Tehnica Alexander

Tehnica Alexander este o metoda de

eliberare a tensiunilor fizice si psihice pe
care le-am acumulat de-a lungul vietii.
Deseori, nu constientizam aceste tensiuni
pana cand nu ne imbolnavim si nu mai
suntem in stare sa ne continuam
activitatea. Ele pot avea o mare
contributie la aparitia durerilor de cap, de
spate, a problemelor cardiace, a artritei
si
a depresiei, precum si a unei intregi
game de suferinte. Daca acestor tensiuni
musculare neconstientizate li se permite sa se permanentizeze,
ele pot sa ne afecteze calitatea vietii prin accelerarea
procesului de imbatranire si scaderea vitalitati.
Nu este o terapie, ci un mod de
educare somatica. Poate fi numit si
reeducare psihomotorie. Principalul scop
este acela de a renunta la automatisme,
adica la obiceiurile gresite, bine
inradacinate, pe care le avem multi dintre
noi. Pentru aceasta trebuie adoptat un
mecanism de inhibitie ce consta in oprirea
constienta a unei actiuni obisnuite sau
automatice, urmand a fi inlocuita cu alta,
adecvata. Desi initial a fost dezvoltata
pentru actori, tehnica este recomandata
tuturor persoanelor, indiferent de varsta, care sufera in special
de dureri de spate sau au probleme cu respiratia. Femeile
insarcinate isi gasesc echilibrul cu noile schimbari ce intervin in
constitutia lor, iar schimbarile fizice pe care aceasta perioada a
vietii le presupune sunt suportate mai usor. Creste performanta
intr-un spectru larg de activitati, de la cele atletice sau artistice
pana la tratarea unor boli. Restabilirea gradata a relatiei
naturale dintre cap, gat si coloana este o sursa de sanatate.
Astfel, persoanele devin mai calme, mai increzatoare, dispun de
1

mai multa energie, rezista mai usor in situatiile stresante si

gandesc cu mai multa claritate.
Tehnica Alexander poate fi aplicata in general in orice pozitie
(sezand, intins pe spate, stand in picioare, mergand, ridicand)
si in orice activitate zilnica care implica folosirea propriului
corp. TA nu inseamna o serie de tratamente sau exercitii ci mai
curand un mod de re-educare a mintii si a corpului.
Aceasta tehnica se invata de peste un secol in tari precum
SUA, Australia, Anglia, Germania, Elvetia si este foarte
apreciata in cercuri educationale, teatrale si muzicale ca o
metoda de re-educare psiho-fizica. In tot acest timp
numeroase personalitati si-au exprimat public increderea si
atasamentul fata de acesta tehnica. Printre ei se numara:
Actori/actrite: Paul Newman, Jeremy Irons, Robin Williams,
Gwyneth Paltrow, Christopher Reeve, William Hurt, Keanu
Reeves, Hillary Swank, Patrick Stewart, Kevin Kline, Julie
Andrews; muzicieni: Paul McCartney, Sting, Julian Bream,
Yehudi Menuhin, James Galway, Sir Colin Davis; altii: George
Bernard Shaw, Aldous Huxley, Frederick Perls (fondatorul
terapiei Gestalt).

Numele tehnicii vine de la actorul australian F. M. Alexander

(1869-1955), care si-a intrerupt brusc cariera atunci cand si-a
pierdut vocea.
Frederick Matthias Alexander s-a nscut n 1869 n
Wynyard, Tasmania. A fost un copil
bolnvicios, cu puine anse de
supravieuire i a supravieuit datorit
dragostei i grijei mamei sale. In
copilrie a nvat despre agricultur i
animale, i a dezoltat o pasiune pentru
cai pe care a pstrat-o toat viaa. Din
cauza presiunii financiare a fost nevoit s
prseasc casa printeasc i s
lucreze n mina. n timpul liber a nceput
nvee singur vioara i s ia parte n
reprezentaii dramatice de amatori. A
2

descoperit c avea talent n dram i a decis s urmeze cariera

de actor. Cu banii economisii s-a mutat in Melbourne ca s-i
urmeze talentul. n Melbourne a nceput s-i dezvolte un stil
particular de interpretare, dnd recitaluri dramatice din mari
opere de arte, n special Sheakspeare, i a avut un succes
considerabil.
Totui probleme repetate cu respiraia, pierderea vocii si
vitalitate sczut l obligau la perioade lungi de odihn i
ameninau s-i ruineze cariera de recitator. Alexander a cutat
ajutorul doctorilor i al profesorilor de muzic, a studiat diverse
metode disponibile la vremea respectiva vechi si noi- dar
nimic nu prea s dea rezultate. Majoritatea oamenilor ar fi

cutat o nou carier, dar Alexander era un individ extraordinar.

