Venirea a doua a Domnului - Imparatia de o mie de ani

'Q*e

T7_

{"\

I:}'i

Pagin

i?s

iti$s

{"$fi

ffi,

in 19

trf*sriji *:*r.:jtln_lr,*-rr.

L{

Impercrtia de o mie de ani

lil

ului_

Venirea

doua

Domnului
lmparatia de o mie de ani

lui Hristos si "sfarsitul"

lumii, - Eshatologia crestina
cupn
ele
mom
ntuirii
moart
ata
Parusia

Glanda Spuneti .Vrei

tiroirJa

stop
,credit
'1 vivat-fa... aftfOZgi ,pentru
Cum sa te 'C,,1 tratamen ,Casa?
feresti

de

iflorin

inflamatiile Zam1rescu

glandei
tiroide.

S1'aturile

Vivat

spune
secretul
^^"^c |t-d^
u4t
rajutat sa
invinga
tanroza.

:'t'.. bancatran...

Dobanda

Start

i"':'.

'Download
.''Now

;:

,.r) audiotoaudio...,
jAudio to nuoio

ir

:Converter

.fixa/varia bila, 'Convert

Various Audio j.
:pe 30 ani.
Files & More!
.Banca
Transilvania:
Aplica onlinel
,

Domn

s si

semnele
premflgaleele; invierea mortilor

ei
si

judecata obsteasca , eliberarea firii

trecer

lor

buni in fericirea raiului si a celor rai

in chinurile iadului.

In cadrul acestei invataturi, morala

crestina apreciaza faptele omenesti

atat in raport cu folosul lor pentru
viata pamanteasca (Matei V, S,25
26i), cat mai ales in functie de folosul lor pentru viata viitoare
{Matei X, 42,
XXV, 31-46). Biserica invata ca viata pamanteasca a credinciosilor este un
prraludiu si o premisa a celei ceresti, ca orice gand, vorba si fapta isi vor primi
dreapta rasplata in viata viitoare; ca moartea'fizica a omului este doar o
despartire vremelnica a sufletului de trup si ca, prin invierea mortilor si
prefacerea viilor, la a doua venire a lui Hristos, toti credinciosi vor intra intr-o
stlre noua, neschimbatoare si fara de sfarsit.
In preocuparile eshatologice are crestinului, intra astfel mai intai grija pentru
sfarsitul apropiat al vietii sale pamantesti. decesul fizic, pe care Sfanta

lrttp:/iraruw.crestinortodox.ro/dog matrcaldogma/venilea-doua-domnului-irnparatia-o-cl...
1g.0g.2015

.,.,\

Venir-ea a doua a

Domnului - Imparatia de o mie de ani

seriptufat.ll$"sDfq,s$d,si'd-Ipitrt\bsps.E'rHuq{,1Yfitsys{),H

Paeind'Z)
clin 19
ut/
\4

p]

ri$uip$.tftsff}s,s*CIs${,fEgffiio-y,iri:r

12) si poarta de intrare in viata cea vesnica (loan Xll,24; I Cor, XV, 36). De
ace(3a Biserica povatuieste pe credinciosi ca, mai inainte de a se preocupa
de venirea a doua a Domnului si de-judecata de apoi, sa se ingrijeasca de cel

cgllqjytdual, care este totodata si cel mai

irnpr:rtant moment de rascruce din viata fiecaruia, si anume de despartirea
sufletului de trup (ll Cor. V, 1-10), Ea indeamna pe credinciosi sa se
pregateasca din vreme pentru intalnirea cu Hristos la judecata particulara,
mai apropiat moment eshatologic:

care urmeazaindata duoa moarte.

ln

c;artile Vechiului Testament,

se gasesc putine invataturi despre starea

sufletelor dupa moarte. Evreii de odinioara credeau ca Dumnezeu rasplateste

binerle si raul chiar aici pe pamant si isi inchipuiau ca, in timp ce trupurile celor

repauzati se contopesc cu pamantul din care au fost alcatuite, sufletele se

coboara pentru totdeauna in "seol", loc de singuratate, tristete si resemnare.
Eshatologia Noului Testament este, in schimb, mai clara si plina de nadejde.

Sfantul Apostol Pavel, in Evrei Xlll, 14, spune:"Noi nu avem aici cetate
statiatoare, ci cautam pe cea care va sa fie", iar in ll Corinteni V, 1-10,
declara : "Stim ca, de se va strica aceasta locuinta a noastra de cort, avem
zidire de la Dumnezeu, casa nefacuta de mana, vesnica, in ceruri.,. Caci noi
trebuie sa ne infatisam inaintea lui Hristos, ca sa ia fiecare dupa cele ce a
facut prin trup, ori bine ori rau". De asemenea, Sfantul Apostol Petru, in a ll-a

sa Eipistola soborniceasca, scrie : "Noi asteptam ceruri noi si pamant nou, in

carer locuieste dreotatea".

Sfanta Scriptura se ocupa de problemele referitoare Ia mantuirea omului si

larsa pe plan cu totul secundar interesul fata de evenimentele cosmice si fata

de starea viitoare

a universului. In cartile biblice, gasim doar in mod

intamplator aluzii la legile care guverneaza lumea materiala, Cum insa viata
omului nu poate fi despartita de cadrul cosmic in care ea se desfasoara dintru
inceput si care o va insoti de-a pururi, Sfanta Scriptura nu ignora faptul ca
intrer om si natura inconjuratoare exista, "de la inceput, o legatura de
solidaritate fizica si morala.
Astfel, Sfantul Apostol Pavel, vorbind despre urmarile pacatului stramosesc,
afirrna ca, din pricina neascultarii primilor oameni, "toata faptura a fost sLrpusa

lrtrrr'//rrnrnxr n'eqf innrfnd nv lo/d

snalicaJdosma/venirea-doua-domnuh-ri-impat'atia-o-d,,.

8,0 8.201 5

Venirea a doua a Domnului - hnparatia de o mie de ani

desertdsl$ffiitl

Si

r$ts i*t$'irqp-f,'6#

pl sivs${#ip#{yH,b

Pagin

din

19

trs$l_*rcfi$*di*ir:ri

nastere, spre nadejdea ca va fi izbavita de robia stricaciunii, ca sa se bucure

de libertatea maririi fiilor lui Dumnezeu" (Rom. Vlll , 18-25, comp. Facere lll,
1.7-18).

A spune ca lumea este "supusa desertaciunii", nu inseamna insa a afirma ca

ea este netrebnica si vrednica de dispret, Dupa cum se stie, Biserica a
osandit, in epoca veche, pe gnostici si pe manihei, care sustineau ca lumea
este rea si ca va fi nimicita complet de Dumnezeu. Biserica a osandit, cu
aceerasi asprime, in evul mediu, pe cei ce sustineau ca s-ar fi apropiat
sfarsitul lumii si ca credinciosii ar trebui sa-si paraseasca munca, spre a se
pregati, prin rugaciune si priveghere, pentru venirea a doua a Domnului si
juder:ata universala.

N,cuil, ca teologi, ne sunt bine cunoscute, din studiul istoriei bisericesti,

cauzele care au prilejuit nasterea ratacirilor eshatologice din primele veacuri
ale c;restinismului: lipsa de cultura a credinciosilor, violenta persecutiilor din
partea statului roman, neputinta maselor de credinciosi de a se elibera de
jugul exploatarii sclavagiste si de a scapa de mizerie, dezgustul celor obijduiti
de a mai trai intr-o lume impartita samavolnic in liberi si robi, bogati si saraci,
satui si flamanzi, dorinta celor deznadajduiti de a afla dreptatea si linistea
macar dupa moarte, in imparatia cereasca a lui lisus Hristos.

Nt: sunt cunoscute, desigur, si cauzele care stau la obarsia ratacirilor

eshatologice din evul mediu; inapoierea culturala si religioasa a credinciosilor,

apasarea nemiloasa a exploatarii feudale, abuzurile savarsite de ierarhia

romano-catolica si de inchizitie, desele migratiuni de popoare si razboaiele
nesfilrsite, care epuizeaza rabdarea celor napastuiti si-i faceau sa doreasca
mai degraba nimicirea intregii lumi, decat o viata plina numai de nedreptati si
suferinte.

Astfel de rataciri, astazi, pot totusi sa mai tulbure pe alocuri linistea

sufleteasca a unor credinciosi si sa-i abata de la indatoririle lor bisericesti;
combaterea gresitelor interpretari ale eshatologiei biblice constituie o
inrJatorire pastorala permanenta pentru slujitorii sfintelor noastre altare. In
ve,derea implinirii acestei indatoriri, sunt necesare urmatoarele precizari
teologice in legatura cu Sfanta Scriptura:

http://ww'ff.clestinortodox.roldogmatica/dogma/venirea-doua-domnului-irnparatia-o-c1...

8.08.201

Venilea a doua a Domnului - Imparatia de o mie de ani

ffs;te

dlCi,eVSfHT/,,u0.,S* rgigrlq.fsor.rrs4ftptpl,ft4

lumii" (Ps. cll,2G-27; lsaia Ll,6; Matei

luginu@tin

nqyt$fj5,elgitgypr;pl6ggggiri

ig{gr:l,s*rg.fglgii1i5fl,,,,

xxlv,35; ll petru 111,7,10 etc). Darea

nu intelege prin acest "sfarsit", in chip pesimist, nimicirea, disparitia

sau

intoarcerea lumii in neant. Dimpotriva, prin '_sfatsitq]lqmd., eshalqlggp_qt]]_93

intelege, in

[9{_Ugzitiv si oglllrgt, purificarea ej_dq

_g]:ice _Unpe1-Ledj_unp,

innbirea ei totala, desavarsirea ei.

Astfel, Mantuitorul vorbeste despre "innoirea lumii" in Matei XlX, 28, iar
Sfiantul Apostol Petru scrie; "Noi (crestinii) asteptam, potrivit fagaduintelor
Dcrmnului, ceruri noi si pamant nou, in care va locui dreptatea" (ll petru
lll,
13)' Tot astfel, Sfantul Apostol si Evanghelist loan, referindu-se, intr-una
din
verleniile sale profetice, la viata veacului ce va sa fie, spune : ,'Si am
vazut un
cel- nou sl un pamant nou ; caci cerul cel clintai si pamantul cel

dintai au
trecut..' Si moarte nu va mai fi, nici plangere, nici strigat, nici durere nu vor
mai fi, caci cele dintai au trecut" (Apoc. XXl, 1_S),
Creldinta crestina ca lumea va fi innoita de Dumnezeu sta in stransa
Iegatura,

in Sfanta Scriptura, cu invatatura despre a doua venire a Domnului

Hristos,
despre invierea mortiror si despre judecata din urma (Matei xv:,27.,
xxv, 31_
46; loan V, 28-29', I Tes. lv, 13-18; I cor. xv, 35-38; Apoc. XX, 1i s.u
).
lSfanta Scriptura nu ne spune insa cand anume va veni a
cloua oara Domnul
llristos si cand se va produce "innoirea" Iumii si nu ne furnize aza nici un
fel
rje informatii care sa ne ingadurie a le calcula cu anticipatie sorocul sau data.

-[ot ce se
spune in Sfanta Scriptura in legatura cu data "sfarsitului" lumii
acesteia si a inceputului "lumii viitoare", se rezum a la afirmatia ca aceasta
cJatia va coincide, cronologic, cu venirea a doua a lui
Hristos, evenrment
nunrit, mai pe scurt, "parusia Domnului" (cuvantul grecesc ',parusie,,
inseramna: prezenta, sosire).

Profetii Vechiului Testament au scris foarte putin despre parusia Domnului

l-lristos (lsaia LXVI, 1s-18, sofonie l, 14-18). Faptul acesta este absolut
explicabil, deoarece-nu era potrivit sa se vorbeasca in mod amanuntit, desore

a doua venire a lui Mesia, inainte de a se fi realizal prima. ln Vechiul

Testaiment, se vorbeste putin si despre dogma invierii mortilor (lsaia XXVI,

19 ; Ezechiel XXXVII 1-14), in care, cu exceptia saducheilor, credeau toti
evrerii de pe vremea Mantuitorului (loan Xl,24),

http://www,cr'estinoftodox.r'o/dosmatica/dosnra/venilea-doua-domnulri-inr'ra

rzfta-o-r1 l R 0R ?01 s

.r

Venirea

eL

doua a Domnului - Imparatia de o mie de ani

In schirlTblr ii'{'jN'Suf{srys$

eht

r\fs1$.Sggqs*th'r,ep

Pagina in 19

tg'

Sdli*Fs}*tr'swgd

gi'1,g:ur

claritate atat despre venirea a doua a Domnului, cat si despre invierea

mortilor. Astfel, Mantuitorul declara solemn ca, dupa ce se va inapoia la Tatal
ca sa gateasca loc ucenicilor Sai (loan XIV, 3), va veni din nou in lume, pe
norii cerului, cu putere si cu slava multa" (Matei xxlv, 30; XXVI, 64; loan XlV,
1ti, "'28). De asemenea, pe cand Mantuitorul se inalta la cer, ingerii spun
sfintilor Apostoli: "Barbati galileeni, ce stati cautand spre cer ? Acest lisus,
care s-a inaltat de la voi la cer, asa va si veni, precum l-ati vazut mergand la
cerr" (Faptele Apostolilor l, 11). Sfantul Apostol Pavel - vorbind despre parusia
Domnului Hristos si despre invierea mortilor si prefacere" viilor - scrie: " Insusi
Domnul ... se va pogori din cersi cei morti vor invia intai ;dupa aceea noi, cei
vii, care vom fi ramas, vom fi rapiti in nori impreuna cu ei, intru intampinarea
Domnului in vazduh, si asa vom fi pururea cu Domnul", (l res. lV, 16-17\.
Sorocul Parusiei Domnului - de care depind innoirea lumii si invierea mortilor
perntru judecata din urma - il cunoaste dinainte numai Dumnezeu-Tatal (Matei

Xlll, 32), iar Mantuitorul nu numai ca n-a voit sa-l descopere,

dar el si oprit categoric pe sfintii Sai Apostoli si ucenici sa se preocupe de

XXIV', 36, Marcu

aflarea lui si sa-i mai puna vreo intrebare in legatura cu aceasta problema
"Nu este treaba voastra ca sa cunoasteti vremurile sau soroacele pe care
:

Tatal le-a pus intr-a Sa stapanire" (Fapte l, 7).

Celea ce ne-a descoperit Domnul Hristos cu privire la Parusia Sa, este doar

faptul ca El va veni pe neasteptate, asa cum a venit potopul pe vremea

patrietrhului Noe, cum vine furul in puterea noptii, cum sosesc durerile facerii
pentru femeia insarcinata si cum iesefulgerul de la rasarit si se arata pana laapus (Matei xxlv, 27,36-44, xxv, 13 ; Marcu XIll, 33-37 ; Luca xvll, 24-30
Potrivit acestei invataturi, Sfantul Apostol Pavel scrie : "lar despre vremi si
despre ani, fratilor, nu aveti trebuinta sa va scriem, pentru ca voi insiva stiti
bine r:a ziua Domnului va veni ca un fur noapted,.., ca si durerea femeii care
are in pantece" (l Tes, V, 1-3). La fel scrie si Sfantul Apostol petru. ,,lar ziua
Do,mnului va veni ca un fur" (ll petru lll, 10).
.,

Ceea ce Mantuitorul a voit sa ne descopere cu anticipatie, au fost doar unele

indicattii generale cu privire la cateva din semnele premergatoare parusiei

Sale: unele din aceste semne sunt anterioare, altele sunt concomitente.
Anterioare sunt: predicarea Evangheliei la toate popoarele (Matei XXIV, 14);

http://wwvz'clestinoftodox.r'o/dogmatica/dogma/venirea-doua-domlului-imparatia-o-d...

8.0g.201

.s

Venilea a doua

ivirea
"24)''

Dornnului - Imparatia de o mie de ani

I'aeina('6)din 19
-\/

db'oi$ii'$'ofswil's'tBwfl+si$Irf's'f gj'+1rl$'t$sqriry,y.{fr?ctttss:l,ri'i,t+,?#$f*un*u."ir;(fl\il

inmultirea faradelegii

p,X,y$V,luu.

si racirea iubirii fratesti intre credinciosi

xxlv, 10, 12)'semne concomitente sunt :

(Mater

intunecarea soarelui, caderea

astrilor, perturbari grave in legile naturii (Mateil
xxlv, T,2g'l,aratarea pe cer
er "semnurui Fiurui omurui" (Matei
xxrv, 3o), adica a sfintei cruci.
fifintii Apostoli - completand, dupa revelatia data
lor, aceasta eshatologie ,rte mai descopera cateva alte semne premergatoare parusiei
Domnrlri, .lu,st acestea au tot un caracter general : convertirea
la crestinism a poporului
evreu (Rom' Xl,' 25-26) i lepadarea multora de
crestinism (ll Tes. ll, 3) si
activitatea desfasurata in cadrul Bisericii de
un personaJ religios sinistru numit "omul pacatului", "fiul pierzarii", "cel fara
de lege',, ',potrivnicul', -, care
va s;avarsi minuni false, se va instala la carma Bisericii
si se va da pe sine
insusi drept Dumnezeu suprem, cerand credinciosilor
adorare (ll Tes. ll,
3-10 ; of. Matei XX|V, 1S),
Unii comentatori au dat acestui personaj numele
de "Antihrist,, si au incercat
sa acrediteze ideea ca el va fi o persoana din
afaraE[oiJii si ostila ei, Dar
trt:buie precizat ca, dupa I loan l, 18, 22 l1V,
3 si ll loan 7, numele de
;

"antihristl'' este dat

de sfantul Apostol si Evanghelist loan

dochetilor,
ceirintienilor si nicolaitilor - eretici" de la finele,
veacului apostolic -, adica unor
oameni dinauntrul Bisericii, nu din: afara ei.

Alti c;omentatori identifica acest personaj cu cel descris

simbolic de sfantul,
Apostol si Evanghelist Ioan in Apoc. xx,7-10, dar
stilul acestei

scrieri biblice
este cu totul simbolic si nu ingaduie nicidecum o
interpretare, literala.

fapt, cele cateva texte referitoare la acest personaj

nu se preteaza la nici
o actualizare si nu se refera la persoane din afara
Bisericii sau la evenimente
istt:ric;e-obisnuite. Din cuprinsul acestor texte, rezulta
clar ca atat Mantuitorul
(Materi XXlv), cat si sfantul Apostol Pavel (ll
Tes. ll,3-10) se refera doar la
viata interna a Bisericii si Ia activitatea religioasa desfasurata
intre crestini de
unii invatatori mincinosi sau eretici, ori de unii clerici
nedemni de chemarea
lor' Din felul cum slnt anuntate in textele biblice, rezulta
ca toate aceste
sernne se vor intampla inainte de Parusia Domnului
Hristos si de innoirea
lumii, dar nici unul dintre ele nu are caracterul unui pronostic
precis, sigur si
Der

indiscutabil.

