O

Un cap
-

de bronz

realizat de un sculptor
Michelangelo
a inal,at
mainilor la o disciplina

allui

Michelangelo

din secolul al XVI-Iea.

arta de la simpla fort,a a
intelectuala
deosebita.

mea aceea conducea Florenta. Tanarul sculptor

a locuit acolo, unde a studiat parulla moartea lui
I.orenzo. El s-a relntors apoi la taW lui :;i la fel
ca :;i contemporanul sau mai varstnic, Leonardo
da Vinci a Inceput sa studieze cu mult entuziasm
anatomia. I s-a acordat chiar si privilegiul neobj:;nuit de a face disectii pe corpuri umane In biserica Santo Spirito, ca recompensa pentru sculptarea unui crucifIX din lemn destinat preotului.

~
]
~
]
~

Michelangelo este unul dintre

cei mai marl arti~ti care au
trait vreodata. Carlera lui
impresionantii acoperii mai
multe arte: picturii, arhitecturii,
sculptura ~i chiar poezie.
M

ichelangelo

s-a

Buonarroti

n:lscut

in

localitatea

(1475-1564)

Caprese

din

Toscana, o provincie a Italiei. Avea

doar c:1teva s:lpt:lm:1ni c:1nd familia lui s-a
mutat la Florenta ~i l-a l:lsat in grija unei doici.
Probabil c:l destinul a jucat un rol important,
pentru c:l noua lui familie era una de pietrari.
Michelangelo a afirmat el insu~i c:l interesul
sau pentru sculpturn a ap:lrut in acele vremuri.
Michelangelo
a manifestat 1ntotdeauna
~mbitii artistice ~i dup:l ce a p:lrnsit ~coala, el a
~evenit ucenicul lui Dominico Ghirlandaio un pictor renumit de fresce din Florenta.
Ghiraldaio ~i-a dat searna curand de geniullui
rMichelangelo, ~i in anul 1489 l-a trimis s:l
rstudieze
~
J

Nu

sculptura
dup:l

mult

suh 1ndrurnarea
limp

talentullui

lui

Bertaldo.

Michelangelo

atras atentia lui Lorenzo de Medici care la vre-

A
Floren~a
~i Roma
In cursul anilor ce au urmat, Florenta a devenit instabila politic. Multi "noi" profeti i-au
prezis caderea. in anul 1494 ora:;ul a fost
cucerit
de Carol,
rege al Frantei
:;i
Michelangelo a parnsit ora:;ul. in anul 1496 el
a fost invitat la Roma unde, printre alte lucrnri
a sculptat celebra Pieta. Aceasta statuie magnifica i-a adus multa faima. Michelangelo a
fost chiar considerat cel mai mare sculptor al
Italiei. Aceasta pozitie i-a asigurat prestigiul
de-a lungullntregii vieti, nu lipsite de greutati.
Michelangelo s-a Intors la Florenta unde
Intre anii 1502-1504 a creat statuia Inalta de 5
metri David. Noul papa, primul dintre cei 7
pentru care a lucrat, Iulius II, l-a invitat la
Roma In anu11505. Iulius i-a cerut sculptorului
sa-i creeze un cavou. Acesta trebuia sa fie un
monument impresionant, cu peste 40 de statui.
Lui Michelangelo i-au trebuit mai mult de 8
luni doar ca sa-:;i aleaga piatra. in tot acest
timp papa a devenit din ce In ce mai nernbdator, pentru ca In final sa renunte la lucrare.
Foarte dezamagit, Michelangelo a parnsit
Roma, dar surprinzator de repede a fost din
nou invitat de Iulius. Mai rezonabil, acesta i-a
cerut artistului sa-i creeze o statuie enorma din
bronz care sa-1 reprezinte. Sperand ca dupa
Incheierea acestei lucrnri, va fi lasat sa lucreze
la cavou, artistul a fost din nou dezamagit de
cererea lui Iulius II de a decora tavanul Capelei
Sixtine. Michelangelo a protestat explicandu-i
papei ca pictura nu era chiar pasiunea lui, dar
insistentele cu care i se cerea lucrarea I-au convins pe artist care :;i-a Inceput munca la celebra
capodopern. Nu dupa mult timp Michelangelo
a Inteles marea provocare care i se oferise :;i
totodata, responsabilitatea enorma pe care o
avea. El :;i-a concediat toate ajutoarele fiind
hotarat sa duc:1 singur munca la Indeplinire.
I-au trebuit patru ani (1508-1512).
in anu11527, Roma se aHa sub stapanirea
lui Carol V, familia Medici fusese eliminata :;i
Michelangelo se aHa In situatia de a coordona
constructia unor fbrtificatii. El a banuit ca fusese tradat :;i In anul1592 a fugit la Venetia.
La Roma a fost Inscaunat Clement al II"lea
:;i Michelangelo s-a relntors pentru a-:;i termina lucrarea la capela familiei Medici, din
Florenta. El a terminat cavourile lui Guliano :;i
Lorenzo di Medici, In 1534 dupa care a parasit
pentru totdeauna Florenta. Michelangelo a

