Capitolul I

Notiuni preliminare
1.1. Multimi
Notiunea de multime nu se defineste, este una primara.
Prin multime vom ntelege o colectie de obiecte ce poseda anumite proprietati caracteristice. Aceste obiecte se numesc elementele
multimii.
Vom nota, de regula, multimile cu litere mari, iar elementele lor cu
litere mici ale alfabetului latin. Daca A este o multime si x un element
al sau, atunci vom scrie x A, iar daca y nu este un element al multimii
A, vom scrie y 6 A.
Se considera ca o multime este cunoscuta atunci cand i cunoastem
elementele. A indica o multime nseamna a preciza care sunt elementele
ei. Acest lucru poate fi realizat enumerand elementele multimii sau
indicand o proprietate caracteristica doar elementelor multimii date.
In primul caz multimea se indica scriind ntre acolade elementele
sale {a, b, c, ...}. De exemplu, A = {1, 2, ..., 9}.
In cazul al doilea notam A = {x|P (x)}, adica A este multimea
acelor obiecte x pentru care are loc P (x). De exemplu,
B = {x | x R, 2x2 + x 1 = 0}.
O multime care are un numar finit de elemente se numeste multime
finita. In caz contrar multimea se numeste infinit
a. Multimea care nu
are nici un element se numeste multime vid
a si se noteaza .
Daca fiecare element al unei multimi A apartine multimii B, atunci
A se numeste submultime (sau parte) a multimii B si se noteaza
A B. Multimea vida este o submultime a oricarei multimi. Spunem
ca multimile A si B coincid daca A B si B A. Dac
a A B si
A 6= B, atunci vom mai nota A B.
Multimea tuturor submultimilor unei multimi A se noteaza cu B(A)
si se numeste booleanul multimii A.
Daca A si B sunt doua multimi, atunci intersectia lor A B si
6

reuniunea lor A B se definesc n felul urmator:

A B = {x|x A si x B},
A B = {x|x A sau x B}.
In cazul A B = spunem ca multimile A si B sunt disjuncte.
Multimea B \ A = {x B|x 6 A} se numeste diferenta multimilor B
si A. Daca A B, atunci diferenta B \ A se numeste complementara
multimii A n B si se noteaza cu CB A sau AC . In particular, CB = B,
iar CB B = .
Pentru orice trei multimi A, B si C au loc urmatoarele egalitati:
A A = A, A A = A, A B = B A, A B = B A,
(A B) C = A (B C), (A B) C = A (B C),
A (A B) = A, A (A B) = A, A = , A = A,
A (B C) = (A B) (A C), A (B C) = (A B) (A C),
A \ B = A \ (A B), A = (A B) (A \ B),
(A \ B) C = (A C) \ (B C).
Daca A1 si A2 sunt doua submultimi ale multimii B, atunci au loc
egalitatile:
CB (A1 A2 ) = CB A1 CB A2 ,
CB (A1 A2 ) = CB A1 CB A2 ,
numite formulele lui de Morgan.
Operatiile de reuniune si intersectie a multimilor pot fi
definte pentru orice totalitate de multimi {Ai |i I}. In acest caz
intersectia {Ai |i I} si reuniunea {Ai |i I} se definesc n felul
urmator:
{Ai |i I} = {x|x Ai pentru orice i I},
{Ai |i I} = {x|i I astfel nc
at x Ai }.
7

In loc de {Ai |i I} mai notam T Ai , iar n loc de {Ai |i I} mai

iI
S
T
notam
Ai . Daca I = {1, 2, ..., n}, atunci notam
Ai = A1 A2
iI

... An si
S
iI

Ai =

S
iI

n
S

i=1

Ai = A1 A2 ... An sau

T
iI

Ai =

iI
n
T

i=1

Ai si, respectiv,

Ai .

Daca I = {Ik |k J}, unde Is It = , pentru orice s 6= t, atunci

au loc egalitatile:
T

kJ

iIk

Ai

iI

Ai si

S
kJ

S
iIk

S
Ai =
Ai .
iI

Aceste egalitati pot fi interpretate ca o generalizare a legii asociative.