In toate pericopele biblice cu

semnificatie eshatoloqica.

http:iiwww'clestinoltodox,r'oldog matica/d,ogma,/venilea-doua-clomnulr-ri-impar.atra-o-c1..,

g,0g,2015

Venirr:a

a.

doua a Donnului - Impar.atia de o mie de ani

ag}hiogrsf$lt

't$gr*gg ssrfie silh !'r

Pagin
gg*.gpirrggc .ig{-gx

di}{

i;

din

19

gl.giriei,fi.g,rLr ;:

expresii vagi si de indicatii generale, din care este cu neputinta sa se scoata

o inv'atatura precisa asupra, datei venirii a doua a Domnului Hristos si asuora
epoc;ii innoirii finale a lumii.

Intr-adevar, Domnul nostru Iisus Hristos, in marea sa cuvantare profetica si

eshatologica aflata in Evangheliile sinoptice (Matei XXIV si XXV; Marcu Xlll;
Luca XVll, 20-37 si XXI , 5-26), descrie in sens literal numai daramarea
Templului, pustiirea lerusalimului si desfiintarea inevitabila a Statului iudaic
del pre vremea Sa de catre armatele romane, in timp ce despre evenimentele,
cLl rnult mai indepartate cronologic, care vor preceda Parusia Sa si "sfarsitul"

lumii, vorbeste in figuri profetice si simbolice menite sa sublinieze doar

granrCoarea lor.

Ceva mai mult : Mantuitorul, in raspunsul la intrebarea Apostolilor cu privire la

data daramarii Templului, la data Parusiei Sale si la data "sfarsitului" lumii si a
inaug;urarii vietii viitoare (Matei

xxlv

3; Marcu Xlll, 3-4; Luca xvll, 20 si XXl,

7) nu anunta nici macar sorocul catastrofei religioase si nationale a poporului
iudeu, desi se serveste de evenimentele din ludeea dintre anii OB-70 ca de un
tip (model, preinchipuire) pentru descrierea evenimentelor generale care vor

preceda Parusia Sa. De-.a lungul intregii Sale cuvantari profetice si

eshatologice din Evangheliile sinoptice, intentia Mantuitorului este, in mod
vadit, aceea de a da Apostolilor cateva sfaturi morale si religioase: "Vedeti, sa
nu vel amageasca cineva.., Luati aminte, sa nu va spaimantati, caci trebuie sa

fie toate, dar inca nu va veni sfarsitul.,. lar de ziua si de ceasul acela nimeni
nu sttie, nici ingerii din ceruri... Drept aceea si voi fiti gata, ca in ceasul in care
nu ganditi va veni Fiul omului" (Matei xxlv, 4, 6, 36, 44), sau. ,'privegheati
deci, ca nu stiti zita, nici ceasul in care Fiul Omului va veni" (Matei XXV, 13),
si iarasi: "Luati asadar aminte de voi insiva, ca sa nu se ingreuneze inimile
voiastre de mancare si de bautura peste masura si de grijile lumii si fara veste

sa vlna asupra voastra ziua aceea. Privegheati, dar, in toata

vremea
rug;andu-va, ca sa va invredniciti sa scapati de toate ce vor sa fie si sa stati
inaintea Fiului Omului" (Luca XXl, 34-36).
La fell procedeaza, in activitatea lor misionara si pastorala, si Sfintii Apostoli.
Astfel, dupa ce aminteste credinciosilor caracterul inopinat al parusiei
Domnului, Sfantul Apostol Pavel scrie : "Voi toti sunteti fii ai luminii si fii ai

http://wwvr.crestinortodox.lo/dogmatica/dogma/venirea-doua-domnului-imparatia-o-d...

18.0g.20I

_5

Venirea a doua a Domnului - Impar.atia de o mie cle ani

eilei ;

Paeinai8/din 19

rilt's'$$tryt6l1't'+l{n'rlb${r'tY iifldio(d1il1itrtl$f'1efi'sH,lrut{citssffirq$dfoshrtry{.p,ctd/gn:ffiorgg-rgirci,

cerilalti, ci sa priveghem si sa fim treji..., imbracandu-ne cu platosa credintei

si

a dragostei si cu coiful nadejdii de mantuire" (l res. v, s-B), sau : "si

va

rugarn, fratilor, cu _ptylle__lA_tq_e111e31Domnulq|lostru

]iru:_l1tS-t.g, si ta
aclunarea noastra cu El, sa nu va clintiti degraba cu mintea, nici sa va
spairnantati,,, si sa nu va amageasca nimeni in nici un chip", (ll res. ll, 1-3);
"Deci, dar, fiatilor, stati bine si tineti predaniile pe care le-ati
invatat fie din

cuvantul,

fie din epistola noastra" (ll res. Il, 15) La randul sau,

Sfantul ...Apostol Petru scrie : "Pentru aceea, iubitilor, asteptano acestea,

sarguiti-va sa fiti aflati de Domnul (Hristos) fara vina, fara prihana, in pace. Si
indelunga rabdare a "Domnului nostru drept mantuire socotiti-o.,, Si stiind
aceasta de mai inainte, paziti-va, ca nu cumva, lasandu-va dusi de ratacirea
celor nelegiuiti, sa cadeti din intarirea voastra" (ll petru lll, 14-j7).
Confirmarea adevarului ca textele biblice nu permit nici un fel de pronostic
asupra datei Parusiei Domnului Hristos si "sfarsitului ' lumii vine si din partea
istr:rieii. Curgerea fireasca a vremii si mersul mereu inainte al istoriei au
dezmintit, in decursul veacurilor, toate interpretarile gresite si pesimiste ale
eslratologiei biblice si se vor dezminti, fara indoiala, si in viitor. Astfel, la
jumatatea veacului apostolic, istoria a dat de rusine pe aceia
dintre crestinai
tesalclnicieni care, socotind ca Parusia Domnului Hristos era apropiata, isi
parasisera lucrul, tulburau linistea celorlalti credinciosi cu sumbre prevestiri
eshatologice si asteptau cu infrigurare, clipa de clipa, sfarsitul lumii. Daca
Sfantul Pavel n-ar fi intervenit la vreme si cu toata autoritatea sa de Apostol.
lumeel greco-romana ar fi rasunat de scandalul unei intregi grupari religioase
paupelrizate prin fals iluminism eshatologic, dar prestigiul crestinismului ar fi
fnct nrrrr
q v r1.'\rnnrr
vvr ',p, JmlS,

De fapt, absurditatea credintei ca s-ar fi apropiat sorocul Parusiei Domnului

Hrirstos si al "sfarsitului" lumii rezulta limpede din insasi revelatia biblica
des;prr: menirea credinciosilor, Cel ce crede cu adevarat in cuvantul lui
Dunrnezeu din Sfanta Scriptura, trebuie sa fie absolut sigur, in inima lui, ca
lumea aceasta nu se va sfirsi mai inainte de implinirea binecuvantarii - cu

caracter si de porunca - pe care Dumnezeu cel atotputernic si atotbun a

adresat-o, la creatie, protoparintilor neamului omenesc si tuturor urmasilor
acestora, cand le-a spus : "Cresteti si va inmultiti si umpteti pamantul si
supuneti-1" (Facere l, 2B).

http://www,ct'estiuortodox.r'oldogmatica/dogma/venirea-dona-domnulr.ri-imparatia-o-c1.,,

B,08.2015

Venirea

eL

Pagin in 19

doua a Domnului - Imparatia de o mie de ani

Intr-iadd ,*,r$ res

ffii*pggrri'grptJi$d-$

r,Dt*rfi'mgx

cgrir6i6"giry6g{gf-xf1r{gprrry,p*fi''

intai porunca si binecuvantarea de "a creste". Cine ar putea sustine

ca

nearnul omenesc a crescut deja pana la masura plinatatii capacitatii sale?

Durnrnezeu a mai dat oamenilor, la creatie, porunca si binecuvantarea de "a
se inmulti si de a umple pamantul". Cine poate afirma, in cunostinta de cauza,

a atins deja sau ca va atinge, intr-un viitor apropiat,

gradul maxim al inmultirii sale numerice, ori ca el este in perspectiva
apropiata sa umple tot globul ? In acelasi timp Dumnezeu, cand a
biner:uvantat pe oameni, la creatie, le-a dat si porunca de "a supune
cel neamul omenesc

p:lmahtul si a stapanii peste pestii marii si peste pasarile cerului, peste toate

vietatile

ce se misca pe pamant, peste toate ierburile si peste toti

pomiii" (Facere l, 28-30). Cine poate pretinde, in deplina cunostinta de cauza

si cu respect pentru adevar, ca neamul omenesc si-a indeplinit ori ca este pe
pLrnctul de a-si indeplini integral o astfel de menire?

Marile

si oceanele alcatuiesc, precum se stie, un izvor urias si

practic

inepuizabil de resurse alimentare si de bogatii dintre cele mai pretioase, care,

pana acum, n-au fost puse la dispozitia omului decat intr-o masura cu totul
neinsemnata.
Aceste cateva sumare consideratii teologice si rationale ne fac mai intai sa nu
intele;gem absolut deloc cum ar putea un crestin sa impace invatatura biblica

despre intelepciunea, bunatatea si pronia dumnezeiasca, cu ideile pesimiste,

nergative si catastrofale despre viitorul omenirii si al universului. Ele ne fac, in
al doilea rand, sa ne miram cum pot unii credinciosi sa marturiseasca, pe oe
o pante, dogma despre bunatatea lui Dumnezeu si sa se dedea, pe de alta
parte, la interpretari pesimiste asupra eshatologiei biblice.

De aceea, aceste consideratii ne obliga - si aceasta este foarte important

Perntru indatoririle noastre pastorale si misionare - sa combatem orice
actueilizari subiective, nestiintifice si tendentioase ale profetiilor biblice cu
caracter eshatologic si sa ferim pe credinciosi de influenta lor pagubitoare. De
fa1lt, Sfantul Duh ne-a descoperit pe calea Sfintei Scripturi si a Sfintei Traditii,
numai ceea ce ne este de trebuinta pentru mantuire, nu stiinta insasi. Sfanta

Scriptura

si

Sfanta Traditie cuprind adevarul religios descoperit

de

Dltmnezeu, iar stiinta pe cel material descoperit prin stradania omului : "intru

http://vrwrv.crestinortodox.roidogmaticaldogma/venirea-doua-domnului-imparatia-o-cl...

8.08.201

",r

Venirea a doua a Domnlrlui - Impar.atia

c1e

o mie cle ani

Paginad0ain
tq
"
'\/1

sudoars..s.-.tfr'ui|f.i..F$tE4esqt.i..*t\pb.l"Jtf'd.$,$'i1sf|0'l\,rtf,THIfl.(F#wg,r'eripy'1r;r,r.it1$}it,Frr#s}fsp1

biblica, Dumnezeu n-a dat omului, in Sfanta Scriptura, date de stiinta pozitiva
ci invatat[I-9|iglqqse s]-nglqle, De aceea Sfanta scriptura nu poate privita

fi

- in felul ramano-catolicilor din evul mediu - ca o enciclopedie a tuturor

cunostintelor despre lume si viata.

Fiind o iarte religioasa, Sfanta Scriptura atinge numai incidental

unele

probleme stiintifice, iar cand se refera la ele, le priveste

nu dupa realitate, ci
potrivit stadiului cultural, mentalitatii, limbajului si mediului
vremii in care a fost
scrisa' Din aceasta cauza, nici un text biblic nu trebuie luat ca baza pentru
a
contrazice afirmatiile oamenilor de stiinta ca pe planeta noastra
vor putea
duce o viata interesanta, rodnica si fericita, pe o perioada de mii
si de zeci de
mii de milioane de ani, un numar din ce in ce mai mare de oameni.
Tot astfel,
nici una din invataturile de credinta sau hota-rinle Bisericii nu ne
da dreptul
sa

privim cu scepticism speranta oamenilor de stiinta ca

omenirea,va str sa
gaseasca, pina la urma, caile eare sa-i asigure o dezvoltare
multilaterala
nelimitata si sa supuna astfel complet natura.
omenirea nu sta deci pasiva in asteptarea unui "cer nou,, si a
unui ,,pamant
nou"' Dimpotriva, ea se straduieste sa le realizeze, atat-cat ii permit puterile,
sau macar sa se apropie de pragul infaptuirii lor, pe diferite cai.
Astfel,
medicina lupta pentru vindecarea bolilor si preintampinarea batranetii.
Arta
lupta pentru realizarea frumosului, Stiinta lupta pentru cunoasterea
tuturor,
luc;rurilor si energiilor din univers, iar tehnica lupta pentru continua
extragere
r3nergiei
a
(materiei si usurarea muncii omului. Toate acestea se cuvine a fi

privite de crestini ca marturii ca chiar pe plan" material tindem

spre
desavarsire, spre o lume noua si superioara, spre ceea ce Revelatia
biblica
ne sugereaza, pe plan spiritual, prin expresiile "un pamant nou si u1r,g
cer
nou".

Pesimismul eshatologic al acelora care orbecaie in cautarea de analogji

intre
upele semne eshatologice descrise simbolic in Sfanta Scriptura si -anumite

situatii'de'moment din istoria bisericeasca sau universala, este decr cu totul

nepotrivit pentru epoca noastra, Sa nu uitam ca, daca in primele veacuri
se
punea mare pret, in crestinism, pe viata ascetica, iar in evul
mediu oe
pietismul individual si pe viata mistica, in secolul nostru Biserica pretuieste
si
cultiva cu predilectie virtutile care contribuie: la innobilarea si intarirea vietii

hQr://www,clestinor'todox,roldog rnatrcald,ogmalvenirea-cloua-dornnului-imparatia-o-c1.,,

g.0g,2015

Venirea a doua a Domnului - Imoaratia de o mie de ani

sosialeAtlllsidfiep

Pagina din 19

'fi,**$i,b 6:tti'ggg{1t ''fSt Cgrjlt{pg qwintf'ry11'{lfu*

pggir:r s

frateasca.

A ne intoarce la forme de pietate potrivite doar pentru epoci trecute,

inseamna a incerca intoarcerea vremii, a iesi din fagasul firesc al dezvoltarii
istorice si a purta Biserica in dezacord cu progresul firesc al societatii. Prin
ar:eelsta, s-ar incerca punerea crestinismului in contrazicere cu insasi menirea

lui pentru credinciosi. De-aceea, cei ce cad in asemenea rataciri se elimina

singuri atat din disciplina vietii crestine, cat si din normele generale de
conlrietuire sociala.

- Intre ratacirile cu caracter eshatologic, se numara

si credinta unor culte neoprotestante ca intre cele doua momente
(c;onsiderate-distincte): Parusia Domnului. Hristos si "sfarsitul" lumii, lisus
Hristos va intemeia pe pamant o imparatie de o mie de ani, in care El va
Innparatia de o mie de ani.

dr:mni impreuna cu cei alesi ai Sai.

Originea acestei credinte este foarte veche. Se stie ca credinciosii iudei de

orlinioara, dupa exilul babilonic, intelegand gresit unele profetii mesianice din
Vechiul Testament, sperau ca Mesia, cand va veni, va intemeia, numai pentru
ei si in detrimentul celorlalte popoare, o imparatie pamanteasca si ca, dupa
aceetsta imparatie,

va urma sfarsitul lumii si Judecata de apoi. Astfel, intr-o

scrierre apocrifa atribuita patriarhului Enoh (XVlI-XXXVI), se spune ca fericirea

-adusa iudeilor de Mesia va dura pe pamant vreme foarte indelungata si ca

eit v'a fi inaugurata printr-o judecata necrutatoare a celorlalte popoare si a
nt-'legiuitilor. In scrierea apocrifa intitulata Testamentul celor doisprezece
patriarhi, se spune ca aceasta era de aur pentru poporul iudeu se va
inaugura cu invierea celor alesi. In scrierea apocrifa cunoscuta sub numele
de Cartea a IV-a a lui Esdra, se spune ca imparatia mesianica fagaduita
iudeilor va fi un preludiu pamantesc al fericirii ceresti si ca ea se va incheia cu
invierea generala si ca judecata de apoi.
Teologii iudei aveau insa pareri deosebite in privinta duratei acestei imparatii.
Dupie unii, ea avea sa dureze 40 de ani (cat ratacirea evreilor in pustiul
Anab,iei); dupa altii, 70 de ani (cat robia babilonica); dupa altii, 400 de ani (cat

robizt egipteana) ; dupa altii, cat totalul anilor in care poporul evreu a suferit

robii, peregrinari, persecutii, molime, foamete, razboaie, lipsuri (400 ani de

lrttp://www.crestinortodox,roldogmaticaldogmalvenirea-doua-domnului-imparatia-o-d..,

18.08,20 i

Venilea a doua a Domnului - Imparatia de o mie de ani

robie

e$i

Pagina

clin 19

i"1+\:t40cleq:$Ai"flf'tfg;,frdt ,iygtitpf i$)vJ,bt'it"f.tx,A'tr#Siglo,rjr:rlirlsil/pfftriflgrrig,Hri

lf$i$i.tg1l/r:i

{itreline in epoca judecatorilor +70 de ani de robie babilonica + 490 de ani de

suferinte nationale

si

religioase de Ia exilul babilonic pana

la pustiirea

lerusalimului de catre ostile romane etc), Pana la urma, intre credinciosii iudei
din epoca precrestina a predominat ideea ca aceasta imparatie mesianica va

riura o mie de ani si ca ea va incheia cele sase milenii seurse de la facerea

lurnii, toata durata vietii oamenilor pe pamant fiind conceputa ca o perioada
s;aLratica de sapte mii de ani.
Crerdinta ca sfarsitul lumii va fi precedat de o era de "o mie de

ani' de fericire
parnanteasca pentru cei drepti si de mari suferinte si infrangeri pentru cei
tteclrepti, era raspandita in mai toate cercurile iudaice din veacul apostolic. De

la iudei, au imprumutat-o si unii scriitori crestini si Parinti bisericesti din

prirnele veacuri. Sub influenta ei, autorul Epistolei atribuite Sfantului Varnava
(XV, 4-9) credea ca istoria omenirii pe pamant va dura sapte mii de ani - care
corespund celor "sapte zile" ale creatiei - si ca ultimul mileniu va fi de fericire
mesianica. Sub influenta eshatologiei iudaice si mai ales pentru intretinerea

naciejdii crestine in vreme de persecutie, au sustinut milenarismul sau

hiliasmul episcopul Papias de lerapole (Eusebiu de Cezareea, lstoria
bisericeasca, XXXIX, 11-13), Sfantul Iustin Martirul si Filosoful (Dialogul cu
iudr:ul Trifon, LXXX-LXXXI), Sfantul Irineu (Adversus Haeresis V, zB, 3),
apcrlogetul Tertulian (Adversus Marcionem lll, 24), Sfantul lpolit, Apolinarie de
l-aodiceea, Lactantiu, Sulpiciu-Sever, Victorin de Pictavi, Sfantul Ambrozie de
Me,liolan si altii.