El a decis c dac nimeni nu-i poate spune care e cauza
problemei sale, trebuie s descopere el nsui. Aa a nceput
cutarea lui in descoperirea funcionrii. Lipsit de alta
posibilitate de a se exprima, Alexander a inceput sa-si studieze
miscarile obiectiv, intr-o camera plina de oglinzi.
Asa a descoperit discrepanta dintre ce facea si ce credea ca
face: corpul sau se incorda in anumite puncte, iar coloana era
solicitata in mod nejustificat. A inceput sa faca o serie de
exercitii care sa-i detensioneze spatele, dupa principiul ca,
reducand tensiunea din ceafa, capul nu mai apasa coloana, iar
aceasta se relaxeaza.
Alexander sustine ca modul de a gandi se afla la baza oricarei
actiuni si el determina contractia sau relaxarea. Felul in care ne
simtim nu este ceea ce suntem si ceea ce suntem nu e
neaparat ceea ce parem.

Beneficiile Tehnicii Alexander1

Pentru sntate si forma fizica mbuntit
1. Ajuta la inlaturarea deficientelor legate de postura
2. Creste rezilienta si vitalitatea; imbunatateste coordonarea si
miscarea
3. Inlatura problemele musculare si cele legate de incheieturi
4. Imbunatateste capacitatea de refacere dupa accidentari sau
operatii
5. Respiratia si vorbirea devin mai usoare
6. Miscare in general devine mai libera, mai usoara, mai placuta
7. Imbunatateste rezistenta la stres si dureri
8. Creste claritatea de perceptie a miscarii permitand
gestionarea tracului de scena
9. Creste flexibilitatea, miscarea cu gratie si fara un efort
suplimentar
10. nlesneste capacitatea de concentrare si echilibrul fara a
deveni rigid
11. Dezvolta spontaneitatea si creste capacitatea de a stapani
stresul
12. Ofera posibilitatea de a intra in forma in mod constient si
consecvent
Pentru dezvoltare personal
1. Inlesneste autocunoasterea si ofera o fundatie
indispensabila pentru autodisciplina
2. Dezvolta creativitatea
3. Dezvolta increderea si stapanirea de sine
Tehnica Alexander ne nva cum s ne utilizm n mod
corect propiul corp: cum s ne micm, s stm drepi, s
respirm, s nvm, cum ne organizm concentrarea i
atenia i mai ales cum ne stpnim reaciile n situaii
solicitante.
Conform tehnicii lui Alexander restabilirea unei relaii naturale
ntre cap, gt i coloana vertebral este o condiie esenial
pentru calitatea tuturor micrilor. Toate persoanele sunt
afectate de obiceiuri greite (automatisme) ale corpului, ale
respiraiei, micrilor i tensiunilor musculare. Aceste
automatisme antreneaz o serie de probleme: dureri de spate
1

http://www.youtube.com/watch?v=snF45TQWnJ0 si multe altele pe Youtube ...

sau de cap, oboseal, dificulti respiratorii, pierderea

mobilitii, afectarea capacitii de a nva i de a reaciona la
stres.
Aceste obiceiuri greite sunt cauzate n mare parte de viaa
sedentar, caracteristica societii contemporane i activitile
pe care le deprindem nc din copilrie, precum scrisul, care
necesit un efort neuromuscular intens i determin adoptarea
unor poziii foarte tensionate.
De aceea , atunci cnd crisparea nu este contietizat i
dispersat, organismul se adapteaz la aceasta.Tehnica
Alexander ne nvat s observm comportamentele posturale
care pot duna echilibrului
corpului.
Corpul este supus expansiunii
i
contraciei depinznd de muli
factori, unii mentali, alii
emoionali i alii fizici, care sunt
n relaie unul cu altul ntr-un
mod subtil. Unii din aceti factori
pot fi adui mai mult sub
controlul contiinei. Un factor principal care are o influen
major n activarea tendinei de expansiune este modul n
care capul este susinut n vrful coloanei. Atunci cnd
capul este blocat ntr-o poziie fix cu multa tensiune
nenecesar, greutatea lui aproximativ 5 kg la un adult ncepe s apese n jos pe coloana cervical. Aceasta apoi
afecteaz restul coloanei i cauzeaz un colaps general. Pentru
a contracara acest colaps, muchii ncep s se rigidizeze n
anumite regiuni ca abdomenul, partea lombar, pieptul, gtul i
umerii. Chiar oamenii sntoi, care arat bine fizic, pot folosi
mai mult tensiune dect e necesar s se susin i s se
mite.
Dac, pe de alt parte, capul are libertatea s aib poziia lui
natural, atunci coloana funcioneaz la lungimea ei natural i
susine corpul. Odat ce corpul este susinut, muchii care au
fost substituii se pot descleta i o stare general de eliberare,
uurare i libertate de micare este simit. Cu un bun profesor,
o astfel de experien poate fi trit aproape imediat. Totui, nu
putem depinde mereu de un profesor i mai devreme sau mai
trziu trebuie s gsim ceva care funcioneaz pentru noi
nine.
Chiar dup ce cineva a experimentat efectul acestei relaii
5