Daca A este o multime si {Bi |i I} este o totalitate de multimi,
atunci au loc egalitatile:
A

T S
iI

T S
S
T
S T
Bi = (A Bi
Bi =
A Bi , A
iI

iI

iI

Daca m, n N si {Aij |i = 1, m, j = 1, n} este o totalitate de

multimi, atunci
m
T

i=1

n
S
j=1

n m

S T
Aij =
Aij .
j=1

i=1

Observam ca ultima egalitate nu admite o generalizare simpla n

caz infinit.
Fie A si B doua multimi arbitrare. Prin produs cartezian al
multimilor A si B ntelegem multimea
A B = {(a, b)|a A, b B}.
In perechea (a, b) primul element este din A, iar al doilea din B. Aceste
perechi se numesc ordonate sau cupluri. Dou
a perechi ordonate (a1 , b1 )
8

si (a2 , b2 ) din A B sunt considerate egale daca si numai daca a1 = a2

si b1 = b2 .
Daca B = A, atunci notam A2 = A A. Observ
am ca daca una
dintre multimile A si B este vida atunci A B = .
In mod analog se defineste produsul cartezian al oricarui num
ar
finit de multimi A1 , A2 , ..., An . Multimea
A1 A2 ... An = {(a1 , a2 , ..., an )|ai Ai , i = 1, n}
se numeste produs cartezian al multimilor A1 , A2 , ..., An .
n
In acest caz mai notam Q Ai = A1 A2 ... An . Elementele
i=1

multimii A1 A2 ... An se numesc uple sau consecutivitati de

lungime n.
n
Q
Observam ca doua uple (a1 , a2 , ..., an ), (b1 , b2 , ..., bn )
Ai se coni=1

sidera egale daca si numai daca a1 = b1 , a2 = b2 , ..., an = bn .

Daca A1 = A2 = ... = An = A, atunci notam An = A A ... A
si numim puterea a n-a carteziana a multimii A.
In teoria multimilor este admisa urmatoarea axioma, numit
a axioma alegerii:
daca S = {Ai |i I} este o familie nevida de multimi nevide, disjuncte doua cate doua, atunci exista o multime A (numit
a multime
selectiva) astfel ncat A X este formata dintr-un singur element, oricare ar fi X S.
Exercitii
1. Fie A, B si C trei multimi. Sa se demonstreze urmatoarele egalitati:
a) A (A B) = A = A (A B);
b) (A B) \ C = (A \ C) (B \ C);
c) A \ (B \ C) = (A \ B) (A C);
d) A \ (B C) = (A \ B) \ C.
2. Fie M multime nevida, B(M ) booleanul multimii M si A, B
def

B(M ). Multimea A4B = (A \ B) (B \ A) se numeste diferent

a
simetrica a multimilor A si B. Sa se demonstreze egalitatile urmatoare:
9

a) A4(B4C) = (A4B)4C (asociativitate);

b) A (B4C) = (A B)4(A C) (distributivitate);
c) (A B) = A4B4(A B);
d) A \ B = A4(A B).
def

3. Fie M o multime nevida si A, B M. Multimea A : B =

A B C , unde B C este complementara multimii B n M , se numeste
catul multimilor A si B. Sa se arate ca:
a) A : (B C) = (A : B) (A : C);
b) A : (B C) = (A : B) (A : C);
c) A (B : A) = A B.
4. Fie A1 , A2 , . . . , An submultimi ale unei multimi E. Punem prin
definitie A1i = E/Ai si A0i = Ai , i = 1, n. Orice intersectie de forma
Ai11 Ai22 ... Ainn ,
unde ij {0, 1}, pentru orice j = 1, n, se numeste component
a a
multimii E (n raport cu multimile A1 , A2 , . . . , An ). Sa se arate ca orice
doua componente ale multimii E (n raport cu A1 , A2 , . . . , An ) sunt
disjuncte si ca reuniunea tuturor componentelor lui E este egala cu E.
5. Fie A, B si C submultimi ale unei multimi E. Sa se reprezinte
multimea A \ (B \ C) ca reuniune a componentelor multimii E (n
raport cu A, B si C).

1.2. Relatii pe multimi. Functii. Numere cardinale

Prin functie (sau aplicatie) definita pe multimea nevida A cu valori
n multimea nevida B se ntelege o corespondent
a (regula) f ntre A
si B care asociaza fiecarui element a A un element unic, notat f (a),
din B. Multimea A se numeste domeniul de definitie al functiei f, iar
multimea B se numeste domeniul valorilor functiei f (sau codomeniul
functiei f ). Daca f este o functie definita pe multimea A cu valori n
f

B, atunci notam f : A B sau A B.

Fie f : A B o functie, H A si K B. Punem prin definitie:
f (H) = {f (x)|x H},
10

f 1 (K) = {x A|f (x) K}.