Dar, desi a fost sustinut de atatia scriitori crestini si Parinti bisericesti si cu

toate ca n-a fost condamnat de nici o hotarare oficiala a Bisericii, hiliasmul
n-a izbutit sa influenteze gandirea crestina. ln Rasarit, el a fost combatut cu
hotiarare mai intai

de catre Origen si apoi de catre episcopul Dionisie al

l\lexandriei. In Apus, hiliasmul sau milenarismul a fost combatut mai intai de

preotul roman Oaius - care, in toiul polemicii, a savarsit greseala de a
c;ontesta autenticitatea Apocalipsei, de care abuzau milenaristii - si apoi de
F:ericitu'l leronim si mai cu seama de Fericitul Augustin, care a propus, cel
dinlai, un sistem de interpretare larga a simbolismului Apocalipsei.
sau milenarista, inmormantata pe nesimtite in veacurrle lV si V,
reaparut apoi in sanul protestantismului, dupa douasprezece secole.

E:-rezia hiliasta

lrltr-r'//rvw.w clestinortodox.roldosmatica/dosma./venirea-doua-dornnuiui-irnnalatia-o-d.,,

18,08.2015

Venirea a doua a Domnului - Imparatia de o mie de ani

lVliienafl$tffr9t${'

$c

W*

51"trpr'di$StY*

q***d{tlr$.$r

Pagina

din

19

$[j,r,gge SlX.tgu*',,.S'gcggr:i

Anabaptistilor si apoi de catre Russelisti si Adventisti, precum si de catre unii

comentatori protestanti. Cativa dintre acestia din urma sustin ca, din moment

ce Biserica luptatoare nu poate infaptui integral prezicerea din Apoc.

XX,

despre "legarea" diavolului si despre intemeierea imparatiei lui Hristos

si a alesilor sai pe pamant, trebuie sa admitem ca lisus Hristos va veni sa
inrparateasca intr-adevar cu sfintii pe pamant "timp de o mie de ani", insa
1-101,

doar in sens nevazut, sufletesc, spiritual. Dar nici sub aceasta forma
mrilenarismul n-a devenit acceptabil.

(sau Russelistii), Adventistii, reformistii si ceilalti adepti ai ereziei

rrilenariste pretind ca invatatura lor si-ar avea temeiul in pericopa din
Apor:alipsa XX, 1-10, pe care o interpreteaza in sens cu totul literal, fara nici o
lVtrilenistii

legatura cu simbolismul general al acestei scrieri biblice si in dezacord atat cu

contextul, cat si cu eshatologia celorlalte carti ale Noului Testament. Ei

pretind ca Apocalipsa ar prezice doua invieri din morti: una a dreptilor, la
inceputul acestea mii de ani, cand Domnul Hristos va veni a doua oata, si alta
a nedreptilor, la sfarsitul acestei mii de ani, cand se va incheia faza
pamanteasca a imparatiei lui Dumnezeu si cand satan si slujitorii sai vor fi
aruncati pentru totdeauna in chinurile infricosate ale iadului.
Textul biblic din Apocalipsa XX, 1-10 este urmatorul: 1, "Apoi am vazut un
inger coborandu-se din cer si avand cheia adancului si lant mare in mina lui.
2. Sii a prins pe balaur si pe sarpele cel vechi, care era diavolul si satana, si
l-il legat pe o mie de ani ; 3. si l-a aruncat in adine si l-a inchis si -a pecetluit
deas;upra lui, ca sa nu mai amageasca popoarele pana se vor sfarsi cei o mie
de ani. Dupa aceea, trebuie sa fie dezlegat catava vreme. 4. Si am vazut
tronuri, si celor ce sedeau pe ele li s-a dat sa faca judecata. Si am vazut
suflertele celor taiati cu securea pentru numele lui lisus si pentru cuvantul lui
Dumnezeu, care nu s-au inchinat fiarei, nici chipului ei si nu au primit semnul
ei pe fruntea si pe mina lor. Si au inviat si au imparatit cu Hristos o mie de
ani. 5. lar ceilalti morti nu inviaza pana nu se vor sfarsi cei o mie de ani.
Ar:eetsta este intaia inviere. 6. Fericit si sfant este cel ce are parte de intaia
inviere. Peste acestia moartea a doua nu are putere, ci vor fi preoti ai lui
Dumnezeu si ai lui Hristos si vor imparati cu El o mie de ani. 7. Si cand se vor
sfarsi cei o mie de ani, satana va fi dezlegat din inchisoarea lui. B. Si va iesi
sa almageasca neamurile, care sunt in cele patru unghiuri ale pamantului, pe

http://www.clestinofiodox.r'o/dogmatica/dogma/venirea-doua-domnului-impalatia-o-d..,

18.08.2015

ve'irea

a doua a

. ,/,\..
l.4/cnl

Dom'ului - Imparatia c1e o mie cle ani

_t'agll1a

19

Gog si^pet {t4'd$og'ft<si*gficqs",ist}Bfieu$#ore*,bibi1 r,fulxry1rgirffigrL}riqbp{.est$rc,rya q:1qg1,g,g1:ilor: ,c

matrii' 9' Si s-au suit pe fata pamantului si au inconjurat tabara
sfintilor si
cetatea cea iubita, dar s-a coborat foc din cer si i-a mistuit, 10,
Si diavolul,
care-i amagise, a fost aruncat in iezerul de foc si de pucioasa, ,'unde
se afla
si fiara si proorocul mincinos; si vor fi chinuiti acolo zi si noapte, in vecii
vecilor".

Adeptii milenarismului ignora faptul ca, pentru intelegerea acestei pericope,

trebuie sa se tina seama de cateva considerente esentiale, si anume,

a) Toate vedeniile din Apocalipsa sunt descrise in grai simbolic si nu

preteaza la interpretari literale

b) Cifrele si

se

numerele din Apocalipsa exprima, simbolic, doar notiuni

abstracte si insusiri generale, nu cantitati definite'

c) Vedenia din Apocalipsa XX, 1-7 nu prezice evenimente eshatologice

viitcrare' ci descrie, simbolic, activitatea mision ara a Bisericii
crestine de la
intemeierea ei pana Ia parusia Iui Hristos.

De fapt, pericopa din Apocalipsa XX, 1-10 cuprinde trei tablouri

1' Vers' 1-3, in care este vorba de limitarea puterii diavolului pe o perioada
de
'o mie de ani";

2. Vers' 4*6, in care este amintita imparatia lui Hristos si a celor alesi
ai Lui,
timp de "o mie de ani"
;

3. Vers.7-10, care anunta totala infrangere a lui satan si a uneltelor

lui vazute
si nevazute, dupa trecerea acestei "mii de ani".
TreLruie sa observam insa ca primele doua tablouri sunt sincronice,
descriind,

profetii, fapte congomitente. Faptele descrise sunt simultane si cu

cele
anuntate in XlX, 11-12. Ele privesc conflictul dintre fortele divine si fortele
diabolice, in desfasurarea lui de ra intrupare la parusia lui Hristos.

htto:i/rn'vw. crestinoltodox.r'o/dosmatica/doema/venilea-doua-dornnului-imparatia-o-d.,.

g,0g,2015

Venirea

aL

Pagina

doua a Domnului - Imparatia de o mie de ani

ffiup;a iftirst#ttrF$]S"fl.nt.$S

dr:u:

rfmi.rm$'i$

le. La intruparea Fiului lui

#ridii s
Dumn ezeu

din

19

fi,iy-11'irlr: rt

si la intemeierea

Bisericii crestine, satan si ingerii rai au fost loviti de aratarea lui Hristos si de
lucra

rea harului divin, care le-au limitat considerabil influenta asupra

credinciosilor si au scos pe crestini de sub tirania lor. Atunci, ingerii rai au

primit o pedeapsa prealabila condamnarii lor finale (XX, 10), puterea lor a fost
neutralizata si ei au fost pusi in situatia unor prizonieri care se mai bucura de
o libertate cu totul redusa si relativa (Matei Xll, 29, Marcu lll,27). Fericitul

Augustin (De civitate Dei XX,8, 1) spune:"Alligatio diaboli est non permitti
exercere totam tentationem quam potest".
Diavolul va ramane in aceasta situatie pana la Parusia Domnului Hristos.
Atunci, toti ingerii rai, in frunte cu satan, vor fi aruncati pentru vesnicie in
chinurile iadului; tot aci sunt aruncati, indata dupa moarte (XlX, 20, XX, 1O), si
uneltele sau adeptii lor dintre oameni.

Epoca restrangerii puterii satanice asupra neamului omenesc este

conc;omitenta cu aceea a imparatiei lui Hristos cu cei alesi ai Sai. Sfantul
Apos;tol si Evanghelist loan spune ca durata acestei epoci va

fi de "o mie de
ani" cifra rotunda insemnand, in limbaj profetic, o epoca foarte lunga si
nedelterminata (comp, ll Petru lll, 8 ; Ps. XV, 4 ; lsada LXlll, 4). Fericitul
Autgustin (De civitate Dei Vll, 2) identifica aceasta epoca cu toata faza
paimranteasca a imparatiei lui Dumnezeu, de la intrupare la Parusia lui Hristos

si sprune : "Miile annos pro annfis omntbus hujus saeculi posudt, ut perfecto
nurilefo notaretur ipsa temporis plenitudo".

Sa
Bisericii, dar--si ?9_g!9 va fi zdrobit cu t l, ca va veni a doua oara Domnul
tos. lncercarile diavolului si ale uneltelor lui vor dura, pe pamant, atat cat

vor dura ereziile si falsele invataturi religioase sustinute intre crestini de

ereti,ci si de schismatici. Inlantuirea diavolului este si cauza principala pentru

care vor esua uneltirile celor rai. Adevarata interpretare a mileniului din
Apocalipsa XX, 1-10 este deci aceea care vede in cei "o mie de ani" o epoca
nelimitata si foarte lunga ; - in "imparatia" lui Hristos si a alesilor Lui de pe
pamrant, o stare de fericire si de binecuvantare spirituala ; - in "legarea
diavolului", o limitare relativa si treptata a puterii diavolului asupra
credlnciosilor; - in "invierea cea dintai", renasterea spirituala prin taina

http:/A'l"ww.clestinortodox.r'o/dogmatica/dogma/venirea-doua-domnului-imparatia-o-d... 18.08.2015

Venirea a doua a Dorlnulni - Imparatia cle o mie de ani

Pasina
i'6jc1in 19
"
\'./r

Sfantul'ffis'f3tl'fePrytaorftflsWvnuftsw<.g$6aggrrgvig{5'g6r'Ipx

df,.ftrft"gtrssrf}S:cgttsgii6p;"jE1klr ;r

chinurile iadului, dupa judecata din urma ', - in 'dezlegarea lui satan din
inchisoarea lui, cand se vor sfarsi cei o mie cle ani", uitimele incercari ale
diavolului de a indeparta pe crestini de pe calea binelui (comp. ll res,
Il,
1-12); in "Gog si Magog", imaginea fortelor raului ; - in ',cetatea cea iubita,,
Biserica crestina sau Trupul tainic al lui Hristos ; - in "tabara sfintilor',,
totalitatea cr'edinciosilor devotati Evangheliei lui Hristos; - in expresia ,'preoti
ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos",, nobletea spiritu ala a chemarii crestine si
stiarea de har in oare se afla cei ce slujesc cu vrednicie lui Dumnezeu,
iar - in
"irnparatia de o mie de ani", toata epoca de la intrupare la Parusia Domnului.
adicar toata faza pamanteasca a imparatiei lui Dumnezeu,
Din aceasta imparatie a lui Dumn ezeu fac parte, in chip nevazut, sufletele
crestinilor repauzati si, in chip vazut, crestinii care lupta impotriva pacatului,
refuzand sa se inchine "fiarei", adica sa faca voia diavolului. prin acestia,
pester acestia si impreuna cu acestia, lisus Hristos domneste
in permanenta
in lunre. Ei au fost eliberati din tirania pacatului, a mortii vesnice si a
diavolului, bucurandu-se de "prima inviere", despre care insusi Mantuitorul
spune : "ca precum Tatal scoala mortii si-i inviaza, asa si Fiul, pe care
voieste ii inviaza.., Amin, amin graiesc voua: Cel ce asculta cuvintele Mele si
crede in Cel ce M-a trimis pe Mine, are viata vesnica si la judecata nu va
veni, ci s-a mutat din moarte in viata. Amin, amin graiesc voua, ca vrne
ceilsttl, si acum este, cand mortii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu si care
voi auzi vor invia, Caci precum Tatal are viata in Sine, asa a dat si Fiului sa
aiba viata in sine ; si putere i-a dat sa faca judecata, caci Fiul Omului
este" (loan v,21,24-27), sau : "Amin, amin graiesc voua: cel ce crede in
Mine, are viata vesnica,,, cel ce mananca trupul Meu si bea sangele Meu,
arer viata vesnica si Eu il voi invia inziua de apoi" (loan v],47,s4).

lmparatia lui Hristos nu cuprinde deci pe toti oamenii, ci numai pe aceia care
primesc invatatura Sa, devin membri ai Bisericii prin Sfintele Taine si se
straduiesc sa traiasca potrivit moralei evanghelice, a carei lege suprema este
iubirea frateasca fata de aproapere. Asupra acestora, "moartea cea de a

doua" si diavolul nu mai au nici o putere. Cu toate acestea, diavolul nu

renunta la lupta, ci dimpotriva, dar puterea lui este tot mai slaba incercarea lui
de ars;i restabili stapanirea -asupra credinciosilor coincide cu durata istorica a
Biserir:ii. capitolele xll-xlx din Apocalipsa insista mai ales asupra

http://www,clestinoltodox.lo/dogmatica/dogma/venilea-doua-domnulli-imparatia-o-d,,. 1 g,0g.201

Paglna din 19

Venirea a doua a Domnului - Impalatia de o mie de ani

v$i}'t'f: sffi*f'.e i
l)i (r($if'9's')iiir: '$
raspun$tf{t4ititffiisgFtdii surite'tig
staruie indeosebi asupra activitatii neintrerupte a Bisericii, ca slujitoare a
birrelui si asupra biruintei finale si complete a lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu,
asupra fortelor raului. Despre zvarcolirile finale ale diavolului, care vor

pr

calipsa spune ca vor dura 1 .260 zile, sau 42

de luni, sau trei ani si jumatate, sau chiar trei zile si jumatate ; aceste expresii
ec;hivaleaza cu "catava vreme" din XX, 3 si reprezinta, simbolic, o epoca
sc;url,ata inainte de vreme, incompleta, relativa, deci

o incercare sortita de

la

inceput esecului si practic cu totul neizbutita.

ln sc;himb, pacea spirituala, linistea interna si activitatea misionara a Bisericii

vor clura "o mie de ani", adica o epoca deplina, continua si desavarsita, deci
atat rcat va fi necesar pentru ca propovaduirea Evangheliei sa-si atinga scopul
firral. De aceea, Sfintii Parinti invata ca mileniul Apocalipsei simbolizeaza
insa:;i epoca harului divin, care s-a inceput odata cu intemeierea Bisericii si
va dura pina la Parusia lui Hristos si ca, in aceasta epoca, crestinii adevarati
parti,cipa, spiritual, la domnia lui Hristos pe pamant, surprind zi de zi
stapinirea diavolului, iar cei repauzati domnesc impreuna cu Hristos in cer,
af'linrju-se in starea de slava vesnica in urma judecatii particulare si in

asteptarea invierii trupurilor, la judecata universala, cand se va definitiva

starea fiecaruia, iar satan va fi aruncat pentru vesnicie in chinurile iadului.

Aroeasta interpretare

se afla in

perfecta concordanta

cu

invatatura

eshertologica din celelalte scrieri ale Noului Testament. Sfintii Evanghelisti ne

spun ca Mantuitorul a venit in lume ca sa intemeieze in ea "imparatia lui

Durnrnezeu" Sau "imparatia cerurilor" (Matei lll,2, |V,17, Luca Vlll, 1 etc.) si
ne arata ca aceasta imparatie se realizeaza in si prin Biserica crestina (Matei
X'Vl, 1B-19). lisus Hristos ne-a spus ca intrarea in aceasta imparatie spirituala
(loan Xvlll,36) se face prin "nasterea cea de a doua", adica prin harul
Sfantului Duh primit la Botez, care echivaleaza cu "prima inviere" din morti
{lrcan lll, 5 ; V,25,X1,24-25). Sfantul Apostol Pavel precizeaza, la randul sau,
ca "lmparatia lui Dumnezeu nu-i mancare si bautura", ca s-o intelegem ca pe
nt" (Rom. XlV, 17)
ceva trupesc, ci "
si cer ea se infaptuieste, treptat-treptat, in Trupul tainic al lui Hristos care este
Biserica (Efes. lV, 25, V, 23, Col. | , 24, I Cor. Xll, 29, Rom. Xll, 5 etc); ca cei
primiti in ea prin Taina Sfantului Botez s-au facut partasi mortii si invierii lui
Hristos (Rom. Vl, 2-6); ca pacatosii se afla intr-o stare de moarte morala

http://www.clestinofiodox.ro/dogmatica/dogma/venirea-doua-domnului-imparatia-o-d..,

18.08.201:

Venilea a doua a Domlului - Imparatia de o mie de ani

Pagina

$ai"

dFfoe.s/r{?si1.s{.bm}."ltj|i5'{JJs;$$.?\'s.a,i,l./iir+lr:sf5go{.b'.&*l,,sf4s,p$j,'lt)g,f*FHo/rf.ssfs1gn:f1+1'g*1rgai]'$1"1lt):
v,
I rr vvt,
(kr\/L/,
ttr
tW/ \:l
*O

,__-....-:

diavolului de a zadarnici mantuirea credinciosilor (ll Tes. ll,

'1

s.u.).

ldeile dogmatice si morale care se desprind din Apocalipsa XX, 1-10, sunt
deci, pe scurt, urmatoarele:
a. LelSarea diavolului inseamna limitarea puterii satanice asupra credinciosilor
si s-a facut odata cu intemeierea crestinismului
,

tn

lmparatia de "o mie de ani" a lui Hristos si a alesilor Sai este rastimoul
,care Hristos a restrins puterea diavolului asupra credinciosilor

c.