ntre cap i coloana vertebral, schimbarea vechiului obicei nu

este uoar. S lum de exemplu un muzician. Aspectul fizic de
a cnta la un instrument implic o serie complex de micri.
Micrile nu sunt esenial diferite de cele ntrebuinate n alte
activiti; sunt micri ale braelor, minilor, degetelor i ale
mecanismului de respiraie. Dei complexe, ele nu sunt
complicate; necomplicate deoarece capacitatea corpului de a
repeta micri nvate este foarte eficient. Poate funciona n
ciuda excesului de tensiune sau a slbirii tonusului muscular,
dar n general pltete un pre pentru asta. Dificultatea
experimentat de muli oameni, nu neaprat muzicieni, care
sufer de o durere legat de micri repetate, este deseori
cauzat de faptul c aceste micri au fost nvate contractnd
anumite grupuri de muchi. Aceasta se ntmpl sub nivelul
contient al simului. De fiecare dat cnd micarea este
repetat, prin asociaie (incontient) se repet i contracia;
cele dou au devenit att de legate n percepia noastr
senzorial c nu mai e posibil s separm micarea necesar de
contracia nenecesar.
Aprecierea noastr senzorial nu este sigur. Alexander a
descoperit cnd a nceput s se studieze c aprecirea lui
senzorial a ceea ce se ntmpla n corpul lui nu era corect.
Oamenii cred c stau, se mic, i folosesc braele ntr-un mod
normal. Ei nu asociaz dificultile pe care le au cu modul n
care fac lucrurile. Feedbackul senzorial, sau simul kinestetic,
nregistreaz numai schimbri, nu funcioneaz obiectiv.
Alt motiv este fora obinuinei. Obinuina este un fel de
condiionare a creierului nostru i a reelei neuronale s lucreze
ntr-un anumit mod. Aceste obinuine exist undeva n aria
dintre stimul i rspuns. Privit din acest punct de vedere, n
cazul muzicianului, se poate spune c stimulul este dorina sau
intenia s cnte la un instrument i rspunsul este un amestec
de activitate muscular i micri necesare i nenecesare.
Numai gndul cntrii este de ajuns s declaneze o serie
ntreag de obinuine: blocarea umerilor, ncordarea braelor,
ncletarea maxilarului, strngerea abdomenului, etc, Ca un
program de calculator, sau mai ru ca un virus de calculator,
odat activat urmeaz supus, orbete, fiecare etap a drumului
dinainte stabilit.
Schimbarea atitudinii care este necesar pentru a permite
acestor schimbri s ia loc este dificil de pus n practic, dei
este uor de neles ca i concept. Este legat de ceea ce
6

Alexander a numit end-gaining (concentrarea pe rezultat).

End-gaining nseamn c atenia este concentrat pe atingerea
unui rezultat ntr-o anumit activitate n detrimentul participrii
la procesul (mijloacele) prin care rezultatul este atins.
Conceptele lui Alexander de end-gaining i attending to
the means-whereby (urmrirea mijloacelor) sunt foarte
apropiate de anumite concepte indice ca mindfulness sau
being in moment. Paralela cu Zen Buddhism sau Taoism este
frapant, dar nu voi extinde aici aceast discuie.
A dori s discut n mai mult detaliu problema cntrii la un
instrument muzical n lumina a ceea ce a fost discutat mai sus,
cu referin la anumite dificulti deosebite i cauzele lor
specifice. Fiecare instrument solicit intr-un anumit fel
cntreul. Violonitii i flautitii, de exemplu, trebuie s-i in
braele i minile n anumite poziii neobinuite n timp ce cnt
i sufer frecvent de dureri i rigiditate n brae, umeri i spate.
Modelul inerent este acela de a ine ceva sus (holding
something up) i ei deseori pierd legtura cu pmntul
(grounding), unde susinerea corpului i a greutii ce o car
(rucsac, valiz, cumprturi) este experimentat ca un rspuns
natural la gravitaie. (Aceasta este o experien pe care un
profesor o poate da uor unui elev, dei nu e uor de a o gsi
singur.) Cnd acest rspuns natural la gravitaie nu
funcioneaz, muchi care nu snt fcui pentru susinerea
posturii ncep s se ncordeze pentru a susine corpul.
Rezultatul este durere i rigiditate.
Cntreii la bas, pe de alt parte, au tendina de a-i ncorda
pieptul i umerii. Arat ca i cum ar fi trai n jos de gravitaie i
nu gsesc reacia antigravitaional n sus.
Cntreii vocali i instrumentali au deseori probleme cu
respiraia. Dei exist variaii subiective, legate de fiecare
persoan i instrument, tiparul general este de a ncerca s
produc respiraia cu tensiune excesiv n loc de a permite
respiraiei s se mite liber n interiorul i exteriorul corpului.
nvarea tehnicii implic cteva nivele de nelegere, pe care le
voi grupa n trei seciuni: A lsa s treac; A lsa s fie; A
lsa s (se) fac (Letting go; Letting be; Letting do).
Majoritatea oamenilor rein exces de tensiune muscular n
corp. Pentru a ncepe s nvm despre noi nine,
instrumentul nostru- corpul- trebuie s fie mai liber. Aceasta
7

nseamn eliberare de tensiune muscular. Profesorii de Tehnica

Alexander ncep de obicei o lecie ajutnd elevul s
elibereze tensiunea excesiv n poziii i micri foarte
simple: statul pe scaun, n picioare, culcat sau n mers.
Odat ce uurarea de tensiune muscular excesiv este
produs, o nou percepie a corpului ncepe s apar, un nou
feedback mai exact despre poziia relativ a prilor corpului i
gradul de tensiune muscular folosit, se instaureaz. n timp ce
aceast percepie se dezvolt, devine clar c gradul de tensiune
muscular depinde de strile noastre emoionale i mentale;
acestea nu sunt separate, ci sunt pri ale ntregului.
O nou percepie a sinelui nostru ca fiin uman potenial
integrat cere un nou mod de activitate cerebral i un
nou mod de gndire.
Prima etap n acest nou mod de gndire este de a nva
s oprim banda gndurilor. Opritul gndurilor este o stare
definit i uor de recunoscut, n care suntem pur i simplu.
Nu facem nimic, nu gndim despre lucruri- ci suntem; aleri,
receptivi la impresii, dar fra a reaciona.
Din acest punct o nou coordonare poate aprea. Cheia
coordonrii este relaia dintre prile corpului i modul n care
aceasta este animat. Corpul nu este construit ca pietre de
construcie, una deasupra celeilalte, ci mai mult ca un pod
suspendat. Prile corpului tind s trag una de alta, crend un
spaiu n ncheieturi i o calitate dinamic i de expansiune.
Deoarece suntem vertebrate, cea mai important dintre
acestea este incheietura dintre cap i coloan.
Capul conduce, corpul urmeaz. Dac cineva urmrete o
pisic sau un copil n micare, e clar c dupa ce ceva le trezete
atenia, capul ncepe s se mite nti i corpul urmeaz. Capul,
nu gtul.
Pe msur ce aceast contientizare crete, ncepem s
observm i fora obinuinei. Noi reacionm continuu la
stimuli n mod automat, ci nu funcionm contient. Putem
supravieui n acest mod, i putem chiar fii plini de succes; dar
nu e tot ceea ce e posibil pentru o fiin uman.
n opera sa The Ascent of Man Jacob Bronowski scrie: Noi
suntem unicul experiment al naturii care poate demonstra c
inteligena raional e mai util dect reflexul. .In Om, creierul
trebuie s fie un instrument de pregtire nainte s fie un
instrument de aciune.
Un om poate alege. Pentru a alege, trebuie s facem un stop
8