Multimea f (H) B se numeste imaginea submultimii H prin functia
f , iar f 1 (K) A se numeste imaginea invers
a a submultimii K prin
functia f.
In particular, f (A) = {f (a)|a A} B se numeste imaginea
functiei f si se noteaza cu Imf.
O functie f : A B se numeste injectiv
a daca pentru orice a1 , a2
A, a1 6= a2 , avem f (a1 ) 6= f (a2 ).
Prin urmare, o functie f : A B este injectiva daca si numai daca
are loc implicatia
f (a1 ) = f (a2 ) a1 = a2 .
O functie f : A B se numeste surjectiva dac
a pentru orice b B
exista a A astfel ncat f (a) = b.
Prin urmare, o functie f : A B este surjectva daca si numai daca
Imf = B.
O functie se numeste bijectiva daca ea este injectiva si surjectiva.
Fie date functiile f : A B si g : B C. Functia g f : A C,
unde (g f )(x) = g(f (x)), x A, se numeste compusul functiilor f si
g.
Functia 1A : A A, 1A (x) = x, pentru x A, se numeste functia
identica a multimii A.
Este clar ca daca este data functia f : A B, atunci 1B f =
f 1A = f.
Propozitia 1. Fiind date functiile f : A B, g : B C si
h : C D, are loc egalitatea:
h (g f ) = (h g) f.
Demonstratie. Functiile h (g f ) si (h g) f au domeniul de
definitie A si domeniul de valori D. Mai mult, pentru orice a A
avem:
(h (g f ))(a) = h((g f )(a)) = h(g(f (a))),
((h g) f )(a) = (h g)(f (a)) = h(g(f (a))).
11

Prin urmare, h (g f ) = (h g) f.
O functie f : A B se numeste inversabil
a dac
a exista o functie
g : B A astfel ncat g f = 1A si f g = 1B .
Propozitia 2. O functie este inversabil
a dac
a si numai dac
a ea
este bijectiv
a.
Demonstratie. Fie f : A B o functie inversabil
a. Atunci exista
functia g : B A astfel ncat g f = 1A si f g = 1B . Fie a1 , a2 A
astfel ncat f (a1 ) = f (a2 ). Atunci g(f (a1 )) = g(f (a2 )) 1A (a1 ) =
1A (a2 ) a1 = a2 , deci f este o functie injectiva.
Daca b B, atunci notand g(b) = a A, avem: f (a) = f (g(b)) =
(f g)(b) = 1B (b) = b, deci f este si surjectiva. Prin urmare, f este
bijectiva.
Reciproc. Fie f : A B o functie bijectiva. Daca b A, atunci
exista un element unic a A astfel ncat f (a) = b, deoarece f este
surjectiva si injectiva. Definim functia g : B A astfel nc
at g(b) = a
daca si numai daca f (a) = b.
Deoarece g f = 1A si f g = 1B , functia g va fi invers
a functiei f,
deci f este inversabila.
Not
a. Daca o functie f : A B etse inversabil
a, atunci inversa
0

ei este unic determinata. Intr-adevar, daca g si g ar fi doua inverse

ale functiei f , atunci g f = g 0 f = 1A si f g = f g 0 = 1B , deci
g = 1A g = (g 0 f ) g = g 0 (f g) = g 0 1B = g 0 g = g 0 .
Functia g (inversa functiei f ) se noteaza cu f 1 .
Propozitia 3. Fie f : A B si g : B C dou
a functii
1
inversabile. Atunci functiile f
si g f sunt inversabile si au loc
egalit
atile
1) (f 1 )1 = f,
2) (g f )1 = f 1 g 1 .
Demonstratie. 1) Din egalitatile adevarate f f 1 = 1B si f 1 f =
1A rezulta ca f 1 este inversabila si inversa ei este f, deci (f 1 )1 = f.
2) Au loc egalitatile:
(g f ) (f 1 g 1 ) = g (f (f 1 g 1 )) = g ((f f 1 ) g 1 ) =
= g (1A g 1 ) = g g 1 = 1C si (f 1 g 1 ) (g f ) =
12

= f 1 (g 1 (gf ) = f 1 ((g 1 g)f ) = f 1 (1B f ) = f 1 f = 1A .

Prin urmare, functia g f : A C este inversabil
a si inversa ei este
1
1
f g .
Propozitia 4. Fie A o multime finit
a si f : A A o functie.
Urm
atoarele afirmatii sunt echivalente:
1) f este bijectiv
a;
2) f este injectiv
a;
3) f este surjectiv
a.
Demonstratie. Implicatiile 1) 2) si 1) 3) sunt evidente.
Aratam ca 2) 1) si 3) 1).
Fie A = {a1 , a2 , ..., an } si fie f : A A o functie injectiva.
Atunci f (A) = {f (a1 ), f (a2 ), ..., f (an )} const
a din n elemente, deoarece
f (ai ) 6= f (aj ) pentru orice i 6= j. Cum f (A) A, rezulta f (A) = A,
deci f este si surjectiva. Astfel, am obtinut ca 2) 1),, deci 1) 2).
Fie acum f : A A o functie surjectiv
i b A. Atunci f 1 (b) =
S a s1
{a A|f (a) = b} 6= . Deoarece A =
f (b) si multimile f 1 (b)
bA

sunt disjuncte doua cate doua, rezulta ca f 1 (b) are un singur element.
Prin urmare, f este si injectiva, deci bijectiva. Astfel am aratat ca
3) 1), deci 1) 3).
Not
a. Daca A este o multime infinita, atunci ultima propozitie
nu este adevarata. De exemplu, functia f : Z Z, f (k) = 2k este
injectiva nsa nu este surjectiva, deoarece numerele ntregi impare nu
apartin lui Imf.
Fie date multimile A1 , A2 , ..., An . Orice submultime A1 A2
... An se numeste relatie n-ara ntre multimile A1 , A2 , ..., An .
Daca n N si A este o multime, atunci relatia An se numeste
relatie n-ara pe multimea A.
In particular, daca A si B sunt doua multimi, atunci orice submultime A B se numeste relatie binara ntre A si B. Daca (a, b) ,
unde a A si b B, atunci spunem ca a este n relatia cu b si mai
notam ab. Dac
a (a, b) 6 , atunci mai notam a b.
Cand A = B si A2 , atunci se numeste relatie binara pe
multimea A.

13

Vom nota relatiile binare cu litere mici ale alfabetului grec sau cu
alte simboluri: , , =, <, >, , s. a.
Exemple
1. Fie A = {1, 2, 3}, B = {3, 4}, AB, = {(1, 3), (1, 4), (3, 4)}.
Multimea este o relatie binara ntre A si B. Observ
am ca 13, 14, 34
ns
a, de exemplu, 24.
2. Daca A este o multime nevida, atunci A = {(a, a)|a A} este
o relatie binara pe A si se numeste diagonala multimii A.
3. Multimea
{(m, n)|m, n Z, m < n}
este o relatie binara pe Z si se noteaza cu < .
4. Fie f : A B o functie. Atunci multimea G(f ) = {(a, f (a))|a
A} este o relatie binara ntre A si B. Multimea G(f ) se numeste graficul
functiei f.
Observam ca daca G A B este o relatie ntre A si B cu proprietatea: oricare ar fi a A exista un singur b B, astfel nc
at (a, b) G,
atunci poate fi definita o functie f : A B astfel nc
at f (a) = b.
Este clar ca n acest caz G = g(f ) este graficul functiei f.
Fie A si B doua multimi si , AB. Reuniunea , intersectia
0
, diferenta \ , complementara si conjugata se definesc
n felul urmator:
= {(x, y) A B|(x, y) sau (x, y) },
= {(x, y) A B|(x, y) si (x, y) },
\ = {(x, y) A B|(x, y) si (x, y) 6 },
0

= {(x, y) A B|(x, y) 6 },
= {(y, x) B A|(x, y) }.
Definitie. Fie A o multime nevid
a si A2 . Relatia binar
a se
numeste:
reflexiva daca aa, a A;
simetrica daca a b b a;
tranzitiva daca a b si b c a c;
14

antisimetrica daca ab si ba a = b;
antireflexiva daca aa, a A;
liniara daca pentru orice a, b A ab sau ba.
O relatie binara A2 se numeste relatie de echivalent
a dac
a ea
este reflexiva, simetrica si tranzitiva.
O relatie binara A2 se numeste relatie de ordine dac
a ea este
reflexiva, antisimetrica si tranzitiva. Daca pe multimea A este definita
o relatie de ordine, atunci spunem ca multimea A este ordonata (sau
partial ordonata).
O relatie de ordine A2 se numeste relatie de ordine stricta
(nestricta) daca este antireflexiva (reflexiva).
O relatie de ordine A2 se numeste relatie de ordine liniara, iar
multimea A total ordonata, daca este o relatie liniara.
Exemple
1. R = {(x, y) R2 |x = y} este o relatie de echivalent
a pe
multimea numerelor reale R.
2. = {(x, y) R2 |x > y} este o relatie de ordine liniara pe
multimea numerelor reale R.
Definitie. Fie A o multime nevid
a. O familie de submultimi S =
{Ai |Ai A, i I} se numeste partitie (sau sectiune) a multimii A
dac
a sunt verificate conditiile:
1) Ai 6= , i I;
2) A
Si Aj 6= Ai = Aj ;
3)
Ai = A.
iI

Propozitia 5. Orice relatie de echivalent

a definit
a pe o multime
nevid
a A determin
a o partitie pe A si, reciproc, orice partitie pe A
determin
a o relatie de echivalent
a pe A.
2
Demonstratie. Fie A o relatie de echivalent
a pe A si a A.
Consideram submultimea Ka = {x A|xa} si multimea S =
{Ka |a A}. Aratam ca S este o partitie pe A.
Deoarece este reflexiva, avem aa pentru orice
S a A, deci
a Ka , a A, ceea ce implica Ka 6= , a A si
Ka = A.
aA

Fie ca a, b A si c Ka Kb . Atunci ca si cb ac si cb
ab. Avem: x Ka xa xa si ab xb x Kb , deci
15

Ka Kb . Analog, y Kb yb yb si ba ya y Ka , deci
Kb Ka . Prin urmare, daca Ka Kb 6= , atunci Ka = Kb .
Reciproc. Fie S = {Ai |Ai A, i I} o partitie a multimii A.
Definim pe A relatia binara n felul urmator:
ab i I : a, b Ai .
Deoarece

S
iI

Ai = A, obtinem aa, a A, deci este reflexiva. Daca

ab,, atunci exista i I astfel ncat a, b Ai , deci ba, de unde

rezult
a ca este simetrica. Daca ab si bc atunci i, j I astfel
ncat a, b Ai si b, c Aj . Deoarece b Ai Aj , rezulta Ai = Aj , deci
a, c Ai = Aj si atunci ac. Prin urmare, este si tranzitiva. Astfel,
am aratat ca este o relatie de echivalent
a.
Daca este o relatie de echivalenta pe multimea A, atunci multimea
(partitia) {Ka |a A}, determinata de pe A, se noteaza cu A/ si se
numeste multime factor (sau multime cat) a multimii A prin . Clasa
Ka se numeste clasa de echivalenta cu reprezentantul a.
O familie de elemente {ai |ai A, i I} se numeste sistem de
reprezentanti asociat relatiei de echivalenta dac
a pentru orice a A
exista un singur i I astfel ncat aai .
Daca {ai |i I} este un sistem de reprezentanti asociat relatiei
de echivalenta , definite pe A, atunci A/ = {Kai |i I}. Sistemul
de reprezentanti asociat unei relatii de echivalent
a nu este unic. Mai
mult, fiind data o relatie de echivalenta pe multimea nevida A exist
a
ntotdeauna un sistem de reprezentanti asociat relatiei . Intr-adev
ar,
daca A/ = {Ai |i I}, atunci Ai 6= , i I deci, conform axiomei
alegerii, exista o familie de elemente {ai |i I} astfel nc
at ai Ai ,
oricare ar fi i I. Evident, {ai |i I} este un sistem de reprezentanti
pentru relatia de echivalenta .
Exemplu. Consideram pe multimea numerelor ntregi Z relatia
binara definita n felul urmator:
a b |a| = |b|
Se verifica usor ca este o relatie de echivalent
a pe Z. Mai
16

mult, daca a Z, atunci

Ka =

{a, a} daca a 6= 0,
{0} daca a = 0.

Un sistem de reprezentanti asociat lui este multimea numerelor

naturale N = {0, 1, . . .}. Un alt sistem de reprezentanti asociat lui
este {0, 1, 2, 3, . . .}.
Doua multimi A si B se numesc cardinal echivalente sau echipotente
daca exista o bijectie de la A la B.
In clasa tuturor multimilor relatia binara , unde A B A
si B sunt cardinal echivalente, este o relatie de echivalent
a. In acest caz
clasele de echivalenta se numesc numere cardinale. Cardinalul multimii
A se noteaza cu cardA sau |A|.
Daca A este o multime finita avand n elemente, atunci o multime
B este cardinal echivalenta cu A daca si numai daca B are n elemente.
Deci cardinalul multimii A este determinat de num
arul de elemente al
multimii A. Din aceste motive cardinalul |A| se identific
a cu num
arul
de elemente din A, adica |A| = n. Vom considera || = 0.
Daca A si B sunt doua multimi, atunci vom nota |A| |B| daca A
este cardinal echivalenta cu o submultime a lui B. Relatia este o
relatie de ordine liniara n clasa tuturor numerelor cardinale.
Se noteaza |N| = 0 (alef zero). Orice multime cardinal echivalent
a
cu multimea numerelor naturale N se numeste num
arabil
a. Cardinalul
multimii tuturor submultimilor multimii N (care coincide cu cardinalul
multimii numerelor reale) se noteaza cu 1 sau cu c.
Se stie ca cardinalul oricarei multimi este mai mic decat cardinalul
multimii tuturor submultimilor sale, nsa cardinalul multimii tuturor
submultimilor finite ale unei multimi infinite A este egal cu cardinalul
multimii A.
Pentru orice trei multimi A, B si C au loc relatiile:
1) |A| |B| |A C| |B C|;
2) daca A este infinita, iar B numarabil
a, atunci |B| |A| si
|A B| = |A|;
17

3) daca A este infinita si n N , atunci |An | = |A|;

4) orice multime infinita A poate fi reprezentat
a ca reuniune de
submultimi disjuncte doua cate doua, cardinal echivalente lui A, astfel
ncat multimea formata din aceste submultimi este cardinal echivalent
a
cu A;
5) daca A este infinita, atunci |A B| max{|A|, |B|};
6) daca B este infinita, A 6= si |A| |B|, atunci |A B| = |B|.
Notiunea de cardinal al multimii a fost introdusa de G.Cantor
(ntemeietorul teoriei multimilor) n a. 1878. G.Cantor a aratat, n particular, ca cardinalul multimii numerelor reale este mai mare decat 0 ,
demonstrand astfel ca multimile pot avea cardinal diferit. Spunem ca
multimea numerelor reale este de cardinal continuum. G.Cantor a emis
ipoteza (numita continuum-ipoteza) ca orice submultime a multimii numerelor reale este sau finita, sau numarabila, sau este cardinal echivalenta cu multimea tuturor numerelor reale. In prezent se cunoaste ca
aceasta ipoteza nu poate fi nici confirmata, nici infirmata prin mijloacele teoriei multimilor.
Exercitii
1. Fie A si B doua multimi nevide si f : A B o functie. Sa se arate
ca f este injectiva daca si numai daca f (X Y ) = f (X) f (Y ), pentru
orice X, Y B(A).
2. Fie f : A B o functie. Demonstrati afimatiile:
a) f este injectiva daca si numai daca f (CA X) CB f (X) oricare
ar fi X B(A);
b) f este surjectiva daca si numai daca CB f (X) f (CA X) oricare
ar fi X B(A);
c) f este bijectiva daca si numai daca f (CA X) = CB f (X) oricare
ar fi X B(A).
3. Fie A si B doua multimi, |A| = n si |B| = m, unde n m. Sa se
arate ca exista Anm functii injective de la A la B.
4. Fie A si B doua multimi, |A| = n si |B| = m, unde n m. Sa se
arate ca numarul functiilor surjective de la A la B este egal cu
1
2
3
m1
mn Cm
(m 1)n + Cm
(m 2)n Cm
(m 3)n + ... + (1)m1 Cm
.

18

5. Fie f : A B o functie. Pe multimea B(A) (multimea partilor lui

A) definim functia
: B(A) B(A), (X) = f 1 (f (X)), X B(A).
Sa se rate ca:
a) = ;
b) f este injectiva daca si numai daca = B(A) .
6. Fie f : A B o functie. Pe multimea B(B) (multimea partilor lui
B) definim functia
: B(B) B(B), (Y ) = f (f 1 (Y )), Y B(B).
Sa se arate ca:
a) = ;
b) f este surjectiva daca si numai daca = B(B) .
7. Fie date aplicatiile f : A B, g : B C. S
a se demonstreze
urmatoarele afirmatii:
a) daca f si g sunt injectvie, atunci g f este injectiva;
b) daca f si g sunt surjective, atunci g f este surjectiva;
c) daca f si g sunt bijective, atunci g f este bijectiva;
d) daca g f este injectiva, atunci f este injectiva;
e) daca g f este surjectiva, atunci g este surjectiva.
8. Sa se arate ca nu exista functii f : R R bijective astfel nc
at:
a) (f f )(x) = x2 , x R;
b) (f f )(x) = x4 + 1, x R;
c) (f f )(x) = x2 + 3, x R;
d) (f f )(x) = |x| + 4, x R.
9. Sa se verifice daca relatia este reflexiva, simetrica, tranzitiva,
antisimetrica, antireflexiva, liniara:
a) = {(1, 1), (1, 2), (1, 3), (1, 4), (2, 2), (2, 3), (2, 4)(3, 4)} {1, 2, 3,
4} {1, 2, 3, 4};
b) = {(1, 2), (1, 3), (2, 1), (3, 1), (3, 4), (4, 3)} {1, 2, 3, 4}
{1, 2, 3, 4};
c) = {(x, y) R2 |x > 1 si y > 1};
d) = {(x, y) R2 |x 0 sau y < 0};
19

e) = {(x, y) R2 |x2 = y 2 };
f) = {(x, y) R2 |x2 + x = y 2 + y}.
10. Este data multimea A si relatia binara A2 . Sa se demonstreze
ca este o relatie de echivalenta si sa se determine multimea factor
A/.
a) A = {1, 2, 3}, = {(1, 1), (1, 3), (3, 1), (2, 2), (3, 3)};
b) A = {1, 2, 3, 4}, = {(1, 1), (1, 2), (1, 3), (2, 1), (3, 1),
(2, 2), (3, 3), (4, 4), (3, 2), (2, 3)};
c) A = {1, 2, 3, 4}, = {(1, 4), (1, 1), (4, 1), (1, 2), (2, 1),
(3, 3), (2, 2), (2, 4), (4, 2), (4, 4)};
d) A = {1, 3, 5, 6}, = {(1, 6), (6, 1), (1, 1), (6, 6), (3, 3), (5, 5)}.
11. Fie data multimea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}. S
a se arate ca sistemul de submultimi S = {Ai A|i = 1, n} este o partitie a multimii A
si sa se defineasca o relatie de echivalenta pe A astfel nc
at A/ = S.
a) A1 = {1, 2, 3, 8, 9}, A2 = {4}, A3 = {5, 6, 7}.
b) A1 = {1, 2}, A2 = {3, 4}, A3 = {5, 6}, A4 = {7, 8}, A5 = {9};
c) A1 = {1}, A2 = {2, 3, 4}, A3 = {5, 6}, A4 = {7, 8, 9};
d) A1 = {1, 3, 5, 7, 9}, A2 = {2, 4, 6, 8}.
12. Consideram pe R relatia binara = {(x, y) R2 | sin2 x 2 sin x =
sin2 y 2 sin y}. Sa se arate ca este o relatie de echivalent
a. Sa se
determine clasele de echivalenta.

1.3. Multimi ordonate

Amintim ca o relatie binara definita pe o multime nevida A se
numeste relatie de ordine daca ea este reflexiva, antisimetric
a si tranzitiva. De obicei, relatia de ordine se noteaza cu simbolul si se scrie
a b n loc de (a, b) . O multime A pe care s-a definit o relatie
de ordine se numeste multime ordonata (sau partial ordonata)
si se noteaza (A, ). Daca este o relatie de ordine liniara pe A,
atunci A se numeste multime total ordonata sau lant.
Exemple
1. Multimea numerelor naturale N mpreun
a cu relatia obisnuit
a
de ordine este total ordonata.

20

2. Booleanul B(M ) al unei multimi M, mpreun

a cu relatia de
incluziune , este o multime total ordonata.
3. Orice multime nevida este o multime partial ordonata cu diagonala n calitate de relatie de ordine.
Daca (A, ) este o multime ordonata si 6= B A, atunci B este
o multime ordonata n raport cu relatia de ordine B B . In
acest caz spunem ca B este o multime ordonata n raport cu .
Astfel, orice submultime nevida a unei multimi, pe care este definita o
relatie de ordine, este o multime ordonata n raport cu aceeasi relatie
de ordine.
Fie (A, ) o multime ordonata. Elementul a A se numeste maximal (respectiv, minimal) daca a x (respectiv x a) implica a = x.
Daca B A, atunci un element a A se numeste majorant (respectiv
minorant) al submultimii B daca x a (respectiv a x) pentru orice
x B. O multime ordonata (A, ) se numeste inductiva dac
a orice
submultime total ordonata a multimii A poseda un majorant.
Lema lui Zorn. Orice multime ordonat
a nevid
a inductiv
a are cel
putin un element maximal.
Un element a al unei multimi ordonate (A, ) se numeste prim
element (respectiv, ultim element) al lui A dac
a a x (respectiv,
x a) pentru orice x A. Multimea ordonata (A, ) se numeste bine
ordonata daca orice submultime nevida a sa are un prim element.
Din definitie rezulta ca orice multime bine ordonata este total ordonata. Un exemplu de multime bine ordonata este multimea numerelor
naturale n raport cu relatia de ordine .
Teorema lui Zermelo. Pe orice multime nevid
a A exist
a o relatie
de ordine , astfel nc
at (A, ) este o multime bine ordonat
a.
Se stie ca Axioma alegerii, Lema lui Zorn si Teorema lui Zermelo
sunt afirmatii echivalente. Pana n prezent a fost demonstrata doar
echivalenta acestor afirmatii, nu si nsesi afirmatiile.
Fie (A, ) o multime ordonata si B A. Elementul a A se
numeste superiorul (respectiv, inferiorul) submultimii B dac
a x a
0
pentru orice x B si daca exista un element a A cu proprietatea
0
0
x a , x B, atunci a a (respectiv, a x, x B si daca

21

a x, x B, atunci a a). Elementul a (daca exista) se noteaza

cu supB (respectiv, inf B).
O multime ordonata (A, ) se numeste latice daca pentru orice
doua elemente a, b A exista superiorul sup{a, b} si inferiorul inf{a, b}.
De obicei sup{a, b} se noteaza cu a b iar inf{a, b} cu a b.
Orice multime total ordonata este o latice.
O latice se numeste completa daca orice submultime nevida a
multimii A are superior si inferior n A.
O latice (A, ) se numeste modulara dac
a pentru orice trei elemente
a, b, c A, unde b a, are loc egalitatea a (b c) = b (a c).
Daca (A, ) este o latice, atunci pentru orice x, y, z A au loc
urmatoarele doua afirmatii:
1) sup{x, inf {y, z}} inf {sup{x, y}, sup{x, z}};
2) inf {x, sup{y, z}} sup{inf {x, y}, inf {x, z}}.
Insa n orice latice (A, ) sunt echivalente afirmatiile:
a) sup{x, inf {y, z}} = inf {sup{x, y}, sup{x, z}},
x, y, z A;
b) inf {x, sup{y, z}} = sup{inf {x, y}, inf {x, z}},
x, y, z A.
O latice care verifica una din conditiile a) sau b) se numeste distributiva.
De exemplu, orice multime total ordonata este o latice distributiva.
Relatia de incluziune determina pe booleanul B(A) al unei
multimi arbitrare A o relatie de ordine (partial
a), astfel nc
at (B(A), )
este o latice completa.
Notiunea de latice este un concept foarte general, continut implicit n majoritatea ramurilor matematicii, unde se nt
alnesc multimi
partial ordonate (logica matematica, algebra, teoria multimilor, topologia, teoria probabilitatilor, analiza functional
a, geometria proiectiva
etc.). Teoria laticelor contribuie la unificare unor aspecte fundamentale comune celor mai multe ramuri ale matematicii.

22

Exercitii
1. Definim pe multimea numerelor complexe C relatia n felul
urmator:
(a + bi)(c + di) a < c sau

(a = c si b d).

a) Sa se arate ca este o relatie de ordine pe C.

b) Sa se determine superiorul si inferiorul submultimilor
A = {z C| |z| < 2} si B = {z C | 1 Rez 2, 2 Imz 3}.
c) Indicati primul element si ultimul element (n caz ca exista) n
multimile A si B.
d) Indicati multimea M1 a tuturor minorantilor multimii A si
multimea M2 a tuturor majorantilor multimii B.
2. Fie A o multime ordonata care poseda prim element si ultim element.
Sa se arate ca exista inferiorul oricarei submultimi nevide a lui A daca
si numai daca exista superiorul oricarei submultimi nevide a lui A.
3. Fie A o latice si x, y, z A. Sa se arate ca sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
a) sup(x, inf (y, z)) inf (sup(x, y), sup(x, z));
b) inf (x, sup(y, z)) sup(inf (x, y), inf (x, z)).
4. Daca A este o latice, atunci urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
a) x (y z) = (x y) (x z) oricare ar fi x, y, z A;
b) x (y z) = (x y) (x z) oricare ar fi x, y, z A.
5. Sa se arate ca multimea numerelor naturale cu relatia de divizibilitate este o latice distributiva.

23