in secolul al XVIII-lea. Italienii au inceput să-l cultive un secol mai
târziu.
Tamarillo creşte rapid si ajunge până la 5 m înălţime.
Fructele sale sunt grupate, de culoare care variază de la galben la roşu si au formă
ovală. Fiecare fruct conţine 150-200 seminţe foarte mici. Se consumă proaspăt, sub
formă de sucuri (combinat cu alte fructe) sau este folosit la prepararea deserturilor. Din
fructele de tamarillo se obţine ulei vegetal folosit în cosmetică.

Origine: America tropicală. Există
trei tipuri recunoscute, care se
cultivă in Mexic, Guatemala si Indiile
de Vest. Avocado se cultivă in
această zonă incă din perioada
precolumbiană. Primele importuri,
înregistrate in Florida, au avut loc in
1833, iar in California in 1856.
Avocado este clasificat ca pom
fructifer mereu verde, deşi unele
varietăţi îşi pierd frunzele pentru
scurt timp, înainte de a înflori.
La maturitate, fructul este verde,
negru, purpuriu sau roşiatic. Forma
diferă: fructele pot fi sferice sau
ovale şi cântăresc, în general, 2,3
kg.
De obicei, fructul nu se coace
până nu cade sau este cules din pom.
In Florida, se consideră ca fructul a
ajuns la maturitate la o anumită dată
şi când atinge o anumită greutate,
aceste date şi măsurători variind in
funcţie de soi.

Este un arbore fructifer de
origine indiană care se cultivă
in ţările tropicale din întreaga
lume. Fructele sale au culori
diverse: verde, galben, roşu si
altele. Un singur fruct poate
avea toate aceste culori.Pulpa
este galbenă, gustoasă si
parfumată.
Fructele de mango au
greutatea intre 200 g si 1 kg,
dar se comercializează fructe
de 300-400 g.
Mango se consumă proaspat
(de preferinţă, rece), se
foloseşte la sucuri, prăjituri, in
industria cosmeticelor. In
India, din mango se obtine un
condiment numit “chutney”,
folosit cu succes in prepararea
cărnii.

Este originară din America Centrală. Acum, se cultivă şi în
Brazilia, Israel, Italia, Hawaii.
Fructul este o bacă de dimensiuni si forme variabile, de
culoare galbenă, cu multe seminţe mici, aşezate in mijloc, sub
formă de stea. Pentru comercializare, se produc fructe de 0,5 kg.

Annona este originară din
America de Sud (Peru şi
Ecuador),dar s-a adaptat pe
toatecelelalte
continente.Este o plantă de
dimensiuni mici. In zonele
calde, nu-şi pierde frunzele.
Se cunosc si se cultivă
peste 60 de specii de
annona.
La maturitate, un fruct
cantăreşte 200-400g, are
miezul alb, buretos, aromat,
asemănător cu cel al bananei
sau al ananasului.
Fructul proaspăt cules se
păstreaza la temperatura
camerei câteva zile şi la
frigider-câteva luni.
Fructul de anona se
consumă proaspăt, se
foloseşte în producerea
îngheţatei şi la obţinerea
alcoolului.

Este o plantă originară din America Centrală care creşte bine în condiţiile de climă
ale ţărilor tropicale.
Fructul este de formă sferică sau alungită, de culoare galbenă sau verde-gălbuie,
cu pulpa alb-gălbuie şi cu multe seminţe mici şi albe. Gustul este dulce sau dulce-acrişor,
în funcţie de specie.
Fructul de guava se consumă proaspăt sau conservat – sub formă de sirop, dulceaţă
sau nectar.

Este o plantă originară din China care s-a răspândit şi în Coreea şi
Japonia. În Europa, a fost adusă la sfârşitul secolului al XIX-lea şi este
cultivată cu succes în Italia şi Spania.
Fructele de kaki sunt foarte dulci şi se culeg în luna noiembrie. Se
consumă, de preferinţă, în stare proaspătă, dar şi conservate. Ele pot fi
păstrate 2-3 luni în încăperi răcoroase.