Mermbri

ai imparatiei lui Hristos sunt credinciosii care s-au facut

partasi

primei invieri, adica renasterii prin harul sfantului Botez si al celorlalte sfinte
taine si care se impotrivesc voii diavolului
;

d' Spre sfarsitul erei mesianice si mai inainte de Parusia Domnului, diavolul
se va bucura din nou de o oarecare libertate de actiune, fiind lasat sa Iucreze
catavil vreme asupra credinciosilor
;

e. Credinciosii care nu s*au facut partasi primei invieri, adica renasterii

baptismale si sfinteniei crestine, vor invia la sfarsitul veacurilor, adica la
invierera cea de-a doua, care va precede judecata generara, cand se va da
fiec;aruia dupa faptele sale
;

f. Asupra celor ce s-au impartasit de harul divin, au pastrat pana la moarte

credinta in Hristos si n-au facut faptele diavolului moartea a doua, adica
osanda cea vesnica, nu va avea nici o putere

g.

sfarsitul celor "o mie de ani", adica atunci cand Biserica isi va fi implinit
misiunea pentru care a fost intemeiata, diavolul si slujitorii sai vor fi aruncati in
L-a

focul iiadului, care este moartea cea de a doua

h. Chinurile iadului n, se vor

sfarsi niciodata,

ci vor dura fara nicr o

intrerupere, zi si noapte, in vecii vecilor; acolo va fi locul fiarei si al proorocului

tninctnos;

http:/iwrwv,clestinoltodox,r'o/dogmatica/dogma/venilea-dor-ra-domuului-impalatia-o-d,..

18,0 8.2015

Venirea a doua a Domnului - Imnaratia de o mie de ani

i,

Ve

ffiffuluitffirTiirCj+.j{yH fUWf

Pasi'a
'V

6o,n

itll/c,..

Judecata de aooi si de starea tuturor in viata ce v_q sCig-pg care autorul

Apocalipsei
---=------- Ie descrie, tot in grai simbolic, in vedeniile din XX 11 - XXI ,5-11.
de.

tn

"rt

Prima oarii a venit sd mAntr-riascd lumea, a doua oald va veni sd o judece I PEMPTO...

pemprousia in lume: R_oMANA I EAAHNtKIl I ENGLISH I PyCCKOE [43AAHhE I

Pagin

din 4

Jr6oaqro 610o936r cautare

Sfintul Munte - ingelepciure - Sfinfenre

Pagina

deinceput Asocia!ia Sfentul l\ilunte

Con-tact

ARTICOLE PREFERATE

Religie / Cuvinte la praznice / Sinaxar

Dionysios de Servion pi Kozani

Adormirea Maicii Domnului

F'rirna oarA a veniL sa mAntuiascd Lumea,

el dou a oard va veni s6 o judece
'I

la

Monahismurl $i c;sStoria

- douE cii

de

sfi nti re

Fecioara Maria, tMaica

5 February 201 5

Ni
voa

- Mutarea

Vial5

N5sc5toarea de Dumnezeu, Maria

lume ne conduce la certitudinea cb intr-o zi vom;i pleca

din lume.'in fiecare zi vedem acest lucru yi il constatim,

da r5spuns pentru petrecerea vielii noastre. Aceasta este

credinla comune, Tnr6ddcinatE in toli oamenii din toate

celei noi

Herman Tristram Engelhardt: Cum am

devenit ortodox

anume cE oameni se nasc 5i oameni mor, c; unii vin 5i alfii

pleacd. Dar mai este ceva sigur: cd vom fi judecafi, ci vom

fipturii

Fototece
Procesiunea cu icoana Maicii Domntilui de
praznicul Proorocului llie, Vatopedi - 201 5
B

August 201 5

neamurile gi din toate veacurile, insb avem "Fi cuventul mai

sigur al prorocului": dumnezeiasca Scriptura vorbette de

marea gi str;lucita zi a judec;lii, iar Domnul lisus Hristos
vorbes[e de a Doua sa Venire, ata cum vom asculta maine
la Evanghelia dumnezeieStii Liturghii,

prin_

liei,

Mitropo/itul Dionisios de Sdrvia si

Kozeni

evanghelicd este numit5 de Sfantul loan GurS de Aur "prea

plicuta", pe caTe se cuvine credinciogilor s6 o audE din

gura Domnului, s; o ceTceteze cu r6vnb gi s5 o pJstreze'in

minle cu str5pungere de inim5, De asemenea, Biserica pecetluie5te Simbolul de credinlS prin
a5teptarea invierii 9i a Judeci;ii: "attept invierea mortilor...". inStiiniarea pe care ne-o aduce propria

Et in Athos ego - expozilie de art; aghioriti

cuhnia Palatului Mo8osoaia
3

la

August 201 5

conttiin!5, pe de o parte, ;i cuv6ntul lui lisus Hristos din pericopa evanghelic;, pe de altd parte, ar fi
de ajuns pentru a ne incredinla de toate acestea; la fel de limpede'in acest sens este ti cuvantul
Apostolului, care scrie cbtre evrei: "precum este rAnduit oamenilor o datb s; moari, iar dupi aceea
sii fie judecata" (Evret 9127\.

Vidotecb
Video: Prdznuirea SfinJilor Vatopcdini

201 5

28 July 201 5

PSrintele lachint,

stareful;i duhovnicul de la

Putn a
23 June 201 5

Irttp://wu,w.pemptousiarcl20l5l02lprrma-oarc-a-venit-sa-mantuiasca-lumea-a-doua-o.,,

8.08.2015

Plirna oar1 a venit

sE

mAntuiascE lurnea, a cloua oald va veni sd o juclece PEMPTO,.. pagin{2

I
,ttin 4
,,1e._:

tr'::;'=.;-.Dn;t<.';

j.;*i::{

fl._i.FjflX

Din p;cate' ins6, rnulfi dintre oameni nu bag5 la cap nici ci vor muri, nici cI vor judecati
fi
de
Dlrmne;.eu pentru fapr.ele ror, Aceast; inconttient; es[e cer mai riu rucru de care poate
suferi

orrul Dacdsccfidinl;untrulr;upomenireamorfiiiirricadejudecati,apoiteveicoborilasrarea

de animal 5i nimic nu te va mai infr6na. Chiar yi c6nd eSti t6nir se cuvine si ai pomenirea
rrorgrr.
Ti.eril se poarta ca gi cum nu ar exista at6fia batr6ni in jurur ror, ca cum nu ar muri oamenr
In
s
fiecare zi in jurul 1or, se rasd amSgifi de tinerefire ror pi de sinitatea ror au o semefie
parca
5i

de

loldeauna vor fi tineri, de parci nicioda[b nu vor muTi nu va trebui si dea cuvbnt
de r;souns
ti
pentru lelul vietii lor, gi toruii, cea mai binefdcEtoare lucTare a noaslri, a
ruturor, deopot.rivd c6nd
sun[em line ri, 5i c6nd imbJtr6nim, este pome nirea morlii, ToatJ viafa oamenioi infe]epfi
a

,i

sfinti or lui Dumnezeu este cir5uziti de aceast; pomenire a morfii. pe c6t este de amar, pe
atat
esle;i de mantuiror sa isi aminteasci omul neincetat cJ va muri, cine nu uiti ca moarrea este
aproape, acela nici nu se indoiegte cb il atteapt; judecata
5i r;splata lui Dunrnezeu,

M uzi cd

BoSatii au sErbcir, glasul al V-lea

1

llr

lisus

)uly 2015

saracS!l
mAnLuia

o.rfa

Va.

i.rru rorul drepr, ti ca om, Care trie neputinfa

ilu'pi a spus
c6'fatal "foar; judecata a dat-o Fiului" (loan 5:22), Fiul, care a"fi-;t;;t:-El
venit si m6ntuiascb lumea,
tot EJ o va 5i judeca, fi o va judeca dupi cele mai puline, ca s; se mantuiascb pe cei mai
mulft,
Durnneze u care esre

acQasta,

penlru ca.Dumne,lgu yres !e

d. Numai cei care nu vor vrea sJ se mentuiasca
nu se vor mentul, aceia care nici prin invifiturE, nici prin semne nu vor vrea
se cread; i1 Hrisros,
Ace;tia gi acum, 5i atunci aceJasr rucru vor spune: "Doamne, c6nd te-am vEzur?,,, unde
5i c6nd L-arn

]urlgla

vAzut De Hris[os7

leromonahulTeodosie de la N6a Skiti

,,Doamne miluie;te,,, mclos argd
19June2015

Aici, aturrl es[e vremea,

llristos

dup; cum invaf6 pericopa evanghelicE despre a Doua Venire a lui lisus
o ad6ncime nemasuratA si o

Pi despre judecata lumii; acesie cuvin[e dobindesc acum

insernnS[ate socialE ioarte mare, Nu cuvir]te mari pi teorii, ci lucruri m;runte

5i de fiecare zi. Nu,
vezl Doamne, sacrificii pi fapte de ochii lumii, ci pSine pentru cel flimSnd gi hain6 pentru cel gol pi
trlr pahaT de ap; pentru cel insetat, Cel mai pulin lucru pe care poate sa-l dea fiecare, nu cel mal
mare, pe care pol
socialS

;i

trebuie sb

il

9i avem dreptate s-o facem

dea cei pufini, C6nd condamn5m nedreptatea 5i ilega rrarea

- uitAm ca rispunderea cade corespunzilor pe umerij tut uror.

5i se intenrpl; adesea ca aceia caTe nu fac dec6t sd strige-n gura mare despre aceste lucruri sa nu
fie intotdeauna cei mai sbracl ;i nici cei mai nedrept;!ifi. insi este firesc acest lucru, .rtunci cand

htQ://wrvr,v pemptousi aro/20I5l)2lprrma-oata-a-vonit-sa-lnantuiasca-lumea-a-dor-ra-o,,.

8,0g.20

prima oard avenit

sd mAntuiascd lumea, a doua oard va

veni sd o judece I PEMPTO... Pagina 3 din 4

punere jn
dernersul 5i discursul social nu porneFte de la credinla in Dumnezeu ti nu inseamn6
aplicare a poruncii lui Dumnezeu de a face dreptate ;i de a iubi; atunci se pierde, ca invd!5tura
ca
neclefinitS ti teoretic;, aflatd in afara persoanelor;i lucrurilor, in afara vielii. 5i este foarte firesc
nostru
fratele
nu
este
omul
om.
Atunci
nici
in
nu
credem
sE
in
Dumnezeu,
nu
credem
cend
atunci

,i fratele lui Hristos de care ne doare, ci dogma

5i

inv;t;tura teoreticS a vreunui anume sistem

social in care credem.

' Oricum ar fi' vom da cuvant

naturii sunt inviolabile' dar in

un
oe

mai mare mSsurd inviolabile 5i imuabile sUnt legile morale, pentru cb nimic nu are loc

la

intemplare, dupS cum proclamS axioma materialist6: "s; manc5m 9i s5 bem, cSci mSine vom muri".
La un moment dat vom vedea in fafa ochilor viala noastr; si faptele noastre le va judeca
Dumnezeu

,,prin lisus Hristos". lar dacS ar

insJ
daci am avut dragoste

fi sd

ne judece Hristos ca Dumnezeu, nu se va mantui

treba

nimeni dintre noi.

cate"

ci

, de fiecare dat; concretS fa[e de

o invS!5tu16 teoreticd,
semenul;i de aproapele nostTU, care este frate'Tn numele lui lisus Hristos".
Dragostea nu este un cuvant

ti

Nici omul, nici omenirea nu sunt vSzuli in chip impersonal, ci ca aproapele

ti fratele nostru, in chip

personal. se avem, atadar, dragoste, sd credem in Dumnezeu, care din dragoste de om 5-a fScut

onr, ca sd-l mantuiascd pe om, unul cate unul. $i s5 auzim 5i noi cand ne va judeca: 'veni[],
binecuventa!ii Tat6lui Meu...". Amin.
Sursa: Dionisie, Mitropolit de 56rvia 5i Koz6ni,
EPi Pte\tton andmon,

vol

l,

ed. Nekt6rios Panag6Poulos

Adrese ale altor pagini WEB

Cupri ns
Acl

ualitale

Pelerin orrodox

Articole
- Dedicalii
- Constantinopol versus lstanbul
- Culturd

Arheologie
- Expozitie de fotografie

Familia ortodoxa

Doxologia
www.teologie, net

sfantul Munte Athos

- Filosofie
- LiteraturS-Filologie
- Muzicb tradi!ionalS

Graiul Ortodox

- Picture bizantind
- Poezie
- Traditii - Folclor

lnsemn

- lstorie
- lstorie bisericeasc;
- lstorie bizantin;
- Medlul inconjur;tor
- Religie
- Monahism
-

Omonia
Editura Fi libreria Evanghelismos

orrodoxia.md
Facebook

Pemplousia

Asocia!ia leromonah Arsenie Boca

Ecologie

Cuventul Ortodox
Savatie BaStovoi

Aghiologie

- conferinle
- Convertiri
- Cuvinte la Praznice
- lnterviuri
- Liturgic;
- lcoane ficEtoare de minuni
- Sfinte Moalte
- Lumea ortodox;
- omilii
- Pastoralie

- PersonalilSli
- Martiri ti merturisitori din temnilele
comunlste
- Pdrinti duhovnicetli
- Prezent5ri de carte
- Teologie
- Antirelice
- AntropoloBie crettin;
- Bioetic;
- Drept canonic
- Teologie PatristicE
- Tradilia muzical5 bizantinE
- Talcuirea Sfintei Scripturi

in BisericS
- Despre rug;ciune
- Familia cregtinE
- N4inuni
- Postul N4are

- Viata

http://wv,r,v.pemptousi a.rol20I5l02lprrma-oara-a-venit-sa-mantuiasca-lumea-a-doua-o..,

8.08.20I

Pagin

Timpr,rl celei de-a doua veniri a Domnului (Parusia)

in

e.a$ator ia ca rugac.i rilne

lln:ra,g:i n:ir

p'eler n:eje. 2ffi 4,

fi

DONATI.I
CONT'AeT,

Tianpu! ce$ei de-a d*ua venirE

Credlnga tn vi-r!.t vlit*are *sts o

Xll al $isn{:*}ului *e

intr-q,[gpe

nor;_6

te'ee{irr6H

**gmli

* Domnt.n$ui

n r*[igi*icregtine

{F*ra;sia}

*rtod*xe cr:prins$ tn astlec]tul

pri

$iT

i aqtuate
digii. e*ntinuarea d*zvolt&rii mr*raie x onru?r"ri?n v*grricie.

in rSu"adic$ in minqium$. $c$ee* de vi*ta v*it*are est* str$ns lngat$ c*e idq** d* ve$nic
sr"lf ietuNui" Asrstca sunt innrs*t* st-lfNotr.,e h;i +msResc giSmprourrrS e*rrstrtuie ?nsugiroa esen$ial$ *
locurile $i tle"r:pi:rii*, tr"r**B*nd de la primli *arn**i pi treeS*d pris? t*ats ff dels ci* d*xv*tr r* inti
adovlin, fie

$ty:ari9.

&*aii1*tea **a maieviqlsntd la **re *jungern prin ahs*rv&r*s Fr*priei n*xstre vie$iSiS* eare est<
te evenimentele pe care lc tr&iegte *rnul, fr
viit*are este fennme*ut in*vitab:il al morgii" $intre

ast* sin6u:r*t de car* poate ti sigur c& s* vn ?nt$n'iptrn, rna* devr*nrs sau mal t*rrix, cste rcailtate;
t1*;tto +vits.

{arr*eptii:* refsritoare *a ea de-* lunE

f;:p{ut c$ ei$ ac*slc.ia uft ;}s$}*ct pozitiv. sup*ri*r; ea erte Ltr$'}Rrea p$c*tulsi strf;rnagesc, iar prin i

Tnv$g6tr-lra wngtin$ rJ*spr* rnpart* *c dsoswh*gte de tonte

irieia n**$ tmprc*n ru {rca(*rurl,

e&ei

ntr* eei [:*r:i rn*mrtea tnsexr*n$ fne

cu l-tristrys. M*ar:tea cstq evanimentuleql rnai tufhun6t*r gi rna] profund *lvle$ii l;l e*rs ct

devine fr*rnr*a
elcplinel

Fa

ci "rrunaai F$ri*?q*s qst* fei cxro

r,io*s*p:ra rriegii gi a mor|ii gl nrunrai Hl pCI*ie d* un r$spxns definitiv acestei pr*bi*me pisens*lui

r$*B*ns i:orirlr*dent {i!*rie& *l

** s* p*at* ridic* ***x*;:r*

*"ri*r$$},

Viriunea o*me*i[*r asupra r**rgii est* d*f*rit , tauaat& fis de sp*]rnx de rn*xrts. d* neel"*ncseut,
"fle*ia,gia
*rf*d*x* #irm# *S pr}n l-{rist*s sarl*a $i-;
n*6:rcgHt{rn ?n care rsinp *c*asta. Dc a{eftfr
numai r*s{r-:l in or ?ns

$1,

ci $i?n *xXr*rienga c*}cr *c

* tr*ies* descop*rln*u-se

$eart$ sprs v}a'

q*iacgsria**;S prim {*ptuleS rnoartea n*
*.4

ivenlli r**u$ asp**te F*ritiv* ni* *c*stsie: "prim*lse

i:r*daap:X. ci ca predxr* ***:ptret$ p *rrxltaiiui *xmnsas:*.-.Ft":tmrc* trSlrilvi*5iit* pr*d*re $ *v*
f"{risti:x. *xre * tr$,it gi a murit ?rztr-r* prednr* cxern xr#-7ats;t*i $&u perlt*": *ru}rea depfts}& a 5a c;

l;*

?n m

ft i n

ie Tx ie. ?ncredi

*lqz *t : ht.rtr &{cu"{

l-e,XX{ f R,4S}".

p*xitiv xt m*rgii rle pi.,rls in {urn$rl& ascultaren lui hf rlst*s t*t& de Tat*il, asc
u;nire ** *a^;rx**;leu $3*{1{ru cat* 6 a"leces*lH re**rrgarea taltal* t* *xlx{c*{* autrsfic}ttr&. J*at*;ac*:

Cel eJe-al doilea aspnct

http://bisericaicoanei.ro/catehism/sfarsitul-lumii-in-teologia-ortodoxa/67-timpul-celei-...

18.08.2015

Timnul cellei de-a doua veniri

it-abzrea. q.jltir.*u{

res*rt

Siserice

ms-*ri

TSI

td*r

din

gic9* om, l*inistr:s a i:rlo":it

e-r

c$ $i ia teldlgr iubirs talX cie *usr:r:pxsx""

$rt*dsx$ ** $nvet$ c* rn*xrt*x

iar vlng* viiteare

Pagin

Domnului (Parusia)

vielii cu lirist*s. $in lubirea fatH de T

a?