Faimoasa

David

a devenit

pentru
simbolul
florentine.

mul,i
artei

statuie

Fiecare

fald

ve~mintelar
La Pieta din
Sf. Petru

din

a!

sculpturii
biserica
Rama

fast

scu!ptat

~i !US-

truit

pentru

a deveni

41

MICHELANGELO

"
:\1

O Doni Tondo arat3

interesul artistului
pentru compozi~ii
compacte, bine
cl3dite, inspirate de
leonardo da Vinci.
O

Un

desen

al lui

Michelangelo,
Madona
cu Pruncul
ilustreaza

calitatea

sculpturala,
"
]

mers la Roma unde a lucrat la peretele altarului din Capela Sixtin~ a Vaticanului. El a creat
Judecata de Apoi Intre 1534-1541.
Viziunea
eroici
Importanta realiz~rilor lui Michelangelo provine
din Intelegerea total~ ~i admiratia pe care o
arata:corpului uman ~i grad~rii cu care ~tia s~ le

ristica

caracte-

stilului

artistului.

exprime. Gandirea renascentista: plasa omul in

centrul universului ~i toate celelalte lucruri erau
rrulsurate ~i cant~rite In functie de acesta.
Michelangelo a concretizat aceasta: viziune
tratand forma uma~ intr-un mod idealizat.
El a fost influentat de un pictor, Masaccio ~i
de un sculptor, Donatello, Ins~ cea mai bun~
inspiratie a sa a reprezentat-o sculptura antic~.

In Judecata de apoi Michelangelo a utilizat

contururile ~i formele corpului uman pentru a
releva emotiile Wite de personajele portretizate. Unele personaje 'sunt pictate In atitudini contorsionate, ~i criticii au considerat c~
ele relev~ frustrari personale ale personajelor.
Gama larg~ de m~c~ri ~i gesturi imortalizate
In aceast:l lucrare sunt o dovad~ a Intelegerii
profunde a corpului urnan ~i a felului In care
acesta functioneaz~, al lui Michelangelo. El a
studiat ~i cuno~tea pozitia fiec~rui mu~chi, os ~i
tendon. Michelangelo nu a repetat o anumit:l
pozitie a corpului In nici una din lucrarile sale
fiind capabil s~ memoreze toate detaliile unice.
ArhitectuI
Michelangelo s-a considerat un sculptor ~i
chiar picturile sale au calitatea unei anumite
tridimensionalitati.
Cu toate acestea, artistul
~i-a dedicat ultimii 30 ani de viat~ arhitecturii.
Si In acest domeniu lucrarile lui au fost la fel
de remarcabile ca ~i cele din sculptur~.
Papii succesivi i-au comandat numeroase
lucrari. Cea mai importanta dintre ele a fost
finalizarea bisericii Sf. Petru din Roma, ale c~rei
lucrari Incepusera Inc~ din 1506, pe vremea lui
Iulius al II-lea. Ca ~iln cazul Capelei Sixtine, la
lnceput Michelangelo a refuzat s~ se lnhame la
o sarcin~ atat de dificil~ dar apoi a acceptat ~i
s-a pus pe treab~. Din p~cate, el nu a reu~it s~
lncheie lucrarea Inaintea mortii survenite la
data de 18 februarie 1564.

42
Arta ~i omul12

-RENA.5TEREA

IN ARTA

Arta ~i omul

16 -RENA.5TEREA

IN MUZlcA