Este un pom fructifer
originar din Asia Occidentală.
A fost adus în Europa din cele
mai vechi timpuri şi se cultivă
în ţările mediteraneene. Fico
rezistă foarte bine la secetă,
dar nu şi la grindină sau
îngheţ.
Acest arbore poate
creşte până la o înălţime de 8
m şi are frunzele mari şi
crestate ca ale unui
filodendron.
Fructul poate avea formă
sferică sau alungită şi este
foarte bogat în calciu.
Datorită acestui lucru, fico se
foloseşte la producerea
laptelui pentru sugari.
Fico se consumă
proaspăt, se foloseşte în
salate de fructe, marmeladă,
îngheţată. Frunzele de fico se
folosesc în industria
farmaceutică.

Feijoa este un arbust cu frunze mereu verzi, originar din
America de Sud. Se cultivă în California şi Florida (SUA) şi în
partea centrală a Italiei, unde s-a adaptat foarte bine.
Florile de feijoa sunt foarte frumoase, iar fructele sunt
aromate. Ele se consumă proaspete, se păstrează congelate sau se
folosesc pentru îngheţată, iaurt, marmeladă sau sirop.

Este un arbust originar din Malaezia, dar se cultivă şi în Tailanda,
Indonezia şi Filippine.
Fructele sunt grupate, au formă sferică, sunt de culoare galbenă sau roşie
şi au coaja acoperită cu nişte perişori verzi, scurţi şi deşi, ce le fac să
semene cu nişte arici roşii. Pulpa este albă, translucidă, suculentă, dulce şi
foarte aromată.
Fructul de rambutan este bogat în vitamina C, calciu şi fosfor. Se consumă
proaspăt sau poate fi păstrat o săptămână la temperatura camerei.

Este un arbust
foarte răspândit în
China, Madagascar,
Tailanda, Israel şi
Africa de Sud.
În Europa, se
cultivă pe suprafeţe
mici, numai în sudul
Italiei, deoarece este
foarte sensibil la frig.
Fructul, bogat in
vitamine şi minerale, se
consumă proaspăt, dar
şi sub formă de
compot, sirop sau
dulceaţă.

Durian este un arbore uriaş (ajunge la 40 m înălţime), cu frunze lungi de 25 cm şi
late de 8 cm, cu flori mari, ce emană un miros puternic, mai ales noaptea.
Este o plantă originară din Malaezia şi Indonezia şi se cultivă pentru comercializare
în ţările din sud-estul Asiei.
Fructul este şi el mare (lung de 15-30 cm), gri-albăstrui, cu o coajă dură, acoperită
cu spini. Se consumă proaspăt sau în diverse preparate. Se foloseşte pentru obţinerea
unor condimente. Fructele, frunzele şi rădăcina de durian au proprietăţi curative
(antifebrile, cicatrizante).

Pitahaya este o plantă originară din America Centrală (Mexic,
Guatemala). Face parte din familia cactuşilor şi mai este numită
“fructul dragonului”.
Se cultivă pitahaya galbenă şi roşie. Cea roşie are pulpa albă
sau roză, cu multe seminţe mici şi negre, comestibile. Gustul este
dulce şi delicat.

Face parte din familia cactuşilor şi este originară din America. Se cultivă şi în
Africa şi, mai puţin, în Europa (Sicilia) pentru fructe sau numai ca plantă ornamentală.
Frunzele sunt ca cele ale unui cactus cunoscut şi florile sunt galbene şi delicate.
Fructele sunt cărnoase, pline de seminţe mici. Se consumă proaspete sau conservate.
Ficodindia se foloseşte în industria farmaceutică şi în cosmetică.

Mangostan este
considerat un fruct având
toate calităţile posibile:
gust, miros, bogăţie de
nutrienţi şi
antioxidanţi.  Preţuitul şi
căutatul fruct tropical,
este originar din zonele
sud-estice ale Asiei. Se
cultivă şi în Australia,
Brazilia, America Centrală,
Hawaii şi alte regiuni
tropicale. Stimulează
sistemul imunitar. Are, de
asemenea, proprietăţi
anti-histaminice şi antiinflamatoare. Este fructul
perfect pentru curele de
slăbire pentru că dă
senzaţia de saţietate,
ajutând la controlul
greutăţii corporale. De
asemenea, contribuie la
menţinerea sănătăţii
vederii.
 

Carambola este
cunoscut şi cu denumirea
de "fructul stea".
Arborele de carambola
este foarte atrăgător:
înalt de 12 metri, el are
flori liliachii care emană
un miros puternic.
Fructele de carambola, de
culoare galbenă atunci
când sunt coapte, au o
formă stelată şi pot
creşte până la 15 cm.
Miezul lor e moale si are
un gust dulce-acrişor. Se
pot consuma înainte de
masă, fiind indicate
persoanelor fără poftă de
mâncare.