S*iltru {a n$is& putem

i']r.*

*xist& Ben{ru

SEseAte exsrssi* vie{hit$ ?n

ttit*re

trqd

ir-r Fist*s

}*ris{*s. t&ci triut*:

rc*rrn*r:t*l fi*e$rui src}tin" frucea d* pe s}crrn.lt

eredlntei n**gtr* e$ eel *a se ediis;?*$te silb &{e& {ruea nu ost& nrc$, denarcce prin acc;
$Rruit$ viagx ve$sieS, $e fre**R tnvsgstura *$*d*x$ atirm$ cu tHrlq cr*d!n$a {t-r rternurirsa suf lp
p*ate !*a via{* *eluice *ste nemuriter"" *e refering$ pentrut *e*asta *ste p\l$.l bogat*lui **tvlil*s

vjeibil

a1

Lax.$r {}-*-X\"t}

Dxmrrexer*

u*d*

rri *e

*r*tii cl*r cS sr"tflet*le *xist$ gi dupX *esp$rgirea **r de trup. c$ci ,f,iu

i rrro4ilor" ci al vl i**r" {Le.XX-3S}.

A{ssstg igvs*St*r& trebuie ilr{*m*lat$ p* *redirifa cS Di"lrrr**r*u \Ireft r* sufletuli sH f i* n*rnuri!n

u.r"*a** sS fie. prin surf$*t, $c n:od ne$ntrerupt {eg*t$ de *t, decl nx s* ?t"r{e*r*i*eE pe *r lntiestil.rclii
ave*-* snttietulT* sine. $,,s{leta*i ;i {ost cru$t $}entru via{S v*3n}c6, ?ar pentru aceasta HristnE S-a s;
t&e,rg*'l1 Ber?tp-$ vsci*, ,,c*s$ 5i hain6 a srqastr&"{t[ ecr"V"'X"2?. Vl*Ua suflet*!*r dupE dasp&rtrrea d
areee * ineetare a *xisten$ei tu{l*t*l*r intr* x*arl* 5i j
afirrxats e* trie !n Sis*rira *rt*d*x$
u*iversals. $$a {$ry} s*sglnee* t-r"l!her, VigiNa*ti:"s {$*r*:}{s*t}u} ar 3 $R*}v}a * tntreru**re a relntiet

gi aeeste perssar\$,

* Sena?$r*re

p*rt*n{ei*rnuiui p**tru Sumn+xeu.

tem*{*}?rw6g}turi}despre **rnurir*a sr":fl*tr.:$t*i. Hrturisiree 8rtocltlx* 9:rvat* ci sq.;flstu? *rr'"

e*esp6*tirea de trup ste $upus juqiectlii lui Sumn*r$ {sFe i se fass in pxrtiruiar" Fiecart ciri rlri
hal*a vlr[*$i sau *: pHe*tutui Se c;irrs s ?rnbrae* ts:al\nte <** m*"lr{e. Astf*l l$lh*rc"if cfe p* {r{ii-a s
ffis$it pi a ajuns ?n rai. fsi ear'e n$ se csissc 5i tgi *trHv*se sas{ieeu} cx pH*ate, plee*nri i* l*mea rj
Fe

{.]

iael. ${S6ta $erlp?r,rr&

**

aratH cS F{ristss r*pr*a}nt&

?a

ac*ast& j*efecat at*? Ar-rtom:|, Cri'l*ri*l

e.1t

r6s6:l$t*gt* pe cei $esHv*,r$i[i" CSci $*ristos. spr.r**rrd *$ "Y*{*} vrx jxd*c$ pe nir^nsni. ci t*et$ ir-rri*
F*ului-{ln"V"tt}. $e *esc*Ser$ f*${ulc5 r"lx *i p:rersnta $a $i felu${u*1"} a$ ejsw*ltat s;u n$ c$r\}l"
cqinstltuie foncsul Sur$*r$$ii. ,,N*rmels juuJ*c$$ii sunt l*ate

e$c

l-{ristns

n* din *f ar;l

l-ul, ci cjin

Hi

l:rs

des*v&rgit$ realizatH c{e S1".

Ju*ecata partieular$ sau an\iciFat$ are *n caract*r prnviroriu adle$ rSsplata" asAnd* sau s*Rr1a
acsstei judecKli nu este r:icl cqrnrplet& gi *lci definitivH. Sstri\rit 3nv$t&turii de creding$ *rtod*x$
rrielii dinc*l* de r**rn"l$nt ineep* dupt jurl*eata par{.i*uiar$, c&nei suf l*t*l* ?pi v*r prinrl rbspi;t;r
toat$ activitat*a psyyr&n?.*asc. Astfe? arz*l* vor a,ia*nge Tn rai,l*eul

rJa

*dlhnE, iar *ltel* in iad sat

mai$l* *{ar$.
vat*are st*rea suft*telor troeti*clogit*r dup* judtcata particularH e
-"s gitenreliq
* adyEr*$ni" {{ Tinl. }1,1$} st*s$irie *xisten$a r.*l
{p
$issric{i $rtects,xe. der:.:recs {iisrd
'
cCIf1firnrate ?n ftevslalia divi*H. rai $i lad. pred*ffi] gi [egXtt-*r* r.r**bnriagtlor c* cei decedati prin :

C*a eare pus:* cel mal bine

Ts"l

dsp$ {$ tsate ale iu*tii aetuxle v&r tr*c*, dragos{*a"{$ f*:r. X{tl,S}. [a stahile5te cr:
$en*reliile pr*zente c* ceie tre{.il?e gi vlit*ere" ts:dsxgr&nd pe ce} vii sB urn':e:e exernpit..:i, s5 dei-r,
dinainte SisS-i psmsrrsasc& *u dra6. Aee*st$ atitudine exte tnt$rl{* de faptui cS SiEerita iupt${e
rSrruSne Tn veci

http://bisericaicoanei.ro/catehism/sfarsitul-lumii-in-teologia-ortodoxa/67-timpul-celei-...

18.08.2015

s v[urqrul

\r 4r Usli:t/

Pagina@din

togsturs nu nr'rmai cu siseriea triumfstonn*

c* sfis:fiieare ,*ni[lcces* t* srumnereu
ss *n ,ugdn- ,
':tltii"(iac' v'1fiL c;i5i cu piiefrtoglldin iad pentril care c#ut#rn
st [o vaninr in ajutor spre fi le ugura
cje a-i scdpa prrin rugsciunt"
rrilos:t*nii giJerf* fiut'raristir;& $rlrr;uririrea
ortnd*x &,1. &{r,gi107).
DataritS faptuluicS.sr_znrnsr** a
asordi+t o deasebits vatcane persoaneiLrrilans,
singura c*6:;rbifi
cu El' dar gi per-ltrru ;l sFcridrngos'tea
*t*t tntr-e nele&t gi eu, eo,ir$p*sag[, $f, Ap. p*vel
rie Tnd,eanrr
toate sdiface'ti rugseiuni, rnijtroclri,
mui$unnin pcnfru tcgioameni*,,ft
]"irn. ?i,1), essi numai aga re i
5
ilosibilitatea n:Sntuirii "ln ziua *ea ele
i;* urs:rEi r*nd vins eessutr e*nd tr:gicej ctisr
1r0i- ili
vot. io$i cei care au fscut cef
'nnrrlrinte
e bune spl* tnvinrea viegii iar cei r$fs
*u fxcut eele reie spre trivirrrea

v,2s_2S1,

lntccilat d"'zpi$ lnHh*rea Domnului

ncstru lisr"rs l-lrist*s ?rugarrii s^uu ar#it;:t grpast*lii*r.
rnartoril ?nvi
plini
erau
de n'ri'are ai fc-au xptls.:''E$rbagi galite*n:i.
d* *e st*gi p'ivlnd, la cer? Ac*s': lisus care
s.a
cor astfelva gi veni precurr.l L"agi
v$aut merg$nd la csr,,{Fapfs I,1.1}.
lrttreaga tr;:ejitie Eif+iico'"pa'trls.tieX'
rnsrturrisegte a:cJev$ruI pft c&ra Ap$$tolli
l-au fiic.u[ (unoscu.t, in
(la 'c;!re t<i[i cregtirlil
nu s^pu ?nc*ol'h * doua venil+ a Damnufui. parusia
s* irazeazs p,e Evanghelio
con lrrnrnlt;ll"e cu s;:ustilcl h/Ia'iltLrlturu]ui
gi pr*cir.&rile$-f. Aposleil Fav*i tt cnr.i.
Fe rregfinsl ortleJr::
intc"rtdeauna calsa caro c{uce la
nrarttuire, iar "F*rusia este *stfe I un
dqzlderat al celuic* trslegte
$rrnarc* f irsxscs a activitfrgii $.:le psr*&.rteSti
gifrnplr*irea rr:lisru$ii 5a$el cr:srnlcc,:
r*trupsndr_*_$e.,
a sf ulii gi * vinc*ecat firea ameneasrii.
E-a l**rusl*, Ffristcs va judeca
lumea"iar ?ntreaga naturs se
conf o rln ilate ru lagil e llro,vie**l ntei ",
lnsuSi M*ntuitorul purle i:azele
acestelinv*gffturi atunci c$nd vprbegte
fn r+gretate r*nelur[ clespr
*crriuicum se va fnr'&n':pla "pe n*riiceruluicr
gi
cu m$rire mxlts,'{fulatei xxi\f, 3$}
$)ulftf
c}ar rru
va ?nfsptul aceesta: "lar clnspre ziua
aceea gl despre eeasul scela irn*ni
nil stie niciingerii dirr cr
nu
ma i i"atri

["{M+tei XX*V,36.}.

ln Simholul err*dinfai rnsrttrisirn c*i

fisus F*rtstas i;rr$$i v* veni pe p&rnant
s3ijudere yiiig[ morfii
vcl flvecl [+e a ejerul;t venir* nt'J n*
6s'r ctJno$eut* el pe terneiitift*vel-{ieieiivi'e
puram cunoagtr: s
prenr*rgstnare ae*st*ia gi errenimelnt+I*
cfl v*r av*a f*c Tn riua gi in eea.su{ h*tsr"tte
ds Du*zn*re
vecii' - a doua venire &uta K\tII,L4.h
' invierea m*rifil*r {temri v,?E): - jurJecata .final#
ils}an xf t,4g);
(MateiXitt.S$).

Parusi;t se sfe$sebe$t*: de pni*xx+ venirE

at*y prln e'*racl$r$[ est gi p,rin sccrp*{ si, ..Atcxncic&nd
venire ne refqrim l* nagt*rr-la lui F{r[s?as
fi;] oirl, sumnut venineJ pe
c'1ncl vnlbirru clesp're a Daua ve'riiro

vc.,rl

pfim*nt umilit gifiind jud+cat

in!*legem pr.lgorsrea t ui pe pxnr$,nt 1,rtru slavs per"r*r,u

;t-i iur:,
F*lntru a ar*ta cst de evicJent& e$te ctiferenfa
eJlntrer crfn dr:ru6 *v*rrirnonte.
sf. rigorer Falanx+ n,
Frirnl veni'o slava lui *umtrercr* *r tErst
+seglnss qie trt*pur ile {&F [-a lua:t pe*tru
a nr; nt*ntui,-{t
Ltticr*a rjq.*mrre:elascs est*t aseuruss la
Ta{i$l, in #r_rptrlSSu **ldenp*triv$ rjuffinqe*iesr.
$cr atc:rir
Tntrr:aga l-ui slavdl sn va ar,5ta strs'lucine{
n'r,ir+szt+at g,i str6fr:tg* r*fi.r*trrt**te
co}[u,nile lurnii,,.

http://biselicaicoanei'r'o/catehism/sfalsitul-lumii-in-teologia-ortodoxa./

67-timpul-celei-,,, 18.0g,2015

Timpul celei de-a doua veniri

Pagina 5 din

Domnului (Parusia)

*t D*Ftn*$ul" ei* atirn.relli$e $fi*$i}nr Aposl*li 5i *

"venire
car* se trucur$ daja de lmpHr$lia l*i *ururnaaeL*- Per*s;a este Ltn fapt de alet*E*duit, c6ci
im*qliats a txtur*r aqlor rar* se !nS*i*se; dar vedere* Lr-*l prcsupuna schirnbar*a {irii *n

Se l,rem* ce sste ses{it$ $e cuvSntu{ ag*rraiiptic

,ludecata

*ttirne, eataclisnrele

sus":t

{*c*

?n

ist*rle" $r, nu {xme* lst*ric$ va veden Far*sia ci "'a*} t*ti vot*

fi

x\d,s?} ""

T*ate s,,zerzi sntele s*nt shatol*glce, mai prqsus de raElu*ea qt sim\urllv t,rnq.$lt-ri, de aceea Si M
Sesc*B*rlt pe Slnc gi x* t$esc*por$ !*ate $u*yurlle {s ss u*r fnt*rnpli* p* m$sur* pr:teri} noaE'tro cj

f*t*sls$ isia$inigis*g:ror*nt6ric$ei nun'rai*g* enii, *hignuigicr"r $uc*"rrile 5itapt*le pSniSntc

evenirne*t*[e eshatolo$ir*, itr*p*litul Hierct]i**s ne t*vag$ ins$ *$ tn efcrtul r-lostfu d* a recur
evenirnentele "nx trebuie sf; r:e limit&rru ?a repreaent6ri*a p6m&ntegtisl s* pierdcn''r *ii* vedEr* el
rj* vrssns *e FlrlstnE le-a f*l*slt tr*buis s$ it p$strHrn
e-iindresta pe *ameni lo F*cSin$H""

Tnrisgaturi: c*ci

Tn{o!usr..rriiQ

"xi$nci

fXrX ;:

l+:

Farusia a rlslcat-* ?n sni*$i{* **rnestl}*r 5i ilr viale l*r a fntt *c**a ; ti

tru"rplini" Ae** ai mare gi impartant& psl"ltru &a:ctinwl nostru rHr*&ne nQgf-iut* nlci de *annenl, rrici
lvlsnt*it*rul yre islvat$ c$ c*asulljudecsgil est* cnn*scrst nrsrnai q$c TatS$" el*r aceasta r:u insoamrt
Frsb,lerna {sa r$are

g}e

{*r*

F*mErere* slr.! {u{t$*$te c*n$ tra veni Xiu* aseea. Sf. S}rne** }$oxl Te*l i*terpr*t3.*tS text*i eJ*
tnvags cS: "yl}ffiani nu g{i* de*&t $f$e"rta Trsirns. Sunrnsnclrss fsa Una g} ttlsd*sp$$it*. Furnrrerc
Tat6l, Fiul Si Sf*;:tul *r:k {eare au are*api f?int6}, gtia ceasui c$nctr iuma* se v* sfirgi 5i F{ristcts St
p6s.r5rrt. **ristos

cS ns gtie ceasut aeela refenirrdu-$e {*

efirft6

cn:*l

dir+ Elgl nu $* firea 5* dr.tr**c

Ace*st$ ascundsre a c$ip:eisf*rgitulr.ri *unriieste cu adevRr;xt us'l se er alTrraitei pedxg*giittivir:c

{erwrl:e:e lumea ru st6r$itr-rlei *p*caliptie" "S*pH cum ornul nu ajuns* s& tie tercril;rt e}* s{*rgitr
nt* ?pi

{ri**i}$ts vrem**

sf&rg?tuz?t*}. t*1. *s?{e?

xiq&Eu *a

cx?

va fi ter*riza{* tJa s?Srgitt*l si i;r*vltall

r:i6erri n$ $t;e e*nd s* va pr*duee *1". $f$nta $rriptur$ srs SxwalE astf *i *S sr-l este netesar5 cur
perutru cS "n* *ste alv*strq,l n gti anil s*$ vysm!{"rvi}e pe ear* T":tSl l*-;t pt"ls i* st$5:*ntr*s Sa"{F;l5.rt<
ne eS sf*Sit*lu* venl pe *e*gteptate "ca *n {ulger care stn&trate ceri;i cie l;l t
*ntuiter*l rre
?ntr-* elipire"ilr-:ca XV|1,24], s&u "ca u1 f ur n*aptea"{l Tes. \J,'}-2} care p&trunde iil eas* pe ftsciln5
'Fnivegheali deci *& nu
celcare" $ncheindu-5i{nv$5$tura de pe nruntale {*Ss!i*ilor neindeamn$:
$onr*uf vCIstrur".{ ate$XXIV.4*}" Adie#?xv$!$tura qrtoqi*N$ sus$ine cS atitua:$\nsa p care tret:ui+

crcgtlnuifatfi *e ae*a *rS *engteptatX nx sste q$s a ealcula data prin int*rmeeiiul Stii*lai. aga cu:
d*vedit fa:cercsalfe {;n*ra dintre erni care &a {r&zaI. c& !'4rlstos vtna e&nd vor ei" ci }"Aristos n* Tnvati
eugetul n*str*, sS nu fis: tSrS tie Srl"l$- ci si{ firn tu luare-arni*te la *ernn*le ti*tptLlui tntduluna
jn*intea Danrnulxi. $eci t*tc$eaun* ggalx p*ntru a duce o vixt$ **irtucas*. "T*cnr.:i pentrr-l ;] .!ve;)
ts.rfric*F$t*area judec*t$ a lui *{rist*s. Su*ra"lsxeu nu dez.rrXlu}* data st$rgitulrtl lumii. ttii lasS pe

?n

veie p*nE

i* xlti*ra

c?i$:S

* *xistarr{*i

te r",

iisus $.$rist*s Fi*i lr.:i *umnexs*, tatrorulTngelep**snii, $ic'r nsspusa lui itlblre de carnsni *ur s'r*-a [6t

e$teptsres 5a, ci pp-a descoperlt s*n"lnele Far*siei, CHci a5a cttm i.a ?r:cr*dintat pe apaslcf! prin t
lurr&t*r cH Hl este &4Esia cel astsptat, C*se x ven)t |n {r:.sne s& * ridice dir"r.irtgu? r*i:iei p$r:ta..rtrtri, ;

http://bisericaicoanei.rolcatehism/sfarsitul-lumii-in-teologia-ortodoxa/67-timpul-ce1ei-...

18.08.201 5

Timpul celei de-a doua veniri

Domnului (parusia)

Paeina[6/din

\/

u.

sa sLlrpe prin nroartea 5a pe c$J cs. elro s+silsnlrna rnonlit"t$vr, l[,14]

gi*$ "va fi cu noi tn f**te zit'l

veacEilul"(Matei XXVII[,20]. teit aga Hrisfas * ginut sS ne innedintcze
cS EI, F?nl tui Dumnereil, va
ca sii |ud*ce lumea folosind'u'Se at#t c]e pitefe
9i ir*raginiale eveniment*luifinal cftt 6i c.fa enunrr:r
vor prerncrg* Farusia.
lnc* de

trelruie r*finut& t*vligstur* Etseni*ii efespre aceste $smne cate asigurt eS r-:[er
a
cJe MAntuil^orul pi rJ*pH El
5lv*r Ki$ta p*nii ta #*rglt, "tn vr*m** tui Hristos far,iscli ssclucSe ii r
fa tneaprut

si

semnele vremr;riton pentr'u a afla dae#' Flrislos rrenise, dacs FiuN lui
Dumnezel] ra r:urnva pe pilm
'lesfam*nf
in Ver:hiul
pr*felia
el>ltst*
tui *anietcleslrre *ele I0 de

s$pt$ni*ni dp ani, 480

cle ani cJ
trebuia st vin6 5:erttru prima riar"!i. Penlru aceasta Arl'Ar:*ui'fo.ruIii cear,fs
,'faga
spr-ln$ne1 rS
cr-:rului
elar sornnete rrremurilc*r n* putefl"(MateiXVI,S!, ?nr:S fi$*ntuitoruf
le-* mxldal" s*rnn nu nurnai eje
gi etespre irrvielrba 5a: "N'earn vlclg'a.n gi desfrSna? cer*
sernn gl selrnn fiiJ se v,a eja iui decit nuniai
lnna.iMatei XVl,4), ;:rin toat* acestex fnvlitHnr cS p.r*ncip*fu} tru*ru pentp-i
6ci lrr: esfe sd ne face;
preqyfitim suffetele pantirtt a i* lnfeiege, s$ nu
c*i.sper$n'l sau sS 5:i*sele,*x erecfi*rga cea *devdra15,,.

Itlci toii' suh ?nqlrurn;ilaa Blserieii, studiern semnalE vrcrnuril*r pe*tru a

rcugi sd-L recunoagtern 6
propnv$eluie Ster inv#!f;tura *shatr:log,pic$, c**r"?n ae+la5i
pu
Lirnp:;rfirrri# c6.
est+ furru ugor sH intel
q:venlrnentele fiec.Srel gene'ra$ii. "Dacfi
vrem sS av*m + interpretefe &Litentic& a sernnel*r vremur
$e c;*r* tre buie sE-f st5p,tr"rim cste o cunc*gt*re, *rtoc*ox$ temeinlcii. Aelicit treb*is s$
avem o r:ur
$cripturi, a isloriel bisericegti" a erezitl*r 6i *ronilar c*re au atacat ad*v$ra.ta
?nlel*Eere * cJaanrelr
r-nneior vremurilor

dirl urm* de cHtre Biserie$". Prin aceasfin ?ngelegere cie b;:16 *e gr6sim pregl
se*nlnelor vrr:rnu*ril0r" n*tul[:urpfi. ctrnus<;$nej cH dei*r cei lunrin*gi pril
dese*perirc durnneteilsq:i
se

seaf

ra

cS se apropie ace lo ziFe trrsd n,ici ei nu

gtiu

exact. Fiirintcte $t&niloae rre tnval6 cH ,,acest,

irlcliccl cLr oillf*care prni:akriiit;:te apro;:ierea sfArgltr*ltri c**r gi

ele siunt $uF)tis unei aartrlguitdli, ar
va fi' un'ii se vnr?ndoi de ap.tapier*a sf&rgitt-*ltii,."5sm.nele sf&rgiiulLri <iate
de

SfAnta S.c'iptr*r* par

caracteristice eJar nu pot fi identificate cu sigurarilH efeplinH din cauea echlverculli sf6rsitului.

Semn.efe Farr"lsiei sunL d,eserlse

in mod evlel.ent la h4atef XXlv gi xxv" urmte L4$,ntulrorullfnvag6

sfilrgit*l lurnii va veni atunei c*nd:

Evflq

a. f t\{1t,XXtV,t4), elar: ctegl vestit* pre'tutindeni, nu rezu

prlmitii sau cr*lt-ltX d* tcate Fc$:arele. Apnide f n predlcarea Evanghelleila toe{e p**ryruri}+
$i r:
mai trqr.e un llmp CIarec;]r$. "Ved*rn ast$aiellFva*r67heli*, ente tr.aalus$ l*r sute de
*in"l*:i, fa apr*;lgt
p&rn.lntului, iar e regtinisnru{ srtnd*x *ste pr*p*v&dr"rit in a6rr*ape
fiecare garii a ix*lii" fn Afriea q
iil1presiottltntil: ?n uganda" Kenya, Taneania, Congo, dc ;+col* r&+pgn4liriclu^se rnai r.lspartc,,.
Sf intii Arlnstollved*au fmp[inidtt-se ?nc# din tlmput lor acest smn
*l ap:reipierii sf*r.gitulLri

lunrii
Evlngholia *T*st fifttlrrlstIi ir: ace-a epcc# ?n t*:at$ lulmea .r{:e[u.ritimgr. ln+periul rcruan fiincj.f*arte
\1rerne (Lc.tl't}' MSrturisire'a Apustalltc}r r-}e este arfitat& la Romani X.tS:"
lnt"ot piim*ntul * iegit ve
nrarginile $un-rii euvit"ltelc t*r'", escieiau fnf$p,tult por*n:ea i\4hr'*uit6ir;ltul {Mq,XV{,XF} prial
eftrq sf
rdrn*n*: nir:i urr pcF*r, flrie*t dr: mie, nici * {arH pe pHrni$nt" undE sS g* se fi p:1.1yp+v&c1*[t

$vangh

fericittl a m'&ntu[rii e*l*r c*

v*r

prlnni g[ v.c,r ereE*e

Tlr

ea *tr toats inirna [or.

htlp://biselicaicoanei.ro/catehism/sfarsitul-lumii-in-teo1osja-ofodoxalS:--tinn,,l-r,clci-

ie nQ,^r<

Timnul celei de-a doua veniri

Pagi

Domnului (Parusia)

in

precur
C*nvertlrea ir"!{{e$u}r:i pcp*r *$*reu ia ere$tinism:"$i astlei ?ntreE lsraeiutr s* va r**n}ui,
'ft{*ertdin$* luciaik:r ?n listi
v* \rent Sabg$tsrut giva Tndep$$* xatresiuirile d* ta lac*v"{fis?x'}.X1,36}"
din urrn$ iudeii, "g'
eare il erbligat pc Ap*st*$ sS predic* &va*S!tolt* il*en'1ilri[sr. Sar in l,remurl$e

dwdamxlL se'-ra fi i*rptinit, iar t*1*stt1, c*nvenirii

sgtifrs *S acsasts es*v*rSir* n iu.$e ilxr {*tvgi '^ilil $irr} {* t* sE

vor tmbr6giga $vangl.relia, Atunc + l*g&m*r*xX

*em&surat. rints!* $lsriii*ae il*

cs1o

'i*g*leag$".
F
\$enirea lui $n*h Si {li* tFapte Xl,3^?}.1r) VeshiuiTest*ffi*$t a* foEt d*isfi*ti ci}re nlr ar: murit:
*af*c. Ace9tia 5e v*f Tntoarc* ca dai
cer gi n* * rnai fcst gsi?, lar liia s-a rie*ica? *a cer infr-un

*r

le
vor predica tnrpetriva luifu-rtihrist. $iie va r,*nbiiudei!*r cHci "tiua Trnpbca pe piirinti 5l c*pii 5i
lseui l*r"- {Rdt.V$}.'!t}, i*r Sn*h va vorbi rst*riaigisaw:enl, dsse*s*rinEiu-* si trust$*dx-se <.u A*tif tris

u"

urrn& vcr ti?*fr$*g$.

F*r6d

ameni ss va rdri

{Mt.

iV,1fr,tg} astfCIt ?ncflt mui

cresirrle fii*d amssili tJ* prs*r*ciA r*iscin*pi. e*rept urmor* a aetstcr reNe Tn iurne s* v*r r5sp,*r*
ca:tn$*rx3*rsts. r'i&asc$l1ar*a rJ* p$rin[], ipoerixis, ur$. <*esfr*u gi ir*birsa tutxror l;crui'ilcr rJiavuli
T*at* *cestea sunt csvx $fs$ S*ilar;ll c.rr* ax fsst gi v*r fi tstdeali$]*, pcntru fi so ill"Itsa cun*;$t

*pr6ep*. Friri ele, Sllt*t

srod*s. "*eei- pr.*pciu-zls ete !"?u st,r'|t seffxl* i*dic*t*ar* c3 s{Argitut es?e
d*sc**er* *urnai *t*t c$ tu*te a{*st*s trebuie s& *e int*mple inaintea sf$rgitr:lui turnii",
$ aI Parcisiei, csci acest aa{versar ai lui hlristcis care incea
Ftr
cregtinismxl gi vr*.1sR tie uitin'lul mare ccnsuc*t*r xliurnliva veni pe pBmSnt s6 r:*rnbirtb $re
lotui cuival ne a
de di?srite r*ij!*ae*. ''!ns*gl firEa tre;i Antihrist tarzt+-Tmp*trlva. irr:itatie a culrra. ?n

in*l*
clnevn cnr* t{ v* imit* $e firistr:s, i'*c*:rcSnd sH *nrH**sseH pe *;*menl" Msntuit*rr-lllns# ne
precauqic* s$ eru *e t*5*le *irsr*nl: "Vedegis$ *tt vS ?r'r5eie carEv**'*t$trc.X$$t"5]"

*u

ii" pri* car* {*g*legelnr deslgt.ll" r*c**struirs:x T*nrpli:l

"{c*st ss$}$ est* {*6at *e
q6{re *vrei gi *n feld* profanare a luida e&tre An'tihrist- p*ntrt-* (are ss va racnttsirui, rrti:ment irr
dt httt
car* *flrnd cS }.{r3st$s ua lqnisS irnpsnEge;lsc$ p* pHrn$nt tlrnF d*l * mle ds ani vor clefilx
acssta *ste s*r:ltr*lvenlrii lui Hrlst*s.

esta'sefiulu?v*xirii iulAri(lhrist, csci f{rls{os ttu rn

p*ntre; a deschie.ls vegr
Terirplu, Temp?ut a foat distru:. ?trist*s',a* lreni *a sf*rgltul wr*rnar\lar &*ar
c*rurilur. Singur*l {:ar* \.is sqni ia T*wp\u va fi Antihrist"'
pe c.er va apEres
Fe t*nrsiu$ S+:**etagiel cregtis-rii *rtcdccgi 3:rve!-* cS F*rusi* se va tnts*rpla astfel:
putere 5i m$rire nlu}ti
Crucl {Mt.XXi-v*,3*}."*uFS aeeasta, Ss ns-tt$e va erh*r! p* nurii ceru}ui cu
ing*rl {nfrLXVl,Z?}" Elv* reven.i cu acrlagi$e*p *r aar* S-a ?n$iIat la c*r {Faptq 1.11}. Cdat* rtrr<lnt't
Elseriea

*riod*x ifivaEs *iirr*p*trivs

c5 ac*sta

ged*a Be trsnul m$ririi Sat* gi iri fa[a t-ui vsr {} adusali pcntru iudecat$

{*ti cei?*viati

5r

t*i

ce vt

p& **t {tTes.XV.i3-$S}".

$fsntut ApnstCIl Fetru n* preri*tH Fsrusia ea o ei :"Xiua $sff1nuli.il"{tt Ptr.13l"1*} pe care 9i Sf ,14*n *

http://bisericaicoanei.ro/catehism/sfarsitul-lumii.in-teologia-ortodoxa/67-timpul-celei-..'

8.08.2015

L,
yaslnd/^u.dm
" \,,/

fn ccrnpar*fie eu s(eastH via6$ c;rra iru

e:

v*m vcd*e ar$tar6a stavel l-ui. arilitarea DornnuluI

li:

fncy:r'ii put*,rii 5ate"(l Tes.[.7]. -9f&ntutS.lrneon FloulTnatog spune.cfi "zir.ra cetei ele-a doua Veniri

er

Itmpul celei de-a doua venili

Domnului (Parusia)

Juciecfi,lii"(l Fn.tV,17) deoarece qKp:rlmi!

er

n:o,u6

sau esfe Eiescri:i* e;l '';'-iua da pe urFrt6" e$ntj

rea[it

D*i*nului nt* peltru c$ este ultima di pa rcest p$m.6nt sau pentru cfr it a$teS:tiim g:e t{ristos, ci ;:,
f,jurnn,r*zeui gi St$p*nr:l tu'[urcr v* str*til{:i ;:rin sl*va $u,rnneueirii $ate""Atc}nci" tcate cete vil:lirtc I
fac* lor pontrLr F&c&tCIrut e*rului gi at pitmsntului gi Cc'l p* **r*
atunci va fi eleop*trivH zi gi Durnnez*u'.

gi vor

DacS Sfiinta Scriptur$ nc

tnval$

ne

hil pHmi\ntepti nu 1l pct

S*il&ral$ a txor{i[*r \?a avsa.] loc la sf$rgitut]umii, iar:

sf$rgitul zilei, la mie,r.ul na$)tii elc:oarece [.{r:[stos ainv]x* [-l rnler*l ix]pgii fMt.XXV,6), Fisoric;l. prrint
rnigc6taare "lat& mirete vtnq Tn rniezirl nopgii", anunl$ cH a doua venlre .;r tt.ri Hristos se va sHv*r"gi
eS ?nvieroa

dcloarer:e r*up:ii cur,n nuapt*-;l este tptde'eurm urrn;*tii ei* diniineagE, ia

fet*lctupH

a<"+lr no*6rtr+

terr

dirnin*a$a zi[*i ferlciriisau a un*i munciveprilc*, Ses]gur areasta tr.ebui*lrif*teas$iln mor] fi6ura
Farusiei va veni pe na:a$ts$rtate" f$u trsF]*-$ie sS {in:l pract}m aceia eare r*d:e;:u zic,lnd cS "$orn*ul

dinciu*nc irnbuibHr't{or gi rrelegiutrilw f lrii e*:lci p$c&toase eJin om, c[ tr*buie sS rre pregiltim intr:r
Tnlelopte., veghinrl sfi nu se sti'np& credin!.a giel*rinfa *rr6,toare a noastrH. cJupi{ lmpHrdXia lui Dur
liFlr.lfl* c* Parusia "intsrzie", ci :;unt*m r:onvi*pir& *urnricxr:u;l hot$r$t sfi <Jea ,-rrneniriiti*tp r1*l
$

trtrpotmelli in'trrra t* grij,i g,itntreh,sri carq trec <Jlncalo ele d'r*ptul, cie creclintr;
r:rraslrii de a cereela "tatna fu:i Dtimtrc:cil'.

indr:nptare

"f fi,r$ a me

$$ser$ca *q*ane$
Pr: focut s;ru ?n

$*Ter*tn

preajrna actualci biserie i *"clasat:&

inol-iurlrent istoric

- se atla g:e l* 1.6*1-'ISSE

un mic sc,hit

de l*rilrr,

d* visttet

www.basilica.r*
u{wer.tf:initas, ro

www.patriarhia-ro
www,stunt*par*scheva, be

A'filia

ffrra:i: niru:l'{,

www.:f in ti i-inchisori lor.ro

O Siserica lcnanei SSSS - *S15. Tcate dreptilrile i'#rsrv.at*

http://biser:icaicoanei,r'o/catehism/sfalsitul-lurnii-in-teoiogia-oltodoxa/67 -trmpui-celei-,,. 18.0 8.2015

cuvant al sifantului Efi.em Sirul despre a doua venire

Domnului Iisus Flristos si

d... Pagin

n6

-1

w\d

lc;,;F

ffiffiffiffiffiW*ffiWKs
q)lery*il)*
Ffl.t*ntul fu!sc*rii Stsristitcr Snt*d*e si dtst fl"4*td*w*
ACASA

L-psi"clo$a,RM
-P-_o-zilip.B-i"s"-er

jp-ii

Adiqo_]p-bridice

Video
Bibliolec4
Contacte

AQa$a > $fin1li p[finli

Judecata de Apoi

-q-e-

i11vp13

> Cr.rvant al Sfantului Eflern Sirul despre a doua venire a Don-rnului

Jisr-rs

Ilristos si desple

Cuvan1 al Sfantului Efrem Sirul despre a doua Yenire a Domnului Iisus

Flristos si despre Judecata de Apoi
Publicat pe Feb 15, 2015 in

-$"1111ii

P-a{llli"tls

i"n"-v--414

ti auzit. frati iubiti. cati Sfantul Botez ati luat, cltnt vom fi judecati, si currr
va
zicea
ProoroctLl:
,,Pentru ce ma tem in ziua cearea? Faladelegea calcair-rltri llleLl lna
iese snfletul din tr.up. Pentru aceea
I

nconj Llfa

singurel, gol, fara de a.jr-ltora|e,

Ca va veni ziua si ceasul, fi.atilor, cand va lasa omul pe toate si pe toti si se va duce singr'u'
si in ceasul in caLe tilt stie,
nu
nadajduieste
cale
ziua
in
in
indrazneala,
fala
de
negatit,
ilsotire,
de
far.a
fara de ocr-otire,
si dr-lt'eroasa, si
iutltnecoasa
ca'd se desfata, cand agoniseste, cand benchetnieste, cand nu se ingrijeste. O no-4p!-e- adanca,
ai trebuinta
povatuitoli
mLrlti
De
se
duce.
se duce ca un osandit unde toata firea oamenilor care au primit Sfrintul Botez

in ceasLtl
atunci, o, omule, de multi ajutator.i, de urulte rugaciuni, de multi impreuna calatori, de urulte fapte bune
lnare
inconjltrarea;
tnale
tairra,
trate
si
cutremurul;
frica
rnare
si
stafea
atunci
despartirii sufletului de tr.up! Mar.e va fi
itrtot's
Sillgrrr
mai
nlt
s-a
ninreui
de
uude
cel
nernalginit,
catre
veacul
duce
se
cand
de
acolo,
lumea
catre
trecerea tr.rrpului
ceasul acella, si nu alt ceas. Singura calea aceea, si nu alta cale.

calatori' ArIar
Cunrplita este trecerea, dar.toti printr-insa vorn trece. Stramta si necajita este calea, dal toti printr'-insa vom
nir1leni nu poate sa o
si
taina
rroltii,
este
si
nealatata
bea.Mare
pe
il
vor-n
altul
si
nu
pe
dansul,
pahar.ul,
dar
toti
gr.eu
est,o
si
pe acestea nrt
po"v"st"as,,u.Groaznice si infi.icosate sunt acelea pe care atr-urci sufletul le patineste, dal nici trr.rul dintre tloi
lata, lre
intelegerl.
aceasta
lltcrat,
am
orice
stiut,
am
Orice
ie stie, fr.atilor.iubiti. Nu rnai veclem nimic din viata aceasta.
nta Va
acela
inainte,
trinris
arn
Si
orice
1-am
dobandit.
pe
acesta
acurn,
lucrat
arn
ducem si nu stirr unde vom fi. Orice bine
acesla
in
ceasttl
pe
citteva,
am
rliluit
De
folosul.
acum
fi
nrie
imi
va
acesta
pamant
am
agonisit,
pe
or.ice
si intampina. Si
nra

voi milui.

De am acoperit pe cineva, aculn rnavoi acoperi. Ca strarnt irni este rnie si greu ceasul acesta de aclttn, al iesirii sLrt'letLllLri,
m-a apucat. Intunecata irni este rnie noaptea aceasta de acum, ca fara de lod r.n-ati taiat. Grea itr.ri este rrrie
ca
'epr.eg,itit
calea^de a.curn, ca nici o merinde nu am pentru dansa. Ci laclimati pentlu mine cll amar si plangeti itt'tpt'ertna crt trine,
patirniti si va r.ugati, ca sa aflu acolo putina rasnflare, Nn cel multe, caci arn pacatuit mult. De ce irli aprindeti lr-rmanari,
.u ng nri-,nr-n apr.ils candela sufletului r-neu? De ce ma puneti pe mine sicriu ca pe cuviosii a cal'ol viata si obiceirrr:i nu learl ur.rnat'/ Vai mie, cum pe mine insumi m-am amagitl Cum pe rnine insumi m-am batjocolit, zicand: ,,Tatlar sLlnt, sa rrla

http:i/wvrw.aparatorul.md/cuvant-al-sfantului-efi'em-sirul-despre-a-dotta-venire-a-do...

8.0

'20

Cttvant

a1

Sfantului Efrem Sirul desple a doua venile a Domnului Iisus I-h.istos si c1... paeina

indulcesc cn dezmierdarile vietii; cu indestulare sa ma cleslatez in dulcetile lumii, sa-mi ingrijesc trupul, si pe ur.na
pocai. ca iubitor de oarneni este Dumnezen, si neglesit ma va iefia pe rnine",

{)atn
n-,u

uoi

Acestea ganclit.rdu-le in fiecale zi, viata lrea alr clieltuit-o. Ma invatam, si anrilte 1r.r luam. Ma sfat,iar.n, si
tadeau, Altzeatn Sfintele Scliptuli si nu credeam, si iata acum nept'egatit m-a apucat, Anzeam despr.e judecata si l,am
totul in batjocura. Auzeam despre moat'te si ca uti nemrLlitol petreceam, Iata acurn nepocait am ajuns,ii nir este cine sa na
izbaveasca, Caut ajr-rtatot'i, si nimeni nu este sa-rni ajute, Iata ma osandesc, si nu este cine sa rni mantuiasca. Dreapta este
jr-rdecata lui Dutnnezeu, De cate ori mi-arn fagaduit sa ma pocaiesc, si iat'asi mai rau am
lucr.atl De cate oti am caznt
irrainte-I, si ialasi nr-ani lepadat,

Acestea vorbindu-le catt'e noi cel ce se saval'seste de naplasna, i se leaga limba 1ui; i se schimba ochii; ii tace gura; i se
opreste glasul, cand stapanitoarele puteri ii vin; cand inficosatele osti se pogoara; cand clumlezeiestii zapcii cheanra
sufletr'rl sa iasa din tlr"rp; cand ingerul cel nemilostiv cele ca la divan pe noi sa ne traga, pe car.e si vazanclu-i ticalosul o.r,
uracat' imparat de-ar' fi, macar silnic, macar stapanitor de toata lumea, tot se clateste, tot tr.e1-rur.a, tot se tulbr-rr.a,
tot se
spairnanteaza,vazand puteri infi'icosatoare, vazand chipuli stlaine, vazand fete asple si posomor.ate, vazand rar.rcluieli pe
care niciodata tlu le-a vazut. Si intlr"r sinesi gandind si zicand: Bine este cuvantat Cel singr-u nemuritor.; bir.re este cr-rvartat
Cel singLrl lnpalat vesnic si judecatol nett'ecut, si Impalat nemostelit; si rnunca esti vesnica.Ce este catre acestea
rmpar atra cea pamanteasca? ce este stapanilea oamenilor. cea vr.errelnica?

Iata cr"L adevat'at Osti Celesti; iat4 chipuli inf icosate ale parlii celei infiicosate; iata ostasi tari ai Dunnezer.rlui Celr.ri
tar.e;
iata lnternici ai Celui singul puternic. Acestea atLurci ce1 ce r oal'e le vede; ial pe noi nu ne mai vede, ci 1a puter.ile cele
ce
iL cl.reatna pliveste. Si toti oamenii care sunt de fata, spain-rantati facandu-se, zic unii catr.e altii;
,,Taceti, taceti, si tru supat'ati de aceea pe cel ce doaLme, nu stligati, ca sa r1u il galceviti, nr-r plangeti ca pe dalsul sa-l
tulbtrrati, Rr"rgal.i-va ca in pace sa-i iasa sufletr.rl; intlu male lr,rpta acum se afla. Socotiti aceasta, ca si voi o
veti patimi,
Cautati si taina aceasta sa tttl o uitati; r'ugati-va ca ingeli iubitoli de oameni sa aiba. Cacleti 1a r.ugaciune, ca
nrilostiv si
blalrd pe Staparlul sa-L afle. Cautati si de ceasr"rl acesta ingli iti-va. Caci ce este omul? Viel.r.re, tarana, umbra, vis,
Iata a
trecLrt, iata s-a dus' iata a tacut, iata a incetat, iata s-a linistit, iata s-a donolit. Leul cel rnr-rlt si nebiruit,
tir.anr-rl, si;ricuL,
inaltLrl, cel tutut'ot' infi'icosat acum zace, Si a trecut cel aratat ca un neat'atat, cel nascut ca un nellascut, cel
u.rult decat
s-a facltt tttl uitreni: Cel ce stapanea se stapaneste; cel ce lega s-a legat: Si iata, se duce unde il cluc ducator.ii.
',rulti
aceea vor piel'i toate gaudLrrile lui". Atunci, luandu-i ingelii sufletul, pr.in vazcllh se duc, i'tru car.e stau
irlcepatoliile, slapaniile si tiitolii de lttme ai ptttelilol celol potlivnice, palasii nostr.i cei amari, vamesii cei cumpliti si
luatolii de seama si zapcii in vazduh intampinandu-l, cel seama si il iscodesc si aduc inainte pacatele omr"rl'i si zapisele
cele din tiuet'ete, cele din batranete, cele de voie si cele fala de voie, ceie priu lucruri, cele prin gancluri, cele prin
oiu."r.

,,In ziua

arninte,

Mtrlta este fi'ica acolo; tnult cutretnulul ticalosului suflet.Nepovestita nevoia pe care o patimeste atunci cle la rnr.rltitnea
nlilioanelot'de vlajrnasi, tinatrdn-se de dansii, fl'angandu-se, clevetindr-r-se, irnpilgandr.r-se, opr.inclr-r-se ca sa
se
salaslttiasca itltt'u lumina, ca sa l1u intt'e in latnla celol vii, Insa sfintii ingeri, pe snflet luandu-I, il duc. Iar noi tr.'pr-tl 'u
ca pe
Itll strain si uel:neruic din casa luandu-1, la rnormant cu salguinta il ducerr, Si vedem acolo alta taina mai mar.e si tnai
inf icosata. Si oa vedem molti rnici si mali impalati si prosti, tirani si lobi, toti cenusa facuti, o tar.aua, un pr.af, o r.ea
pLltoafe, o ptttt eziciuue, ut1 vieLnte. Precun este alapnl, asa si incuviintatul; plecum cel tanar, asa si cel batr.all pr.ecLrtl cel
slabarrog, si cel pr"rtelnic. Cu un chip, cu o forma in molmant zacand. Si zicem unii catle altii: ,,Iata cutar.e si cutit.e. Acesta
este cutate iLupa|at si acesta este cutare tit'an, iar acesta este cutare voievod, Acesta este nepotr,rl cutar.lria si aceasta este
fiica clLta|Lria. A.ceasta este tanat'a cat'e odata se nalucea si se tlufea; acesta este tanalul ce mai inailte se irnpodobea",

Acestea de lnulte or:i cu suspitir"rri zicandu-le la molniantuli, laclimarn vazand taila cea male si iufl.icosata, Vazand ca
toata tiue|etea acolo este necunoscuta, vazand ca toata varsta acolo s-a lisipit, vazand ca toata fi'umusetea acolo s-a schimbat, vazand ca tot ochiul acolo s-a stius, vazand ca dintii acolo s-au lisipit, vazand ca toate au cazut si toata oste'eala si
tluda lumii acesteia at cazuf. Si glaim si nimeni nn este sa ne anda. Plangem, si nimeni nu ia alrinte. Pe lume ii st'Jgam
lle cei ce zac in moLmanturi, si zicer.n: ,,Unde v-ati dr.rs, fi'atii nostli? Cum petleceti, cutn va aflati, cum pe noi asa clegr:aba
ne-ati parasit? Dati-ne lloua vl'eu11 cuvant p1'ecurn graiati oalecand, glaiti-ne noua; r'aspundeti-ne noua. Si pr.aful acesla, zic
ei, cat'e este inaintea ocl-rilol vostri in rroLnant, talana aceasta pe cal'e o vedeti, reaua aceasta putoal.e, oasele acestea

lttil'if;J,Jiil'ffii;l3.Tili;: ili:.::"i"iifi*,iffii,fi;iilii'ffJ;H 5:."?;J;J'.'J:IJ:Jiff,"J:il?;3::::l

va dezmierdati, Viermii acestia si cut'gelea aceasta intinata sunt trupul acela cu care impleticindu-va pacatuiati.

Vedeti si infi-icosati-va; cunoasteti ca atunci cand, iu patuli pe sotiile voastle lasandu-le, cu curvele va irr.rpleticeati, atulci
iu tat'ana si in tina aceasta va tavaleati. Cunoasteti ca toate madulat'ele lol sunt tina si rea plrtoar:e, Nu va anragiti, o, tineri
ci ti'.o,'o
Ao rLr.ruv, rrdpl'iceputi
-.
Jr
Lr'uLU f^r^
r4ro uu
fara de omeuie. Ca este judecata si lasplatile. Auzi si muncile: este iad, este rlunca fara
'-i'.t.
de sfarsit, este iirtltneric uelr.tminat si este gheena nemangaiata Si este vielme neadolmit, este plans netacnt, este scr.asnir.e
tteittcetata, este scat'ba netamaduita, este judecata necautatoale in fata si sunt slr,rjitoli neier.tatot.i, este plalgere amar.a si
vesn ica".

http://wwr,v,aparatorul.md/cuvant-al-sfantului-efrem-silul-desple-a-doua-venile-a-do,,,

8.08.2015

Cuvant al Sifantului Efrem Sir'ul despre a doua venire a Domnului Iisus Hristos si

d.'. Pagin

in

:i
SI

I se va scula, goi si impilati, cand toata gura se va astupa sl

zice Daniil: ,,Priveam pana ce
toata limba se va marlur.isi, cand raul de foc va curge pe dinaintea Judecatorului pentru care
mii si mii stau inaintea Lr'ri
foc
arzand;
Lui,
rotile
para
foc;
de
scaunele s-au pus si cel Vechi dezilea sezut. s"u""ut Lui,
deschis"
s-au
cartile
si
a
sezut
si milioane de milioane ii slujeau Lui. Judecata
pe ziua aceea a blester-nat-o lov
Aceea este rziua si acela ceasul pentru care zice David: ,,Pentru ce ma tem inziua cea rea";
stfica si-l va supune, adica pe
il
va
male
pe
cel
chitul
zicand:,,Sa o blesteme pe dansa cel ce a bestemat zirJaaceea, care

diavolul".
pentru ziua aceea si alt prooroc azis: ,,Iata, vine Domnul; si cine va rabda ziua intrarii Lui? Cand Dumnezeu aratatva

aur? Uncle sunetul argintului? Unde desfatarea? Unde benchetuil'ea? Unde vor'
si zic:..Sa nlancafiI si sa bem, ca maine vom muti?"

Unde caii

fiui" a.

fi

cei ce lrananca

lui? Atunci
Nu ati auzit dumnezeiestile Scripturi, ca va fi judecata si rasplatire, ca sa lasplateasca fiecaruia dupa lucrufile
gatita
voua de la
cea
imparatia
mosteniti
Meu,
Parintelui
va zice im'ar.atul celor. de-a dreapta: ,,Veniti, binecuvantatii
cel gatit
afara,
mai
din
cel
focul
in
blestematilor,
de
la
Mine,
intemeierea lumii", iar celor de-a stanga: ,,Duceti-va
diavolului si inger.ilol lui". Si

se

vor duce acestia in munca vesnica, iar dLep!-tn

vtatlvgtfa.

Caruia se cuvine slava impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Din: CuvinLte folositoare si de suflet mantuitoare ale Sf. Efrem Sirul si ale altor Sfinti Parinti
Citegte gi:

Cuvinte ale Sfinlilor

Pdrinfi despre dleapta

cledin!6

Sf. Ioan Gula de Aut':

"Daca Adam implinea
porunca postului avea
sa se mantuiasca"

, SfAntul

Chirii al

Ierusalimului
,

Ostenit-am intru
suspinul meu, spdlavoi in fiecare noapte
patul m...

Sf. Ioan Sc[rarul:

DESPRE CURAJ $I

FzuCA

COMEIITARII
*
Your email address will not be published. Required fields are marked
Name

_i

bmall * 1.*I

Website

)+t

- *-

l-

-....-.._.^-^-_-",!

l:

Comment

http://www.aparatorul.md/cuvant-al-sfantului-efrem-sirul-despre-a-doua-venire-a-do... 18.08.201

!l_ .

A DOUA VENIRE A DOMNULUI HRISTOS

de Preot Paroh Aurel Sas, Las Vegas.

ziua Domnului va veni ca un fur,' atunci ceruile vor pieri cu vuiet mare; stihiile arzdnd, se vor desface 9i
pdm1ntul gi lucrurile cle pe el vor arde cu totul. Dar noi agteptdm, potrivit fdgdduinlei Lui, ceruri noi gi pdmant
nou, in care locuiegte dreptatea" (2Petru 3' 7' 10' 13).
Iar

',Da, vin cur1ncl gi plata Mea este cu Mine, ca sd dau fiecdruia, dupd cum este fapta lui. Eu sunt Alfa 9i
(Apoc.
Onega, Cel clint1i gi C"t ae pe urmd, inceputul gi sflrgitul"...Da, vin curand. Amin. Vino, Doamne /lsuse/

22:"j2-1!, 9i 22,20)
,,gi
es;fe. "

mai
am vdzut cer nou gi pdmdnt nou. Cdci cerul cet dintili gi pdndntul cel dintai au trecut; iar marea nu
(Apoc. 21 ,1).

',lar

ceruri6 de acum gi pamAntut sunt linute prin acelagi Cuvdnt (a tui Dumnezeu) 9i pdstrate pentru focul din

ziua Judecdtii gi a pieirii oamenilor necredinciogi'

,,EI (tisus) a zis cdtre ei: Nu este al vostru a
(Fapte 1,7)

gti

anii sau vremurile pe care Tatdl le-a pus in stEpAnirea Sa"

"lar de ziua gi de ceasul acela nimeni nu gtie, nici ingerii din cerui, nici Fiul, decat numai Tatdl" (Matei 24'36)

pe Fiul
se va ardta pe cer semnut Fiutui Omului gi vor plilnge toate neamurile pdm1ntului 9i vor vedea
(Matei
24'30).
putere
gi
nultd"
cu slavd
Omului venind pe norii cerului, cu
,'Atunci

in prima Scriptura ne reveleazi chiar Domnul nostru lisus Hristos despre a Doua Sa Venire, cu semnul

de toate popoarele pimAntului, care vor plAnge, vdzAnd pe Flul

omului venind pe norii cerului cu putere gi cu slavi mult6 (cf. Matei 24,30).
dupd
Aceastd Venire a Doua a Domnului nu va fi in acest Univers fizic, care va trece, ci intr-un Univers nou,
sunt
pdmdntul"
acum,
"cerurile
de
cS
mai
sus,
prin
de
Scripturile
Dumnezeu,
9i
lui
Milostivirea
cum ne reveleazd
am putea spune: ca o casd a m6ntuirii popoarelor lumii prin, in
Dumnezeu,
p1n
lui
pdstrate
CuvAntul
gi
linute
de pe
iisus Firistos, peniru focul din ziua Judecd{ii, cind cerurile vor pierii, stihiile vor arde 9i pdmantul 9i lucrurile
cu
el vor arde
lui Dumnezeu (cf.2Petru 3,7-13),
nou"
ristos sd judece viii gi mo(ii 9i si
Fiului bmului (Crucea), venire care va fl

totul

gt
in

vizuti

in
Venirea

nirii, de Sf Ap gi Evanghelist
u" a fost
ntAi" trecuse 9i marea nu mai era,
"cerul
cel
lclan, care ne descoperi Tn acelagi timp, cdci
(cf.
3'7-14).
2Petru
a
ars
totul
pentru
focul
cd
(cf. Apoc.21 ,1),
' Agadar, om"nlre" dinainte a sfArgit prin apd, potopul din vremea lui Noe (Citili, Facere C"P.9: 7, 8 9i 9)' din
cauzi pdcatului 9i a nelegiurilor oamenilor de atunci, iar lumea de acum va sfArgi prin focul dinZiua de Apoi, din
aceleagi cause ale nelegiurii oamenegti gi a "pieirii oamenilor necredinciogi" (cf 2Petru 3,7).
Cutiemurdtor, dar ad-evdrat, pentru cd Fiului lui Dumnezeu, Care a venit ca Mdntuitor in lumea aceasta,
intemeind impdrdlia Harului mintuitor, va veni gi ca Judecitor, conform Sf. Scripturilor 9i a fdgSduinlei, cd:
"rlerul gi pdmAntuil vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece" (Matei 24,35).
Dar pentru cI "lisus Hristos - ieri, azi gi in veci - este acelagi" (Evrei 13,8), vine la fiecare generafie, familie 9i
pentru
suflet in parte, in toate vremurile, spre toatd trezirea 9i inleleplirea, spunAnd: cum sA se poade omul
de mult
cAt
vor
desfinla,
se
acestea
"Deci,
toate
dacd
prin
zice:
Scriptura
care
gi
Domnului,
Venirea
sfdrgitul iui
"
vi se cuvine voud sd umbta.ti intru viald sfilntd gi in cucernicie, Agteptlnd gi grdind venirea zilei Domnului, '
(lZPetru 3,11)

Dar sa nu uitam de Scriptura de mai sus, cd incoronarea imp5rSliei Harului, in care

traim acum, prin Venirea
a Doua a Domnului Hristos, cu toate evenimentele de care am aflai ca vor avea
loc, ne ingtint eaza chiar
lVAntuitorul, zicdnd: "lar de ziua gl de ceasu/ acela nimeni nu gtie,
niciingerii din cerui, niii f iLt, dec1t ,umai
Iafdl" (Matei 24,36).

umlnarcA*luh1r! jlant, hai, sa pornim la drum p_r_l_t!_Sf

ti--

dt 9i despre Venirea a Doua a Domnului Hrisios,

re mdrirea Numeluj Sdu gi fericirea fapturilor Sale.

aceasfa: sd Te cunoasg4 pe -l"l!le, singurul

'(loan 17,3).
Preliminarii,

s-a
Se

ilor
Pre

.,
i

mai scrle
lornroferor

;jr;;;;;"
Hristos,

trdim 9i cAnd se scrie foarte mult despre ,,Mileniu,,,

Venirea a doua a Domnuluj Hristos, dupi Sf.
egtine Universale.
ta Venirea a Doua a Domnului,
interpretdri Teologice diferiti

.
I
I

isericii Orlodoxe, rog sa nr,r se

irea a Doua a Domnului in
nfelor despre Venirea Domnului
ca o poate face, cu privire la Venirea a Doua a

c:i este darul lui Dumnezeu" (Efes. 2,8), ,,pentru cd a Lui

pe care Dumnezeu le-a pregdtit mai inainte, ca sd umbl
fapte, Scriptura zice:"Vrei sa infelegi, omule uguratic, cd
Toate in lisus Hristos (cf, Gat 3,14), ca Unicul ft/lAntu
care sa se mAntuiasci (cf.Fapte 4,12),ln acest scop inalt, doresc sa prezint mai int2i Bibliografia
de consultare

rvd

iului
torii
Pre
Conform acestei Bibliografii ,,M jleniul', sau ,,impiralia de o m
,
in acest Univers gi a petrecerii cu Biserica Sa, ,O mie de ani,,,

lne

Bibliografia
e o ce;cetez
de mii de

Venirit Domnulr-ri
Venirea a doua a
Domnului va avea loc intr-un alt Univers cu ,,un cer nou gi un pam^6nt nou" (cf. 2petru 3,13), prezentarea
,imparalleide miide ani" va urma in cursulaltuiArlicoi:"rvir"rlii" iiirparlqu o* miide ani" care va urma clupa
acest Arllcol: ,,A Doua Venire a Domnului Hristos',

B ib liog rafia.
- Biblia sau Sf. Scriptura,

-Website:@

D_lSenerle Sfi nti lor P 5 rinti

Andiei al Cezareii, TAlcuire la Apocalipsa lui loan Teologul, p.g., CVI

- Areta al Cezareii, CuleQeri de tAlcuiri la Apocalipsa lui loan, p.q.

tom,CVl.
- SfAntul loan Damaschin, Dogmatica, traducere de D. Fecioru, Bucuresti, jg3g,

- SfAntul loan Hrisostom, Comentariu la Matei, p.g.'

LVll'

- ldem, Comentariu la I Tesaloniceni, traducere de Arhim. Th. Athanasiu, Bucuregti, 1905.

- ldem, Comentar la 1 Corinteni, traducere de Arhim' Th' Athanasiu, Bucuregti' 1908'
I' Bucuregti' 1904
- Teofiiact, TAlcuirea la Trimiterea l Corinteni, traducere de Veniamin Costache, vol'
Qin scriitoriin alte limbi.
- H I\tferet, L}pocalypse de Saint Jean, Vision chretienne de I'historie, Paris, 1943
,,Le
_ L C1 . Fillion, L'Apocaiypse, in
Sainte Bible commentee", Paris, 1925,V11.
Sibiu, '1 930
- Hristu Andrutsos, Dogmatica Bisericii Orlodoxe Rdsiritene, traducere de Dr. Dumitru Staniloae,
_

pI

ucuregti, 1935.Prof. N. Chilescu, Despre Milenarism, in

.M

, 1948'
de mii de
- C)r. Vasile Gheorghiu, Sf. Evanghelie dupi Matei, cu c tmentariu, Cerniuli, 1933. ldem, impdrdtia
ani, Cernduli, 1928.
- Vasile Loichi!5, Chiliasmul (milenismul), Cernduli, 1?26' ....
- F'reot conf. llie Moldovan, Milenarismul,, in "GlasulBisericii", xL (1981). Nr. 1-2.
- p;;;i
Mi;;", i'"para1i" tui Hristos de mii de ani 9i evenimentele eshatologice descries in Apocalipsa
"Ortodoxia"
XXXV ('1938), Nr. a.
in
20,1-15,
- Fireot prof. Dr. Haralambie Rovenla, Epistola lTesaloniceni, Bucuregti, 1938.
- preot prof Dumitru Stdniloae, Teoiogia Dogmaticd Ortodoxi, Bucuregti, 1978, vol. 3'
- fJ. Stanescu, Hiliasmulgiincoherentele lui, in,,Ortodoxia", lX (1956) NR' 2
- I\/lanual: Teologia Dogmatic5 9i Simbolicd, vol. I l, Bucuregti 1 958'

;;;

A doua Venire a Domnului Hristos dupi Sf' Scripturi'

(2Tim.4,1.
impara!
bumnezeuinc

Lui"
predea

inaintea

sI incea
idesivA

Univers, este unul din adevdrurile fundamentale ale Bis

doua a Domnului sunt multe, din care amintim cAteva: Matei 24,3; 25,31;Luca21 ,27',Marcu13,24,loan
',lTes. 1,5-',l0;2,19',,3,13','4,15-17:
5,22,27;Fap1e10,42"17,31;Rom 2,2-7,16',,14,9; 1Cor. 15,23-28,52-54;
etc
20,11-15
lacov 5,7-8;2Petru 1,16; 3,10, 12-13,1loan ,28:Apoc
va sa vina (lisus
In baza acestor Sf. Scripturi gi a altora, mdrlurisim in ,,Grezul de Credin!d":,,9iJardg-i
sfArgit".
va
avea
nu
impdrdlie.
judece
Cdrui
gi
a
mo(ii,
viii
sd
mirire,
cu
imperatul)
lristos
"aritare",
A doua Venire a Domnului foarta, in Si. Scripturi, diferite denumiri: ,,venire" sau ,,sosire"'
Dumnezeu 9i
Marelui
slavei
a
gi
ardtare
nddeide
m
fericita
agfepfd
sd
,,irnpara1ie"" sau ,,ardtare a maririi": ,gi
4'13)'
(Tit
l
Petru
2,13
Hnsfos"
/isus
Milntuitorutuinosfru
9i
Scriptura care zice:
Apoi ,,descoperrre a impdrdliei;', ,,descoperire a mdririi" 9i ,,Ziua Fiului Omului", dupS
pdndntului
ptAnge
toate-neamurile
gi
vor
9i vor vedea pe Fiul
Omului
Fiutui
se va ardta pe cer semnul
,,Atunci
"Ctmului
O altd
Col
venind pe norii cerului, cu putere gi cu slivd multd" (Matei 24,1-36 9i Luca 17 ,20-37;
.3,4)
pAnd
patii'
vind,
fdrd
fdrd
pdzegti
Porunca
Scriptur5 ne vorbegte cum tre'buie agteptitd ardtarea Domnului: ,,Sd
4'8)'
2Tim
('l
6'
1
4;
Tim'
Hrisfos"
9i
let ardtarea Domnul ui nostru li sus
lor. MAntuitorul ne
Despre a Doua Venire ne prezinti insSgi MAntuitorul Hristos gi apoi apostolii in scrierile
gtie,
nici ingerii din
nu
nimeni
gi
acela
ceasu/
descoperd despre marea zi a venirii Sale, zi-cAnd: ,,lar de ziua de
(Matei
24'36).
cerui, nici Fiul, ci numai Tatdl"
Scripturd Domnul ne vorbegte despre acei ce se vor rugina de El, in ,,acest neam desfrAnat 9i
in
"fUce se va intAmpla cu ei in Ziua Venirii Sale: "Cdcl de cel ce se va rugina de Mine gi de cuvintele Mele'
picdtos",
in acest neam desfr|nat gi pdcdtos, gi Fiul Omului se va rugina de el, c1nd va veni intru slava Tatdlui Sdu cu
sfinfiiingeri" (Marcu 8,38 giLuca 9,26).
'Cui s-a'vizut in Scriptura de mai sus ci ,,Venirea Fiului Omulul'va fl ,,pe norii cerului cu putere $i cu
jeli" (Apoc. 1
'7)
slavd multd", 9i vor ,,plAnge toate neamurile vdzAndu-L" (cf.Matei 24,30; Marcu 13,26',) 9i ,,se vor
Gum va fi Venirea a doua a Domnului lisus?

Venirea a Doua a Domnul nu va fl o aparilie neobservatd de oameni 9i popoare, deoarece eayA-[

trAmbllatd dq inggri: ,,gl va timite pe ingerii Sdi, cu sunet mare de trAntbild givor aduna pe cei alegi ai Lui din

celepatruvdnturi,delamarginilecerurilorp6ndlacelelalatemargini"(cf.Matei24,31',1Cor.15,52;1Tes 4,16)
$i este normal sd fie aga pentru cd El este: "...Singurul StdpAnitor, lnpdratulimpdralilor gi Domnul domnilof'
(1

Tim,6,15)
e

ni

Aceste preveniri din padea Mdntuitorului suntfoafte importante pentru vremurile care vor veni, De aceea
Domnul ne prezintS Venirea Lui,
un.fn-q_dd_eajfeFit,
are se va arata
" (ci [/etei-b celi sau de la ,,
,de la o margine gi lumineazd pe
24.,27i Luca 1V,24).
ln alti Scriptura se spune cA "Ziua Domnul va fi ca un fur noaptea" (cf. Matei 24,43', Luca 12 391 l Tes 5 2;
2 Petru 3,10). MAntuitorul Hristos precizeazb aceste lucruri ucenicilorSai credinciogi, de atunci 9i dintoate
vremurile, ca si nu se lase ,,amdgi{i de hristogii gi proorocii mincinogi", pentru ca nimeni nu gtie sfArgitul lui gi cu
atgt mai mult sfdrgitul lumii gi a Venirii Domnului. De aceea di 9i indemnul', ,,Privegheali, ca nu Stif! zlya giryici
ceasul cAnd va veni Fiul Omului" (Matei 25 '1 3',24,42).

/--\---

Despre Exhatologia individuald.

Referitor la ucenicii credinciogi ai Domnului, de aturncj gi din toate vremurile, este vorba de ,,exhatologia
individuald", adici de trecerea la cele vegnice a flciruia, in vremea pe care el nu o cunoagte, gi cAnd se va
intalni cu Dreptul Judecator lisus Hristos la iudeqqla parl'pulcra, imediat dupa moarte, iar la cea de obgte la
sfArgit,desprecarezice: ,,Cdci Fiul Omului vasdvindintruslavaTatdlui Sdu,cuingeril Sa; 6i atunci vardspldti
fie'OdraiA dapd faptplesale" (Matei 16,27). Aceastd ,,exhatologie individuali" conduce omul din toate vremurile Ia
intelpepciunea de a se gAndi liecare mai intai la sfalsitul lui, care poate fi in flecare zi, decAt a se 96ndi la
sfilrgitul lumii.
De aceea Domnul pregategte generaliile, ddnd diferite exemple despre a doua Sa Venire, zicAnd: ,,gi
precLull a fost in zilele lui Noe, aga va fi gi venirea Fiului Omului, Cdci precum in zilele acelea dinainte de potop,
oetntenii mAncau gi beau, se insurau gi se mdritau, pdnd in ziua in care a intrat Noe in corabie, gi nu au gtiut
ptina ce a venit potoput 9i i-a luat pe toli, tqlglypjSLyp1ttpSfUUpAylqlMgtci 24,37-3e).

Dr:mnul a venit si vine, invizibil, prin puterile Sale divine.

MAntuitorul Hristos a vorbit uceniciior Sdi 9i inainte de SdptdmAna Patimilor, despre aratarea Sa cu putere,
zicAnd; ,,Adevaratgrdie,scvou6: Suntunii dincei cestauaici carevorgustamoafteapAndcenuvorvedeape
Fiul Omului, venind in lmpdrd[ia Sa" (Matei 16,28)
in aceasta Scripturd Domnul a revelat ucenicilor 9i Apostolilor Sdi, cd unii din cei prezenli atunci acolo, vor
trJii gi vor vedea cu ochii lor proprii venirea Domnului in toatd puterea in Biserica-lmpdrdliei Sale, prin
gyglf nentelg cu putere care au avut loc, la d5rAmarea a doua a lerusalimului din paftea lmperiului Roman, in
anul 70 d,Hr.
Acest eveniment istoric in viata poporului evreu a fost ca o ,,judecata padiculara asupra lerusalimrrlui"
pe:ntru ne primirea lui Mesia Hristos. Ori la aceea datd, Sf. Ap. gi Ev. loan, inca tlija, pentru c5 el a trdit pAnd
prin anul 100 A D., cAt gi altora la care le-a vorbii, ,,Judecata parliculard asupra lerusalimulul" gi dirAmarea lui
este ca Yr'I'v:i-':'i:i
Un sgmn a celor ^o co \/^r norrono l: cfAr5ilgl lumii, c0nd va veni Fiul Omului ca Judecbtor ei it t.loco
;;;;;

Apoi dacS ne gAndim la ciderea lmperiului Roman, care o putem asemdna iardsi cu o ,,judecata parliculari
asiupra Romei" ca asupra lerusalimului, pentru ca impdralii lmperiult-ri din Roma aur persecutat Biserica Cregtind
3t)O de ani, pand la impdratul Constantin Cel Mare care a dat liberlate Rellgiei Cregtine prin Edictul de la Milano
in 313 A D.
Astfel Fiul Omulul, adici Flul lui Dumnezeu, lisus Hristos, a venit la acele evenimente, in qhp levdzut, in
inrpdri{ia Sa, care este Biserica Cregtind, gi a aritat mila Sa pentru apdrarea credinciogilor Sii gi a judecat pe
impdralii pimAntului pentru nedreptdlile lor, ca ,,StdpAnulstdpdnilor 9i impdratulimpdralilor gi Domnul domnilo/'
(cf.1Tim.6 1 5, Apoc.17 ,14; Apoc.19,16), 9i a adus libertate Biserlcii Sale in lume prin lmpiratul Constatntin gi
nrama sa Elena, care era cregtinS.

latd, cdteva Scripturi ediflcatoare care ne vor ldmuri asupra acelui eveniment cutremurdtor al lerusalimului
de atunci, chiar din vorbirea Domnului Hristos, Care la intrarea in lerusalim, inainte de Sf. Pagti, a zis: ,,Cdnd Sa epropiait de cetate (de ierusalim) gi a vdzut-o, Lsus a p/6ns p entru ea, zicAnd: Dacd ai fi cunoscut 5i tu, in ziua

ace"sia,celecesunf spre paceata! Daracumsunf ascunse deochii tdi.Cdci vorveni zilepestetine,cAnd

dugmaniitdivor sdpa ganlin jurultdu gite vorimpresura gite vor strdmtory din toate pdrlile. gite vorface una

cu'pdmAntut, gi pe fiii {di care sunt in tine, gi nu vor ldsa in tine piatrd pe piatrd, pentru cd nu ai cunoscut vremea
cercetdrii tale" (Luca 19,41-44', Matei 24,1'2).
A1d Scriptuid ne va ardta cum Domnul lisus a deplAns viitorul lerusalimu-lui, c6nd a zis'. ,,lerusalime,
lerusalime, care omoi pe prooroci, gi cu pietre ucizi pe cei trimigi la tine; de cilte ori am voit sd adun pe fiii tdi,
pustie" (Matel 24,3 /-'38Y
dupd cum adund pasdrea puii sdi sub aripi, dar nu ali voit. latd, casa voastrd vi se lasd
lmperiului Roman in
armatele
de
ddrdmat
Templu
poporului
rdmas'pustii,
lsrael
au
lui
inir-aOevar, casele
70 A.D., iar poporul lsrael s-a rdspAnditin toatd lumea, pAnd dupd al2-lea rdzboi mondial, cAnd Domnul ia
adunat inapoi in pdmintul pdrinlilor lor, a lui lsrael, ,dupd cum adund pasdrea puii sdi sub aripi" (cf. Matei

'

24,37).

VA URMA
Nr.191-192/lulie 07

Pagrna

cuvant despre A Doua Venire - Pr. Dumitru Staniloae - Blog

6tJ

*r'.Qr'

Accueil

,poezii

pro'prii nratturii scenete

poezie

r.rn

Cherestea lemn de brad pret 580 lei Vezi si alte oferte de pret aici

ire
m

22 fevrier

2009

uirela

ive

din

Cr6er mon blog

Connexion

Rechercher

Suivre ce blog

rscla

rP

- Pr. Dunritru Staniloae

onlir
rf I YFA?tntra i u

: ;.tArh

l) Pastile spre luare-aminte

Cuvint despre A Doua Venire' Pr. Dumitru Stinitoae

o condilje a progresutui in bine, care poate fi insa

forma

ctma] {$_9i mai_Pffit5,

9i o

pricini a ultimei trepte de

eqoism 9i a dezordinii, este inmutljrea

la Proba iubirii de oameni'

prin innrutgirea oameniloT ne sitette sau sA crestem la suprema caPacitate de iubire

,
:

dur", sau s6 cSdem in suprema impietrire, nepisare 5i perpetu5 uri. cand,9glgltlelqu

!i

de jertf5, de infrdnare

mi

ti

de reb-

Vous aimeYez a

. !
:

Curata inima cu malura gl

Despre arla de a su(eri cu
Despre cum incePe omul sr

Din invataturile Parintelui

rari, nu erau atat de categoric

bunuritor era u5oard'

provocagi nici {a decizia iubirii, a unei iubiri practice, nu teoretice, nici [a a urii. Probtema repartitiei

lFiecareaveacucetr;i'iuniiseputeaubucuranestingheritdetatifundijtetor.
, Oin." trece timput, felete semenitor seinghesuie tot mai muttin privirea noastr;, silindu-ne atat la atitudini categorice
de p5ine cu ei,
de iubire 5aU de aversiune, cat 9i ta trebuinla de a impar|i benevol sau sitit bucata noastrd

t..

vatorificare a felei umane a semenutui, atarna

De deciziunea radicatS a omenirii pentru sau contra tui Hristos, ca supremS
ei
stenlei ei. Deci, nu omenirea de [a sine este acea care provoaca sfar$itut tumii, ci rdspunsut
conilnuarea

lJ

Ellli';,iiii

jti'ii"ii'l['ii'iilij

http //mirelasova. over-blo

:

g.

riii;''

r";

u;jiii;i"iiit';iE'i\"tih" i'"i iii;\ ti;';;;iiii ;'ofi]lJib"iia;l ri8'lii'a*li

com/ artrcle-2824

rt:ti::eii lR *nu+jr

irJrrr

$!

t\iSX-

)'|"$

t{filrc}

57 3 6

.html

18.08.20 i