Prima colonizare

Cu vreo trei mii de ani n urm, pe rmul unei rioare din partea de mijloc
a Italiei, la apus de Munii Apenini, numit Latium, au debarcat pe cteva corbii
mai muli rzboinici avndu-l n frunte pe Aeneas.
Regele acelor locuri, Latinus, i-a primit ospitalier i ospitalitatea i-a crescut
cnd i-au povestit c sunt troieni, din vestita cetate nu de mult cucerit de greci.
Aeneas s-a ludat c este fiul zeiei frumuseii i a dragostei, Venus, dup cum s-a
ludat i cu faptele sale de arme. Nu tim dac Latinus i-a crezut sau nu, dar
troienii aveau corbii i tiau s navigheze, aveau arme mai bune i se pricepeau la
nenumrate lucruri. De aceea, l-a poftit s se aeze aici, iar lui Aeneas, chiar dac
nu mai era aa de tnr, i-a dat-o de soie pe fiica sa, Lavinia.
Cu voia regelui, Aeneas a pornit s ridice un ora pe care l-a numit Lavinium.
n locul lui a fost ales ca rege fiul su, Ascanius sau Iulus, cu toate c era
nc nevrstnic. Cstorindu-se, acesta a hotrt s nfiineze o alt aezare. A
lsat-o pe mama sa vitreg, Lavinia s domneasc peste oraul care i purta
numele, i el, urmat de mai muli credincioi i familiile lor au pornit, i dup o zi
de mers cu cruele au poposit la poalele munilor Albani, unde au nceput s
dureze cetatea Alba Longa.i anii au trecut, cetatea s-a mrit i a devenit tot mai
puternic.

Intemeierea Romei

Dup moartea lui Ascanius i a urmailor si, cel de-al treisprezecelea

urma, regele Proca, avea doi fii gemeni,Amulius i Numitor, a lasat mostenire
tronul fiului cel mare, Numitor, dupa cum era traditia. Amulius, fratele lui Numitor,
a furat tronul si a dat porunca sa fie ucisi toti nepotii sai, ca sa fie sigur ca tronul
ramane in mainile sale. Insa Numitor avea o fiica, Rhea Silvia, pe care Amulius o

numeste vestal (preoteasa la templu) si care va avea doi fii cu zeul Marte, doi fii
ce vor fi abandonati pe apele Tibrului. Acestia supravietuiesc insa, fiind hraniti de
o lupoaica, animalul lui Marte, despre care se crede ca ar fi fost trimisa de zeu sa ii
ocroteasca copii. Cei doi gemeni, Romulus si Remus, vor fi crescuti de un cioban
pe nume Faustulus si de sotia sa, Larentia. Crescand, gemenii afla care este
originea lor si il inlatura pe Amulius de la tron, iar lui Numitor i-a fost data din nou
domnia.
ntr-o diminea, cei doi frai se nfiar regelui Numitor i i cerur voie s
ntemeieze un nou ora n locul unde au fost gsii i crescui. Cum i oraele
Lavinium i Alba Longa erau pline de locuitori, regele se nvoi, i, dup puine zile
de pregtiri cei doi, urmai de prietenii lor pstorii i de ali tineri din ora pornir
la drum. Au mers drum de o zi cu cruele, oprindu-se acolo unde cei doi prunci de
altdat fuseser alptai de lupoaic i poposir. Au gsit c locul era minunat
pentru o aezare. Pe o margine a lui curgea Tibrul, care l i putea apra dintr-o
parte, oferea ap din belug i putea face i brcile s pluteasc.
Pmntul era ntins i roditor i de-abia atepta s fie deselenit. Nu departe
trecea drumul de comer care lega cetile etrusce de la miaznoapte cu cele
greceti de la miazzi, drum cutreierat de negustori. Se vedeau apte coline destul
de nalte, sprijin puternic pentru o viitoare cetate.
Dar fiindca erau gemeni, au hotarat ca zeii sa le arate cine va da numele cetatii si
ce o va conduce.
Augurii hotrr ca cei doi frai s se despart i s mearg pe cte o
nlime de unde s urmreasc zborul vulturilor pe cer. Zeii vor hotr astfel soarta
oraului. Remus i alese colina muntoas Aventi i se duse acolo cu civa auguri,
Romulus fcu acelai lucru pe colina Palatin, unde ncepuser lucrrile de ntrire.
Nu dup mult vreme, lui Remus i se artar ase vulturi zburnd n vzduh, dar
numai ce se anun aceast prevestire c lui Romulus i se artar doisprezece.
Oamenii se mprir n dou, unii aclamnd ca rege pe cel care vzuse mai
nti vulturii, alii pe cel care vzuse mai muli. Augurii curmar cearta i-l
declarar stpn pe Romulus, iar cetatea care se ntea o botezar Roma.

Aceasta a fost pricina discordiei, ce a alimentat o lupta sangeroasa in care

Remus a murit rapus de sabia fratelui sau. In privinta mortii lui Remus a vehiculat
si alta legenda care spunea ca acesta sarea in semn de batjocura peste noile ziduri
ridicate de Romulus, iar ca cel ce avea sa dea numele cetatii Roma isi ucide fratele
spunand: "Asa sa piara de acum inainte toti aceia care vor indrazni sa sara zidurile
ridicate de mine!" Cetatea Roma va fi un oras infloritor ca niciun altul, dar va fi
intotdeauna urmarit de destin, din pricina fratricidului ce a stat la baza intemeierii
sale. Potrivit legendei, Roma a fost ntemeiat pe 21 aprilie 753 .d. Hr.