Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Utilizari Fitoterapeutice
Curs Utilizari Fitoterapeutice
______________________________________________________________________________
CUPRINS
INTRODUCERE......6
CAPITOLUL I......7
NOTIUNI DE FITOTERAPIE SI AROMATERAPIE........... 7
CAPITOLUL II.. 10
PLANTE MEDICINALE ..10
CAPITOLUL III.............................................................12
PRINCIPII ACTIVE SI ACTIUNE FARMACODINAMICA.......12
Vitamine.....12
Glicozide (heterozide).....12
a. Cardiotonice........12
b. Antracenozide.....13
c. Saponozide......13
d. Flavonozide....15
e. Antociani.....16
f. Cumarine si furanocumarine...16
g. Derivati ai acizilor polifenolicarboxilici.....17
h. Taninuri...........17
i.Tioglicozide......18
Holozide.....18
a.Gume.......18
b. Mucilagii.....19
c. Pectine........19
d. Celuloza......20
e. Amidon...........20
Uleiuri volatile....21
Rasini ............21
CAPITOLUL IV........22
Exemple de utilizare a plantelor medicinale si aromatice in terapie..........22
IV.1. Albastrele (Centaurea cyanus).......22
Compozitie chimica
Actiune farmacodinamica
Indicatii terapeutice si utilizari
Alte utilizari
Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare
Produse
IV.2. Anghinare (Cynara scolymus)...24
Compozitie chimica
Actiune farmacodinamica
1
Bibliografie83
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
Notiuni de fitoterapie si aromaterapie
Fitoterapia sau stiinta utilizarii plantelor in folosul sanatatii, are o vechime de
mii de ani (cuvantul fitoterapie deriva de la cuvintele grecesti phyton = planta,
therapie = stiinta tratarii si vindecarii bolilor). Cu 2000 de ani i.Hr. egiptenii, grecii,
romanii utilizau plantele pentru diverse tratamente, imbalsamare, cosmetica;
marturie stau scrierile vechi ale lui Hipocrates, Dioscorides, Plinius cel Batran.
Fitoterapia s-a nascut o data cu omul, care prin instinct, prin observatie,
experienta si inteligenta a invatat sa-si aleaga din mediul inconjurator cele mai utile
plante sau produse obtinute din regnul vegetal in scop profilactic sau curativ:
ciuperci, alge, licheni si practic toate partile din plantele superioare.
In conceptia hipocratica si paracelsiana se considera ca alimentele sunt
remediile noastre, iar remediile sunt in primul rand alimentele. Desi, un timp s-a
uitat acest adevar, in prezent, ca adepti ai unei terapii naturale, va trebui sa
recunoastem ca in plantele medicinale si aromatice, in legume, fructe, in seminte,
substantele active sau nutritive sunt bine proportionate si mai ales organismul
nostru este mai bine adaptat la acestea decat la derivatele ultrapreparate sau la
alimentele sau medicamentele semisintetice, obtinute in laborator. Pe de alta parte,
trebuie inlaturata si prejudecata ca plantele ar fi lipsite de nocivitate. Sunt
numeroase exemple in care materiile prime vegetale sau substantele obtinute din
acestea contin otravuri puternice. In special alcaloizii, dar si unele glicozide intra in
acesta categorie (aconitina, stricnina, morfina, atropina, alcaloizii lisergici,
glicozidele digitalice s.a.).
O data cu izolarea morfinei in 1805, s-a crezut ca problema conversabilitatii
si standardizarii plantelor sau extractelor din plante a fost rezolvata. S-a considerat
ca doar un mic numar de substante pure din plante sunt active, ceilalti compusi
7
nefiind decat un balast. S-a neglijat insa un fapt si anume: substantele chimice din
plante constituie un complex activ pe baza unor actiuni sinergetice, care prezinta
avantaje terapeutice certe fata de unele asocieri de substante chimice pure. Desigur
ca nimeni nu contesta in prezent ca in caz de prim ajutor, de afectiuni acute grave,
se apeleaza la substante chimice pure, indiferent daca sunt naturale sau obtinute in
laborator. Pentru majoritatea afectiunilor cronice care necesita tratamente
indelungate este recomandabila utilizarea plantelor ca atare sau a unor extracte care
sa contina cat mai nealterate complexul de substante active existente in specia sau
in speciile de plante asociate, cu scopul de a obtine un produs fitoterapeutic. In
acest caz, in care in produsul fitoterapeutic exista 20 - 30 sau chiar mai multe
substante active, unele din ele in cantitati foarte mici, pozitia rationala este pe linia
dintre alopatie (terapie bazata pe medicamente de sinteza, in doze corespunzatoare
actiunii acestora) si homeopatie (terapie si preventie cu doze mici de substante
naturale ce stimuleaza capacitatea organismului de a se apara).
Demonstrarea actiunii farmacodinamice si farmacocinetice a produselor
fitoterapeutice propriu-zise s-a efectuat abia in ultimii 25 de ani, cand au inceput sa
fie elaborate teste de mare sensibilitate, in special teste biochimice in vitro sau
teste biologice speciale, diferite de cele clasice experimentale pe animale de
laborator.
Fitoterapia si aromaterapia moderna studiaza efectele plantelor la nivel
intracelular, la nivelul tesuturilor si organelor, in special asupra organismului
bolnav. Fitoterapia considera omul in totalitatea sa psihosomatica si de multe ori
recomanda asocierea terapiei naturale cu psihoterapia. Daca regnul vegetal poate
trai fara om, in nici un caz omul nu poate trai fara el. Nici oamenii si nici celelalte
fiinte vii care populeaza pamantul nu pot trai fara plante: de la aliment pana la
medicament.
S-a aratat ca toate substantele fabricate in laborator si straine organismului
trebuie acceptate cu multa prudenta de medici si de bolnavi si nu trebuie
considerate ca inofensive, fara cercetari complexe foarte aprofundate. Apoi
urmeaza un examen foarte important - proba timpului. In aceasta privinta,
fitoterapia are un mare avantaj, ea a trecut aceasta decisiva proba a timpului in
decursul mileniilor de cand este aplicata de peste 80 % din populatia globului. In
ceea ce priveste aromaterapia, va fi aplicata ca metoda de tratament la bolnavii
alergici la antibiotice si la bolnavii cu afectiuni provocate de tulpini de bacterii
8
CAPITOLUL II
Plante medicinale
Datorita asezarii sale geografice, a unui relief variat si a climei favorabile
dezvoltarii unei bogate vegetatii, Romania constituie locul de intalnire a florei
euroasiatice si mediteraneene. Aici cresc peste 3600 de specii de plante superioare,
dintre care peste 700 au devenit medicinale, datorita experientei indelungate a
poporului roman in folosirea lor, la tamaduirea bolilor.
In cadrul patrimoniului vegetal din Romania se gasesc numeroase plante
spontane si cultivate ce au diferite utilizari si care pot fi grupate in urmatoarele
categorii:
10
11
CAPITOLUL III
Principii active si actiune farmacodinamica
Vitamine
Vitaminele sunt substante organice complexe, indispensabile desfasurarii
normale a proceselor vitale. Organismul uman are realmente nevoie de un aport
zilnic din toate cele 13 vitamine absolut necesare; acestea sunt: A, B1, B2, B6, B12,
C, D - D1 - D3, E, H, K - K1 - K2, PP, acid pantotenic, acid folic.
Vitaminele constituie principiile cele mai importante care sunt sintetizate in
frunze (in special).
Plantele medicinale nu ofera cantitati prea mari din vitamine, dar inaltul lor
grad de a fi asimilate de organism, faptul ca se absorb impreuna cu celelalte
principii active (care vin sa completeze efectul terapeutic urmarit) le confera
acestora o importanta deosebita. De exemplu:
macesul (in fructe) este bogat in vitamine C, A, B1, B2, PP, K, dar si alte
substante cu valoare terapeutica cum ar fi: tanin, acid malic, acid citric,
pectine, zaharuri.
urzica este bogata in vitamine C, K, A, B2; mai contine substante azotoase,
clorofila, mucilagii.
Glicozide (heterozide)
Glicozidele sau heterozidele sunt compusi alcatuiti dintr-o componenta
glucidica si o componenta neglucidica, denumita aglicon, a carei structura chimica
poate fi foarte diferita. Agliconul confera glicozidelor proprietati fizice, chimice si
farmacologice specifice, conditionand in cea mai mare masura utilizarea lor ca
substante terapeutice. Din grupul glicozidelor fac parte:
a. Cardiotonice
Acest tip de glicozide este raspandit in frunzele plantelor din familiile
Apocynaceae (plante tropicale si subtropicale), Liliaceae (ex. prazul, aloe) si
Scrophulariaceae (ex. degetarul-degetelul, lumanarica). Au actiune favorabila
12
hipoglicemianta,
hepatoprotectoare,
d. Flavonozide
Compusii din aceasta categorie se gasesc in florile si radacinile unor plante
din familiile Scrophulariaceae (ex. degetarul), Compositae (ex. musetelul),
Leguminosae (ex. mazare, nautul), Rosaceae (ex. marul, parul, trandafirul), fiind
cunoscuti circa 50 derivati flavonici care se gasesc liberi (agliconi) sau sub forma
de glicozide.
Principala actiune a flavonozidelor este aceea de vitamine P sau factori P
(factori de permeabilitate). Actioneaza prin legarea de proteinele intracelulare,
scazand permeabilitatea capilarelor sanguine si crescandu-le rezistenta (sunt
potential venoactive).
Notiunea de factor P este legata de observatii asupra tratamentului unor
forme de scorbut, cu acid ascorbic ca atare (vitamina C) sau cu suc de lamaie.
15
plantelor din familia Araceae (exsalata de apa, cala salbatica), sub forma de
substante de rezerva. Gumele au proprietati emoliente.
b. Mucilagii
Mucilagiile se gasesc in scoartele unor copaci, in cotiledoanele multor
seminte unde au rol de a retine apa, preintampinand procesul de deshidratare.
Mucilagiile au diverse roluri.
Demulcenta (emolienta) datorita protectiei mucoaselor prin stratul coloidal
pe care il formeaza cu apa (Althaeae radix et folium (nalba mare), Verbasci
flores, Tiliae flores (tei), Farfurae folium (podbal));
laxativa- gonflandu-se maresc bolul fecal si il fluidifica, devin medii de
cultura favorabile dezvoltarii florei intestinale normale si activeaza
peristaltismul intestinal (Lini semen (in), Agar, Carrageen (muschi islandez,
muschi de piatra));
antiinflamatoare (undecaholozida din Althaea radix (nalba));
inhibitorii ai complementului seric (carrageenina din Carrageen si fucoidina
din Laminariae stipites);
imunostimulatoare (heteroxilan M din Eleuterococci radix, heteropolimerii
din Angelica acutiloba (angelica), Carthamus tinctorius (sofranel)).
c. Pectine
Pectinele sunt polizaharide de natura necelulozica, care se gasesc in structura
peretelui celular al plantelor, mai ales in fructe (aproximativ 30%), in bulbi si fibre
vegetale. Pectinele sunt substante hidrofile, care prin imbibare cu apa se transforma
in mucilagii. In fructele coapte pectinele se combina cu apa, glucide si acizi in
diferite concentratii si dau nastere la geluri. Pectinele intra in compozitia
membranei celulare, dar se pot acumula si in vacuole. Aceste substante au actiune
coagulanta.
Pectinele reprezinta un grup de polizaharide de origine vegetala care intra in
structura peretilor celulari. Acesti compusi se comporta in organismul uman ca
glucide neenergetice, fiind considerate, alaturi de celuloza, fibre alimentare.
Actiune: bacteriostatica, hipocolesterolemianta, hemostatica.
19
Nefiind digerate, pectinele ajung in colon unde sunt scindate sub actiunea
florei bacteriene pana la acizi pectici, putin polimerizati. Acestia formeaza un film
(hidrocoloid) protector pentru mucoase si creeaza un pH nefavorabil dezvoltarii
florei microbiene patogene implicata in dereglarea tranzitului intestinal.
Pectinele intarzie absorbtia alimentelor, scad glicemia si nevoia de insulina,
din care cauza se recomanda ca adjuvante in tratamentul diabetului. Determinand o
hipersecretie de acizi biliari, mobilizeaza colesterolul in sinteza acestora si scad
astfel colesterolemia (previn maladiile cardiovasculare).
Aplicate pe tesuturi si tegumente dezintegrate (plagi, escare) pectinele
actioneaza ca bacteriostatice (inhiba hialuronidaza si impiedica astfel difuziunea
bacteriilor in tesuturi).
Actioneaza asupra trombocitelor, marind viteza de coagulare a sangelui.
d. Celuloza
Celuloza este un polizaharid ce constituie principalul component al
membranei celulei vegetale. Continutul de celuloza variaza considerabil la diferite
tipuri de celule: astfel, in tesutul lemnos este in proportie de 40 50%, pentru ca in
celulele endospermului sa ajunga la 1%, iar in stratul suberos al peretilor secundari
sa lipseasca. In plante celuloza este asociata cu alte substante: lignina, pectina,
hemiceluloza, diferite rasini, lipide, glicozide, taninuri etc. Celuloza este
importanta pentru activitatea tubului digestiv.
e. Amidon
Amidonul reprezinta rezerva de polizaharide cea mai insemnata din plantele
verzi si constituie principala sursa de glucide (oze) pentru alimentatia omului si
hrana animalelor. Amidonul, rezultat in urma procesului de fotosinteza, se
depoziteaza in seminte, bulbi si tuberculi, sub forma de granule de marimi,
structura si aspect caracteristice pentru diferite specii vegetale. Granulele de
amidon contin pe langa polioze constituente ale amidonului si apa, fosfati, lipide,
acizi grasi etc. Amidonul are rol energetic.
20
Uleiuri volatile
Uleiurile volatile sunt produsi ai metabolismului secundar vegetal secretati
de celule specializate in acest scop, repartizati in diferite organe si depozitati in
vacuole, pungi sau canale secretorii, ori in peri glandulari, sub forma de lichide
uleioase, volatile, cu miros placut, aromat. Ele sunt amestecuri de diversi
constituenti chimici dotati cu interesante proprietati terapeutice.
Se intalnesc, de exemplu, in celulele petalelor de Rosa canina (maces), in
perii secretori de la plantele familiei Labiatae (ex. busuiocul, lavanda, cimbrul).
Peretii celulelor in care se gasesc uleiuri volatile sunt, de obicei, suberizati, fiind
astfel impermeabili. Aceste substante sunt importante pentru efectul lor
antimicrobian si antiseptic.
Actiunea este data de anumiti constituenti chimici sau de asamblul lor, dar si
de proportia lor in amestec:
proprietati
antiinfectioase
(antiseptice,
antivirale,
antiparazitare), insecticide, insectifuge si cicatrizante;
antimicotice,
21
CAPITOLUL IV
EXEMPLE DE UTILIZARE A PLANTELOR MEDICINALE SI
AROMATICE IN TERAPIE
IV.1. ALBASTRELE (Centaurea cyanus)
Originare din Sudul Europei, cresc in culturile de cereale (indeosebi de grau
si secara), pe marginea drumurilor, prin locuri uscate si pietroase, la campie si deal,
pe intreg teritoriul tarii.
Partea utilizata a plantei: florile. In perioada iulie-august se recolteaza florile
marginale (Cyani flores) cat timp se mentin albastre, numai pe timp uscat dupa ce
se ridica roua, iar capitulele florale in intregime (Cyani flores cum receptaculi) in
perioada de inflorire (iulie-septembrie).
22
tinctura din flori proaspete sau uscate: anorexie, atonie musculara, bronsite,
diaree, disurie (urinat dificil, cu dureri), eczeme purulente, hemoroizi- se
agita, apoi se va folosi extern, la rani sau intern se va bea in loc de apa de
baut;
pulbere: atonie musculara, bronsite, dispepsie, eczeme zemuinde, hemoroizi;
decoct: comprese aplicate pentru cearcane, colici intestinale si stomacale la
sugari;
produs terapeutic pe baza de albastrele: calmant, diuretic, astringent.
24
Actiune farmacodinamica
Cinarina actioneaza ca hepatoprotector, are efect colagog (stimuleaza
secretia biliara) si modifica compozitia calitativa a bilei, protejeaza ficatul, datorita
flavonelor, favorizeaza diureza si eliminarea toxinelor (ureea si substantele
azotate), stimuleaza metabolismul glucidic, insulina, una din componentele sale
duce la scaderea glicozuriei, stimuleaza functia antitoxica a ficatului, de asemeni
stimuleaza eliminarea anumitor substante din organism, stimuleaza secretia lactata
in perioada de alaptare; actiune antiinflamatorie prin prezenta triterpenelor si
sapogenolul steroidic; actiune febrifuga, scade febra, datorita substantelor amare,
actiune hipocolesterolemianta, actiune stomahica datorita principiilor amare
(cinaropicrina), stimuleaza functia ficatului, pancreasului, vezicii biliare,
stomacului, intestinului subtire.
25
Produse
tinctura de anghinare - antiiinfectios hepatic, coleretic, colagog;
ceai de anghinare - hipercolesterolemie;
infuziile din frunze de anghinare pot duce la ameliorarea durerilor din crizele
hepatice, la diminuarea senzatiei de greata si la reducerea balonarii;
26
impreuna cu frasinul si angelica este considerat un foarte bun fitogeriatric reantineritor); polihidroxifenil cromone; amidon etc.
Actiune farmacodinamica
Hepatoprotectoare, de reconstructie a celulei hepatice, in hepatitele virale tip
A, B, C inhiba replicarea virusilor hepatici, reglarea digestiei, cresterea tensiunii
arteriale; puternic efect antitoxic, silimarina impiedica patrunderea substantelor
toxice la nivelul ficatului si favorizeaza eliminarea acestora (combate efectul nociv
al alcoolului asupra ficatului); stimuleaza activitatea vezicii biliare si combate
riscul aparitiei calculilor biliari; semintele zdrobite se folosesc sub forma de
comprese umede in tratamentul ulcerului varicos si al varicelor, actiune
antitumorala (stopeaza evolutia si proliferarea celulelor canceroase la nivelul
ficatului, prostatei, cervixului, colonului), stimuleaza lactatia, scade nivelul
colesterolului sanguin, scade rezistenta la insulina fiind eficienta in diabetul zaharat
de tip II.
Indicatii terapeutice si utilizari: hepatite cronice, ciroze, insuficiente
hepatice, protejeaza ficatul de efectele nocive ale chimioterapiei, eficient in
intoxicatii accidentale cu ciuperci otravitoare: Amanita Phaloides (alfa-amanitina si
faloidina), adjuvant in intoxicatii cu diverse substante toxice (medicamente
hepatotoxice, plumb, etanol, tetraclorura de carbon), adjuvant in alcoolism
(diminueaza efectele nocive ale alcoolului asupra ficatului, detoxifica ficatul),
digestie dificila, constipatie, hipotensiune arteriala, adjuvant in caz de cancer
(stopeaza evolutia si proliferarea celulelor canceroase hepatice, ale colonului,
prostatei, cancerului ovarian, de san, de piele), in tratarea bolilor de piele in general
(psoriazis, vitiligo), deficite imune, hiperolesterolemie.
28
Alte utilizari
Medicina veterinara: uz intern: tratarea dispepsiilor, indigestiilor, cistitelor,
afectiunilor renale, diareelor.
Cosmetica:
pentru tonifierea tenului si prevenirea zbarcirii pleoapelor; efect antiseptic.
Produse:
ceai, pentru afectiuni hepatice, pentru purificarea ficatului si eliminarea
grasimilor.
Este, conform parerii cercetatorilor americani, varianta cea mai putin
inspirata de a folosi armurariul, intrucat flavonoidele din compozitia sa se
degradeaza puternic in contact cu apa clocotita. Din acest motiv, formele de
administrare preferabile sunt cele pe care le vom prezenta in continuare:
29
Actiune farmacodinamica
Antispastic emolient, calmant al tusei, calmant, sedativ, antiseptic,
antibacterian, decongestiv, dezinfectant, imunomodulator, febrifug, carminativ,
antiemetic, antiaterosclerotic, hipoglicemiant (regleaza glicemia si transformarea
glucidelor in grasimi), antioxidant (previne ateroscleroza vasculara, hipertensiunea
arteriala, accidentele vasculare), antitumorala (datorita principiilor active continute:
orientina, vicenina, impiedica degenerarea celulara, protejeaza organismul de
actiunea factorilor mutageni: radiatii ultraviolete, noxe poluante), creste rezistenta
31
Alte utilizari
Medicina veterinara: Uz intern: Infuzie: pentru tratarea unor afectiuni renale,
cistite hemoragice, tulburari gastro-intestinale.
33
Actiune farmacodinamica
Datorita principiilor amare are proprietati diuretice datorita acizilor
polifenolcarboxilici (acidul cichori C), are proprietati eupeptice, colagoge
(stimuleaza evacuarea vezicii biliare si totodata o fluidifica, secretiille digestive si
ajuta functia ficatului), impiedica formarea pietrelor la fiere, regleaza functia
glicogenetica a ficatului, stimuleaza functia pancreasului si normalizeaza glicemia,
fiind eficienta in caz de diabet zaharat, datorita uleiurilor volatile si rezinelor au
actiune diuretica, depurativa (favorizeaza eliminarea toxinelor din organism, curata
sangele), efect laxativ, grabind evacuarea colonului si imbunatatind digestia,
stimuleaza functia cerebrala, favorizeaza concentrarea, creste atentia, imbunatateste
memoria, fiind importanta pentru sustinerea activitatii intelectuale intense, efecte
tonifiante generale.
Alte utilizari
Medicina veterinara: Uz intern: pentru tratarea anorexiei, dischinezie biliara,
angiocolita, hepatite, afectiuni renale, constipatii.
Produse
cafea de cicoare - inlocuitor al cafelei;
laxativ - amestec de plante si fructe (scoarta de crusin, fenicul, frunze de
anghinare, radacina de cicoare, busuioc, coada soricelului);
ceai.
34
(acid clorogenic, acid rosmarinic, acid ferulic, acid cafeic), ceruri si triterpene (acid
ursolic si oleanolic), un principiu amar etc.
Alte utilizari
Cimbrul este o sursa buna de fier si este utilizat pe scara larga in bucatarie.
Cimbru este adesea folosit pentru a aromatiza anumite mancaruri si muraturi.
Cosmetic: ca ulei esential sau lotiune tonica pentru ten gras, acneic;
component de baza al uleiului regenerant impotriva caderii parului; cura de uleiuri
cu rozmarin, cimbru si urzici pentru par uscat si fire despicate; ceai de cimbru
pentru par lucios.
Se foloseste si in medicina veterinara in acelasi scopuri ca si in medicina
umana.
Cimbru este specie melifera, ce ofera culesuri de nectar si polen.
Produse
infuzia - administrata in amigdalite, faringite, laringite;
frunzele proaspete sunt folosite pentru aromatizarea si condimentarea
preparatelor culinare, avand si efect terapeutic (ajuta digestia, stimuleaza
functia hepato-biliara, sprijina functia pancreatica);
sirop de cimbru - pentru tuse si raguseala;
tinctura de cimbru - antihelmintic, antitusiv, expectorant, depurativ,
stimulent al digestiei, tonic general, tonic nervos;
ceai protector hepatic - protejeaza ficatul de agentii hepatotoxici, detoxifiant
(elimina deseurile metabolice acumulate in organism), coleretic-colagog
(stimuleaza secretia si eliminarea bilei), lipocatalitic (stimuleaza arderea
grasimilor la nivelul ficatului);
comprimate/capsule - fungicide, antihelmintice, antiprotozoarice;
comprimate - tonic digestiv;
comprimate pentru supt - in inflamatii ale mucoasei gatului si cavitatii
bucale, insotite de tuse iritativa;
suspensie - afectiunile inflamatorii acute si cronice ale mucoasei bronsice;
supliment alimentar - imunostimulator;
supliment nutritional - un integrator alimentar ideal in cazul cistitelor,
uretritelor si a nefritelor;
solutie orala - un ajutor pretios in cazul infectiilor respiratorii;
lotiune pentru frectie - uleiul de cimbru are efect tonic local;
spray pentru calmarea durerilor de gat;
crema pentru calcaie - reduce proliferarea bacteriana, datorita substantelor
antiseptice si a uleiurilor naturale de cimbru si salvia;
lotiune de corp cu protectie solara/lotiune de corp - plantele aromatice
(rozmarin, lavanda, cimbru, limba mielului) au rol protector la nivel tisular,
celular si molecular (ADN). Are efect antioxidant prin inhibarea formarii de
radicali liberi, prevenind astfel cu succes imbatranirea cutanata accelerata
determinata de soare;
38
39
Actiune farmacodinamica
Antiseptic intestinal, stomahic, carminativ, coleretic, colagog, expectorant;
calmant al tusei, diuretic, analgezic, tonic capilar, vermifug.
Produse
frunzele proaspete sunt folosite pentru aromatizarea si condimentarea
preparatelor culinare;
ceai: expectorant, calmeaza durerile abdominale, favorizeaza eliminarea
gazelor din intestine, stimuleaza secretia glandelor salivare si secretia bilei,
40
terpinolen); lipide 8,35 13,80%; acizi grasi (petroselinic, oleic, linoleic, palmitic),
gliceride ale acizilor grasi; glucide (glucoza, fructoza, zaharoza, rafinoza, manitol,
pectine, urme de amidon); aminoacizi (acid asparagic, acid glutamic, alanina,
arginina, glicina, leucina, izoleucina, lizina, prolina, serina, histidina); acizi
polifenolcarboxilici (acid cafeic, acid clorogenic); vitamine (C); steroli (tocoferoli,
si -sitosterol); flavone (selinona); cumarine (umbeliferona), izocumarine; saruri
minerale P, K, Ca, Zn, Ni, Co, Cr, Fe, Mg, Na, Mo, Ti, Cu.
Actiune farmacodinamica
Galactogog (stimuleaza secretia lactata), antiinfectios, antibacterian,
antiviral, antiparazitar, stomahic (favorizeaza digestia gastrica), stimuleaza apetitul
si digestia, carminativ, antispastic, combate flatulenta, analgezic, combate colicile
si tulbutrarile digestive ale noilor nascuti, afrodisiac masculin, datorita uleiurilor
volatile are actiune euforizanta, neurotonica, antianxioasa (in tarile arabe era
folosita cu mult timp inainte pentru combaterea insomniei si tulburarilor psihice).
Alte utilizari
Medicina veterinara:
42
Uz intern:
tratarea afectiunilor inflamatorii ale tubului digestiv, colicilor cu exces de
gaze;
stimularea secretiei glandelor mamare.
uleiul volatil din fructe este utilizat in industria: parfumurilor, textila,
sapunurilor, poligrafica, alimentara.
Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare
Substantele volatile pot genera la anumite persoane sensibile, manifestari
alergice, motiv pentru care la inceput se administreaza cu prudenta, in cantitate
mica testand terenul.
Continutul in ulei volatil este dependent de conditiile pedoclimatice si de
marimea fructelor, fructele mai mici (C. sativum L. var.microcarpus ) avand un
continut mai mare.
Fructele imature au miros neplacut datorita prezentei aldehidei undecilice.
Produse
frunzele proaspete de coriandru pot fi folosite in salate de verdeturi, avand
actiune terapeutica, contin antihistaminice naturale fiind utile impotriva
alergiilor de diverse cauze;
pulberea de coriandru - in boli psihice. Consumul sistematic de pulbere de
coriandru poate preveni aparitia cancerului de colon, ficat, stomac, precum si
altor forme de cancer;
infuzia - pentru reglarea digestiei, antiviral (impotriva racelii si gripei),
combaterea colicilor noilor nascuti, reglarea nivelului glicemiei, scaderea
colesterolului sanguin, eliminarea viermilor intestinali.
43
Compozitie chimica
Contin majoritar carotenoide, flavone, ulei volatil. Carotenoidele sunt
reprezentate de heleniena, prezenta in cantitatea cea mai mare (0,01 - 1,45%), alfasi beta-caroten, violaxantina, rubixantinepoxid, fitoen, flavoxantina, licopina,
rubicrom, izomerii cis si trans ai zeaxantinei, izomerii cis si trans ai luteinei, lutein
esteri. Flavonele din compozitie sunt specifice: patuletina, patuletrina,
quercetagetina, 5-metil quercetagetina, quercetagetrina.; camferitrina (caferol-3,7diramnozid); ulei din flori (94,0%): limonen (6,9%), terpinolen (4,7%), (Z)-miroxid
(7,9%), piperitona (28,5%), piperitenona (10,9%), oxid piperitenona (7,2%) si 44
cariofilen (7,0%). Ulei din frunze: limonen (7,6%), terpinolen (11,2%), (Z)-miroxid
(4,2%), piperitona (52,4%), piperitenona (5,0%), terpineol, eicosan, heneicosan,
(Z)--ocimen, dihidrotagetona, tagetona, ocimenon.
Actiune farmocodinamica
Extractul de craite contine heleniena, care intervine in functia pigmentilor
fotosensibili retinieni, marind biosinteza lor si imbunatatesc viteza de adaptare a
ochiului la lumina si intuneric, ameliorand acomodarea la vederea nocturna a
ochiului normal si viciile de refractie; patuletina scade permeabilitatea capilara, are
actiune antispastica si hipotensiva, regleaza tensiunea intraoculara si circulatia
sanguina a retinei, combate oboseala oculara, scade tensiunea oculara; manifesta
actiune vermifuga si purgativa.
Extractul de craite s-a dovedit eficient in tratamentul hiperkeratozei plantare,
prin reducerea procesului inflamator. Extractul alcoolic obtinut din radacina de
craite a demonstrat proprietati hipotensive, antiinflamatoare si antiulceroase. Uleiul
volatil are actiune antifungica asupra a doua ciuperci fitopatogene, Botrytis cinerea
si Penicillium digitatum. Uleiul volatil are si proprietati antispastice, antibiotice,
diuretice, vermifuge si insecticide (asupra larvelor de Aedes aegypti, Anopheles
stephensi si Culex quinquefaciatus, proprietati datorate derivatilor de tiofen). In
medicina populara, craitele se folosesc ca vermifug, purgativ (actiuni datorate
tagetonei) si pentru stoparea hemoragiei nazale. Uleiul de craite este anti-infectios,
antibiotic, anti-parazitar, antifungic, anti-microbian, antiseptic, anti-spasmodic,
insecticid si sedativ. De asemenea, are proprieteti antioxidante si antimutagene
datorita xantofilelor si luteinei si ofera protectie contra radiatiilor UVA.
Uz intern:
Pentru imbunatatirea vederii, se mai poate consuma ceai de craite.
Extractele obtinute din flori au proprietati antioxidante, datorate continutului
de luteina. Infuzia se mai foloseste pentru viermi intestinali si ca purgativ. Extractul
alcoolic din radacina de craite este hipotensiv, antiinflamator si antiulceros.
Alte utilizari
Cosmetica:
Intra in compozitia produselor de prevenire a fotoimbatranirii (efect
antiaging, creme pentru ten matur, contur ochi, lotiune dupa soare) si ca agent de
intretinere a pielii.
Insecticid: aceasta planta emite mirosuri pe care tantarii nu le agreeaza si vor
reusi sa-i tina la distanta. Contine otravuri naturale pentru insectele daunatoare.
Extractul apos de craite nu are doar calitati insecticide, ci si fitocide si este
un excelent remediu atat impotriva insectelor, cat si a ciupercilor fitopatogene.
Produse
infuzie, extract - activitate insecticida si fungicida, antioxidanta, antispastica,
antiseptica, antibiotica si diuretica;
46
Compozitie chimica:
Fructe: ulei volatil (50 - 90% anetol, hidrocarburi monotepenice, alcooli
monoterpenici, aldehide, cetone, oxizi monoterpenici - constituentul caracteristic
fenchona), ulei gras (gliceride ale acizilor petroselinic, palmitic, linolic, arahic,
oleic si izomeri), fitosteroli (-sitosterol, -sitosterol, colesterol, etc.), compusi
triterpenici, tocoferoli, cumarine, furanocumarine, acizi polifenolcarboxilici (acid
cafeic, acid clorogenic), lipide, celuloza bruta, glucide, proteine, peptine, substante
minerale.
47
Actiune farmacodinamica
Fructe si herba: stomahica, carminativa (evacueaza gazele din intestin),
galactogoga (stimuleaza secretia lactata la femeile care alapteaza), diuretica,
vermifuga, antispastica, analgezica, stupefiant minor, psihoactiva, bactericida,
antiseptica, in special renal, estrogena (stimuleaza secretia hormonului ovarian),
emenagoga (stimuleaza fluxul menstrual), tonica, stimulant (in doze mici),
cardiotonic si tonic respirator.
Produse
ceai de fenicul - afrodisiac, anticolitic, antispastic, carminativ, fluidifiant al
secretiilor bronhice, laxativ, sedativ, stimulator general, stimulator respirator,
stimulator digestiv, stimulator cardiac, stimulator al secretiei lactate,
stomahic, antiseptic al cavitatii bucale, antigripal;
ulei de fenicul - afrodisiac, anticolitic, antispastic, carminativ, fluidifiant al
secretiilor bronhice, laxativ, sedativ, stimulator general, stimulator respirator,
stimulator digestiv, stimulator cardiac, stimulator al secretiei lactate,
stomahic, antiseptic al cavitatii bucale, antigripal;
tinctura de fenicul - afrodisiac, anticolitic, antispastic, carminativ, fluidifiant
al secretiilor bronhice, laxativ, sedativ, stimulator general, stimulator
respirator, stimulator digestiv, stimulator cardiac, stimulator al secretiei
lactate, stomahic, antiseptic al cavitatii bucale, antigripal, calmarea tusei;
sirop de tuse calmarea tusei;
comprimate de supt pentru calmarea gatului;
49
Alte utilizari
Medicina veterinara:
Uz intern: pentru tratarea gastritelor, ulcerelor, cistitelor hemoragice,
furunculozei;
Uz extern: pentru tratarea degeraturilor, eczemelor, plagilor, plagilor
purulente, papilomatozei (negi, excrescente), trichomonazei vaginale, arsurilor,
conjunctivitelor.
Cosmetica: pentru tratarea tenurilor uscate; igiena oculara (conjunctivite,
blefarite), tratarea pleoapelor ridate.
52
Compozitia chimica
Compozitia chimica a varfurilor inflorite (herba) este: 0,07 - 0,29 % ulei
volatil in produsul proaspat si 0,2 - 1,5 % in cel uscat; flavonozide (diosmina,
hesperidozida), chalcone (hisopina), antocianozide in varietatile cu flori colorate
(3-O-p-cumaroil-5-glucozil-delfinidolul); triterpene (acid ursolic si oleanolic), sitosterol, principii amare (marubina).
Analiza uleiului volatil extras din florile de isop a evidentiat prezenta a 28
componenti in urmatoarele concentratii: 34,30 % pinocamfona, 20,60 % camfor,
10,00 % -pinen, 6,90 % -cariofilen, 5,80 % -felandren, 3,40 % germacren D,
2,70 % mirtenol, 2,00 % mirtenil metil eter, 2,00 % -felandren, 1,80 % hedicariol,
1,70 % sabinen, 1,10 % (E)--ocimen, 0,90 % isopinocamfon, 0,90 % limonen,
0,90 % metil mirtenat, 0,50 % -pinen, 0,30 % metil cavicol, 0,20 % -humulen,
0,10 % (Z)--ocimen, 0,10 % trans-sabinen hidrat, 0,10 % alcooli sesquiterpenici,
0,01 % -cadiol, 0,01 % camfen, 0,01 % (E)-nerolidol, 0,01 % spatulenol, 0,01 %
-terpinen, 0,01 % -terpinen si 0,01 % terpinolen.
Frunzele contin: glucide, lipide, proteine, taninuri, -sitosterol, acid ursolic,
acid oleanolic, compusi flavonici (hesperidina si diosmina) si substante minerale.
Analiza uleiurilor volatile extrase din frunzele de isop a permis identificarea
a 28 componenti. In cantitate mai mare s-a determinat: pinocamfen (42,70 %), pinen (12,70 %), camfor (11,80 %), hedicariol (5,80 %), -felandren (3,50 %) si
germacren D (2,40 %).
Uleiul volatil extras din tulpinile de isop a continut 20 componenti dintre
care cea mai mare cantitate s-a determinat la urmatorii: 32,90 % pinocamfon, 13,20
% hedicariol, 4,20 % cariofillen oxid, 3,10 % -pinen, 3,00 % spatulenol, 2,60 %
camfor, 2,60 % germacren D, 2,40 % -cariofilen, 2,20 % metil mirtenat si 2,00 %
metil cavicol.
Uleiul volatil extras din radacinile de isop a continut 20 componenti si a
prezentat diferente mici fata de cel obtinut din tulpini. Dintre substantele
determinate ponderea s-a constatat in cazul urmatoarelor substante: pinocamfon
25,20 %, -pinen 7,70 %, -pinen 6,80 %, -cariofilen 4,70 %, metil mirtenat 3,10
%, camfor 2,90 % si cariofilen oxid 2,80 %.
53
Actiune farmacodinamica
Stomahic, carminativ si antispastic (prin ulei volatil), anticataral (reduce
inflamatiile mucoaselor), expectorant sau mucolitic, in functie de varietate
(marubina, constituenti ai uleiului volatil), antiastmatic si hipotensiv (marubina),
antiseptic si cicatrizant (ulei volatil, flavonozide, polifenoli), antiviral asupra
virusului herpetic (ulei volatil), antilitiazic biliar (pinen, pinocamfen din uleiul
volatil), fungicid (ulei volatil).
Uleiul volatil prezinta actiune: tonica si stimulenta, antiinflamatoare, expectoranta,
mucolitica, antiastmatica, antiinfectioasa, lipolitica, cicatrizanta.
Produse
ceai (infuzie) in tratarea: hipertensiunii arteriale, bronsitei, adjuvant in ciroza
hepatica;
pulbere impotriva astmului, bronsitei si balonarii;
macerat pentru tratarea: arsurilor la stomac, gastritei si gazelor intestinale,
54
56
Produse
57
Actiune farmacodinamica
Stimuleaza digestia, reda apetitul, stimuleaza secretiile digestive, secretia de
acid clorhidric, efect antispastic, combate sughitul, carminativ (calmeaza colicile),
antiemetic (inlatura senzatia de voma), diuretic, depurativ (ajuta la eliminarea
toxinelor), impiedica formarea calculilor renali dar si actioneaza la dizolvarea lor,
stimuleaza secretia lactata la mamele care alapteaza, frunzele de marar contin mici
cantitati de estrogen, hormon feminin, ajutand la dezvoltarea sanilor si a
caracterelor sexuale feminine in mod natural, reglarea ciclului menstrual,
remedierea tulburarilor datorate menopauzei; antioxidant natural, impiedica
formarea radicalilor liberi, prin fibrele pe care le contine ajuta la reducerea
colesterolului in sange, prin continutul ridicat de potasiu regleaza tensiunea
arteriala, fiind totodata un cardio-protector, datorita proprietatilor diuretice
impiedica retentia de lichide in organism si actioneaza asupra depunerilor in zonele
celulitice, prin continutul in vitamina C stimuleaza sistemul imunitar, activitatea
rinichilor (previne formarea calculilor, cistitele, infectiile renale), datorita
continutului in calciu, (semintele de marar) previne osteoporoza, uleiul aromat pe
care il contine actioneaza asupra aparatului digestiv si sistemului nervos.
58
Alte utilizari
In cosmetica pentru tenurile grase, seboreice, cu porii dilatati se pot face
comprese cu suc de marar (obtinut prin mixare cu putina apa minerala, la care se
adauga sucul de la lamaie).
Mararul prin continutul in fitohormoni feminini, (similar 17-estradiolului),
estrogeni ce regleaza activitatea hormonala, reda fermitatea sanilor, catifeleaza
pielea, incetineste procesul de imbatranire. Un tratament intern cu tinctura din
seminte de marar concomitent cu masarea sanilor cu ulei din seminte de marar,
timp de 10 min/zilnic, timp de 20 de zile, asigura cresterea in volum a sanilor, le da
fermitate, netezire si catifelare a pielii.
Medicina veterinara: Uz intern: infuzie pentru ameliorarea digestiei,
afectiunilor pulmonare, crampelor abdominale.
Produse
suc de marar proaspat pentru scaderea in greutate;
frunze proaspete pentru stimularea secretiei lactate;
pulberea de seminte de marar este stimulent hormonal foarte puternic
determina cresterea tonusului general si a vitalitatii;
tinctura din seminte de marar stimulent hormonal;
comprese cu suc de marar in cosmetica pentru tenurile grase, seboreice.
59
Actiune farmacodinamica
Stomahica, antispastica (miorelaxanta, combate spasmele abdominale,
contractii musculare, eficienta in colici biliare, hepatice, intestinale), antivomitiva,
carminativa (elimina gazele, combate flatulenta, meteorismul abdominal), usor
analgezica, coleretica, colagoga, antidiareica, astringenta, uleiul volatil si
componentii sai au actiune spasmolitica, decongestiva, antiinflamatorie, antiseptica,
bacteriostatica (eficienta in infectii gastro-intestinale, respiratorii), expectoranta
(ajuta la eliminarea secretiilor bronsice), favorizeaza menstruatia, stimuleaza
contractiile uterine, diuretica, sudorifica, depurativa, tonica, reconfortanta, creste
puterea de concentrare. Flavonozidele au proprietati antivirale si antioxidante.
Alte utilizari
Cosmetica: menta este folosita adesea si in unele produse cosmetice precum
pasta de dinti, lotiunile, gelurile si cremele de corp sau fata, sampoane sau geluri de
dus.
Produse
In general, menta se utilizeaza sub forma de ceai, solutie alcoolica sau ulei de
menta.
ceaiul de menta datorita proprietatilor antibacteriene, poate fi folosit pentru
curatarea fetei si tratarea acneei si punctelor negre;
infuzie de menta pentru reglarea digestiei, combaterea colicilor, cresterea
diurezei, in caz de dispepsii, raceli, astm, bronsite;
uleiul de menta se administreaza pe cale interna, in caz de oboseala,
dificultati de concentrare si atentie, este un tonic nervin, antivomitiv,
anestezic (menta actioneaza ca anestezic asupra terminatiilor nervoase din
stomac), antiviral (virusul gripal, herpesul simplex), antibacterian
(streptococul beta- hemolitic, Pseudomonas), antifungic (Candida albicans),
decongestiv; poate fi folosit si sub forma de inhalatii in infectii de cai
respiratorii, laringita, raguseala, catar rino-sinusal, sau sub forma de bai
pentru afectiuni reumatismale, artrite, nevralgii, lombago, urticarie;
comprese sau cataplasme locale in caz de migrene; uleiul aplicat local poate
anestezia gingia sau dintele care doare si poate reduce inflamatia;
ulei de menta folosit in aromoterapie ajuta in alungarea anxietatii, stresului si
a problemelor, precum migrenele, provocate de stres;
produse cosmetice precum pasta de dinti, lotiunile, gelurile si cremele de
corp sau fata, sampoane sau geluri de dus;
pasta din frunze de menta impotriva problemelor digestive (indigestie,
flatulenta, greata, diaree), acnee;
pudra din frunze de menta impotriva gretei, pentru curatarea dintilor si a
gurii;
macerat din frunze de menta impotriva diareei;
ceai din frunze de menta impotriva diareei;
suc din frunze de menta impotriva respiratiei mirositoare.
62
63
Actiune farmacodinamica
Revulsiva, rubefianta (dilata vasele sanguine, producand o iritatie a pielii, cu
incalzire), stomahica, hipocolesterolemianta, iar datorita prezentei mucilagiilor are
actiune laxativa.
Produse
pasta de mustar este folosita ca si condiment;
laxativ - semintele intregi de mustar alb;
faina de mustar: in scop terapeutic se foloseste sub forma de cataplasme;
datorita actiunii rubefiante stimuleaza circulatia la locul dureros, facand sa
calmeze durerile sau sa decongestioneze tesuturile subiacente, fiind indicate
in caz de bronsite; pneumonii, cefalalgii, migrene, afectiuni reumatice,
lombago, sciatica;
frunzele de mustar alb pot fi folosite in salate.
64
65
Uleiul volatil: hidrocarburi sesquiterpenice (chamazulena, dihidrochamazulena, bisaboleni, trans-beta-farnesen), alcooli sesquiterpenici (alfabisabolol, spatunelol, farnesol), oxizi sequiterpenici (bisaboloxizi), cumarine
(herniarina, umbeliferona, poliine).
Actiune farmacodinamica
Antiseptica, dezinfectanta, antiinflamatoare, anestezica, antihistaminica
(antialergica), actiune emolienta, tonic capilara, sudorifica, bactericida si
bacteriostatica, carminativa (combate spasmele intestinale si ajuta la eliminarea
gazelor), efect cicatrizant, regenerant, grabeste vindecarea, normalizeaza
metabolismul pielii si stimuleaza epitelizarea, intareste radacina firului de par,
combate matreata, impiedica formarea pietrelor la rinichi sau fiere, are actiune
antispastica, relaxeaza musculatura neteda, combate spasmele, colicile abdominale,
nefritice, actiune calmanta, sedativa, asupra sistemului nervos.
Uleiul volatil este folosit in aromaterapie pentru calmarea durerilor de cap,
actiunea relaxanta generala, combaterea insomniilor, combaterea crizelor astmatice.
67
Medicina umana:
Uz intern: - infuzie, pentru tratarea aterosclerozei, in hemoragii,
hipertensiune arteriala, diaree, gastrite hiperacide, ulcer gastric, tuse de diverse
etiologii, bronsita, astm bronsic;
Uz extern: - infuzie, pentru tratarea afectiunilor vasculare (ulcer varicos),
tratarea stomatitelor, laringitelor, traheitelor, tratarea ranilor purulente, ulceratiilor.
Frunzele intra in compozitia pentru ceai in tratarea emfizemului pulmonar,
silicozei, bronsitei, tusei convulsive si spastice.
Medicina populara, pentru tratarea inflamatiilor articulatiilor: tendinitelor,
bursitelor, tenosinovitelor, artritelor, miozitelor, edemelor declive (boli de
picioare).
Alte utilizari
Medicina veterinara:
Uz intern: - infuzie/decoct/macerat crud, pentru tratarea bronsitelor, in catar
laringo-traheal, diaree;
Uz extern: - infuzie, pentru tratarea plagilor varicoase, conjunctivitelor,
blefaritelor;
Cosmetica: pentru igiena oculara si tratarea conjunctivitei.
Produse
pulberea din frunze - intra in compozitia ceaiului bronsitic pentru tratarea
69
70
Compozitia chimica:
Principalii componenti chimici identificati in organele aeriene sunt: uleiurile
volatile (pana la 0,15 % substanta proaspata); componentii uleiului volatil depind
de locul din care a fost recoltata planta. Astfel Melissa provenita din Finlanda
contine o proportie mai mare de carvona (15,70 %) si de cariofilen oxid (7,70 %); o
alta provenita din aceeasi tara a avut un continut mai mare de cariofilen oxid (12,30
%), metil cavicol (6,30 %) si anetol (6,10 %), Melissa provenita din Spania a avut
un continut mai mare de geranial (45,00 %) si neral (35,00 %), cea provenita din
Germania are un continut mai mare de citronelal (36,20 %), germacren D (13,50
%) si -cariofilen (10,90 %).
Alti constituenti sunt: taninurile (3 - 6 %), glucidele (zaharoza, planteoza
pectina), fenolii, rezinele, mucilagiile (12 %), sterolii (-sitosterol, campesterol),
catechinele, triterpenele (acid ursolic, acid oleanolic, acid 19--hidroxiursolic, acid
29-hidroxioleanolic, acid 2--hidroxioleanolic, acid 2--hidroxioleanolic, acid 2-hidroxiursolic), acizii polifenolcarboxilici si derivatii (acid cafeic, acid clorogenic,
acid protocatechic, acidul cafeil-cafeic, acidul rozmarinic), agliconii si glicozidele
flavonice (quercetina, ramnocitrina, apigenin-7-glucozida, kempferol, luteolina,
luteolin-7-glucozida, ramnazina si cinarozida).
71
Actiune farmacodinamica
Extractele au actiune calmanta, antimicrobiana, antihistaminica si de
reducere a presiunii sanguine. Continutul in polifenoli al extractelor favorizeaza
tratarea herpesului, gutei si intepaturilor de insecte. Se utilizeaza de asemenea
pentru inhibarea activitatii hormonilor tiroidieni.
Uleiul volatil care contine citral si citronelol au actiune calmanta asupra
sistemului nervos central si antispasmatica si in general uleiul volatil are proprietati
digestive, carminative, coleretice, regleaza digestia stomacului, tonice, sedative.
Actioneaza impotriva starilor de voma la femeile insarcinate, contractiilor
din perioada ciclului. Combate migrenele, durerile de dinti, de cap si urechi
generate de nevralgii; se utilizeaza impotriva tusei, raguselii si afectiunilor cailor
respiratorii; contra gutei, anemiei, insomniei, dizenteriei.
Alte utilizari
Medicina veterinara
Uz intern pentru tratarea colicilor intestinale, starilor diareice, vomei,
anorexiei, tonic si stimulent in productia de lapte. Dozele de tratament pentru:
animale mari (cabaline, bovine): 15 - 20 - 50 g; animale mijlocii (ovine, caprine,
porcine): 5 - 10 - 15 g; animale mici (pisici, caini, pasari): 2 - 5 - 8 g.
Uz extern pentru tratarea plagilor.
Cosmetica - varfurile inflorite sunt folosite pentru obtinerea de colonii si
parfumuri.
72
Produse
sub forma de ceai (infuzie) in tratarea: cancerului de tiroida, reumatismului
(actiune antiinflamatoare articulara), boli digestive (colon iritabil, colon
spastic si enterita), diskineziei biliare, litiazei biliare, herpesului de tip I si II;
se utilizeaza sub forma de tinctura in tratarea: problemelor menstruale,
probleme ale sistemului nervos (pe termen lung contra bolii Alzheimer),
depresiei, anorexiei psihice;
tablete utilizate in stari de hiperexcitabilitate nervoasa;
intra in compozitia ceaiurilor laxative si anticolitice; efect sedativ, calmeaza
palpitatiile pe fond nervos, tulburarile nervoase, ca durerile de cap,
indispozitiile, insomniile si alte neurastenii;
IV.20. SALVIE (Salvia officinalis)
Planta melifera venita din zona mediteraneana, creste cultivata in gradini, in locuri
insorite. Este o planta mistica investita cu puteri magice; exista mai multe mituri
despre aceasta planta sacra: o legenda spune ca a fost singura dintre flori care a
adapostit-o pe Maica Domnului atunci cand fugea in brate cu pruncul Iisus, in fata
aprozilor lui Irod, iar drept multumire aceasta a investit planta cu puteri nelimitate,
de a salva vieti si a-i trata pe oamenii tuturor timpurilor de orice boala. Numele
latinesc deriva de la cuvantul "salvare" care inseamna a vindeca, a salva. In scop
terapeutic se folosesc frunzele (Salviae folium) si partile aeriene (Salviae herba)
inflorite, recoltate la inceputul infloririi in lunile mai-iunie.
73
Actiune farmacodinamica
Compozitia chimica complexa si natura principiilor active pe care le contine
ii confera salviei proprietati coleretice, carminative, estrogene, antiseptice si usor
astringente; eupeptic-amar (usureaza digestia), stimulent in dispepsii si atonii
gastro-intestinale, colagog si in disfunctii ovariene; prezinta actiune antisudorifica
pronuntata (diminueaza transpiratia); atenueaza procesele fermentative din intestin
si favorizeaza eliminarea gazelor; stimuleaza secretia biliara si a ficatului; are efect
usor hipoglicemiant; prezinta efect calmant asupra sistemului nervos; datorita
compusilor fitoestrogenici pe care ii contine, regleaza menstruatia si ajuta la
contracararea efectelor neplacute ale menopauzei.
75
76
Produse
suc de scoruse;
scoruse uscate;
compot, gem, marmelada, vin, sucuri, dulceata.
77
Actiune farmacodinamica
Antispastic, bronhodilatator, expectorant, fluidifica secretiile bronsice,
sedativ asupra sistemului nervos; actiune antiseptica, dezinfectanta, stomahica,
carminativa, spasmolitica, secretolitica, eficient in boli cu aclorhidie gastrica.
Alte utilizari
Medicina veterinara:
uz intern: infuzie - pentru tratarea iritabilitatii la caini si pisici;
uz extern: cataplasme cu infuzie pentru tratamentul abceselor, furunculelor si
arsurilor.
Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare
Datorita concentratiei crescute de carvacrol si timol este iritant cutanat, iar
uleiul volatil nu se poate aplica pe piele.
Produse
ceai: se foloseste in tratarea gastritelor, colicilor gastrointestinale, tusei
convulsive, traheitelor, bronsitelor, tusei rebele; extern - sub forma de
gargarisme, se recomanda in afectiuni ale cavitatii bucale, faringite, laringite,
iar sub forma de inhalatii cu abur in astmul bronsic;
unguent: afectiuni dermatologice, arsuri, dureri de cap, dureri de dinti,
eczeme, gingivite, halena (respiratie urat mirositoare), otita, parodontoza,
rani, crize dureroase reumatice;
tinctura: stari gripale, stomatite, traheite, tulburari intestinale, tuse
78
convulsiva.
Compozitie chimica:
Ulei volatil (0,5 - 2%) continand: hidrocarburi mono- si sesquiterpenice
(pinen, camfen, limonen, -cariofilen, azulene); alcooli mono- si sesquiterpenici (79
Alte utilizari
Medicina veterinara:
Uz intern: tratarea bolilor sistemului nervos central; transpiratii excesive;
nefrite, poliurie, anurie (urinare prea frecventa sau redusa); tulburari intestinale.
80
Produse
infuzie, macerat la rece, infuzie combinata, pulbere, tinctura (nu se face o
cura mai mare de 6 saptamani, pentru a nu aparea reactii adverse);
pulberea - pentru calmarea starilor de nervozitate, tratarea tulburarilor neurovegetative (nu se pastreaza mai mult de 10 zile, deoarece isi pierde
proprietatile terapeutice);
infuzia din radacina uscata - pentru efectul sedativ, calmant, antispastic,
somnifer (doza pentru dimineata se lasa la macerat de seara, iar cea pentru
seara se pune la macerat de dimineata; consumata in cursul zilei, poate da
somnolenta);
81
82
Bibliografie
1. Cercasov C, E. Oprea, Popa C-V, I. C. Farcasanu, Compusi naturali cu
actiune terapeutica, Ed. Universitatii din Bucuresti 2009;
2. Parvu C., Universul plantelor, Plante din flora Romaniei, vol I, Editia a II
a, Ed. Tehnica. Enciclopedica, Bucuresti, 2002;
3. Istudor V., Farmacognozie. Fitochmie. Fitoterapie, vol II, Aetherolaea,
rezine, iridoide, principii amare, vitamine, Ed. Medicala, Bucuresti, 2001;
4. Istudor V., Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie, vol I, Oze, ozide,si
lipide, Ed. Medicala, Bucuresti 1998;
5. Parvu C., Universul plantelor, Mica enciclopedia, Editia a II a, Ed.
Enciclopedica, Bucuresti, 1997;
6. Farmacopeea romana, Editia a X a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993;
7. Flora RSR, vol. XII, 1976;
8. Mihaela Temelie, Enciclopedia plantelor medicinale cultivate din
Romania, 2009;
J. Halasa si colab., 1982;
L. Yaguang, 1987;
L. Yaguang, 1987;
U. Wrzeciona si colab., 1987;
Szent Gyorgyi-1931.
83