ntre stimul i rspuns: acesta e singurul loc unde alegerea e

posibil altfel un proces chimic ncepe i neuronii se ncarc cu
for. Exist o parte a minii, o funcie superioar a creierului
uman, unde se iau deciziile. A ncepe s devenim contieni de
asta e o mare responsabilitate; nu mai putem s dm vina pe
alii sau pe circumstane pentru dificultaile noastre. Un om
poate lua decizii. Ierarhia funcionrii ncepe s ia form: stimul
pauz alegere - decizie. Pentru a pune n practic o decizie,
aceasta trebuie s devin intenie. Intenia este o for foarte
puternic; ncepe s activeze sistemul nervos i s declaneze
impulsuri nervoase n muchi. Aceast for traverseaz corpul
de-a lungul anumitor ci i n anumite direcii. E posibil s
nvm s canalizm aceast for animatoare n mod
contient. La acest nivel de contientizare, viaa devine proces
-alegere, decizie, aciune- n fiecare moment. O anumit stare
de prezen apare n care ne percepem ca aici, acum. Aceast
calitate, palpabil i de recunoscut- aduce o nou calitate n
viaa cuiva. Este de asemenea de recunoscut n alii: o numim
prezen. n interpretare aduce totul la via. Interpretul devine
un intermediar ntre lumea invisibil a inteniei creatoare,
expresia emoiei i audien. Prezena cere prezen, i n
acest mod un eveniment special poate lua loc n timpul unei
reprezentaii.
A invata tehnica Alexander echivaleaza intr-o oarecare
masura cu a invata orice alta tehnic. De aceea, este nevoie de
un profesor, cel putin la inceput. Lectiile nu sunt deloc
dureroase, pentru ca nu exista nicio urma de agresivitate, ba
din contra, lectiile te ajuta sa te eliberezi de tensiune si de
obiceiurile daunatoare. In timpul lectiei, profesorul iti va studia
postura si tiparul miscarilor, privindu-te in diferite ipostaze si
asezandu-si mainile pe gatul, umerii si spatele tau. Astfel isi va
da seama ce anume este gresit in felul in care te misti si respiri
si va corecta aceste greseli ghidandu-te cu mainile sale si
explicandu-ti in ce costa comportamentul corect si
sanatos.Evident, profesorul nu poate decat sa iti explice si sa te
corecteze, depinde de tine sa pui in practica, zi de zi, ceea ce ai
invatat.
Tehnica Alexander ne poate fi utila tuturor, insa este
recomandata in special actorilor, muzicienilor, atletilor, celor
care sufera din cauza unor rani repetate sau de boli provocate
de miscarile repetitive, celor care au dureri de cap, de spate si
9

de gat, celor care stau foarte mult la birou. Deosebit de utile

sunt lectiile si pentru femeile insarcinate care pot invata cum sa
sustina greutatea tot mai mare a copilului, cum sa evite durerile
de spate si picioare si cum sa suporte mai bine travaliul si
nasterea prin pozitii si miscari speciale. Cei mai receptivi sunt
copiii, pe care lectiile ii invata cum sa pastreze postura
frumoasa pe care o au, sau cum sa-si imbunatateasca postura
daca au deviatii ale coloanei vertebrale, cum sunt scolioza si
lordoza.
De ce avem nevoie de astfel de exercitii? Cea mai buna
imagine a felului in care stresul ne afecteaza trupul e felul cum
reactionam la un zgomot neasteptat de puternic: aducand
umerii in sus si capul intre ei. Apoi, "vertebrele se taseaza,
indiferent ca mergem la sala sau nu si chiar si dansatorii au
probleme", de aceea e nevoie de un set de exercitii speciale
pentru coloana.
Dincolo de relaxarea coloanei, tehnica Alexander are
numeroase alte efecte pozitive, sustin specialistii. Respiratia si
vorbirea devin mai usoare, miscarile in general devin mai
naturale, creste rezistenta la stres si dureri, se dezvolta
creativitatea, se amelioreaza fobiile, gandirea devine mai clara,
iar unii spun ca au castigat chiar un centimetru in inaltime!
Din pacate, la noi nu exista cursuri de "Alexander technique",
nici macar pentru dansatori si nu e recomandabil ca exercitiile
sa fie invatate de unul singur.
BIBLIOGRAFIE
Brennan ,R. Vindecare prin metoda Alexander, Editura Teora
,Bucuresti 2003

Material de pe Scribd

10