Maracuia (cunoscut mai mult sub denumirea de “fructul pasiunii”) e
originar din zona Amazonului. Există peste 300 de specii de maracuia.
Frunzele ei sunt de diferite nuanţe de verde, iar florile au culoarea
purpurie. Fructul are o formă ovală, iar culoarea sa diferă în funcţie de
specie, de la alb-verzui la purpuriu. Maracuia este considerat unul dintre
cele mai gustoase fructe exotice, iar miezul său are culoarea roşie sau
galbenă. Fructul cu miezul roşu este mai aromat decât cel galben.
Maracuia este folosit şi în medicină, împotriva colitei şi a altor afecţiuni
stomacale precum şi împotriva insomniei şi a bolilor de piele.

Rodia e un fruct care are coaja tare, de culoare maroniu-roşiatică sau
roşie. Nu are miez, coaja învelind direct seminţele care au culoare roşie si
care conţin un suc aromat. Rodia se consumă numai atunci când este
foarte coaptă, adică în momentul în care seminţele sunt roşii. Dacă
seminţele încă nu s-au copt, ele nu sunt comestibile, fiind chiar toxice.
Pentru a putea fi consumat, fructul se taie pe jumătate şi seminţele se
scot cu ajutorul unei linguri. Ele pot fi consumate şi drept garnitură la
diferite mâncăruri.

Nashi este un arbore
fructifer originar din
China centrală şi creşte
foarte bine în toate
ţinuturile cu climă
temperată, subtropicală.
În anii 80, este adus în
Europa.
Nashi este
asemănătoare unei pere,
dar este rotundă, de
unde şi denumirea de
”pară-măr”. Culoarea
este galben-aurie.Pulpa
este compactă, suculentă
şi crocantă. Sucul este
dulce şi parfumat.
Fructele se consumă
proaspete, imediat după
recoltare sau conservate.

Babaco ete originară din
America de Sud. Se cultivă
şi în Australia, Noua
Zeelandă şi, în mai mică
măsură, în Italia.
Este o plantă erbacee
care creşte foarte repede.
Fructul este alungit,
ajungând la 20 cm lungime.
Fructele sunt de calitate
superioară dacă sunt
recoltate cât mai târziu.
Conţin o mare cantitate de
zahăr (aproximativ 60%).

După unii specialişti, pompelmo
este un hibrid între pomelo şi
portocala dulce, după alţii, pomelo ar
fi suferit o mutaţie şi a apărut
pompelmo. Cert este că acest pom
fructifer care poate ajunge la o
înălţime de 12 m este originar din
Barbados şi a fost adus în Europa în
anii 60-70.
Este un grapefruit dulce, cu pulpă
suculentă, de culoare galbenă sau
roşie-pigmentată. Se consumă
proaspăt sau sub formă de suc.
Seminţele de pompelmo: în 1980,
s-a descoperit că aceste seminţe
posedă caracteristici ce le recomandă
ca un adevărat antibiotic natural care
nu slăbeşte sistemul imunitar sau
dereglează flora bacteriană.

Fructele de orice fel (în afară de papaya) nu trebuie consumate înainte sau imediat
după masă. Întrucât se "grăbesc" să fie primele digerate, vor face ca celelalte alimente
să intre în fermentaţie înainte de a părăsi stomacul, vor întârzâia procesul de digestie
şi vor împiedica organismul să asimileze toate substanţele nutritive necesare.
Obiceiul (din păcate, foarte frecvent la noi) de a mânca un fruct ca desert este, cum
nu se poate mai nesănătos. Iată câteva sfaturi pentru a te bucura din plin de
avantajele fructelor:
- Consumă fructe cu cel puţin o jumătate de oră înainte de masă sau la trei ore după
ce ai mâncat ceva consistent.
- Dacă vrei, poţi alcătui un mic dejun sau o cină numai din fructe. Câteva astfel de
meniuri te vor ajuta şi la o cură de dezintoxicare a organismului.
- Dacă-ţi faci suc de fructe, încearcă să nu adaugi zahăr sau apă minerala. Foloseşte,
mai bine, apă plată sau, cel mai sănătos, doar sucul stors din fructe.
- Deoarece şi sucurile naturale au acelaşi efect ca fructul întreg, pentru a le consuma,
respectă aceleaşi intervale faţă de o masă principală.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful