A" JULA

E. CHIgU

D. SAVESCU

GH. MOLDOVEAN

GH. MOGAN

CL. POZNA

'

D.VELICU

R. VELICU () E. EFTIMIE

D. OPREAN <} M. LATES

MECANTSME 9URUB r PIULITA

iruonuuAR DE PRotEcTARE

EDITURA

LUX LIBRIS

CT]PRINS

I.

pRxrATA ......,.....i.............
.........7
GIIID PENTRU INTOCMIREA $I SUSTINEREA UI\[U
.

PROI8CT............

..........e

PROIECTARE

1.1. TEMA DE
1.2. cRAFrcuL nn
1.3.
1.4. MEMORIUL DE

.............9
..................9
.......... 10
............... l0

onsrAguRARE

BIBLIOGRAFTA
CALCUL...........

r.5. DocUMENTATTA
1.6.

CUPRINSUL

cRAFrc4...........

r.T. ARANJAREA MATERIALELoR

iN DosARUL DE

..........r2
................12

pRE-

ZENTARE A PROIECTULUI
r.8. ALTE
1.9. SUSTTNEREA PROrECTULU.."....

rnucrzARl.............

....T2
......... t3
............ 13

2. CONSTDERATTT pRrVrNr) PROTECTAREA iX COIVSTRUCTrA DE

MA$rr\I

pnoracrARn...

........2r

2.1. ETApELE pE LUCRU ix

...,...........21
2.2. CONTTNUTUL DOCUMENTATTEI TEHNICE DE PROTECTARE ..........22
2.3. PROIECTAREA ANSAMBLELOR DE ORGANE DE MA$rNr .................22
2.3.1, Etapele proiectirii
..............23
2.3.2. intocmirea desenului de ansamblu
.........23
2.3.2.1. Reguli de reprezentare tn desenul de
.........24
2,3.2.2, Pozilionarea elementelor componente ale ansamblulai.............25
2,3.2.3. Cotwea desenelor de
................28
2.3.2.4. Tahelul de
...................28
2.3.2.5.Etapeleintocmiriidesenuluideansamblu .................29
2.4. PROTECTAREA ORGANELOR DE
.................29
2.4.1, Etapele proiectirii organelor de
..............29
2.4.2. intocmirea desenului de
..........31
2.4.2.1. Etapele premergdtoare intocmirii desenulai de *ecu(ie............ 31
2.1.2.2. Etapeletntocmiriidesenuluideexeculie. .........,.........32

ansamblului.............
.............
ansamblu

ansamblu
componenld..........

MA$INI............
mapini.
execufie...............

3. PROTECTAREA ASISTATA NN CALCULATOR...

...........
CAD
CAD.........

...........35

3.1. DEFINTRE. TERMTNOLOGTT tNnUprTE

.......35
3.2. OPERAREA SISTNMELOR
...............36
3.3. COMPONENTELE STSTEMELOR
............39
3.3.1. Reprezentarea grafictr sau modelarea geometricii a produsului...........39
3.3.2. Analiza qi simularea cinematico-dinamici a produsu|ui..........,............40

Mecanisme guru b-piu lifn. lndrumar de proiectare

Analiza structural-lizici a produsului............

Calculul matematic complex
Dezvoltarea de noi softuri specializate
Redactarea documenta{iei tehnice.............
3.4. CONCURRENT ENGINEERTNG (CE) ........
3.3.3.
3.3.4.
3.3.5.
3.3.6.

4. MECAhIISME $t RUB-PIULITA
4.1. CONSIDERATTI GENERALE
4.2. FTLETE DE
4.3.

MI$CARE
MATERrALE.....

5.

...........

.....40
...............40
.................41
..........41
...............41
.,....,....43
.........43
...........,...44
..........47
................ s5

4.4. CALCULUL MECANISMELOR $URUB-PIULITA...

4.4.1. Stabilirea schemei structurale a mecanismului gi a inctrrcirii
principalelor elemente componente.............. ..................'.. 55
...-.-...56
4.4.1.1. Cricul simplu
....56
piuli1d
rotitoare...
4.4.1.2. Cricul cu
...........-.57
4.1.1.3. Presa ca gurub cu doud coloane
............. 58
gi
aa1iune.....
dahld
4.4.1.4. Crtcurile telescopice cu
..:...'.......... ................61
4.4.L5. Cricurile cu pdrghii
elemente
componente ale
pentru
principalele
4.4.2. Etapele de calcul
.........66
mecanismelor gurub-piu[{n......
DE
MECANTSME
4.5. SCHEME STRUCTURALE
$URUB-PIULrT4............. 66
.....75
METODOLOGII DE
. Tabelul 5.1 - Metodologia de proiectare a cricului cu piulila rotitoare ....................77
o Tabelul5.2 - Metodologia de proiectare a cricurilor telescopice gi cu dubl6
........84
acliune
qi
piulili
. Tabelul 5.3 - Metodologia de proiectare a cricurilor cu pdrghii cu o
.......95
cu doud piulife.......
............... 105
o Tabelul 5.4 - Metodologia de proiectare a presei cu gurub....
o Tabelul 5.5 - Metodologia de proiectare a mecanismului de ac{ionare cu

PROIECTARE

clichet

orizontal...

o Tabelul5.6 - Metodologia
clichet

vertical......

6. SOLUTII CONSTRUCTM
7. A1\[EX8............

r tr]rip{4

o ANEXA
o ANEXA
o ANEXA
r ANEXA

. AI.{EXA
r ANEXA
r dlrtpXA

.......ll2

de proiectare a mecanismului de aclionare cu

.-...."'120

.. r2s
.......... 15e

....'...... 160
FORMATE (Extras din SRISO 5457)
2 - DESENE TEHMCE. SCARI @xtras din SR EN ISO 5455) ........... 160
3 - RAZE NORMALE DE RACORDARE @xtras din STAS 406)....... 160
-.-.-... 161
4 - INDICATOR (Extras din SR ISO 7200)
5 - NOTAREA STARII SUPRAFETELOR @xtms din SR ISO 1302) . 162
6 - GAITRI DE CENTRARE (Extras din STAS 1361)......... ...166
7 - DEGAJARI PENTRU RECTIFICARE (Extras din STAS 7446) .....167
8 - INDICAREA ELEMENTELOR ARCURILOR ELICOIDALE
PE DESENELE DE EXECUTIE (Extras din STAS 2rc2)............... 168
1-

Cuprins

I
o

o
o

a
a
o
o

ANEXA 9 - TOLERAREA DIMENSIUNILOR LIMARE $I tINGHru............... 169

LARE (Extras din STAS ISO 406).171
(Extras
EN
...........................
SR
20286-2)
ISO
din
ANEXA l0 - TOLERANTE
ANEXA r l - TNSCRTEREA TOLERANTELOR DE FORMA $I POZITIE
.....173
(Extras din STAS 738511).....
ANEXA 12 - IIIpATIRTREA DESENELOR @xtras din STAS 74).................. 178
A}IEXA 13 - OTELURI DEUZ GENERAL PENTRU CONSTRUCTII
.... 180
(Extras din STAS 50012).......
ANEXA 14 - OTELI'RI CARBON DE CALITATE PENTRU TRATAMENT TERMIC DESTINATE CONSTRUCTTEI
.. 180
DE MA$INI (Extras din STAS 880)..........
ANEXA t5 - OTEL CARBON T{JRNAT iN prBSe (Exhas din STAS 600)...... 1S1
ANEXA 16 - FONTA CgNU$lE CU GRAFIT LAMELAR TURNATA iN
........'..'.... 181
PIESE (Extras din SRISO 185)..
ANEXA 17 - ALIAJE Cu-Sn TURNATE tN BLOCURI (Extras din SR
................ 181
ISO 197-l)
ANEXA 18 - OTELURI PENTRU ARCIIRI (Extras din STAS 795)...-..-......-.--- 182
(
A}IEXA 19 - SARMA DIN OTEL CARBON DE CALITATE PENTRU
.......182
ARCURI (Extras din STAS S93).........
........... 183
AI{EXA 20 - TABLE GROASE (Extras din STAS 437).........
(Extras
din
ROTLTND
OTEL
LAMINAT
LA
CALD.
ANEXA 2l OTEL

srAS

333)..........

...... 183
LAMITRASE
SAU
A}IEXA 22 - TEVI DIN OTEL FARA SUDURA
..'...-.--. 184
NATE LA RECE (Extras din STAS
(Extras
SR
din
ANEXA 23 - FILETE METRICE ISO DE UZ GENERAL
................. 18s
ISO
(Extras
din
SR
ISO
ANEXA 24 - FILETE METRICE TRAPEZOIDALE
................. 187
rso
.
A].{EXA ?5 TOLERANTE PENTRU FILETE TRAPEZOIDALE
.....".. 191
i'S.TRICE (Extras din SRISO
ANEXA 26 - IE$IREA $I DEGAJAREA FILETULIII' FILET
TRAPEZOIDAL (Extras din STAS
""""""197
VIETRIC
FILET
.
FtrLETIILIII.
DEGAJAREA
IE$IREA
27
ANEXA
$I
ISO DE UZ GENERAL (Extras din STAS 3508/1).......-'---."".""' 198
A}..{EXA 23 . $URUB CU CAP TMXAGONAL FILETAT PANA SUB
" 199
CAP (Exhas din SRISO
ANEXA 29 - $UIRUB CU CAP HEXAGONAL MIC $I CU CEP CILIN'."""""' 200
DRIC (Extras din STAS
o A}{EXA 30 - $URUB CU CAP CILINDRIC CRESTAT (Extras din
......20r
STAS
r ANEXA 31 - $URUBIIRI CU CAP STRIAT (Extras din STAS 5302) .............."202
e ANEXA 32 - $URUBIIRI CU CAP STRIAT $I GULER (Extras din
......203
STAS

530/l).......

724)..

2904)

2903)

3508/5)..---

4017)

5259)........

7517)......,.

5303)........

Mecanisme gurub-piu$n.

t"dto*"" d" p*i""t*

AhJE)L{ 33 . GAURI DE TRECERE PENTRU ORGANE DE ASAM"""""""204

BLARE FILETATE (Extras din STAS 3336)
ASAMDE
ORGANE
PENTRU
o ANEXA 34 - LOCA$URI $I LAMAIE
"""'205
BLARE FILETATE (Extras din STAS 11574)"""
CILINDRIC
CU
CEP
o ANEXA 35 - $TIFT FILETAT CU CRESTAIUn1'
inxtur din STAS 10422)'.....::....'....:.--.....-.-.".' """""'206
o ANEXA re - ;'rmr FILETAT CU CRESTATURA $I VARF TESIT
""'207
in"tr* din STAS 4770)........::".-..-...:.....
TRONCEP
CU
o ANEXA 37 - S'TIFT FILETAT CU CRESTATURA,
"""""""' 208
COIrIIC (Extras din STAS 10421)
o ANEXA 33 - $AIBE PLATE (Extras din STAS 520013)..... ..'.-----......209
pfNfnU BOLTURI (Extras din
r AI.{EXA:g - $AIBA
-sras PRELUCRATA

ss74)........

"""209

."'210

o ANEXA 40 - $AIBE ELASTICE. $AIBE GROWER (Extras din sR 7666-2)

""'-""'211
o ANEXA +f - $pl,n'fT (Etras din STAS
STAS
(Extras
din
r ANEXA 42 - $TIFTURI CILINDRICE
o ANEXA 43 - $TIFTURI C61r11CE (Extras din STAS
..,214ANEXA 44 - BOLTURI FARA CAP (Extras din STAS
o ANEXA 45 - BOLTURI CU CAP MIC (Extras din STAS
o ANEXA 46 - BOLTURI CU CAP (Extras din STAS
ANEXA 4? . INELE DE SIGURANTA EXCENTRICE PENTRU
CANALELE PENTRU ELE (Extras din
ARBORI

?r

1991)""""

......'212
1599)
3436)........ ......,2|3
5756)........
57s4/2)
""zrs
.......""'216
5754/l)

srAS
O

$I

5845/2).....

ANEXA 48 - RULMENTI NilALI

(Extras din STAS 3g2l)..'....-

8. PROGRAME DA

"""'217

CU BILE CU SIMPLU EFECT

CALCUL......

o Program de calcul pentru cricul telescopic

BTBLI0GRAFTE.-......"

""'

218

""""""'21'e
""'220

"""""'

237

l:

-l

I.

GHID

PENTRU INTOCMIREA
PROIECT

$I

SUSTINEREA UNUI

Proiectele trebuie privite ca niqte contracte de proiectare incheiate intre Universitate,

prin intermediul indrumdtorului de proiect, in calitate de beneficiar gi studenli, in calitate de
executan{i, cu toate obliga}iile ce revin unei astfel de lucr6ri.
intr-un contract trebuie stabilite clar sarcinile beneficiarului gi ale executantului,
respectarea lor fiind obligatorie pentru ambele pdrfi.
Cadrul didactic, in calitatea de beneficiar, are obligafia sd stabileascl tema de
proiectare, termenele intermediare pentru ptezentarea capitolelor rezolvate, sd indice o
bibliografie corespunzdtoare - existentd in biblioteca Universit6fii - gi si asigure tndrumarea
periodic6 a activitdti de proiectare.
Studenlii, in calitate de executanfi, trebuie s5-gi insuqeascd tema de proiectare, prin
cunoaqterea structurii qi a modului de funclionare a mecanismului ce trebuie proiectat, sd
urmdreasc6 etapele de desfigurare impuse qi sd rezolve problemele etapelor respective, la
termenele indicate, sd justifice solufiile rezultate in urma calculelor qi formele constructive
adoplate gi si prezinte, in final, proiectul in forma ceruti de beneficiar.
In continuare, se va prezenta, ?n detaliu, modul de rczolvare a problemelor legate de
intocmirea proiectului gi de prezentarea acestuia.

I.1. TEMA DE PROIECTARE

in tema de proiectare, pentru mecanismele gurub-piulifd de tipul cricurilor, se indic[, ca
date de proiectare, sarcina maximl de ridicat - necesard stabilirii principalelor dimensiuni
ale elementelor componente - gi ?n6{imea maximi de ridicare.
Pe l6ngd datele de proiectare, in tema de proiectare sunt indicate principalele capitole
pe care trebuie sE le conlind memoriul de calcul, precum qi desenele ce trebuie executate.
De asemeneao sunt prevdzute precadri cu privire la forma de prezentare a memoriului de
calcul qi a documentafiei grafice.
Exemplu de Temd de proiectare, pentru proiectul de an nr. l, la disciplina Organe de
maqini, la Universitatea Transilvania din Braqov, este prezentatla sftrgitul capitolului.
1.2. GRAFTCUL DE DESFA$URARE

Problemele prevhzrfte in tema de proiectare este necesar a fi rezolvate in termene clar

definite, pe perioada unui semestru. Pentru a stabili un ritm optim de efectuare a lucrtrrilor
prevdzute in tema de proiectare, in concordanJd cu dificultatea fiec5rui capitol, graficui de
desftqurare prevede date pentru avizarea rezultatelor calculelor gi a desenelor (vize
periodice), precum qi termenul limiti de predare a proiectului.

Mecanisme qurub-piulif5. indrumar de proiectare

l0

sarcinilor prevazute
Obligativitatea studentului constd in respectarea, in totalitate, a
pentru acordarea vizei. Sunt previzute 9i misurile ce se impun in cazul nerespect6rii
prevederilor cor$ractuale.
proiectul de an nr'l'
Exemplu de Grafic de desfdsurare a activitalilor legate de
mecanism qurub-piuli,t6, este prezentat la sffirqitul capitolului'
1.3. BIBLIOGRAFIA

in domeniu' Pentru
La intocmirea unui proiect, este necesar s6 se studieze bibliografia
proiect
al studenfilor
primul
proiectul de an ilf. 1, la iisciplina Organe de maqini, care este
pun la
qi
de la profilul tehni;, prezentul indr*umar de proiectare' ca precedentul [18]'
airpo"iliu studen{ilor ma.ioritatea elementelor necesare intocmirii proiectului' ar trebui
gi
Bibliografia carea stat, par;ial, labaza realizdriiprezentului ?ndrumar care
consultatd de studenli este prezentatdla sfhrqitul capitolului.
1.4. MEMORIUL DE CALCUL

in tema de
Memoriul de calcul trebuie s6 con{ina, conform etapelor prevdzute
Degi
cricului'
ale
proiectare, calculele de rezistenld ale principaielor elemente componente
intocmirii
proiect didactic, studenlilor li se cere sd respecte toate regulile impuse

este un
unui proiect autentic.
relatiilor de calcul'
Modul de prezentare a capitolelor, subcapitolelor qi paragrafelor, a
incontinuate, a modului de redactare
a tabelelor gi a schilelor este ilustrat prinpreientarea'
gurubul principal al unui cric cu
a unui capitol din memoriul de calcul, capitol referitor la
dubl6 acliune.
p.ttit" la alegerea
justificativ
La sfhrqitul memoriului de calcul se adaugd "Memoriu
"l
piese din
princ-?alele
materialelor, a semifabricatelor qi a soluliidr construcfive Pentru
muncii'o gi "Bibliografrt''
componentu *""*ir*,rlui", "Norme de teirnica securitdlii
prezentate in capitolul 2, iar
sunt
Reguli mai amanunfite pentru iratocmirea proiectului
pentru proiectarea asistatd in capitolul 3'

EXEMPLU DE CALCUL
principal
al cricului cu dubl6 actiune
pentru qurubul
2. CALCULUL $URUBULUI PRINCIPAL

l.

Alegerea materialului
Se alege OL 60 STAS 50012
de Predimensionare
Calculul
2.2.
o Sarcina de calcul
:
.
N
F Q: 1,3 25000 32500
p 1,25... 1,3 [5]
r Diametrul interior al filetului

2.

e,:
:

6o":60...80 MPa [5]

(9:25000 N)

pr

Ghid pentru intocmirea $i susfinerea unui

proiect

ll

Alegerea filetului standardizat

Se alege firet ttapezoidal Tr 32x6 sR
prezentate ?n fig. 2.1 qi tatr-lul2.l.

ISo 2904, cu principalele

dimensiuni

Fig.2.1

Tabelul2.l

Diametrul
nominal

Dimensiunile principale ale filetului

Diametrul
Diametrul
Diametrul interior
mediu
exterior
dz: Dz, /lrtnr:t
Dt rnrn
d3, nffift
D1, IIlfiI
29
J3
2s
26

Pasul
P, mm

d,mm
32

2.3. Verificarea condifiei de autofrinare

o Unghiul de inclinare al spirei filetului

P
6
ndr=arcter**=3'770

B2=arctg

Unghiul aparent de fiecare

cp'=

arctg F;: *.1g- o'11- = 6,50

-

"or9
L2

o
2.4.

F:

"or_3_g

0,11...A,D l2l

Condilia de autofrdnare

Fz=3,770(g':6,50
Verificarea la solicitiri compuse

o
r

Momentul de torsiune care solicitd gurubul

Mt = Min,t = n*rub'+Fz) =25000+,9(6,5

+3,77) = 656B2Nmm
Tensiunea efectivd de compresiune

o"

48 4.2500a
=;E
=
= 5l MPa
*og

Tensiunea efectivd de torsiune

_t':

t6

Mt

16.65682

nirtr = 3,r4a53 =22MPa

Mecan isme

T2

gu

rub-piu lif i. Indru ma r de p roiecta re

Tensiuneaechivalent6

c| + az!

+ 4.222

=67MPa lsor= 70MPa

a
a

1.5.

DOCUMENTATIA GRAFICA

Prin documentfiiagrafici se definitiveazl.proiectul, aceasta impreund cu memoriul de

calcul formdnd un tot unitar, in sensul cd materialele alese gi dimensiunile calculate se
regbsesc in totalitate in desenele ?ntocmite.
Documentalia grafici cuprinde desenul de ansamblu qi desenele de execufie.
in desenul de ansamblu sunt prezentate toate piesele componente, atdt cele calculate cdt
gi cele standardizate, unele dintre ele fiind calculate la rezisten!6, dacd acestea definesc
buna func{ionare a mecanismului.
Desenele de execulie sunt ?ntocmite doar pentru piesele nestandardizate, acestea
con{indnd cote, toleran{e la dimensiuni, abateri de formd qi de pozi,tie, rugozit[1i, condilii
tehnice, materiale, tratamente, duritdli etc.
Detalii legate de realtzarea desenului de ansamblu - prezetrtarea proiecfiilor,
completarea indicatorului gi a tabelului de componenlE, indicarea caracteristicilor tehnice qi a desenelor de execufie sunt prezentate in capitolul 21.6.

ARANJAREA MATERIALELOR
PROIECTULUI

o
I
t
l
i
I

sl

I
I

S1

nl

I
I

p
u

CUPRINSUL

Cuprinsul, plasat de reguli inaintea memoriului de calcul, conline toate etapele

parcgrse in memoriul de calcul - capitole, subcapitole, paragrafe - aranjate in ordinea
rezolvdrii lor, precum qi paginile unde acestea se regdsesc in memoriul de calcul.
Cuprinsul dd posibilitatea beneficiarului s6-gi facd o imagine clarS asupra modului de
abordare a problennelor luate in studiu.
La sfrrgitul capitolului este prezerrtal Cuprinsul pentru un cric cu dubl5 acliune, cu
clichet orizontal. Titlurile gi subtitlurile de la metodoiogiile de proiectare prezentate in
capitolul 5 pot servi pentru ?ntocmirea cuprinsului oricdrui mecanism qurub-piulilLtratatin
prezentul indrumar.
1.7.

iX

UOSARUL DE PREZENTARE A

i1

ci

p
d

C(

e,

ir
tt

ri
c

Toate materialele executate in cadrul proiectului, atdt partea scrisd c6t pi desenele, sunt
prinse intr-un dosar, in ordinea prezentatd in continuare.
o Coperta (conform modelului dat)
o Subcoperta (identic6 cu coperta)
o Tema de proiectare (conform modelului dat)
o Graficul de desfbgurare (conform modelului dat)
. Cuprinsul (conform modelului dat)
o MEMORIU DE CALCII (pagind separatd)
o Memoriul de calcul propriu-zis (notarea capitolelor, subcapitolelor qi paragrafelor se
face conform modeluluiprezentat pentru cuprins 9i exemplului de calcul)

sl

Ghid pentru intocmirea

Sisusfinerea unui
Memoriul justificativ

i iHfru?:ffi?:TTH:1ffil:,,
"

o
h

: 3:::trij:
o Desenur d" :;:,lr':;1ffi,iill."
I.8, ALTE PRECTZARI

I
I
I
I

DESENE (pagine sparat5t

ansamblu at mecanismului
qurub-piutild

Numerotarea paginilor
se face incepdnd cu
sus, deasupra textului,

;:H[|,'.*du-se'

puei"ii"-oipdrfitoare
"";;;;r r.ri;;;";;$lX{ffiffi*:T::;;
subc,

rlilitrionru DE carcui bsspr.,u)

nu se

Toq" recomanddrile
.

de redacta
proiectdean,indirerentl;4";ft

,#:#.|ffi ;16ff ",|*::f ;Hllf

pentruorice

r.e. SUSTINEREA PROIECTULUT

Activitatea 1a
lroiectur de an
proiectului
sus{inerea

,liTHTfi ;"H[:7,:i"{t{i,fi
Corectarea

mecqnism

suTbTiltri;a- se incheie cu predarea

Tr ,
;;";;"i;-' i3
ry"d*"u iloilitutlli, beneficiu*il'"ucrur didactic

si

m",[dJ:i;,"jti;ff i,Tr"",H""rff

i:,"erin1e,or

""r"d,il,;J{::;::,{:{^JH::.*i#:#?ffi #,i**:#:l*:?*:mgi1l:
qi corectituci.,"u
"rai"ii *iffi;;lt"og"

prezentare a acestuia:
respectarea
de carcur, modul o"

1;;a,iiil" ";ili;i"

schemelor
;"tl*-"
comentariit* l*gut" de
o*:*rare a schileror pi a taberelor,
rezultatJJ l*yy,", adoptur"u?irnensiun'or
oocumentaf ia
constructive etc. La
aaflc't se verifica
execufie' in sensur respecririi -"orr o" i"*"ri#To?""3.rryi de ansambi,
qi u ceror de
,"grrtito, specifice a"**iui
1.Fi", "";ti;;*"a corectd a
;:ry::
c aracr er ist i"'",,-"r,i
i.
a co nd l i i o r
l,liJ,il:":iT l'T,"ffi ,:;fi ',:
"
:
",

:tll*:jff
*,,*ff;:yf i"t[{y?ifi"f tr:"ffi;#i#;il;u:,X",,antur(studentur)trebuiesd
cdtre benenc iar (cadiur
ru""i[
i

::lf

*;:;if f

Pentru edificar
prczent4io

lffi*ir.

",^,_fi

iqi::ffiH:T:?,

J.g"r,ffi

ii

'#,HtIpiil",uruiurr"u"{ii*a,",""J"Jolll",turuc6tei
sludenfilor. aypr? intrebdrilor
la

ca

"ontinull
rDinao^niuTFulJ:;:;;:x*x;:;,:z_#,::;,"":,,rdspundd,sevor
o Ce repreznte;O! 37
? (Explicare simbol)
o Ce reprer:y^?r?

+S'Z ie"pricare Drutu('r,

simbo I, rrahmente
tratw
obfine in urma tratamentu
ce se pot aplica qi
ce se
o ce reprez4l?1?TlY?
se ibroseete ?
e Ce rcprezintd Fc
""
20A ?

t4

Mecanisme

gu ru

b-piu li{d. ind ru mar de

roiectare

Ce reprezintn OLC 15 ? (Explicare simbol, tratamente ce se pot aplica gi ce se

obline in urma tratamentului)
r Cum se obline semifabricatul pentru executarea quruburilor ?
o Cum se obline semifabricatul pentru corpul cricului telescopic sau cu dublS
acfiune ?
o Din ce semifabricate se executd clichetul gi roata de clichet ?

Din domeniul Tehnologiei de prelucrare Ia rece

r La ce folosesc gdurile de centrare ?
o Pe ce magini unelte se executd puruburile de cric ?
r Prin ce procedeu tehnologic se executd filetul trapezoidal ?
o La ce folosegte degajarea filetului ?
r De ce sunt necesare toleranfele la dimensiuni liniare ?
o De ce sunt necesare toleranlele de formd gi pozilie ?
r Care sunt bazel.e tehnologice pentru prelucrarea unui gurub de cric cu pArghii ?

Din domeniul Desenului tehnic

o Ce trebuie si confini un desen de ansarnblu ?

r
r

o
o
o
o
o

r
r
r

Ce trebuie si confin6 desenele de execufie ?

Modul de inscriere pe desenul de execu{ie a toleran,telor la dimensiuni liniare
Modul de inscriere pe desenul de execulie a toleranlelor de forml gi pozilie
Modul de notare pe desenul de execulie a stirii suprafe{elor
Modul de notare, in tabelul de componen!d,, apieselor standardizate
Ce metode de cotare cunoaqteli ?
Cum se aleg bazele de cotare ?
in ce consti metoda cotdrii mixte ?
Ce contin condiliile tehnice ?

Din domeniul Rezistengei materialelor

Care sunt solicitErile simple gi cu ce relalii se efectueazd calculele la aceste

solicittui ?
o Cum se adund tensiunile de tip o'-o ? Dar cele de tip o-c ?
o Ce ?nseamn[ compresiunea excenticL?
r Ce reprez rntd W, ? Dw W, ? in ce se misoard ?
r Cum se cletermind modulele de rezistent6 pentru sectiuni compuse ?
o Cdnd apare flambajul ? in ce categorie de calcule intrd calculul la flambaj ?
o Care sunt domeniile de flambai qi cu ce relalii se efectueazd calculul in fiecare
domeniu ?

Din domeniul Organelor de masini

r
.
.

Care sunt avantajele qi dezavantajele filetului trapezaidal?

Cum funcfioneazS cricul telescopic ? Dar cel cu dubl6 acfiune ?
Cum funcfioneaz6 cricurile cu p0rghii ?
o La ce solicitEri sunt supuse gurubtrile cricului telescopic ? Dar gurubul cricului
cu pdrghii ?

Ghid pentru intocmirea gi susfinerea unui proiect

t5

o La ce solicitlri este supusd spira filetului ? Care din acestea este solicitarea

r
t

principald ?

Cu ce tip de grindi se asimileaz[ spira filetului ? Ce formd geometricd

are

secfiunea de incastrare ?
La ce solioitdri este supus corpul cricurilor telescopice gi cu dubld acliune ?
La ce solicitiri este supus dintele rofii de clichet ?

o
e Care este semnifica{ia condiJiei de autofrdnare ? Cdnd

este
aceasti
condilie ?
o Care sunt solicitdrile spirei arcului elicoidal cilindric de compresiune folosit la
clichetul orizontal ? Care este solicitarea principali ? Care este cursa de lucru a
acestui arc ?
o La ce moment este solicitatE piulila fix6 de la
telescopice gi cu dubld
ac{iune ?
o La ce moment este solicitat gtiftul care impiedicd rotirea
fixe in corpul
cricurilor telescopice gi cu dubl6 acfiune ?
Care sunt solicitErile qtiftului care solidarizeazd cupa cricului cu dubld ac{iune de
capul gurubului principal ?
Care dintre profilele pdtrat gi hexagonal este adecvat pentru solidarizarea rolii de
clichet de gurubul secundar al cricurilor telescopice gi cu dubld acliune ? De ce ?
o La ce se calculeazl pArghiile cricurilor cu p0rghii ?
a tn funcfie de ce se aleg rulmenfii axiali de la cricurile cu pergfuii cu o piulilE ?
o Ce semnifica{ie are grupa 6.8 de materiale pentru execufia guruburilor de fi.xare ?
o Cum se determin6 lungimea manivelei unui cric ?
a La ce solicitlri este supus bo[ul clichetului ?
a De ce la calculul guruburilor cricurilor telescopice gi cu dubld acliune se lucreazd
cu rezistenfe admisibile mai mici decdt cele folosite la alte organe de magini ?
Valorile randamentelor quruburilor de migcare sunt mari, medii sau mici ? Ce se
poate intreprinde pentru mLrkea acestora ?
Care este rolul dopului filetat de la cap6tul gurubului secundar (la cricurile
telescopice gi cu dubld acliune) ?
Care este rolul gibei de la capdtul gurubului principal (la cricurile telescopice qi
cu dubld acliune) ?
o Care este rolul bucqei striate de sub cupa cricului telescopic ?
a Ce rol arc gaara de diametru d6 xocutatdla interiorul cupei cricului telescopic ?
a De ce se prelucrearA carnle pe suprafala cupei care vine in contact cu sarcina de
ridicat ?

16

Mecanisme gurub-piufifn. indrumar de proiectare

UNTVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV

FACULTATEA DE, INGINERIE TEHNOLOGICA
CATEDRA ORGANE DE MA$INI, MECANISME $I ROBOTICA
DISCFLINA ORGANE DE MA$INI

PROIECT DE AN NR.

CRIC TELESCOPIC

STUDENT: ......
FACULTATEA: .
SECJIA:
ANUL:
GRUPA:

iNonuIAArOR DE PROTECT
Conf.dr.ing

ANUL UNIVERSITAR

Ghid pentrt intocmirea gi sus{inerea unui proiect

t7

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV

FACI]LTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICA
CATEDRA ORGANE DE MA$INI, MECANISME $I ROBOTICA
DISCIPLINA ORGANE DE MA$INI
Studenr(d):.
Facultatea:.

Seclia:.......
Anul:.
Grupa:...

TEMADE PROIECTARE
(Proiect de an nr. l)
Sd se proiecteze un mecanism qurub-piuliln de

tipul.

Date de oroiectare

r SarcinamaximlderidicatQ=...
. iniltimeamaximlderidicai:H-..

.........N
.........mm

Proiecful va".cuprinde:

A.

MEMORIU DE CALCUL

l.

Determinarea sarcinilor care incarcd elementele mecanismului pi a reacfiunilor din

cuple
(inclusiv diagamele de distribu[ie a forfelor pi momentel or pe elemmtele mecanismului)
2. Calculul purubului (guruburilor) de migcarc
3. Calculul piulisei (piutilelor)
4. calculul corpului (dimensiunile corpului se adopti constructiv)
5. Calculul mecanismului de acfionare
6. Calculul cupei
7. Calculul randamentului
8. Memoriu justificativ cu privire la alegerea materialelor, a semifabricatelor gi a solufiilor
constructive pentru principalele piese din componenfa mecanismului (gurub, piulild,
corp etc.)

9. Norme de tehnica securitiilii muncii

B.I}ESEIYE
1. Desenul de ansamblu al mecanismului qurub-piuliti (obligatoriu se va executa la scara
2. Desenul de execufie al unui gurub
3. Desenul de execulie al piulifei

l:l)

Observatii

l.

Desenele se pot executa pe h0rtie de desen (in creion sau tuq), pe calc (nurnai ln tug) sau combinat
2. Nu este permis ca desenele in ciornd sd se execute pe hdrrie milimetrictr
3. Memoriul de calcul va fi redacta! in mod obligatorirq pe un caiet tip studenfesc, pe o singurl
faf6, iar
in final se va retranscrie pe coli forrnat ,4,4
4. Este obligatoriu ca studentii s[ respecte toate recomanddrile cu privire la forma de redactare
a
proiectului.

Braqov, octombrie

iNonunaAroR DE pRorECT
Conf.dr.ing

t8

Mecan isme

qu ru

b-piulif5. Indru

ma

r de proiectare

IINIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV

FACULTATEA DE INCINERIE TEHNOLOGICA
CATEDRA ORGANE DE MA$INI, MECANISME $T ROBOTICA
DISCIPLINA ORGANE DE MA$INI

cRArirc DE DESFA$I'RARE
proiectul
de
an nr. l, in sem. I al anului universitar
orelor
la
a
Nr.

crt

Vize oblisatorii

Etape de lncru planificate

Perioada

Nr.vtzet

l.

Darea ternei, a graficului de desfrgurare

gi a bibliografiei recomandate
Documentare

2.

Calculul unui mecanism qurub-piuli{i,

cu indicarea modului de intocmire a
memoriului de calcul (exemplu de

Semnatura cagrulul

didactic

calcul)
3.
a
a
a

4.

oI

o
r
o
r
o
e

Determinarea sarcinilor care incarcd

elementele mecanismului
Calculul qurubului (guruburilor)
Calculul piulilei (piulif elor)
Calculul corpului
Calculul mecanismului de acfionare cu
clichet pi roati de clichet
desenului de ansamblu
Calculul cupei

Calcululrandamentului
DEfinitivarea desenului de ansamblu
Memoriu justificativ
Norme de tehnica securititii muncii
Desene de execufie pentru elementele
indicate in tema de

. Verificarea"

analiza

9l

notafea

Observatii
l.Predarea proiectului se poate face numai dac[ graficul de desfdgurare confine vizele obligatorii
Singura eviden!6 a lucrului la proiect este linutd prin acest grafic
2.Yizele se dau numai in orele de proiect planificatq frecvenla la aceste ore fiind obligatorie
3. Studenlii care incearcl amirrrrea execut[rii proiectului pentru toamni o vor face pe propria
rdspundere, in situafii limitb putdndu-se schimba tema de proiectare
4. Termenul timitt de predare al proiectului:. . . ...
Braqov, octombrie

NrnmrAroR
Conf.dr.ing.

DE PRoIECT

Ghid pentru intocmirea gi susfinerea unui proiect

t9

CUPRINS

r
1.

MEMORIU DE CALCUL

STABILIREA SARCINILOR CARE INCANCA ELEMENTELE CRICULUI

CALCULUL $URUBULUI pRrNCIpAL........
.......5
2.1. Alegerea materialului...........
2.2. Calculul de predimensionare.......
2.3. Yerifrcarea condiliei de autofrdnare
2. .Yeriftcarcala solicitdri compuse...
2.5. Verificareala flambaj

CALCULUL $URIJBIJLUT

SECUNDAR...........

3.1. Alegerea materialului.............

3.2. Calculul numdrului de spire ale piulifei qurubului
3.3. Alegerea filetului exterior
3.4. Verificarea condiliei de autofrdnare
3.5. Verificareala solicitdri compuse

4.

CALCULUL PruLrTEr

principal...

FrXE

..........5
....................5
................ 6
..................6
....................7
....................9
........9
............9
............ 10
.............. 10
................... 10
............. 11
........ 11
......... 1l

4.1. Alegerea materialului...........

4.2. Calculul numdrului de spire
4.3. Verificarea spirei la solicitlri
.......l2
4.4. Alegerea dimensiunilor piulifei......
...............12
4.5. Verificarea piulilei la solicitdri compuse
....... 13
4.6. Verificarea gulerului la so1icit6ri.............
...... 13
4.7. Alegerea gi verificarea gtiftului filetat carc frxeazdpiulita in corpul cricului..... 14

5.
6.
7.

CALCULUL CORPULUI...............
CALCULUL CUPEr
CALCULUL MECANTSMULU DE ACTIONARE.........
7.1. Calculul lungimii manivelei.

....14
.......... 15

....r7

........17
1.2. Calculul prelungitorului.........
......17
7.3. Calculul rofii de clichet..
.............. t9
7.3.1. Alegereamaterialu1ui...............
........... 19
7.3.2. Alegerea dimensiunilor............
........... 19
7.3.3. Verificarea dinlilor rolii de clichet la solicitdri
.....20
7.4. Calculul clichetului................
......21
7.4.1. Alegerea materialului...............
...........21
7.4.2. Alegerea dimensiunilor............
...........21
7 .4.3. Verificarea clichetului orizontal la compresiune excentricd........... .........22
7.5. Calculul manivelei propriu-2isi..............
......22
7.5.I. Alegerea materialului................
..........22
7.5.2. Alegerea dimensiunilor............
...........23
7 .5.3. Verificarea manivelei la solicitdri
........23

20

Mecan isme

gu ru

b-piu|i{n. indru

ma

r de p roiectare

clichetului.
...............
solicitlri

7.6. Calculul bolfului

7 ,6.1. Alegerea materialului
7.6.2. Verificarea bo[ului la

8.

9.

7.1.Calculul arcului cilindric elicoidal de compresiune care menfine

clichetul orizontal in contact cu dintele rolii de clichet
CALCULUL RANDAMENTULUI..
MEMORIU ruSTIFICATIV CU PRIVIRE LA ALEGEREA MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR $I A SOLUTIILOR CONSTRUCTIVE
PENTRU PRINCIPALELE PIESE DIN COMPONENTA MECANIS-

MULU....
10.

........23
.............23
.............24

NORME DE TEHMCA SECURTTATIT

BIBLIOGRAFIE ..............

MUNCIr...

.....25
....27

...........28
...............31
.................... 3l

a
a

el

Al

fi

DESENE
Desenul de ansamblu al mecanismului gurub-piuli!5
Desenul de execufie al qurubului principal
Desenul de execufie al piulilei fixe

n,
2

ft

ll

nl

c(

el

pl

p1

BIBLIOGRAFIE
(Proiect de an nr. I)

tt

dr

ALEXANDRU, P. $,a. Mecanisme, vol. II. Universitatea din Bragov, 1984.

2. OnAGUCI, I. g.a. indrumar de proiectare in constructia de magini, vol. I. Bucuregti,
Editura Tehnic[, 1981.
a
J. DRAGHICI, I. q.a. Organe de magini. Culegere de probleme. Bucuregti, Editura
1.

Didacticd qi Pedagogicd, 1980.

I. p.a. Organe de magini, vol. I. Universitatea din Bragov, 1981.
GAFITANU, M. g.a. Organe de magini" vol. I. Bucureqti, Editura TehnicS" 1981.
JIILA, A. S.a. Mecanisme gurub-piulifb. indrumar de proiectare. Braqov, Editura Lux
Libris,2A0A.
J{ILA, A. q.a. Organe de magini, vol. I. Universitatea din Braqov, 1986.
Culegere de norme pi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componente
ale maqinilor, vol. I pi II. Universitatea din Braqov, 1984.

4. DRAGHICI,

ri

5.
6.

7.
8.

AI

h
SF

\.2

c(

sir

a_A

.LO CONSIDERATII PRIVIND PROIECTAREA IN

CONSTRUCTIA DE MA$INI
Proiectarea este una din etapele parcurse in realizarea unui produs in construcfia de
ma$ini, etap6 in care, p baza calculelor ingineregi, este elaborat6 irnaginea grafic6 a
viitorului produs, impreuni cu toate detaliile gi condiliile tehnice necesiue fabricaliei gi
exploatdrii acestuia. Cu alte cuvinte, proiectarea este un act de creafie, desemndnd o
activitate tehnicfi desftgurat6 in scop productiv pi care urmireqte furnizarea tuturor datelor
necesare transpunerii ln practic[, cu mijloace materiale gi financiare corelate, a unei teme sau
a unei idei [16].
in conceplie globalS, activitatea de proiectare, denumitS in sens larg "Proiectare
totald", este definitd" ca acea activitate sistematici necesarS care ?ncepe cu descoperirea
lipsurilor de pe piala 9i se desfigoard pdnd la vhnzarea produzului care sA satisfaci aceste
nevoi [36, 38J. Conform acestui concep! activitatea de proiectare trebuie s6 cuprindd:
cercetarea piefei in vederea descoperirii lipsurilor, elaborarea specfficafiilor de proiectare,
elaborarea conceptului (solufia de principiu), proiectarea detaliilor, proiectarea fabricafiei gi
pro iectarea desfacerii.

In constructia de maginr" proiectarea presupune rezolvarea a doud probleme principale:

proiectarea ansamblului gi proiectarea organelor de mapini componente.
Proiectul constituie rezultatul activit6lii de proiectare gi reprezintl o lucrare tehnic6, sub
forma unei documentalii tehnice, intocmitl in scop productiv qi care cuprinde toate calculele,
desenele, condiliile tehnice, recomanddrile gi instrucliunile necesare pentru executarea gi
exploatarea unui sistem tehnic [16].
2.1. BTAPELE DE LUCRU iX TNOTTCTARE

o inswirea temei de proiectare. Temade proiectare este lansatd de citre beneficiar gi

reprezint6 o ?ngiruire de date, cerinle gi condifii tehnice care constituie performanlele impuse
viitorului produs. Proiectantul, potrivit propriei sale viziuni, va aduce completdri gi
modificSri temei primite. Tema rcniltat\ insugitd de ambele pdrli, devine documentul pe
baza cdruia se va realiza gi omologa viitorul produs.
o Documentarea. Etapa de documentare are ca scop procurarea futuror datelor care
ar putea fi folosite in rezolvarea temei. Documentarea iaeaz6, doud aspecte: analtza
factorilor care condifioneazil rcalizarea produsului qi studiul datelor din literatura de
specialitate.
Factorii care condilioneazdrealizarea produsului sunt: condiliile in care va funcliona gi
va fi exploatat produzul; condiliile de frbricalie oferite de executant; oferta pielei privind
componentele tipizr;te, posibil a fi incluse in viitorul produs; nivelul calitativ aI produselor
similare Ge plan nafional gi internafional).
Prin studiul datelor oferite de literatura de specialitate, sunt oblinute informafiile
necesare in rezolvarea temei. Sursele uzuale de documentare sunt: bibliografia (ca{i reviste,

Mecan isme

22

gu ru

b-piufi f n. ind rumar

e proiectare

prospecte, cataloage, norme, standarde, brevete de inven{ii qi inovafii); proiectele

asemhndtoare existente, chiar dacd acestea confin doar ansamble, subansamble sau organe de
maqini posibil a fi utifizate la proiectarea noului produs; vizitele de documentare la firme
care executd produse asemdndtoare cu cel ce urmeazd a fi proiectat; disculii cu specialigti in
domeniu.

Printr-o corect6 documentare se evit5, in mare mdsur6, redescoperirea unor solutii deja
cunoscute qi se reduce volumul muncii de proiectare.
o Proiectarea ansamblelor componente ale viitorului produs.
o Proiectarea organelor de masini care alc6tuiesc ansamblele produzului.
t Elaborarea documentoliei tehnice a produsului" in forma sa originald" gi'executarea
copiilor necesare.
t Avizarea proiectului, athtla executant c6t gi la beneficiar.
2.2. CONTINUTUL DOCUMDNTATIEI TOHNICE DE PROIECTARE

tn conformitate cu prevederile STAS 6269, documentafia tehnica de proiectare a unui

produs, ?n construclia de malini, cuprinde o parte scrisi pi una graficE.
o Partea scrisd a documentaliei este alcdtuiti din: memoriul tehnic, caietul de sarcini
gi cartea tehnic6.
Memoriul tehnie justifici principalele decizii luate in legdturd cu: soluliile adoptate
(funcfionale, constructive qi tehnologice); stabilirea dimensfurnilor, pe hza" calculelor qi a
alegerii constructive? precum gi verificarea acestora; materialele utilizate; instructiunile
privind execulia, montajul, exploatarea, intrefinerea qi repararea viitorului produs;
instrucfiunile privind securitatea muncii. in memoriu se anexeazl tema de proiectare, lista
pieselor de prim6 uzur| listele echipamentelor tipizate (mecanice, electrice, hidraulice etc.),
borderoul p6rfii desenate, lista de semn6turi a factorilor de r6spundere.
Caietul de sarcini cuprinde lista p64ilor componente ale produsului gi lista parametrilor
pe care atit ansambhrl cdt gi pdrtile sale componente trebuie sd ii ating[ in exploatare,
impreunl cu mdsurile care trebuie luate - in timpul execufiei, montajului gi punerii in
funcfiune - pentru realizarca respectivilor parametri.
Cartea (notila) tehnied descrie, cu mijloace gi tn limbaj accesibil utilizatorului,
componenga, funcfionarea, montajul, exploatarea, modul de intrelinere qi reparare a
produsului.
Partea graJicd a documentaliei confine:
desenul ansamblului general gi de amplasare a acestuia;
desenele ansamblelor componente;
desenele zubansarnblelor;
desenele de execufie ale elementelor din componenfa subansamblelor;
schemele sistemelor cu funclii corelate (hidraulice, pneumatice, electrice, electronice
etc.);
schemele de prindere in vederea ridicirii qi transportului.
2.3. PROIECTAREA ANSAMBLELOR DE ORGANE DE

MA$INI

Ansamblele reprezinti unitSli distincte din punct de vedere constructiv qi firncfional,

alc6tuite din grupuri de mecanisme, cu rol bine determinat in cadrul sistemului tehnic din

Considera{ii privind proiectarea in ccnstrucfia de magini

23

care fac pafie. Din punct de vedere al proiectdrii, ansamblul poate fi considerat: o magind sau
un utilaj, care intrd in componenfa unui agregat sau a unei instalalii tehnologice; un motor, o
transmisie sau un mecanism, care intrd in componenfa unei maqini sau a unui utilaj.
Una din principalele tendinle in proiectarea ansamblelor o constituie folosirea pe scard
Wgd a elementelor tipiz-ate, asigurdndu-se ia acest fel importante avantaje atdt la proiectare
cdt gi la execulie sau reparafie.

2.3.1, Etapele proieetirii ansamblului

Stabilirea caracteristicilor tehnice necesare ale ansamblului, lindird seama de

destinalia acestuia. Pe baza datelor oferite de tema de proiectare sau a celor alese, se
stabilesc: gabaritul, fo4ele gi momentele rezistente, vitezele gi turaliile elementelor de iegire,
limitele minime ale randamentului.
Stabilirea sistemelor de antrenare gi a caracteristicilor acestora.

t
o

Stabilirea schenrelor ansambluluL La proiectarea unui ansamblu nu se poate

rcaliza direct un desen al acestuia. Apropierea de scopul final al proiectirii este posibild prin
elaborarea succesivi de scheme din ce in ce mai dezvoltate. Pornind de la o schemb
fimclionald simpl6, se ajunge la schema structural6, apoi la schema cinematicd, pn baza
cdreia - prin intermediul schemei constructive - se poate elabora desenul de ansamblu.
t Stabilbea tncdrcdrilor diferitelor organe de magini al cfuor rol este determinant ln
r ealizar ea anmmblului.
. impdrlirea ansamblulud pe subansamble pi parJi componente.
o Alegerea componentelor tipizate care pot fi incluse tr construclia ansamblului.
o Dimcnsionarefi organelor de masini principale, pe baza incdrcirilor determinate
pentru fiecare dintre ele.
o Stabilirea variantelor constructive. Pornindu-se de la schemele structurale,
cinematice qi constructive, dup6 alegerea componentelor tipizate gi dimensionarea organelor
de magini principale, se intocmesc, de obicei" mai multe varinate constructive ale
ansamblului, pentru care se determind indicatorii tehnico-economici (performanfe
funcfionale, consumuri de materiale qi energie, costuri etc.).
c Stabilirea variantei acceptate, dupd analtza indicatorilor tehnico-economici pentru
variantele constructive intocmite anterior qi luarea in considerare a punctelor de vedere ale
beneficiarului gi executantului gi realizarea corecfiilor cerute de cdtre ace$ia.
. intocmirea proiectului de execuyie, prin detalierea variantei constructive acceptate
qi proiectarea organelor de maqini componente.
o Includerea in ansamhlul general, prin stabilirea detaliilor de leg6turi.
2.3.2. tntocmirea desenului de ansamblu
Desenul de ansamblu constd in reprezentarea graficd a unui dispozitiv, a unui aparat, a
unei instalalii etc., cu toate elementele componente dispuse la locul in care acestea
funcfioneazd.
Scopul desenului de ansamblu este sd redea pozigiareciprocd a elementelor componente
gi sb ofere atdt posibilitatea in{elegerii funcliondrii ansamblului reprezentat cdt gi succesiunea
de montaj a elementelor care compun ansamblul.

Mecan isme gurub-piufi{n. indru m ar de proiectare

24

tn desenul de ansamblu nu este obligatoriu ca elementele componente s5 fie determinate

complet, nici ca formE gi nici ca dimensiune. Din acest motiv, desenul de ansamblu nu poate
constitui o documenta{ie tehnici pentru executarea elementelor componente. Desenele de
ansamblu se executb in conformitate cu prescriptiile cuprinse in STAS 6134.
2.3.2.1. Reguli de reprezentaretn desenal de ansamblu

Desenul de ansamblu se execut[ cu respectarea normelor generale de reprezentare in

desenul tehnic (dispunerea proiec{iilor, reguli de reprezentare a vederilor 9i sec}iunilor, tipuri
de linii utilizate tn desenul tehnic etc.).
o Un desen de ansamblu trebuie ca printr-un numdr minim de proiecfii (vederi sau
secfiuni) sE ofere posibilitatea intelegerii depline a funcfionErii ansamblului, sd prezinte clar
pozigiarelativ[ a tuturor elementelor componente qi sd perrnitii pozilionarea acestora'
. in proiecfie principald, ansamblul se reprezintS in pozilia de funcfionare.
. in cazul asarnblarii a dou6 elemente (?n general, de tip arbore-butuc) intre care existd
joc
rcnsltat din dimensiuni nominale diferite, aceste elemente se reprezintd cu linii de
un
contur distincte, corespunzdtoare fiec6rui element component (fig.2.1, a); dac6 asamblarea
re.rea\zeazd far6. joc sau jocul rczriltd din abateri ale aceleiaqi cote nominale, zorra de contact
dintre cele doud elemente se reprezintb printr-o singurd linie de contur

(fig. 2.1, b).

Fig.2.I

Fig.2.2

Reperele aldturate, reprezentate in secfiune, se haqtreazl, in direclii diferite sau cu

distanf6 di$rit6 intre liniile de hagur (fig.2.2); pentru unul qi acelaqi reper, care apare ln mai
multe secfiuni, hagurul este identic.
o Elementele de fixare (guruburi, piulile, qaibe) se reprezintd numai in vedere

(fig.2.3).

Asambldrile filetate sunt astfel reprezentate inc6t inqurubarea sd nu fie rcalaatd pdnd
la re&u, existAnd zone filetate neutilizate, prin care se oferd posibilitatea unei str6ngeri
suplimentare (v. fig. 2.3); exceplie de la aceast[ reguld fac asambldrile cu prezon (fr$.2.q.
o Daci este necesard reprezentarea unor elemente acoperite, unele piese se pot
considera in mod convenfional indepdrtate, menfion6ndu-se pe desen aceast6 convenlie
(fig. 2.s qi STAS 6134).
. Capetele hexagonale ale guruburilor qi piulilele hexagonale se repreztntd" in proieclia
principal[ i desenului de ansamblu, astfel ?ncdt acestea sd prezinte trei fe]9 ale prismei
irexagbnab (v. fig. 2.3, fig.2.4 qifig.2.5), iar in eelelalte proiecfii numai dou6 fefe.

Considera{ii privind proiectarea in construc{ia de mapini

25

Elementele dintr-un ansamblu, care se deplaseazd in timpul funcfionflrii, se

repreztntl in dou5 pozilii extreme: in pozilia inifiald, avdnd conturul trasat cu linie continud
groasd qi ?n pozilia limitS opusb, av6nd conturul trasat cu linie - doud puncte subfire. Aceste
elemente pot fi reprezentate pi numai intr-una din pozi{ii, inscriind pe o aeeeagi linie de cot[
cele dou[ valori limitd ale dimensiunii de gabarit (v. fig. 2.5).
A-A

c-c

-R

r
a

Fig.2.3

Piesele care nu aparlin ansamblului reprezentat ci

unui ansamblu invecinat se reprezintfi cu linie sublire.
2.3.2.2. Pozigionarea elernentelar co*ryonente ale

flnsumblului

Fiecare element component al unui ansamblu se

noteazd cu un num6r de pozifie, ce corespunde numdruiui
din tabelul de componenfi al desenului de ansambhr,
respect6ndu-se regulile prezentate in continuare"
o Numerele de pozilie se ?nscriu la capdtul unor linii
de indicafie, trasate cu linie continub sub1fue, celdlalt capdt
al liniei terminindu-se cu un punct, situat pe suprafa,ta din
desen a elementului pozilionat (v. fie. 2"3 pi fig. 2.5).

Liniile de indicafie se traseazd inclinat gi in aga fel

inc6t si nu se confunde cu alte linii (de contur, axe de
simetrie, linii de hagur, elemente de cotare). Nu se admite
ca liniile de indicafie sd fie paralele sau sb se intersecteze.

;T
^l

Fig.2.4

Mecanism e qu ru b-piu lifn. indru ma r de proiectare

26

o
o
-t
t

U
.A

CJ

14,15,K

Roata de minE indePirtat5

Fig.2.5, a
nominald de
Numerele de pozilie se inscriu in afara proiecliilor, cu dimensiunea
pozifie ntr
7,5...2ori dimensiunea nominald de inscriere a cotelor de pe desen' Numerele de
se subliniazi gi mr se incercuiesc'
o Elementele componente ale unui ansamblu se pozilioneaz'd in proiecfia in care
Se recomandi ca un
acestea sunt mai clar re,iprezentate gi pot fi identificate cu uqurinld'
din acelapi deseno sd fie
element s6 fie po"ifoi o singur6'datd,iar elementele identice,
uc"iagi num[r. 3e admite inscrierea numdrului de pozilie pentru acelagi
pozifionate

"u

considemfii privind proiectarea in construcfia de maqini

16

Saibi Grover

,f

sR7666-2

olc

Prezon M12115t167

STAS 4551

grupa 6.8

t$

PiutiJl

STAS

l3

Saibi

12

PiutiJi

11

Roati de

10

Tiji

Bucsi

RV

Piuliti

M 12

Grower N'16
.t't

55 A

gfupa

4O?1

sR 7666-2

olc

lO

STAS 4071

grupa

m6n5

RV -'11

Fc 200

fitetatS

RV-

0L 50

-09

0L 50

RV -08

olc

6arn tu rd

RV-07

Cauciuc

Buc;5

RV-06

0L 50

Buc;i fitetati

RV

-05

0L

Garni

RV -OI,

Ventil

RV

Bucsi

RV-02

0L

Corp

RV

-01

Fc 200

',

turi

-03

55 A

10

N 12

27

I
Turnat

45

50

auc iuc

0Lc 15

I,
a

Poz.

+oiectat Ionescu E.
Voicu L
Veri ficat Radu M.
Desenat

Aprobat
Pta nga

nt.

Numir de desen

Denumirea

Tomoiu E.

sau

llil

&,rl^^
cF-

UNIVERSITATEA,.TR

DIN

t:
Da
A

STAS

:20 .12.1998
NSILVANIA

Buc.

fln
L_*J

"

50

14a

Turnaf

terial

0bserva-fii

\4asa

uM.

Al 594 x
(

ROBINET

8tr1 I

[*r]

CU VENTIL

BRASOV

Caledra : 0.H, M.R.

RV-OO

Fig.2.5, b
element de mai multe ori, in proiecfii diferite ale desenului de ansamblu, numai
dac6 acest
lucru contribuie la o mai buni infelegere a desenului.
r Elementele dintr-un ansamblu destinate aceluiagi loc de montare (de exemplu:
$urub,
F b^u: plulifd) pot fi pozifionate cu o singur6 linie de indicafie. in u"*ri ctv, numerele de
ponfie se inscriu pe orizontal5, in ordine crescitoare, separate prin virgule (v.
fig. 2.5).
r Nurnerele de pozilie se inscriu pe linii pi coloane paralele cu laturile
formatului
(v' fig. 2.5), intr-unul din urmdtoarele moduri: in ordinea aproximativd a montarii; ?n
ordinea
succesiunii numerelor de pozilie, in sens orar sau in sens trigonometric, pentru
fiecare
proiecfie in parte' Pe acelagi desen de ansamblu numerele dJ pozilie se lnscriu
numai
?ntr-unul din modurile prezentate.

tndrumar de proiectare

Mecanisme gurub2.3.2.3. Cotarea desenelor de ansamblu

Pe desenul de ansamblu se coteaz6:
dimensiunile de gabarit;

o dimensiunile elementelor de legiturd cu organe de maqini,

subansamble sau ansamble

invecinate;
dimsnsiunile care *rcalneazd la montaj;
o pozifiile extreme ale elementelor care se deplaseazn in timpul funcliondrii ansamblului;
o alte dimensiuni necesare.

2.3.2.4. Tabelul de comPanengd

Tabelul de
Acest takl serve$e la identificarea elementelor ansamblului reprezentat.
gi de chenarul formatului
componenld s apazh deasupra indicatorului, lipit de acesta
(v. fig. 2.5.b gi fig. 2.6, a)'

Cand este

necesar6

intreruperea tabelului de
componen!6, din cavza
reprezentdrilor de Pe desen,
acesta poate fi continuat
deazupra rePrezentdrii, ftrA
repetarea titlurilor coloanelor
(fig. 2.6, b), sau ?n stdnga
indicatorului, rePetdndu-se ira
acest caz titlurile coloanelor
(fig.2.6, b qi c). Acest tabel
se completeazd de jos in sus.
Modul de comPletare a

rubricilor tabelului

- lndicator
2 - Tabet de comPonenli
3 - taput tabetu lui de
1

componenfE este exemPlificat in ftg.2.7.

cornponenfi

Fig.2.6
c
.+

Surub M6x20
Rutment Ni 2308

RoaiS dintati

si

Poz
10

12

STAS 30I.3

2Pl.1 -02 -

apac

Carca

STAS 4272

Denumirea
qn

03

2P41 -02- A2
2P41 -02-01

41MoC11

l+5

10

Fig.2.7

0L 3?

Buc

180

grupa 8.8

Nr. desen sau STAS

de

t-

Ft200

Turnat

Materiat

Observafii

30

25

-ESa

net
kd /brjr..

10

Considera{ii privind proiectarea in construc{ia de mapini

29

Pentru componentele standardizate ale ansamblului, in coloara a doua se trece

denumirea, conform standardului, iar in coloana a treia a tabelului se ?nscrie numhrul
standardului referitor la reprezentarea qi dimensiunile acestor componente.

in coloana rezewatd observafiilor, se inscriu datele suplimentare referitoare la

dimensiunile semifabricatului gi a modului de oblinere a acestuia. Completarea rubricii
referitoare la masa netd a componentelor este facultativd.
Recomanddri privind execulia qi completarea indicatorului sunt prezentate ?n fig. 2.8
(v. qi cap. 6).
2.3.2.5. Etapele tntocmirii desenului de ansamblu

La intocmirea desenului de ansamblu sunt parcurse etapele prezentate in continuare.

o Stabilirea poziliei de reprezentare, in funcfie de pazr[ia de func]ionare a
ansamblului.

Stabilirea proieQiei principale, astfel incAt aceasta sd ofere cele mai multe
informalii asupra funclion6rii gi componenfei ansamblului.

Stabilirea numiralui minim necessr de proieclii, astfel inc6t: modul de

func{ionare a ansamblului sd fie complet definiU sd reiasd pozilia relativ[ a tuturor
elementelor componente; sd fie posibilS pozilionarea tuturor componentelor; sd poatd fi
inscrise toate cotele necesare desenului de ansamblu.

Alegerea formntalai, in funcfie de dimensiunile proiec{iilor necesare, de

posibilitatea pozifion[rii elementelor componente qi de dimensiunile tabelului de
componenf6.
c Reprczentarea proiecliilor. Se recomandi reprezentarea in paralel a proiecfiilor
considerate ca fiind esenfiale din punct de vedere al cuprinderii formei elementelor
componente qi al spafiului in care acestea funcfioneazE. Reprezentarea trebuie sd inceap[ cu
proiecfiile reperelor care indeplinesc un rol important in funcfionarea ansamblului,
continuAndu-se apoi cu csle care servesc pentru fixare, susfinere, protecfie etc. Se reprezintd,
mai intdi, piesele cuprinse (?n general, piesele centrale) gi apoi cele cuprinzdtoare, care sunt
parfial acoperite de primele.
. inscrierea cotelor.
o Pozilionarea elementelor componente.
e Completarea indicatorului (SR ISO 7200), tabelulai de componenld Si a oltor
nota(ii necesare.
2.4. PROTA,CTAREA ORGANELOR DE

MA$rNI

Corecta proiectare a organelor de maqini conduce la o proiectare corespunzdtoate a

ansamblului din care acestea fac parte. Organele de magini pot fi proiectate independent,
ilupd metodologii specifice.
2.4.1. Etapele proiectirii organelor de maqini
Proiectarea organelor de magini presupune parcurgerea mai multor etape de lucru
interdependente, prezentate in continuare.

30

Mecanisme gurub-piuli{5. indrumar de proiectare

45

15,2\,15,35'35
n

Proiectal

Verificat

lssenaf
Aoroba

rn
\i_/

Dala

U.M.

5=-.rA\
rt\z

@=
@

UNIVERSITATEA,.TRANSILVANIA "

Planp a

nf.

BRASOV

Recomandiri

privind completarea indicatorutui

Nr.

ConJinutut rubricitor

rubrici

gi

prenumele persoanelor responsabite

Numele

Semnituri

Scara

(sclrite) de reprezentarc

Rugozi

fi!ite

Materiatul piese

FormatuI piangei

suprafeletor
i

umlruI p lan;ei Rubrica se compteteazl numai 'in cazuI

in care desenul este execufat pe mai mutte p(anse

Denumirea desenutui

Numirut desenului

Toiecta f Jocean D.
Jesenat Voicu L.

Verifical Veticu
Anrobat
Ptan.sa

nr.

90

75

Imd

(9)

Catedra;

15

10

12,51

V(V)/

Data, 20.03,1999

Juta A

UNI VE RSITATEA,,TRANSILVAN IA

"

Fc 200
SR ISO 185

ALl2lA x 297l,

PIULITA FIXA

BRASOV

[atedra :

0. H. M.R.

Fig.2.8

tDA - 03

U.M.
(mm

Considerafii privind proiectarea in construcfia de magini

31

o fntocmirea schemei de calcul, prin reprezentarea simplificatd a formei geometrice a

organului de maqind, adoptarea ipotezelor simplificatoare gi concentrarea sarcinilor.
o Determinarea tncdrcdrilor, stabilirea secliunilor periculoase, a sarcinilor care
actioneazd, in aceste secfiuni qi a solicit5rilor pe care le produc.
t Alegerea mnterialului, a coeficienfilor de siguranfb qi stabilirea rezistenfelor
admisibile.
o Calcalul de determinme a dimensiunilor caracteristiee (predimensionarea), prin
considerarea acoperitoare a rezistenfelor admisibile.
o Intocmirea desenului la scard a organului de magin6, pebaza predimensiondrii qi a
proiectdrii formei.
o Efectuarea calculelor de vertlicare, prin determinarea tensiunilor reale, in toate
sec{iunile periculoase ale organului de maqini.
c Definittvarea desenului de execa{ie, prin inscrierea toleranfelor la dimensiuni, a
abaterilor de formb qi pozilie ale suprafelelor care condilioneazd montajul qi corecta
firncfionare a organului de magin6 pi a rugozitdgii tuturor zuprafelelor, completarea
indicatoruluio inscrierea condi{iilor tehnice pi a tratamentelor.
2-4.2. intocmirea desenelor de execufie

Desenul de execufie este un desen la scar6, care servege ca documentafie tehnici

la execulia organului de maqind reprezentat, cuprinzdnd toate datele necesare in
acest scop. In afara regulilor cu caracter general, intocmirea desenelor de executie se
bazeazd, gi pe o serie de nonne tezultate in urma unei indelungate practrci in proiectare.
necesard

2.4.2.1. Etapele premergdtoare intocmirii desenalui de execulie

ldentWarea piesei. in aceastl etapi se observd pozilla de funcfionare, se

stabileqte rolul funclional ?n ansamblul din care face parte, modul de asamblare gi se
precneazd" denumirea piesei. Frecvent, denumirea piesei rezultil din rolul funcfional al
acesteia. Observarea poziliei de funcfionare in cadrul ansamblului este necesarl in vederea
stabilirii pozifiei de reprezentare a piesei in proiecfia principal5. Modul de asamblare
determind at8t cdmpurile de toleranfe ce trebuie ?nscrise cdt qi calitatea suprafefelor in
contact gi unele elemente ale formei acestora.
o Stadiulformei. Forma geometricd principald a oricirei piese este alcdtuitA din mai
multe corpuri gecmetrice simple (prisme, piramide, cilindri, conurio sfere etc.), dispuse in
diferite pozi[i reciproce. Pentru ca piesa sd corespund5 condiliilor de funclionare, forma
geometricd principali a acesteia trebuie completatd cu anumite forme auxiliare (canale de
pan6, caneluri, degajdri, filete etc.), obfinAndu-se forma funcfionald. in afara condiliilor de
funcfionare, forma unei piese trebuie sd corespundE atdt unui montaj axial corespunz6tor cdt
qi procedeelor tehnologice utilizate in vederea executdrii acesteia. Forma finald, oblinutd in
urma completdrilor aduse formei funclionale cu formele condifionate de procesul tehnologic
de prelucrare, poartd denumirea de formd constructivd tehnologicd.
c Analiza tehnologicd a piesei const[ in stabilirea materialului din care urmeazd sE
fie executatd piesa, a procesuiui tehnologic de fabricafie, a pozifiei de prelucrare gi a calitatrii
suprafelelor.

Mecanisme qurub'

indrumar de Proiectare

.Stilbilircapozilieidereprezentareapieseitnproiecliaprincipaldrebazeazdpe
principal[ se alege

lso tig. poz4ia de reprezenjare ?n'pro1s"tt

recomand6ril"
proieclia
".rprir*io
cele rrai multe aetalii are'formei. in
astfel icdt ?n aceastd proieclie ,a up;;
in general' s6 corespundd poziliei de
principald, pozig\ade ieprezentare a piesei trebuie,
g""'purt* E"c"p1i* Ie b aceastd regul6 fac piesele cu
funclionare in ansamblui din "*"
de transmisie etc'), care in proieclia
forme de revolulie (quruburi, arbori, roli
a urel plese
dispusd orizontal. Proieclia principala
reprezintd cu axa r"Xgrt"Jir"'no" ri-"trL

fi:T,":l^:

poate:";;:f;,X:ffi:;7

piese qi
de proiecfi necesare pentru rcprezentarea.unei
prevederile cuprinse
se realizeazd in Conformitut"
"o
dispunerea acestora tn cadrul formatului
pentru
recomandlri: numlrul de proiec{ii necesar
urm6toarele
de
seama
l2g,
ISo
in
,inand
de complexitatea formei acesteia'
reprezentarea unei piese este - determinat qi sa se poat6 inscrie toutt,
.:ot"lt- :-T,:
urm[rindu-se ca piesa s6 fie complet ieterminut4 proiec{ii neces{r penfiu oblinerea
unet
aL
definesc formele geometrice "o*porr"*o ""*arur
cLare apiesei trebuie sd fie minim'

i*ugini"o*plete-qi

acecu/ie
2.4.2.2. Etapele tntocmirii desenului de

oAlegereascdriidereprezentare,inconformitatgcusRENlso54SS'
proiecliilor sa se poatb executa cat

pi
are clarda
urm'rindu-se ca desenul s6 aibd o reprezent
proiecliile se
pe'.T
t:t'
1":":':"::
maiuqor. Atunci cand este posibil"" pt"f"ta-::Tucare, pentru o
sunt
claritate'
detalii la
11i.mare
qi
execut' la aceeaqi scar6, cu exceptia unor
i"ai"atfr atdt l6ngd detaliul respectiv cat in
folosifr-"t"
scara
mdrire;
de
sc6ri
utilizate
*u'"1t"o*rereu
re reahzeaz'
desenurui ,
:-Ti
formaturui nece.sar pentru trtocmirea.
proiecfiilor'
a
1in6nd
*itt;*" de tacadrare
pornind de h o#ensiunile orro, ar.ptingi**i
gi
intre
cdt
intre aceste dreptunghiuri
seama qi de spaliile ,r"""*r" cot6rii, ;ffi"dtrp"r*..uJT
formatelor sunt reglementate prin SR
formatului.'ni"'""'i*ile
;;;;l
dreptunghiuri Fi

ISO5457'

dimensiunile ce caractertzeaz,
endfea proiec(iitor (proiectareaforrnei).Dintre
determinate in
doar o parte minima au valori stricteo
complet forma *oio.g* de maqina,
proces denumit dimensiunilor sunt rezurtatul unui
Restur
dimensionare.
de
calculului
urma
proces.in care logica' imaginalia gi experienfa
in limbaj ingineresc - 'ostabilire contructivy"
au un rol
qi pr.ro"O"rile normelor qi standardllor in vigoare'
proiectantului,
no'*Jllrxrrsionarea,
a unor dimensiuni, prin luarea tn
impreunS cu stab'irea constructiv'
de prelucrare qi a
de semifabricat' procedeelor posibile
tipului
funcfionalitdlii,
a
considerare
Stabilirea formei
la.proiectarea formei organelor de maqini'
posibilitalilo, Ae mlntu;,
"otdrr"deci tealtzarca desenului de execufie' Fresupune parcurgerea
maqin6,
de
organ
unui
a
finale
continuare'
interimare ale acestuia" prezentare in
mai multor t*",1"g^r"J" rott""r"
de tipul de
de organ de maqina este determinati
Forma geometricdspecifica fiJ;;t;ip
destinafiei
,rec"swn dJvarialie a secfiunilor' conformgeometricl
qi
semifabricat (bar6, plac6 etc.) a"
por{iuni de legitur6 etc')' Forma
.ontp.rn for*u-6oai*i li#re,
porfiunilor
"*.
atcit*adin forme geometrice simple (poliedre'
a unui organ de maqinb (frg.2.9, ul-"U"
cilindru, con, sferd etc')'

piJ"*

Considerafii privind proiectarea in consfrucfia de magini

33

Fsrmn funclionald, avdnd la bazd forma geometricd stabilit6 anterior, rezult6 prin
luarea in considerare a rolului fiecdrei suprafete determinate a formei, in raport cu
zuprafelele altor piese cu care se afli in contact in cadrul ansamblului {fig. 2.9, b).
Forma constructivd provine din cea funclionald qi poate avea una sau mai multe
variante, determinate de numdrul qi tipul semifabricatelor care compun piesa. Stabilirea
acesteia este legatd de decizia asupra modului de ob;inere a piesei: compunerea de
semifabricate simple sau prelucrarea prin agchiere a unui semifabricat bloc (turnat sau forjat).

Pentru realtr.area unor forme complexe, este necesarb" uneori, imbinarea celor doul
procedee.

Formn constructivd tehnologicd implicd optimizarea formei constructive, findnd seama

de procedeele de prelucrare posibile, dar mai ales accesibile executantului. Aceasti formd
inglotr;azd caracteristicile tuturor fazelat anterioare. Prezentarea graficd a acesteia, in
conformitate cu normele de reprezentare in desenul tehnic, constituie desenul de execu{ie
(fig.2.9, c).
La execufia proiecfiilor, se parcurg urmdtoarele etape: trasarea dreptunghiurilor minime
care incadreazd proiecfiile; trasarea axelor de simetrie, cu linie punct sublire; trasarea, cu
linie continu6 subfire, a contururilor exterioare.ale proiecfiilor piesei, ?ncep6nd cu forma
corpului geometric de baz6; trasarea, cu linie continub sublire, a contururilor interioare ale
proiecliilor prezentate in secffurne, dupd indicarea traseului de secfionare; trasarea liniilor
ajutdtoare de cotd gi a liniilor de cotd, inscrierea cotelor, a toleranfelor la dimensiuni, a
abaterilor de form[ qi pozifie qi a rugozitdfii suprafefelor; ingroparea liniilor de contur ale
proiectiilor qi hagurarea suprafelelor secfionate; completarea indicatorului desenului,
inscrierea condiliilor tehnice gi a tratamentului termic.
Cotele la dimensiuni se raporteazd la suprafele prelucrate, denumite baze de cotare. Se
recomandd ca bazele de cotare sd coincidd cu bazele tehnologice ale piesei (suprafelele pe
care se aqeazil aceasta in timpul prelucririi). Se evitd, in acest fel, cumularea erorilor de
prelucrare.
La cotare, trebuie sd se finn seama de prelucrarea tehnologicd a piesei, utilizdndu-se in
acest scop metoda cot6rii tehnologice. Aceasti metodd de cotare are avantajul c6 ofer6
executantului toate cotele necesare prelucririi gi conduce, in acelaqi timp, la evitarea
cumulErii erorilor de prelucrare. Pentru inscrierea pe desen a unor cote functionale - care
condilioneazi funclionarea gi/sau montajul piesei in cadrul ansamblului din care face parte se apeleazd, uneori, la metoda cotdrii in lang, utilizdndu-se astfel metoda cot5rii mixte.
Aceastd metod6 de cotare imbind ebmentele cotdrii tehnologice cu cele ale cotdrii in lanf,
inldtur:and dezavantajele celor doud metode. Metoda cotdrii mixte este cea mai complet[ gi in acela;i timp'cel mai frecvent uttlizath.
La suprafefele functionale, pe 16ngd cotele la dimensiuni se inscriu pe desenul de
execulie gi toleranfele la dimensiuni (STAS ISO 406), toleranfele de forml qi pozifie (STAS
738511), precum qi rugozitatea suprafelelor (SR ISO 1302).
Tratamentul termic al piesei sau a unor porliuni ale acesteia se menfioneazd, ?mpreuni
cu caracteristicile mecanice obfinute, intr-o zand a formatului situatS, de regulS, deasupra
indicatorului, dup6 condiliile tehnice.
fn fig. 6.8...6.25 sunt prezentate exemple de desene de execulie pentru diverse piese
componente ale unui cric.

Mecanisme

gu ru

b-piulif

[. indru mar de prorecr!119

^)
J.

PROIECTARE,A ASISTATA

nn CALCULATOR

Ultima jumdtate de secol s-a remarcat ca

o perioadd dominatd de dezvoltarea

calculatoarelor electronice, rnanifestAndu-se tendinfe de realizare a unor siste.me de calcul,
distribuite sau locale, bazate pe minicalculatoare gi microcalculatoare, sisteme care au
devenit din ce ?n ce mai puternice qi din ce in ce rnai ieftine. Calculatoarele electronice
gi-au dovedit in timp utilitate4 eficienfa gi rentabilitatea utilizarea lor in economie fiind pe
deplin justificatE. Unul dintre principalele domenii ?n care s-au frcut remarcate a fost
proiectarea.
3.1. DEFINIRE. TERMINOLOGIT iXNUOTTN

in functie de domeniul utilizdrii calculatorului electronic in cadrul activitdliilor

inginerepti, s-au dezvoltat o serie de concepte, cunoscute mai ales prin formularea lor in
limba englezfl 137, 39, 401.
t CAD (Computer Aided Design) - Proiectare asistatd de calculator. Este definit ca
ufihzatea facilitSlilor de calcul gi reprezentare cu ajutorul calculatorului pentru crearea
interactivd de modele geometrice ale obiectelor care se proiecteazd (modelarea volumelor qi
zuprafelelor, vederi, secfiuni, hagururi, cotare automati), precum qi efectuarea de calcule
specific ingineregi. Mai concret, acest concept desemneazd. utili'ffsa calculatorului tn
activitatea de proiectare pentru elaborarea gi prezentarea conceptului, analiz6, simulare,
optimizare, calcule de dimensionare gi/sau de verificare, proiectarea detaliilor (desene de
ansamblu qi de execufie) pi redactarea memoriului tehnicc CAE (Computer Aided Engineering) - Inginerie asistatL de calculator. E*e
definit prin furnizarea de mijloace pi facilitaf pentru evaluarea rapidd a diverselor alternative
de proiectare,realiz.|nd calcule de anahzA qi simulare func{ional6, a}ncdrcdrilor, a dinamicii
structurilor, calcule de rezistenfd, termice etc. Mai concret, acest concept se referd la
utilizarea calculatorului pentru: anahzL, simulare, calcule de dimensionare qi/sau verificare gi
optimizare. in accep{iune americand, CAE desemne azA ceeace ?n accep}iune european6 este
definit prin concepful CAD, preznntat anterior. in accepliune americaria CAD
{Computer
Aided Drafting) este comun cu utilizarea calculatorului pentru elaborarea modelelor
geometrice qi in qpecial a desenelor de ansamblu gi de execufie.
o CAM (Comp*er

Aided Manufaaure)

Fabrica{ie asistatd de calculator.

Desemneazi folosirea calculatorului pentru: proiectarea, organaarea gi controlul procezului

de fabricafie, stabilirea planelor de operafii, programarea maqinilor unelte cu control numeric

gi/sau

a liniilor robotrzate, proiectarea

materialelor, sculelor etc.

sculelor

gi dispozitivelor, controlul

circulaliei

c CAE-M (Computer Aided Engineering - Manufacturing). Este definit prin

utilizatea calculatorului pentru elaborarea planelor de operalii gi programarea maginilor
unelte cu control numeric gilsau a liniilor automatrzate sau robotizate.

a-

CAPP (Computer Aided Part Programming). Desemneazd utilizarea calculatorului

pentru elaborarea planelor de operafii qi stabilirea necesarului de materiale, scule 9i
dispozitive.
c CAPM (Compater Aided Production Management). Se refer[ la uti]irarea
calculatorului pentru planificarea, organizarea gi controlul producfiei, planificarea qi
controlul circulafiei materialelor, sculelor, produselor semifinite qi finite.
c CIM (Compater Integrated Manufacture). Definegte integrarea proiectdrii
detaliilor cu proiectarea fabricafiei qi cu funcliile de management p finanfe, toate asistate de
un sistem computerizat.
3.2. OPERAREA SISTEMELOR CAD
Funcfionarea unui sistem de proiectare asistatd de calculator se bazeazd pe elementele
prezentate in continuare[a0].
. Imaginea graficd a viitorului produs, aqa - numitul 'omodel", este creatS, stocatd 9i
prelucrat6 electronic, cu ajutorul calculatorului.
o "Modelul" final este oblinut prin parcurgerea fazelor de proiectare.
o Precizia nominal5 a reprezentdrii geometrice este mai mare sau egal6 cu precizia
produsului de obfinut.
o "Modeluf' poate avea atagate (pe diverse componente sau pe ansamblu) indicafii
referitoare la cerinle tehnologice, funclii anahzate, calitate etc.
o Anahza gi simularea func{ionald a diverselor variante geometrice gi optimaarca
o'model" parametruat.
modelului se pot face realizAnd un
o Datele conlinute in "model" trebuie sd poatd fi extrase rapid, pentru a putea. fi
folosite in alte faze ale procesului de proiectare sau chiar in proiectarea unor produse
asemdn6toare.

in fig. 3.1 sunt prezentate schematic etapele unei activitdfi de proiectare, cu precizarea
circulaliei informafiei. Reprezentarea schematicd evidenfiazd fapttl cd odatd elaborate
specificaliile de proiectare (cerintele impuse ftr proiectarea produsului), acestea se constituie
in mecanismul de control al activit[fii de proiectare. De asemenea, se poate observa ci
informalia nu circul5 intr-un singur sens, fiind necesare (deqi nedorite) intoarceri in fluxul
informafional, pentru ajustarea "modeluluL'.
Sistemului de proiectare asistati de calculator i se imp,rt anumite cerinfe,
corespunzatoare cu faza dn desfigurarea activitdlii de proiectare in care este folosit.
infaza de elaborare a conceptulzl, sistemele de proiectare asistatd de calculator trebuie
sd aib6 urmdtoarele posibilitdfi:
o captura rapidd a geometriei in desen;
o capacitate de atapare a indicafiilor pi notelor informative;
. vtaualuarea rapidd a ideilor;
o capacitdfi grafice deosebite;
o acces la programe elementare de analizil;
. acces la programe elementare de simulare;
. acces la standarde qi documenta[iatealnatS anterior;
o extragere de date, pentru afrutilizate ?n etapele urmEtoare.

Proiectarea asistatE
de calculator

37

ig. 3.I
de proiectctre

a detaliilor, cerinfele cerute

sistemelor de proiectare
asistatd sunt
"*rJr:ff;
o capacitate de a sorta pi prelua
t generarea unor informalii qi informafi'e din fazele anteri.are;
a geometriei mai detaliate;
r capacitate de a procruce d"*"rr"
precise,
dir;;;uni, torerante, note etc.;
o interfafar?- cu programe
de aru,l".d ",
d"nla'arib'
"io*-uti.a gi dinamicd (;;*"" vitezeror,

pi r"4J".,'*".ilulir"u rnipcarii s,rbu'sambrelor

ffi::Hllr*;,.

" ff#tr;:tffi;:?ff|"ftffi:
:

r
o

il:"t:?trr"t''

ptog*"

;:i::ifll"11ffi::**"

structurals 6i fizicd (modelare

cu eremente nnite,

a" opiitltare (mi'im aareaerorlor

care ar <iuce Ia iteralii
a

rn

inr'rmaliitor externe, din cictur

producfie_consum;

acces la proiecte realaate

anterior;

capacitate de- redactare

a documentaliei tehnice (e^it:ar* +u* ---r.
preluare gi prelucrare
a oaterol-confinute in ..modeljr.(editare text, eclitare graficd,
r posibilitate de tansmitere
a informariei spre sistemur
Rezorvarea oricdrei p.ur*J
ijt, *uaror ;.;;;il;e cAM.
schemei din fis' :'2'
proiectare decurge confbrm
in r"t.ira
3.2 sunr descrise in conrinuare.

slemini;;;;#;"

ffi;

Mecan ism e ryu ru b-piu

38

Specifica{iile tematice

li{I. indru

ar de proiectare

Ipoteze de calcul

Fig.3.2
Spec{icapiite tematice prezintd problema propus6 spre rezolvare gi conlin: formularea
sarciniloro definirea domeniului de utilitate, definirea condiliilor de respectat.
Ipotezele de cdcul reduc datele problemei la un model matematic dotat cu baza de date
necesard rezolvdrii.
Analiza reprez)ntd totalitatea operafiilor, desfiqurate prin metode de calcul qi
proiectare, care conduc la rezolvarea modelului matematic.
Rezultatul reprezintd totalitatea datelor rezuhate din procesul de anahzd (valori
nurnerice, reprezentdri grafi ce).
Evaluurea consti in aprecierea gradului de acceptabilitate de c[tre proiectant a
rezultatului oblinut, prin prisma condiliilor impuse de specificaliile tematice.
Modijtcarea este activitatea de operare a unor schimb5ri ale ipotezelor de calcul, in
vederea atingerii unui rezultat convenabil.
Volumul de muncd necesar ?n maniera tradilionald de proiectare este in general rnare,
astfel incit apare necesitatea automatizdrii operafiilor de rutinS specifice etapelor lpoteze de
calcul - Analizd - Rezultat, prin preluarea lor de citre un sistem de calcul.
Etapele de Evaluare - Modfficare confin activitdti mai greu de algoritmizat, activitdli
prin care se ia decizia de reluare a ciclului de rezolvare a problemei, pe baza unor criterii
care trebuiesc formulate. Pentru a da utilnatorului posibilitatea de a interveni in ciclu, este
necesa.r ca etapele Evaluare - Modificare sd permitd dialogul utilizator - sistem de calcul.
Etapa Evaluare trebuie sd ofere utilizatorului datele necesare interprethrii rezultatuiui
obfinut pi luirii deciziei de modificare. Este preferabilS prezentarea grafic6 a rezultatului,
deoarece informafia graficd este rnai uqor de perceput gi interpretat lntr-un timp foarte scurt'
Este evidenta necesitatea introducerii ?n proces a unei interfep utilizator - sistem de calcul,
care sd permitd aqa-numita "interactivitate", adicd colaborarea prin dialog informatic intre
sistemul de calcul qi utilizator.
in vederea unei eficienttzdri a utilizdrii, un sistem CAD trebuie sb indeplineascd o serie
de funcfii, prezentate in continuare.
o Interactivitates la sta{ia de lucru constd in oferirea posibilitdlii de schimb de
informatrii intre utilizator qi sistemul de calcul. Este necesar ca acest dialog sd se desfiqoare
intr-o manierd c6t mai naturald", deci ?ntr-un limbaj cdt mu apropiat de cel natural al
utilizatorului.
o Afqarea Si introducerea de date sunt flurclii necesare deservirii staliei de lucru.

o
a

Analiza sereahzeazd prin intermediul modulelor programpentru diverse calcule.

Regdsirea Si memorarea asociativd svrfi funclii care efectueazh operafii
extragere gi, respeotiv, introducere de informafii in baza de date, in funclie de parametrii
identificare asocia{i multrimilor de date confinute inbazL.

de
de

Proiectarea asistati de calculator

39

Post-ptoces:ree este funcfia care convertegte diversele informafii,

av6nd o anumit6
structurd rczukatd dintr-o fazd, de luctuo intr-o reprezentare
conform unei alte structuri.

Realizarea unor iegiri utilizabile este fimc1ia necesard

frr.rrlizdni practice a
scopurilor propuse. Aceastd funclie trebuie s6, realizeze prezerrtarca
rezultatelor intr-un
Iimbai inteligibil pentru utilizatorul uman (desene, diagrame,
tabele, texte etc.), pentru
necesitali de informare, in vederea desfbgurdrii de activitrli
ulterioare sau ?ntr-un limbaj
codiJicat (inregistrdri pe bandd sau disc, semnale electrice
orgarizate), pentru comanda
maqinilor unelte sau robofilor industriali, dialogul intre
sistemere-inror#ilonare sau stocare
?n vederea unor prelucrdri ulterioare.
3.3. COMPONENTELE SISTEMELOR CAD

Elementele de bazd ale sistemelor de proiectare

asistata de calculator sunt
echipamentele (hardware) qi infrastructura logica
de calcul gi comunicafie (software).
Deoarece structurile hardware nu diferd
in funcfie ie domenij a" rrtiyzare,
specificul sistemelor de proiectare asistatd "r"i1iul
de calculator este dat de elementele software
utiltmte' Sistemele CAD integreazd, ?n general, o serie de module
software specializats ftr
rezolvarea unor chestiuni concrete. Astfe-I, fiecare cerinla
impusd unui sistem de proiectare
asistatd de calculator poate fi rezolvatd de chtre un
modul. i;;;tr*;;""",
n prezentate
succint posibilitalile software existente, destinate reprezentarii
grafice sau model5rii
geometrice a produsului, analtzei gi simuldrii
cinematice qi dinamice-a produsului, analizei
structural-fizice a produsului, calculuiui matematic complex,
dezvoltdrii de noi softtni
specializate, redactarea documentafiei tehnice.
3.3.1. Reprezentarea

gralici sau modelarea geometricE a produsului

Primele sisteme cAD erau prin esenf6 instrumente de

desenare, permi!6nd crearea de
reprezentari grafice in mai multe vederi, similare celor
executate manual. Cu timpul sistemele
de desenare au evoluat de la desenarea 2D (?n dou6 dimensiuni)
la modelarea 3D (in trei
dimen|uru) prin suprafele, wireframe sau solid cu posibilit
d[i deparametrizare cu ZDgi 3D.
Modelarea 3D wire&ame definegte muchiile, io timp
ce modelarea 3D prin suprafefe
defineqte fegele obiectului reprezentat:
.c"u mai complia este modelarea 3b so[d, care
definegte atat muchiile c6t pi felele obiectului.
Din aceastd informalie 3D pot fi extrase
automat vederi sau se1liuni convenfionale 2D, dar marele
avantajal modeldrii jeometrice 3D
solid este calculul rapid al proprietdfilor masice ale obiectului
ieprezentat (riasao momente
de inerfie, pozilia centrului de greutate etc.). Determinarea
acestor date dintr-un model2D
sau 3D wireframe sau suprafefe este dfficild qi se poate
efectua doar in afara acestui modul.
Dintre principalele produse software de acei tip, disponibile pe
piafa intemafionali, cele
mai utilaate sunt: ,4.1ies, 3D Designer, AutocAD, iudK"y, -caDbigraph,
Mechanical
Desktop, Genius, ProEngineer, Euclid, syscAD, DrafixcAD,
FastcAD, I-DEAS, xcAD,
TurbocAD, RobocAD, solid works, CATIA, Nastran, patran,
Ansys, cosmos, Dynres,
LusasFEA, corel Draw, 3D studio MAx, Autovision
,paintshoppro eta
Unele dintre aceste produse software ay facilitdli de reprezentare
grafici artisticd, dup6
-arnlu6,
cum unele modeloare geometrice sunt integrate' in pachete
de
prin metoda
elementului finit sau au posibilitatea generdrii dJmodele discretizate
prin elemente finite.

Mecanisme qurub-piulifi. indrumar de proiectare

40

3.3.2. Analiza qi simularea cinematico-dinamici a produsului

Reprezentarea ansamblelor zub form6 de sisteme multicorp (multibody systems) permite
analiza gi simularea comportdrii produsului in diverse condilii de firnclionare.

In

general, pachetele software destinate acestor tipuri de calcule permit definirea

mecanismelor care stau la baza fixrc{ion6rii ansamblului, reprezentarea grafic5 a acestuia,
stabilirea incdrc[rilor gi condiliilor limita impuse, calculul cinematic Ai dinamic gi simularea
funcfiondrii.
Printre principalele pachete software destinate acestui tip de calcule trebuie amintite:
ADAMS, Dymes, Working Model etc.
3.3.3. Analiza structural-fnicil a produsului

Cele mai cunoscute pachete software orientate spre rezolvarea acestor tipuri de
probleme utilaeazd metoda elementelor finite (I\4EF). Utiliz.srgs acestei metode a luat o
amploare deosebitd in ultimele doui decenii, aproape toate sistemele de modelare
geometric5, autointitulate CAD, avflnd gi un modul de anal:a:d prin metoda elementelor
finite"

MEF permite rczolvarca urmltoarelor tipuri de probleme:probleme de echilibru static

(analua tensiunilor qi deformafiilor structurilor sau analiza termicd); probleme de valori
proprii (artahza fenomenelor naturale, modurilor proprii de vibralie, flambajului, regimurilor
de curgere stalionard etc.); probleme de propagare (analua dinamicd a structurilor elastice
sau neelastice, analiza tranzitofie a transferului de cdldurS, arlm,l:za curgerii nestalionare a
fluidelor etc.).
Analiza prin MEF parcurge in general urmdtoarele etape: modelarea geometricd a
produsului sau piesei de analizat; discretizarea prin elemente finite a modelului geometric;
stabilirea condiliilor limitA impuse (constr6ngerea); stabilirea inc6rcirii modelului; calculul
prin MEF (procesarea); calculul gi prezentarea mirimilor urm6rite sd se oblin5 (post
procesarea).

Printre cele mai importante produse software specializate in rezolvarea prin MEF a
anal:z:ei structural-fizice a produsului se remarc[: Nastran, Patran, Ansys, Cosmos, NISA,
Algor, CATIA etc.
3.3.4. Calculul matematic complex

Anumite studii comportamentale, funclionale sau ale influenlei unor factori, impun
desfigurarea unor calcule matematice mai rrurlt sau mai pu{in complexe. Rezolvarea unor
astfel de probleme, pentru care nu existd produse software specializate, se efectueazd in
urmdtoarele etape: elaborarea unui model matematic (in afara sistemului CAD), prin
adoptarea unor ipoteze simplificatorue care sd aproximeze cdt mai bine fenomenul de studiat;
rezolvarea modelului matematic (prin utilizarea unui software specializat); prez,entarea
rezultatelor, cu posibilitatea de optimizare (tn general ?n cadrul aceluiagi software
specializat).
Din categoria acestor produse software se remarc[ clasicele rezolvatoare de ecualii sau
sisteme de ecualii - MathCAD, MAPLE, TKSolver etc. - dar gi programele de calcul tabelar
- Lotus, Excel etc.

Proiectarea asistati de calculator

3.3.5. Dezvoltarea de noi softuri specializate
Rezolvarea unor anumite probleme de proiectare
specifice unui anumit produs sau
categorie de produse impune dezvoltarea
de'aplicalii pe calculator cu o destinafie foarte
concretd (cubazd de date gi date de intrare
relativ r".terr.", algoritm de calcul, date
de iegire
gi mod de prezentare a datelor
de iegire specificate f";. chr). pentru dezvoltarea
de astfel
de aplicafii, au aparut produse ron**
poriuititxli de algoritmiz# a calcululu!
capasrtate de modularizare, posibilitdli
"., ; ;r obiecte predefinite
de utilizare
capacltate

Prezentare

r^vsvrurar

graficd.

de

Dintre aceste-pachete software, denumite limbaje

de programare, trebuie amintite:
Borland Delpht, Borland pascaf Tr.b. ralcai$
Basic, BasicA, -cw g"rir, Turbo Basic,
QBasic, Fortran 77,Twbo C, C++,Microsoft C etc.
3.3,6. Redactarea documentafiei tehnice
Prezentarea conceptului, redactarea do_cumentafiei
tehnice, dar gi redactarea materialelor
informative pe pa/cursul deruldrii proi9ctului,
id;-;tilirarea
de produse software care si
permitd editarea' intr-o formd cdf maj
ngrrJita,'"$"i;; citit 9i care sa a*aga atenfia (in
special ln cazul prezentdrilor). Actualele produse'software
destinate acestei categorii de
aplica,tii sunt dotate cu editoare de texte qi
tabele, editoare de ecuafiii, editoare grafice,
posibilitate de preluare a geometriei din
rnodeldtd ;;;t"-trice, posibilitate de preluare
a
imaginilor grafice rezultate din calcule anterioare
etc.
cele mai cunoscute pachete software destinate
redactdrii de texte gi prezentdrilor sunt:
Microsoft Word, power point, Word perfect, Word
Star etc.

3.4. CONCURRENT ENGTNEERTNG (cE)

in scopul imbunatdfiri oryanizdni pi desftqur drii activrtdfii

de proiectare, numeroase
institute de cercetare gi firme iu
proiectare
de
joacd
un rol important au
2etivilau;
demarat studii, incd din anii'80, afttinstatele
unite uL a*"ri"ii cat gi an nuropa
[36, 3g].
rn 1979' Xerox,t{ewlet-Packard
$ lord pgn
necesitatea imbundt2i.tirii practicii
proiect{rii' in 1981, Ford infiin1"*Jr"oitot,rid"
Ford, orientat spre dezvoltarea
de
tehnici de proiectare. in 19g4, Institutul American
"onrrrttanp
1gi
studiu pentru imbunatalirea integrdrii in activitateu
a" proi"p"ilff*tTil:
338 introduce termenul de c&current Engineering.
conform acestui raport, problema
principald in activitatea de proiectare este
comunicarea defectuoasa dintrJ inginerii care
tealaeaz[' proiectarea detaliilor gi cei care
se ocupd cu celelalte faze. Astfel, ignorarea
cerinlelor pielei face ca produsul sd
desfacJe
oqa iar ignora; posibilitdfilor
"u^Tbl
tehnologice conduce la probleme de
fabricafi" ii ii"ritii consumatoare de bani
9i timp.
Concluziile raportului [36] au fost:
imbun[tifirea echipamentelor pi a produselor software
cu care se lucreazd nu mai
poate sparge bariera-pentru creqterea productivitalii
in proiectare;
folosirea celor mai noi tehnici qi echipamente
trebuie sd fie insolit6 de o noui
otganizarc a procezului de proiectare, organizare
care sd vind in intampinarea cerinfelor
piefel qi a posibilitdfilor noiloi tehnici qiechipamente.
Aceastd nou5 organiTj.re a pto""r.rlui de proiectare
a fost denumitb concurrent

,*"

;;;

Ili#offiT

i"

-'
indrumar de
Engineering (inginerie concurentd, inginerie paralel6 sau proiectare paraleld) qi a fost definitd
ca o metod-a sistematic6 de integrare a proiectSrii produsului cu toate celelalte procese legate
de aceasta 136,371.
principiile de baz6 ale acestui nou mod de organizare a activitdlii de proiectare sunt
prezentate in continuare.
. Activitatile individuale sd se efectueze cdtmai repede, dar c6t mai riguros posibil.
r Activit5file sd se desfrgoare de preferat in paralel qi nu secvenfial.
o Numdrul de interfe{e necesare in proiectare sd fie cdt mai mic.
Conform acestei abord6ri, intreaga activitate de proiectare (incluz6nd cercetarea piefei,
elaborarea conceptului, proiectarea detaliilor, afabrica[iei gi a desfacerii) este desftSmati de
o echip6 multidisciplsnarl, orientatd pe produsul de realizat. Echipa multidisciplinard trebuie
si inciudf specialiqti in toate domeniile conexe proiectirii produsului (cercetdtori, contabili,
ingineri, proiectanii etc.), ?ntre care trebuie definite: acordul asupra prioritililor individuale,
definirea unui vocabular comgn qi acordul asupra unui scop comun.
in concluzie, proiectarea unui produs nu mai trebuie sI implice o serie de departamente
ci numai o echipd dotat6 cu un sistem computerizat de asistare de tip CIM'
Schema piezentatd?n fig. 3.3 demonstreazd caracterul de proces simultan al CE, spre
deosebire de caracterul serial al proiectdrii clasice, evidenliind qi beneficiile CE:
o mic$orarea timpului de scoatere pe piafb a noului produs;
. mic$orarea costurilor datoritb cregterii productivit[1ii intregului proces de proiectare;
o irnbundtdfirea calitSjii produsului, prin eliminarea numeroaselor iteralii din cadrul
procesului.

Proiectare clasicl

Concu rrent Engineerin g

Fluxul informa{iei

Durats2<Duratal
Fig.3.3

fr . MECANISME $URUB-PIULITA
4.r. CONSTDERATII GENERALE
Filetul, ataqat piesei cuprinzltoare gi celei cuprinse, prin geometria sa caracteristicS,
permite cuplei eliooidale dou[ miqc[ri simultane - rotalie qi transla.tie - intre care existi o
strictd relalie cinematicd: la o rotafie completd, deplasarea axial[ este egal[ cu mdrimea
pasului filetului. Dac[ la asamblirile filetate aceasti caracteristicb este legatd de montajul
asambldrii, la transmisiile mecanice de tip gurub-piuli15 ea define$te o lege de migcare.
Datoritl simplitdlii constructive, mecanismele gurub-piuli16 au fost adesea folosite in
condi,tiile in care in lanlul cinematic se impunea transformarea migcirii de rotalie intr-o
migcare de translalie, cu caracteristici cinematice legate strict de cele ale elementului
conducltor. Transmiterea sarcinilor mari, in condifile realizdrri tehnologice relativ simple a
elementelor componente, cu respectarea condiliei de autofr6nare, sunt alte atuuri pentru
utllizarea acestor mecanisme. Randamentul mic al cuplei elicoidale impune folosirea cu
precbdere a acestei cuple la mecanisme aclionate manual, intdlnindu-se insd qi ?n sistemul de
aclionare a maginilor unelte, preselor cu gurub etc. Pentru m6rirea randamentului, frecarea de
alunecare a fost inlocuitd cu frecarea de rostogolire, oblindndu-se astfel mecanismele cu
quruburi cu bile, cu o tehnologie de execuSe mult mai pretenlioasi qi deci mai scump[,
acestea necesitf;nd qi un dispozitiv de frdnare, deoarece condilia de auto&0nare nu mai este
indeplinit6.
Mecanismele de ridicat (cricurile) au in componenta lor cuple elicoidale de tip qurubpiuli$. Formele constructive ale cricurilor depind atit de modul de ridicare a sarcinii cit qi
de modul de aclionare a acestora.
Posibilit5,tile cinematice ale cuplei elicoidale sunt prezentate in continuare (fig. 4,1).

Fig.4.T

4
44

Mecanisme

pu ru

b-piu

tifi. Indrum ar de proiecta

re

Piulita 2 este fixE gi se rotepte qurubul 1 (crl1 * A, v1 + 0), care rcaltzeazd. gi migcarea
de translafie (fig. 4.1, a).In aceastd situalie, pentru ridicarea sarcinii Q este necesar sd se
prevadd posibilitatea pivotlrii capului purubului I in cupa 3, care nu se roteqte ci rcalizeazl"
doar miqcarea de transla{ie, identici cu a qurubului. Pivotarea se poate realiza utilizdnd un
lag5r cu alunecare axial sau un lagdr cu rostogolire axial-rulment axial. Sub aceastd form5,
cupla elicoidald se intAlnegte la cricul simplu gi la presele cu gurub.
r Piuli,ta 2 se rotegte (ru * 0, rz:0), qurubul I realizdnd doar migcarea de translalie
:0,
(trrr
vi * 0) (frg.4.l, b), fapt pentru care crya este solidar legat6. de capul gurubului. Sub
aceastd formd cupla elicoidald se int6lneqte la cricul cu piu1i15 rotitoare.
o $urubul I reakzeazd migcarea de rotafie (o1 ;r 0, yr = 0), piulifa 2 realizdnd migcarea
de translalie (r,r, : 0, v2 * 0) (fig. 4.1, c). Sub aceastd forml cupla elicoidali se intilneqte la
cricurile cu pdrghii gi ca mecanism de acfionare a saniei port-cufite la strunguri.
Din cele prezentate, rezultd. cd elementul motor, cel la care este ata.qat mecanismul de
ac{ionare, rcabzeazd o migcare de rotatie, iar elementul condus una de transla}ie (v. fig. 4.1,
b qi c). Cdnd elementul motor este gi element condus, acesta rcaltzeazd atdt o migcare de
rotafie cdt gi una de translafie (v. fig. 4.1, a).
Cend indltimea de ridicare impusd are valori mari, se apeleazl" la cricuri cu dou6
quruburi, la care existi doud cuple elicoidaie qurub-piuli16. La cricul telescopic
(v. fig. 4.7), in6{imea de ridicare se realizeazh doar in cupla elicoidald gurub secundar piulifi fixd" funcfionarea fiind identicd cu cea prezerrtatd in fig. 4.1, a, cupla elicoidalii qurub
principal - piulifa din qurubul secundar fiind folositd doar pentru apropierea gurubului
principal de sarcin6. La cricul cu dubl6 acliune (v. fig. 4.8), prin cele doud cuple elicoidale se
realizr;azd. indlfimea de ridicare. Astfel, cupla gurub secundar - piuli!6 fixd are regimul de
func{ionare prezentat ?n fig. 4.1, a, iar cea dintre qurubul principal qi piulila din gurubul
secundar are regimul de funcfionare prezentat in fig. 4.1,b.
Pe principiile de funcfionare prezenrate, sunt realizate diverse solulii constructive de
cricuri, unele cu forme strict specializate pentru ridicarea numai anumitor sarcini gi in
anumite condilfi - cricul cu pdrghii cu o piulild de tip Dacia, cricuri pentru platforme [8]
etc., iar altele cu forme ce permit folosirea in cele mai diverse situafii.
4.2. FTLETE DE Mr$CARE

Filetul plasat la exteriorul piesei cuprinse (qurubul) qi la interiorul piesei cuprinzdtoare

(piuli{a) definegte, prin cele doud elemente, cupla elicoidalE qurub*piulif6. Este mult utilizat
in construcfia de magini, larcalwarea asambl6rilor (frlete de fixare), la transformarea miqcdrii
de rotafie in miqcare de translalie (filete de migcare), pentru misurarea elementelor liniare,
echip6nd instrumente de misur6 (filete de mdsurare), pentru reglarea pon[iei relative a dou^6
piese (filete de reglare) . La alegerea tipului de filet pentru utiliz.area in unul din scopurile mai
sus menfionate, trebuie s{ se lind seama de rezisten{a filetului, de condiliile tehnice de
execufie (tehnologicitate) qi de mirimea frecdrii intre spire (la filetele de fixare se cere
frecare filare, pentru a se preint6mpina autodesfacerea, iar la filetele de miScare se impune o
frecare mai redus6, pentru a se obline randamente cat mai mari).
Filetele de migcare, care reprezintd" subiectul acestui capitol, se genereazb exclusiv pe
suprafeye cilindrice, sistemul de m5surare fiind sistemul metric. Pentru clasificarea acestor
filete, se au in vedere diverse criterii: forma profilului generator, mlrimea pasului, num6rul
de inceputuri, sensul de infbqurare al spirei.

Mecanisme gurub_

nle,e!
J*-H}ffi "":"ff ffi
qrur *:::mai mufteo**,,
#:iu:;
spirei dreapta respectiv
i.ncepururi, ., ,;;;;ilJaoraq**"
,

sau

"erg;.'vs

Filete de

"l

migcil
Sensul de

inftqurare
dreapta
Sensul de

inftpurare
stdnga
aceraqi r#f-o,*n{iTil,li #1,:":1ru
;"minar, d
at:et
lu.?Pi *li,
condifii, este indepltl,S*t
unghiuri
.diametre interioare
gi
o" *",,TTt:

mici. i,
j:_lolr1 o" uuto.fren*"-i;;;ff,;fffl#j:::31i
la pasi mici gi.rezirr;;F
*"tt-ii d;;';;;rutoranare
il;ffi,xil"r;;
:il:
"a:

tnare,
mare, dato.ita
datoritr ,.",i,#,1

-n"T,ffi

t"1ffiS"TTdt"H1rpmru*Fil:;r#fl
ifii#ff
(prin care ." a"nn.*J'""#t"*,Tulntut 9i de alegerea.corectd
u
coeficientul

supryfefelo"""ffie

'

lt

'n
=

fig' 4'3 se prezinti dependenfa

dftJ

mediu dz;

EFz =

#,gz

randarnenturui cuprei
ericoidare

cosf,

o _ 300), in functie

5,.fr*{;:"#:ilflires

pentru

surub-piurild

fiind unghiul de incrinare

ar spirei, Ia niverur
diametrurui

9'=*og*-, g' fiind unghiul

*rerv'r us
v ---- aparent
de

unghiul profilului

*#f H

de materiale
de frecare pl, a""pr"cizia
"upluiui
deexeculie
gi de caritatea

,-

rrQClr;
ftr

pentru filetul ttapez-oidal.

""-;: T': :Jr:

ril" ;."ffi';HT:ilj:

In figurd sunt prezentate

domeniil
--e caracteristice filetelor
cu pas firr normar gi
firncfie de raportul P
mare, in
gi limitete varor'or
' *,
acestui raport p6nd
ra care este rndeprinitd
condifia de autofr'nare
(definitn prin rerafia
Fz s q,orespectiv tg,z

pentrup:0,08,8-pentrup=0,r

gic-pentrup=0,12.

=]=tgrp,):
A
ndr'

r
Mecanisme purub-piuliff,.

46

i"-E*i""t*

iod"uryg

Se observi c6 pentru pasul fin condilia de autofrdnare este indeplinitd in totalitate,

deoarece valoarea fnaximA
coeficientului de frecare

a raportului

ft

"U"

mai micd decdt valoarea minim[

= 0,0'7 < p = 0,0s l.

[{'f]
)
[(ndz)**

n0, 7

lo, 6.
lo, 5
0, l+
0, 3

0, 2
0,
n

0,01 0,03 0,05 0,07

0,09

0,11 0,13

4W

0,1 5

Fig.4.3

in

cazul pasului normal,

P
0,04 < -:-

=0,115,

la

care raportul

este cuprins

in

domeniul

condilia de autofi0nare este respectatd pentru coeficienfi de frecare

')

( P)
-*i I p= 0,12t [\ndz/-u*
;t I :
\

0,1

l5 I qipa4ialpentru valori maimici

a]e acestora.

La filetele cu pas lr..rte, deoarece valoarea minimn a raportului "U"

,p)
h;J-"

= O,Ot,

are
un numir mic de filete indeplinesc condilia de autofrdnare, dac6 coeficientul de frecare
este
nu
valoarea minim4 p : 0,08, existAnd qi situafii in care condilia de autofr6nare
:
indepliniti chiar pentru coeficien{i de frecare mari (p 0,I2), datoritd mdrimii pasului,
P

ranortul
'
TEd.

depdsind aceastd valoare.

face
La filetele cu dou6 sau mai multe inceputtri, pentru determinarea unghiului Bz se va
num6rul de
raportul intre cursa arjal6, identicd cu pasul ehcei Pn, qi produsul ndz (Pn: P x

inceputuri, P fiind pasul profilului), adicd tglz

=-&t.
ndz

a*"r1e filete au un randament al

cuplei elicoidale qurub-piulila superior filetelor cu un inceput, teafiznazd o deplasare axJaIA

Mecanisme $uru b-piulif5

47

rapidd,, dar nu indeplinesc condifia

de autofranare, fapt pentru care nu
sunt forosite la
mecanismele de ridicat.
h o rotatie.completn a gurubului" depind de mirimea
pasului, fiind
mici la pagi mici gi mari la pagi to-i:
ar
din acest
o" vedere, alegerea
paqilor mari, utilizut"u u""rtotu
nina insd limitata ii"
de mai sus.
Numdrul de spire ale piulifei creqte
""'*iderentele
oda!5
mi"gorurea
pasului, ajung6ndu-se la piulile
de spire' solufie neagreati tehnic,
"., datorita
repartifiei
a sarcinii pe

Deplasirile

pr"t

"t*i+*rr,

rr*i6r-.

ilt:trfi]ffi:
Av6nd

in

vedere cele prezentate, pentru cricuri

se recomandS utilizare a /iletului
normet, care indeplinepte
':::f:r'({;:f#
".i-ui-uin" o mare paf,re din condi}iile impuse
caracteristicile principale ale
!ret9l9r de- migcare - pdtrat, trapezoidal. rotund qi
feristrdu - sunt oate in tub*t*t"-+.t:.-4.4,
*a* *,ioiprezentateprofilele filetelor gi sunt
notate elementele geometrice, tehnologi"
a"*fdd;fi;,ravantajele
gi dezavantajele fiecirui
profil de filet qi recomand5ri pentru
d*t*;;;;;"*
in
ftncfie
de
mirimea gi caracterul
sarcinii gi de modul de aclior#e
al mecanismului.
precneazd
se
faptul'cdfiletul trapezoidal este cel'mai
*iiuatfilet de mipcare, datoriti
multiplelor avantaje q^"g"^ lg
fd;
rr"rinta,
ffi;"L
prezentat in tabelul 4.2 in
detaliu, urmirindu-se SR ISo 29bt,;
"rr"
Wz, z,sa{ giigOi.
Nota{iile erementelor geometric"
* m*iut.riF; grupate

in:

nota{ii

eu- catacter general, care so regdsesc

la toate tipurile de filete gi sunt
prezentate rn tabelele de dimensiuni
din staiiarde:
D, Do - diametrur exterior al profilului
1"ly!,respectiv ar fileturui piulifei;
d - diametrul exterior al firetului
furuburui roiametirr
Dz - diametrul mediu al fi.letului piulifei; \-'----^-w^b: nominar);
dz - diamett"l,T:diy al filetului g'*uUuf"i
(dz: Dz);
Dr - diametrul interior.al filetului
dt, dt - diametrul interior al filetului p.r*brrlui;
P - pasul filetului;
Pa - pasul ehcei(pp: p x numirul
de inceputuri);
i

piutilei;

"'

notalii specifice' care sunt prezentatein desenele

fiecdrui tip de filet, definind forma
profilului generator Pi pozdia jocurilor,
i"ai"i"a"-se gi eventuut"il rehlii pentru
calcurul valorilor elementeloi ge-ometric"'a"n"ii"
Jio, aceste notatii.

4.3. MATERIALE
Alegerea materialelor pentru elementele
cofirponente ale mecanismelor de
tip
surub-piulfta trebuie astfel'"fril"ta
*o"auii"i*gTr"rur" impuse
transmisiilor: rezistenla, randame"t
.ioi"ut, n"uilii"#;ilrr"bitil?.'iri"jlesr
continuare, se vor aci, re""'"anoaii
sens, ?n
d;;l"s;r;;#lfirri}*

.ffili-"#ffi;lu

;i;G;;t."

|ilf;

ereilentere cuprei

i}l*niffi#mJfsei#l"J,rffi:"-;"d;;;;aum*".ini;;#;",ia,cattJ"
exicutE

$uruburile de migcate

uzgeneral pentru construclii (Anexa

iu cazul mecanismet"i.sJ'T't-eil@"."'f.*r"
13) {f:t:t de
,n**1,
ttatate termic (Anexa 1 4), in

respectiv

ofeluri
de calitate
i*ru"ir-to;
"urLoo
6
ac[ionatemecanic.
uffi:or"ltf
"Lut

48

Mecan isme

pu ru

b-piu

fi f

n" ind

rumar de proiectare
Tabelul4.l

Caracteristici geometrice gi funclionale ale filetului pdtrat

Profilul debazh este profilul teoretic corespunzitor dimensiunilor de bazL gi anume:

diametrul exterior (nominal), diametrul mediu, diametrul interior. Unghiul profilului o : 0
qi jocul radial a este amplasat intre vdrful filetului gurubului gi fundul filetului piulifei.

Fig.4.l.l

Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazd:

tl: e : A,5P;
t: t1 * a: 0,5P * a;

tz:tt-b:0,5P-b,

b:A,25mm- pentru P <4mm; b:0,50mm- pentru 4mm< P sl2mn"

6:1,Omm-pentruP>l2mm.

unde:

Avantaje
Randament maxirn, comparativ cu celelalte filete de miqcare.

:Dezavatrtaje:

centrare insuficient6 a piulilei in raport cu gurubul;

r rigiditate qi rezistenld a spirei mai mici comparativ cu celelalte tipuri de
filete;
o jocul axial - care apare ca urnrare a uzurilor din timpul funcfiondrii - duce la
apar4ia gocurilor la schimbarea sensului de miqcare (uzura se poate
compensa doar prin utiliz.area unor sisteme foarte complexe de compensare,
care nu intotdeauna se justificd, datoritd costului ridicat);
r prelucrarea prin strunjire, prin mai multe treceri, conduce la o productivitate
scdzut6.
Notare
o Filet pdtrat cu un singrn inceput, filet dreapta: Pt dxP (de exemplu,
Pt 32x6).
o Filet pdtrat cu doui inceputuri, filet dreapta: Pt dxP (2 ?ncep.) (de exemplu,
Pt 32x6 (2 incep.)).
o Filet pitrat cu un singur inceput, filet stdnga: Pt dxP stg. (de exemplu,
Pt 32x6 stg.).
Observalie
Filetul pdtrat nu este standardizat in prezent.
Valori orientative pentru elementele geometrice pot fi alese din STAS 3202
fin). STAS 3126
i3125 (oas mare

Mecanisme $uru
caracteristici geometrice gi funcfionale
are filetului trapezoidar

Profilul de baza (sR

rso

Ta&lu|4.Z

2901) este profilul teoretic corespunz5tor

dimensiunilor de
aiumirur interior (fig. a.2.r).

bazA qi anume: diametrul exterior,

diametrul mediu gi

\D

\{)

@_

tl

rl

Fig.4.2.l
Profilele reale ale filetelor gurubului
(exterior)-gi piulifei (interior),
numite in sR ISo
29al profilele Ia mmimum ae iaterii,au
dimensi;;
in
nt":"ntate
fig.
4.2.2- profilere
cu joc la ftndur filetului.(a") qi_f6ra j":
p: flancuri - gi ir ng. 4.2.3 _profirele joc
cu
fun0{ru9tului (a) gi cu joc p" n*"urif"iZl.
ra
Unghiul profilului filetului este g :
300.

/,/t7s

x,=30o't

Mecanisme

50

gu

rub-piu

lif[. indru mar

de proiecta re
Tabelul 4.2 (continuare)

({^(,

dr(

(!

c,
I

ru
E,

e
o

q
(U

(\l
E

\N

(\

-+

'Fitei'eiteri

\\\\\

Fi5.4.2.3

Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazS:

H1: 0r5P;
hs : Hc : Ht* a, : 0,5P * 4", unde: c" : 0,25mm- pentru 2mm < P < 5mm;
ar : 0,5mm - pentru 6mm < P < l2mm;d/" : 1,0mm - pentru P > 14mm;

z:0,25P: Htl2;

: 0,5a";
Rz*: a";
s : 0,26795 es - unde es este abaterea superioard pentru filetul exterior
l?l*"*

(v. Anexa 25).

r Avantaje:
o rezistenld qi rigiditate a spirei mai mari dec6t ale filetului pdt.rat;
o asigurd o centrare bund a piulilei pe gurub;
o prelucrarea prin frezare conferd o productivitate miritd fala de stru4iire;
. folosirea piulilelor reglabile radial (sec{ionate) permite eliminarea jocului
axial, creat ?rn urma lur}.rri flancurilor.
tDezavantaje
Randamentul transmisiei (mecanismului) gurubpiulif5 cu filet trapezoidal este
mai mic decdt al filetului pdtrat.
r Recomand6ri de utilizare
Pentru mecanismele purub-piuli{i care transmit sarcini mari, in ambele sensuri

[18, 19,25,26].
Combina,tiile posibile diametre nominale - pa$i sunt prezentate in SR ISO 2902 Si
SR ISO 2904, pentru filete metrice trapezoidale ISO, av6nd profilul de bazi
definit in SR ISO ?901 (v. +i frg. a.2.1). Dimensiunile de bazd pentru filetele
metrice ISO, dupd SR ISO 29Q4, sunt date in Anexa24.

Mecan isme Suru b-piulifn

5I
Tabelul 4.2 (continuare)

Diametrele nomina,le sunt

plasate pe trei girurl

,""o

nominarsuntprezeniaridoi;;;"i;Jl#ffi;,_#_
lffirtffit#fff;n*:lt"*" i*:":ffiffi#"orl
j,fr {rur 2
""Tf#lj*zentatingroeat

'

i5,,Blezoidal

r"

at",i"

z+1,

i.."-ilaa"J"-se

pentru diametrur

ili3*TJil#ffiT#

forosirea paslor normari.

cu un singur inceput, firet

dreapta: Tr dxp (de.exempru,

' #d::ffifX1;t
o Filetul trapezoidal p"$*

inceputuri, filet dreapta:

rr dxpr, (ppp.onr) (de

,terrn,
grupul de lirere
srmbolul fireturui
lifere LM:
r r\,,. .r__
r-.;L:, ra;noteazd ad6ugdnd dupi simbolul
filetrrh,i
rr
dxp
Notareq cowpretd a u"ui
;flfi
lM
ma,
pentru simbolul filetului
tuebuie sd cuprind' o notare
qi aimensiunile acestuia-gi
o
,roi*"1*rraru
toreranfa fireturui.
Notarea toleranfei cuprinoe-n'rni
mediu' Nu este necesar sd
toleranfei Ia diametrul
se noteze toleranfele la
diamei-rele de vard d"oarece
pentru n1
to,eranf ei nioo,ototoeauna
:: J1!f,1'ff#fl:Tr:

"ffi;*ryfi:,
;""d;nfidd3,
,o.rriol;;;r"*ror

;,1?*/#, d;;;;ruffil
.*IilffilJiJTiTlnim"x#rufi ;:a:i:t?J:?ff
Nf^+^-^*

*m:6'Jt$;

pentru filetur interior (arpiulifei)

ri"iifuirapentru fifi;i"*t"rio, (al guruburui).
Astfel, pentru un firet ,;;";"i;;icu
diametrur
filetul fiind dreap",^lil1
40mm pi pasur de 7mnr,
"r*ir"r devor
tltyn*,
-,1"ryryil"-p.il'"*"
componente qi toleranlel"_ry".ru
fi definite erementere
piufifr,
pi ajustajul filetat sunt:
o pentru piulilagllet
interior): Tr
'urub
40xi _irr-*o pentru
$*ub.(g:l exterior): Tr 4ax7 - 7e;'
r pentru ajustajul filetat:
_ jWTe-

.**

Tr

40x7

Observa1ie:

si al quruburui pi abaterile firndamentare

ff# H#Hj:f'^TllT filetul piuli.tei
precum gi notarea completd

prezentatet

*ll"tllcteristice'

a filetelor

sunt

Mecan isme

52

gu ru

b-piuUfn. in d rumar de proiectare

Tabelul4.3

Caracteristici geometrice qi func{ionale ale filetului rotund

Profilul nominal al filetului exterior gi cel al filetului interior (fig. a.3.1) sunt profilele
care definesc dimensiunile nominale ale filetului qi anume: diametrul exterior, diametrul
mediu, diametrul interior (STAS 668), unghiul profilului cr : 300 9i jocul a la vdrf gi ia
fund, centrarea fiind pe flancuri.

Fitef

eiterior

xd f itetutu
Fig.4.3.l

r Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazil:

b: A,683P;
t: I,866P;
h:0,5P;
tz:0,0835P;

a: 0,05P;

r:0,2385P;

rr:

0,255579P;
0,221P.

r't:

Avantaje:
r rezistenfd sporit6 (fa!a de filetul trapezoidal) ia obosealE, concentratorii de
la fundul filetului fiind netnsemnafi, datoritb razelor de racordare mari;
o funcfionare mai sigur6 gi durabilitate sporitd, in condifii nefavorabile de
exploatare (prai nisip, norol, ap6);
o montarea este ugoar6, datoritd lipsei muchiilor.

Dezavantaje
Tehnologia de fabricalie mai dificili, forma frezei fiind nnrlt mai complexd faf6
de celelalte tipuri de filete.

Recomanddri de utilizare
La mecanisme qurub-piulifd supuse la sarcini dinamice mari,cu inqurubdri gi
dequrubdri repetate, in prezenfa impuritdf ilor.

Notare

o Filet rotund cu un inceput, filet dreapta: Rd dxP (de

.

exemplu,

Rd 40x4,233).

Filet rotund cu doui inceputuri, filet dreapta: Rd dxP"ur.; (PPp.'nr) (de

exemplu, Rd 40x8,466 (P 4,233>).

Mecani

.-

caracteristici geometrice qi funcfionale

ale filetului

53

ferdstrdu

Tabelul4'4

Profilul nominal al filetului exterior gi cel

al filetului interior (frg. a.a.Dsunt profilele
care definesc dimensiunile nominale
ale filetului gi anume: diametrul exterioro
diametrul

mediu' diametrul interior

ct

(srAS 2234/l; 2234/2; ZZiitll. unghiul profilelor

: 30 9i unghiul profilelor pasive,
active
intre care se realizeazii jocul e, u., : 30o.

Fig.4.4.1

Elementele geometrice ale filetului, care

se calculeazd:

d: D;

Ht

H: l,5&78p;

hs

_
a":Q,ll777p;

w:0,2634gp;

Ht:0,75P;

6tc: 0,g6777p;

a: Al JF ;
e:w_a;

*:AJ2427P'
rAvantajet
r centrare bun6 a piulifei ?n raport cu gurubul;
r preia sarcini mari, intr_un singw sens;
r fundul filetului este executat cu nza mare de racordare,

t
r

fapt pentru care

concentratorul de tensiuni este foarte mic;
r randame*
apropiat de cel al.filetuiui pdtrat, datoritd
94:(inciinare
inclindrii mici a
profilului activ
tehnologicd);
. se executd prin frezare, cu produ-tivitate rnare.
Dezavantaje
Preia sarcina intr_un singur sens.
RecomandAri de utilizare Pentru transmiterea sarcinilor mari, variabile
gi cu qoc, intr-un singur
e--- sens
construclia preselor,

",".;.

fVorl?I"-Ole:
"arfig"fe-_a"uiui"fo1*gr"f"
o Filet ferdstrdu cu un inceput, filet dreapta:.
s dxp (de exemplu, S 36x6).
cu mai multe inceputuri: o,io,-cd;l

'5'let??ifi:

to"

"x"mpr,,,
o Filet fer'strdu st6nga, cu'n inceput:
s^d*p LM{de exemplu, S 36x6 LM)o Filet ferdstriu st6_nga, cu dou5
inceputuri: S ;*bn (ppp.nr) LM
(de exemplu, S 36x12 (pOl I.n,{).

F
[l

54

Mecalisme gurub-piulifI. indrumar de proiectare

Tabelul 4.4 (continuare)

Notures completd a filetului ferf,strdu, cu indicarea cdmpului de toleran![, se face

conform STAS 223413.
CAmpul de toleranlE se noteazd prin simbolul cimpului de toleranld al diametrului
mediu. Simbolul cdmpului de toleran![ se plaseazi dup6 simbolul filetului (notat mai
inainte) gi despdrlit de acesta printr-o linioar[. Astfel, pentru filetul interior, notafia este
s dxP - 7H (de exemplu, s 36x6 - 7H), pentru filetul exterior este s dxp - 7c
(de exemplu, S 36x6 - 7c) qi pentru ajustajul filetat (gurub-piulitt) este S dxP - 7II/7c,
(de exemplu, S 36x6 - 7l1l7c).

Observatie
Tolerantele la diametrele medii (TDr, Td2) qi la diametrele interioare (TD1,
Td:) sunt aceleagi ca la filetul trapezoidal (v. Anexa 25).

Piulilele se execut5, in general, din materiale antifricfiune, pentru a se diminua frecarea

qi uzura in timpul func1ion5rii. Pentru piulilele fixe (la cricurile telescopice, cu dubl6 acliune,
prese) se folosesc cu precddere aliaje de

tip

Cu-Sn (Anexa 17) sau fonte cenuqii

(Anexa 16). Deoarece caracteristicile mecanice ale acestor materiale sunt mai scdeute dec6t
ale olelului din care este executat gurubul, uzarea se produce la nivelul filetului piulitei, fiind
"prot-ejat" astfel qurubul, mai dificil de executat qi cu dimensiuni mult mai mari.
In situalia in care piulilele au forme speciale - prezintd bolpri, la piulilele cricurilor cu
pdrghii, sau ctnd piulip este corp comun cu roata de clichet, la cricul cu piulil[ rotitoare materialele folosite se recomand[ a fi ofelurile de uz general pentru construc{ii sau oleluri
carbon de calitate (v. Anexele 13 qi 1a).
Corpurile cricurilor se execut6 in construcfie turnatl, materialele recomandate fiind
o{elurile turnate (Anexa 15) sau fontele cenuqii (Anexa 16), respectiv in construc{ie sudat[,
elementele componente ce ufineazf" a fi sudate fiind executate din oleluri de uz general
pentru construclii (Anexa 13). Alegerea variantei constructive - turnatd sau sudatd - se
justific6 in funclie de seria de fabricalie.
In cazul cricurilor cu pirghii, corpul este format din placa de sprijin pe sol pi cea de
suslinere a cupei, intre acestea gi piulile (in cazul cricului cu doud piulile), respectiv intre
acestea qi o piulild gi un laglr de sus{inere (in cazul cricului cu o piulild) se interpun
p0rghiile, prin asamblbri cu bolpri. Plbcile de suslinere se recomandd a fi executate in
construclie turnatd", folosindu'se ca material ofelul turnat (Anexa 15), respectiv fonta cenugie
(Anexa 16), sau se executi prin agchiere, din o{el de uz general pentru construc{ii
(Anexa 13). Ptrghiile se executl din tabli de o!el, forma acestora fiind oblinut[ prin $tantare
qilsau prelucrare mecanicd.
Cupa, ca element de suslinere a sarcinii, se executi in construclie turnat6, materialele
fiind ofel turnat (Anexa 15), respectiv fontl cenuqie (Anexa 16), sau se oblin in urma
prelucrdrilor mecanice, din o{el deuz general pentru construcfli (Anexa l3).
Clichetul, ?n construclie orizontal sau vertical, se executi din tabld, prin prelucrari
mecanice.

turnat (Anexa 15) sau fontd cenugie (Anexa. te;,

,u,, din ofel de uz general pentru
construcfii, prin prelucrdri mecanice.
In calculele de rezistenfd sunt necesaxe caracteristicile
mecanice principale
ale acestor
-.*rp*"tiv
materiale - rezistenfa la rupere la tracfiune (R,),
lirnit;. de
(A,
Rpoz) $i
eventualele duritafi h liware*). Pentru materialele
-curgere
uzualfolosite ta m""unirmle gurub-piulifd
de tip ctic' sunt prezentate, in Anexele 13...17,
u"*rt" caracteristici mecanice, dupd cum
tnmeazd:

o
r
o
o
o

Anexa 13 - caracteristicile mecanice pentru

ofeluri de uzgeneral pentru construcfii;
Anexa 14 - caructeristicile mecanice pentru ofeluri
carbon de calitate;
Anexa r5 - caracteristicile mecanice pentru ofeluri
turnate;

Anexa 76'carccteristic'e mecanice pentru fonte

cenuqii;
Anexa 17 - cancteristicile mecanice pentru ariaje
cu-sn.
Pentru fiecare material este indicat qi modul
de notare, conform standardelor in vigoare.
4,4, CALCULUL MECANISMELOR
$URUB.PIULITA

Proiectarea transmisiilor mecanice

de tipul mecanismelor qurub-piulifr impune

rezolvarea problemelor legate de stabilirea
structurii mecanismului, de calcutirt o" rezisten{d
al elementelor componente, de stabilirea formei constructive
a acestor u, ,i" s6 rdspundd
unei funcfion5ri corecte, pentru ca in final s5
fie definitivati formaconstructivd a ansamblului
mecanismului.
Pentru elaborarea proiectului este necesard parcurgerea
in continuare, astfel structurate incdt rezultateie fiecireia unor etape, ce vor fi prezentate
s6 fifinr;ze date pentru etapa
urmitoare gi/sau s6 defineasca forma elementurui proiectat.

4'4'l' stabilirea schemei structurale a mecanismului

elemente componente

gi a ?ncircirii principalelor

Prin schemele structurale, stabilite_ de citre proiectant,

se evidenfiaz6 elementele
componente ale mecanisnlrtui pi modul de
ftnclionare a ansamblului transmisier, fiind
posibild determinarea incdrcdrii fiecdrui element,
?n vederea efectudrii calculului de
rezistenfa' Pe schemele structurale, mecanismul
ie acfionare este prezentat simpl ifrcat,
structura acestuia fiind stabilitd ?ntr-o etapdulterioard.
Realizarea corectd a schemei structurale gi
inlelegerea modului de funcfionare a
transmisiei sunt foarte importante in fazainiliala
i
r"itLir?pro^iectului, de ele depinz6nd, in
proiectarea corectd a ansamblul"i
$i;id;;u p".4.*urri,r"r it"p"r; prin tema

ffi;#trH?.

In continuare' se. prezintd schemele- structurale gi incircarea

principalelor elemente
componente ale mecanismelor gurub-piuli
lEt utir.u,ite*uit""rr"rr,.
-)

in unele lucrEri

se folosesc

notaliile R, -+ o,gi

,R,

_l

oe2.

Mecanisme qurub-piuli

. Indrumar de proiectare

4.4.1.L Cricul simplu

Schema structurali qi sarcinile care incarcd elementele cricului simplu sunt prezentate in
+.+.
Principalele elemente ale unui mic simplu sunt: cupa l, purubul de migcare 2, piulila
\e.
qa 3, corpul 4 gi mecanismul de aclionare 5, prin care se intervine *trp.u gurubului de
mipcare 2.
Pe schema structural[ se poate urmdri modul de funcfionare al cricului simplu
(fig. 4.4, a). Prin intermediul mecanismului de aefionare 5, se produce rotirea qurubuhi d in
Piulrtu 3, acesta executdnd qi miqcarea de translafie, in sensul ridiclrii lcoboiarii; sarcinii.
Intre cupa 7, eare r6mAne fixA in procesul ridic6rii (cobordrii) sarcinii, gi purubul de miqcare
2, care se roteqte fap de aceasta, se formeazd o cupld de &ecare de tip pivot.
Surubut (2 ]

Cupa{1)
t|.

PiutilafixaB[

AM

Corpul(4)
M

Fig.4.4

Pe

schema structuralS se poate stabili qi inchrcarea elementelor componente

a.a. b). Toate elementele cricului simplu sunt solicitate la compresiune - de sarcina de
ri{ic{ Q - gi la torsiune - de momente de torsiune ce se pot stabiii urm5rind funclionarea
cricului. Pentru cupq qi qurubul de migcare - pe porfiunea dintre cup[ qi mecaniimul de
ag,tionare - momentul de torsiune este momentul de frecare Mlcare apare ?n cupla de frecare
dintre aceste elemente" Celelalte elemente qi qurubul de migcare - pe po4iunea dintre
mecanismul,de aclionare
piulila fixa - sunt solicitate de momentul de ?ngurubare Mins din
-qi
cupla.elicoidalE qurub-piulilE fixi. Momentul motor M*, realiz.at de mecanismul de acfionare,
trebuie s6 echilibreze atdt momentul de inqurubare Mtuc cdt gi pe cel de frecare M7, deii M^:
M*u + It4n
(fr.g.

4.4.1.2. Cricul cu pialiyd rotitoare

Schema structurald pi sarcinile care incarcS elementele cricului cu gurub gi piulif5
rotitoare sunt prezentate in fig. 4.5. Principalele elemente ale acestui cric sunt: cupa l,
gurubul de migcare 2, ptuhla rotitoare 3, corpul 4 qi mecanisrnul de acfionare 5, prin care se
intervine asupra piulilei rotitoare.

Modul de funcfionare ar cricului,

rotitoare se poate urm5ri pe
structurald (fig' 4'5, a)'lth
.cu^piuli.1e
schema
totir.u piotirei
z,
prii-i"t.##iur
qurubul 2 va execut^u
*gonare 5,
dgq
-ru*r*,iiuil"
rotirea acestuia fiind impieddd;;;;d"
(coborarii) sarcinii,
'or$;;;;" o"e"!ilJi"]'r"'r'""rir3^ridicarii
ir*irrli Jniouraihtre purub si corpur 4.
Corpu(

Mm = Mins

o,sf

*Mf

?ne
M

q,M^
n
v,J' rtns

Fig.4.5
Datorttd imposibilitdtii rotirii gurubului
Ia cere dou6 capete (in zona
corpului)' acesta poate fi'consiaeiai,
cupei pi cea a
r",i.p"ir"""il"i# , ca ogrindd
incastratd la ambere
iff
porfiunilor o" u*:l^l.i
respectiv aioir*
qi corp. Fiecare din
porfiuni vor fi incircate cu
i:- l*utuui;yod,
acesre
moment" ai.
0,5ltrt,s,trecirea
celdlalt de incdrcare a tiiei
i"r1i,Irr_';ilil;
de la un sens la
P"*u"iJ.ariraoou-s" iri"orri
ral6, apiulifei (fig. a.5,
b).
""n

illi;'i'l?i33'1il:tffi:,?fiff,ru*:l*r,tm*t"*"Ti#1,ffi"#:;**lti?
ti*ri

"j"
""rp'*rir"ea, sar"ina'"*"'irr"ur"d acesre
"t"-ffffinJ:*"jffi";*m:-".i"urui
Prin mecanismul--de u'"gio,r7r:",
monra| pl niulifa, trebuie
motor M^ ctte s6 echilibre r
96 se renriz.ezeun moment
uiat
0." Liunjul, i M,,r"et
^i"tur
de frecare (da-regurd ;";;h"#"u*,o fioii;ffi de frecareMy
dintre piurila qr corp, deci
ny';;,,,\;i:^
4.4.1.5. presa cu gurub cu
doud coloane
schema structurald qi sarcinire
care incarcd erementere
sunt prezentate in fi', a.6.
rrinciparerlgr--*!"
fixd 2' traversa

;
-ojlL l"d.
caorur 'i

ffi%iffi3*i"o;.**uo'

;q,,I;':.i#&:tj,,Hr,'i!fr:i3irfr;
lecairismur i"-u"il""*e-5, prin d;";- acfioneazd
$e. i.i,;;'"*;fu

Modul de funclionare se poate

urmdri pe schema stru
miscare 1 realaeazdatdt miqcar"u
J. .o,u1i", io u.*u

din praca de bazd6, traversa

;,#Iif:1i*3;1i*

;l'

jillXT:i:

58

Mecanisme purub-piufifn. indrumar de proiectare

cdt gi migcarea de translafie, prin care se deplaseazd traversa mobild 3 qi se rcaltzeazd fotp
de presare Q. Legdtrtra dintre gurubul de miqcare qi traversa mobild se realaeazii printr-o
cupl6 de frecare araalL - cu frecare de alunecare sau cu frecare de rostogolire (rulment axial).
$urubul pcesei (1 )

Piutita

fixit2)

[orpu[- batiut

(4 ]

-M^
-"tns

Fig.4"6
Conform modului de funcfionare, se pot stabili principalele solicithri pentru elementele
presei. $urubul de miqcare I este solicitat la compresiune de sarcina Q gi b torsiune de
momentul de frecare M7 dntre qurub gi traversa mobild. Piuli{a frxd 2 este solicitatd la
tracfiune de sarcina Q Si la torsiune de momentul din cupla elicoidal6 MpE, Principalele
solicit6ri ale celorlalte elemente sunt: tracfiune pentru coloane, incovoiere pentru traverse fixA qi mobild. Diagramele de ?ncdrcare ale elementelor presei cu gurub qi doud coloane sunt
prezentate ?n fig. 4.6,b.
Momentul realizat prin mecanismul de aclionare trebuie sd echilibreze atit momentul de
ingurubare Mpo cdt qi pe cel de frecare M1, deci M^: Minc * Mt
4.4.1.4. Cricurile telescopic gi cu dubld acsiune
Aceste cricuri, cu doud guruburi, sunt identice din punct de vedere structural, fiind
din aceleaqi elemente, dupd cum rezultl din schemele structurale prezentate ?n
frg. 4.7, a - pentru cricul telescopic qi tn fig. 4.8, a - pentru cricul cu dubl6 acfiune. Aceste
elemente sunt: crrpa 1, qurubul principal 2, purubul secundar 3, piulifa frxa 4, corpul 5 gi
mecanismul de acfionare 6, prin care se aclioneazd asupra gurubului secundar 3.
Diferenfa intre cele doui scheme este de ordin constructiv, in sensul cd la cricul
telescopic cupa I qi capul qurubului principal 2 formeazd, o cupl6 de frecare axiali - cu
frecare de alunecare sau cu frecare de rostogolire (rulment axial) - in timp ce la cricul cu
dqbld acfiune cupa 1 este solidarizatd de capul gurubului principal 2, eiecut6nd aceleagi
miqcdri cu acesta.
Modul de funclionare al celor doud cricuri, datoriti acestei diferente constructive. este
sensibil diferit.
c,ompuse

Mecanisme gurub[orput cricutui(5]

Mm=Mf+Miring II

ins

ll

Mintfi

ab
Fis.4.7
Astfel, la cricul telescopic, din fig. 4.70 a, se observd cd la aclionarea mecanismului de
aclionare 6, ataqat qurubului secundar 3, acesta se va roti iurpreunE cu gurubul prrncipal2,
cele doud guruburi fiind solidartzxein cupla elicoidali gurub principal - piulilb din qurubul
secundar (dac6 Mns r) M).inacest fel, apar migciri relative intre capul gurubului principal 2
Pi cupa l, respectiv intre qurubul secundar 3 qi piulita fixd 4. Cunoscfind modul de
func{ionare, se pot stabili sarcinile care incarcd elementele componente (fig. 4.7,b). Astfel,
cupa I gi gurubul principal 2 sunt solicitate la compresiune de sarcina de ridicat Q qi La
torsiune de momentul de fiecare M1dncupla de frecare; qurubul secundar 3 gi corpul 5 sunt
solicitate la compresiune de sarcina de ridicat Q Si la torsiune de momentul de irqurubare
Mnsn din cupla elicoidald qurub secundar-piuli1d fix6; piulifa fixa 4 este solicitatdlatracfiune
de sarcina de ridicat Q qila torsiune de momentul Minq 11.
La cricul cu dublS acfiune, din fig. 4.8, a, se observd cd prin intervenfia asupra
mecanismului de acJionare 6, ataqat qurubului secundar 3, acesta ie va roti impreun6 cu
Piulila qurubului.principal, cu care face corp comun, astfel in96t purubul priniipal 2 va
efectua.doar o migcare de translafie, impreund cu cupa 1, solidarizattrde acesia. ln bcest fel,
apar migciri relative qi momente de torsiune ?n cele doud cuple elicoidale: M*r r - in cupla
elicodalS Surub princip^al-piulifa din qurubul secundar $i M*t n - in cupla elicoidaH guiub
secundar-piulit[ fixA. In aceastd fazi" se pot stabili qi sarcinile care trcarcl elementele
component! (fiS..4.8,
cupa I qi qurubul principal 2 sunt solicitate la compresiune
-b).-Astfel,
de sarcina de ridicat Q
torsiune
de momentul de ingurubare MysT; qurubul secundar gi
Sila
co_rpul sunt solicitate la compresiune, iar piulila fixd este solicitatd la iracliune de sarcina de
ridicat Q qitoate acestea la torsiune de momentul de trqurubare Mioun.

indrumar de proiectare

Mecanisme qurub-piu

intl
Mrn" M?nsl *MinslI

inSII

Fig.4.8

La ambele cricuri, j1 locul in care este plasat mecanismul de acfionare, actioneazd

intregul moment motor, determinat cu relalia
(4.1)

M*= F*Lc,
in care:

F^:

15A...350

regxezintd

fo4a cu care act'oneazd utilizatoruli L" - lungirnea

manivelei.
La calculul momentului motor, trebuie sd se fin6 seuuna de momentele rezistente:
o pentru cricul telescopic

M*

pentru cricul cu dubld acfiune

My

+ Mns u',

Mn:MrrstIM*+,t.

(4.2)

(4.3)

Pentru alegerea uneia din cele doud variante de cricuri cu dou6 quruburi, se poate apela
gi la criteriul limensional (in6lfimea cricului in pozilie strdnsd), in condiliile impunerii
aceleiagi indltimi de ridicat ,FL Pentru a se putea compaf,a aceste dimensiuni, se va stabili,
pentru h""*" din cele dou6 solu{ii constructive, modul de realtzare a cursei de ridicare.
La cricul telescopic, cursa de ridicat este realizat[ ?n totalitate de qurubul secundat,
lungimea filetati a acestuia fiind

Mecanisme gurub-piulifi

lsII:H+Hoa,

6l
{4.4)

unde: H este in6l{imea de ridicare (H: Hd; Hp u - lungimea piulifei fixe. $urubul principal
este utilizat numai pentru apropierea cupei de sarcina de ridicat. in consecin{6, lungimea
filetat6 a acestui gurub se alege constructiv, c6t permite lungimea gurubului secundar.
La cricul cu dubi6 acfiune, cursa de ridicare este realizatb prin participarea atdt a
qurubului principal cdt qi a purubului secundar. Constructiv, sunt posibile doui solulii privind
sensurile de inclinare ale spirelor filetelor celor doud guruburi gi anume: filetele au acelagi
sens de ?nclinare (dreapta sau stdnga), respectiv cele doud filete au sensuri de inclinare
diferite. tn situalia acceptdrii soluliei cu filete inclinate in acelagi sens, la rotirea qurubului
secundar, pentru ridicarea sarcinii, gurubul principal va cobor6. Se va realiza astfef la o
rotafie completd, o cursi egald cu diferenla pagilor celor dou6 filete (Pn - gurub secundar gi
pr - qurub principal). Realizarea hdtimii de ridicare impuse Ff necesitS un numfir foarte mare
de rotalii ale gurubului secundar, deci o lungime foarte mare a acestuia. tn cazul ?n care
sensurile de inclinare ale celor doud filete sunt diferite, la o rotafie completd a qurubului
secundar, tn sensul ridicSrii sarcinii qurubul principal se va deplasa in acelagi sens, in urma
rotirii piulifei din purubul secundar. La o rotatie completd, se va realiza o cursd egal6 cu
suma pagilor celor doud gurubwi (P1 + Pl, in6llimea de ridicare impus5 fy' realiz6ndu-se
printr-un numdr mic de rotalii ale gurubului secundar, iar lungimea acestuia fiind mic5.
Pentru aceastd situalie constructivd, se pot stabili lungimile filetate ale guruburilor, dacd se
cunosc Ai lungimile celor douS piulife Hs Si Hs - plecdndu-se de la faptul cd porfiunile
filetate ale celor doud quruburi, care
la realizarea in[lfimii de ridicat, sunt
.particip6,

proporlionale cu paqii
' acestora

I,r = Hr + Hpr =

H#

l,rr = Hrr + Hprr =

= +l
l+
\Pl lrt )

h+

H#+

Hrr;

Hpn.

cu relafiile:

(4.s)

(4.6)

De regulS, lungimea gurubului principal se alege mai mare decdt cea rezultatd din
calculul cu relalia (4.5), diferenfa dintre aceste lungimi fiind utilizatd pentru apropierea
gurubului principal de sarcini.

4.4,1.5. Cricuri cu pfrrghii

Schemele structurale qi implicit modul de funclionare al cricului cu pdrghii sunt diferite
de ale celorlalte cricuri, la ridicarea sarcinii participdnd gi noile elemente ale acestora pArghiile.

Frecvent folosite sunt cricul cu pdrghii cu o piulil5 (tip Dacia), a cdrui schemd
structurald este prezentat6 in fi5. 4.9, a, gi cricul cu pdrghii cu douE piulile, cu schema
structurah prezentatd ?n fig. 4.I0, a.
Principalele pdrfi componente ale acestor cricuri sunt: cupa l, suportul cupei 2, pilrghtile

Mecanisme gu

indrumar de proiectare

o
J
L

-M^tns
"m -"
A

Fig.4.9

M'n =2Min*
b

Fig.4.10

Mecanisme turu

uli{I

3 (in numir de oqt), $|!bul de migcare 4, piultfa

5 qi lagarul cilindric 6 tacricul cu o
piulif6, respectiv piulitrele 5 si 6 - la cricul
,u io,ri piu4l, phca de bazd T qi mecanismul de
acfio_nare 8, ataqat gurubului de miqcare
4.
Modul de funclionare al celoi doud cricuri
se stabileqte urmirind schemele structurale
ale acestora.

Astfel' la cricul.cu
fTghil cu o piulilS (fig. 4.9,a), la care patru parghii sunt articulate la
bolprile piuli(ei 5 ceielalte
patru la bolgurie l"gdfi"i citindric 6,-Ia-o
ro.ug" complet* a
gurubului' piulila 5-9ise apropie de lagdruf
6 cu rir pas at filetului, ,"*uenio inrgime de
ridicare ce depinde de lungimea
iatghiilor. n"ii"*"u hatimii de ridicare se face cu
1i
distanfe variabile, maimari in apropierea
valorii minime a unghiului cr de pozilie al p6rghiei
qi
mai mici la valori mai mari ale aceluiagi unghi.
La cricul cu doud piulile (fig. 4Ja, a7,la carepatru
parghii sunt articulate cu piulifa 5 qi
celelalte patru cu piulila 6, la o iotafie completd
u iuruuurrri cele doub piulife se
apropie cu
doi pagi ai filetului, indlfimea de ridicare
ninc t rr"ii" qi de lungimea parghiilor. gi la aceste
cricuri indllimea de ridicare se realizeqzfrcu
distante variabile, mai mari la unghiuri * mici gi
mai mici la valori
aceluiaqi unghi. Pentru iahzueaacestui
mod de fu]qionare, cele
?t:
doud porfiuni ale Yt
filetului ce formeazi r"pr"
piulilele 5 qi 6 vor avea acelagi
;
filet' dar cu sensuri diferite de inclinare a spirelor,
"ri";;"b
I ----' una filetatd ."vqPLa
dreapta gi
u(
filetatd
tr cealalt6
st6nga,
Determinarea sarcinilor (forfe gi momente)
care ?ncarc6. elementele componente ale
cricurilor cu pdrghii se poate efectul urmdrind
schema de, incrrcare cu forfe (fig. a.11) gi
schemele din fig' 4'g,b qi 4-10, b, in care
este prezentatd gi inc6rcarea cu momente.
Dacd forfele care incarc5 elementele
o"** cu una gi cu doui piulife sunt
identice, inc'rcarea cu momente este diferitr
"rl""rilot
(v. fig. ""
4.%;;
4J0,b).
Forfele care ?ncarcd elementele cricuriloi
depind at6t de sarcina de ridicat p
ferghii
(constantd) c6t gi de unghiul de pozilie
"n
al pdrghiiloi
u (variabil). solicitrrile fiind statice,
pentru calculul de rezisten{i trebuie determinaie
sarcinile maximeo care corespund valorii
minime ale unghiului de pozilie al pdrghiilor
crmin. Din rafiuni constructiv_funcfionale
gi a
rn'iimii sarcinilor, se acceptd o valoare minimd o.,,. pin
fig. 4.1 I rezultd forfa care solicitd

p6rghiile la compresiune

R=2sinQ

cr*6 '

(4.7)

respectiv forfa care solicitd gurubul la tracliune

F = Qctgo.^in.

(4.8)

Momentele de torsiune care apar in timpul firncfiondrii

cricurilor cu p6rghii, in zonele in
care existd miqcare relativd intre elementele
cricuriior, sunt {irncfie de tipul cricului - cu o
piulitd sau cu dou6 piulitre.

La cricul cu prghii cu o piuli,t6, momentul care incarcd

gurubul de migcare este
momentul de ingtrrubare Mtus, Qara aparc in cupla
elicoidalE qurub-piuli16. Momentul motor,
tealaat prin mecanismul de acfionare, trebuie
sr invingb suma momentelor rezistente:

Mecanisme qurub-piulifi. Indrumar de proiectare

64

momentul de inqurubare Mins gi momentul de frecare M6 carre apare in rulmentul axial cu bile,
montat intre qurubul 4 qi suportul lagdrului 6, deci M^ = Mins + M1$. fig. a.9).

e-n

t,
=Mg=0=)S=0
h

Fig. 4.11

La cricurile cu pdrghii cu doud piulile, gurubul de miqcare, pe porfiunea dintre cele doud
piulile, este solicitat la torsiune de momentul de inqurubare M6s, earrl apare in prirna cupl6
elicoidal6 gurub-piulifE. Dupd cea de a doua piulild, se adaugl gi momentul de ir4urubare din
aceastE cupl[ elicoidald, astfel cd mornentul motor, realuat prin mecanismul de acfionare,
este M^- 2Mw (v. fig. 4.10).
Indllimea de ridicare I/ este realizatd prin alegerea corespunz6toare a lungimii pdrghiei
gi/sau a unghiului de pozilie maxim al acesteia. Deoarece in faza de proiectare este dificil a
estima o anumit[ lungime a pArghiei, este recomandatd alegerea unghiului de pozilie maxim
c[ru* gi a celui minim o,6n (se recomandii c[.a*: 800; c6n : 300).
Lungimea p6rghiei |flg. a.lz)
H.
,t:2\iro^^-rrrorr)'

(4.e)

recomanddndu-se pentru / o valoare intreagd.

Lungimea filetatd a purubului se determind in funcfie de tipul cricului - cu una sau cu
doua piulife - gi este compusd din lungimea util.6 /,, necesard pentru ridicarea sarcinii, cdreia i
se adaugd lungimea piulilei //o qi lungimea necesard strdngerii complete a cricului /", pentru

depoztare.
Lungimea utild se determini cu relaliiJe (v. fig. 4.12):
pentru cricul cu o piulild

/\

lu = 2 llcosomin

- cosct.*J,

(4.10)

Mecanisme

qu

rub-piulifi

65

Fig.4.12

pentru cricul cu dou6 piulige

lu = l{casu,n,n

(4.11)

- "oro**).

Lungimea necesard str6ngerii complete a cricului,

la depozitare, se determind cu relafia (v. fig. a.12)

in scopul ocupdrii unui gabarit minim

r;"

I" = ll' - h; -/coscrr;n,

(4.12)

d
h, = h, + ; + (3...5)mm x (1,05...t,25)d,
L

unde d este diametrul nominal al gurubului" iar h' rcpreimtd in6[imea p64ii inferioare a
suportului cupei (v. fig. 4.9 qi 4.10).
Lungimea totald" a porfiunilor filetate ale guruburilor de miqcare se calculeazl cu
relafiile:
o pentru cricul cu o piuli!6

l, = Hp+lu+1" = Hp+/(cosa*;r, -2coso-*\*r[F

-fi,

(4.13)

Mecanisme $uru

indrumar de proiectare

pentru cricul cu dou6 Piulile

l, = Hp + l, + l, = Hp-l coso.* * rlP -

t'

(4.14)

Pentru stabilitatea mecanismului qurub-piuli1b cu pdrghii, pfughiile sunt prevdzute, la

capetele din zona suportului cupei gi la capetele din zona plicii de bazil, cu sectoare dinfate
care, ?n ipotezaacliondrii centrice a sarcinii de ridicat Q,nusunt solicitate (v. fig. 4.11' b).
Obsemalie.: Deoarece proiectanlii tineri (studen{ii) sunt tenta}i sE accepte exact
lungimile rensltate?n urma calculului se recomandd alegerea unor valori intregi pentru aceste
lungimi gi efectuarea in final a unei verificiri grafice.

4.4.2. Etapele

de calcul pentru principalele elemente componente

ale

mecanismelor qurub-PiuHfn
schemele de incdrcare a elementelor mecanismelor gurub-piuli16 prezentate in
frg.4.4...4.10, rezvkd solicitarile acestor elemente qi secliunile periculoase, unde se vor
efectua calculele de dimensionare sau de verificare.
la torsiune 9i se
$uruburile de migcare sunt solicitate la compresiune sau tracfiune 9i
dimensioneazdlasolicitarea de compresiune sau tracliune, cu o forf6 rnajoratl" numitd fo4d
de calcul pentru a se lua in considerare qi aportul solicitdrii de torsiune. Dup6 alegerea unui
filet standardizat, quruburile de migcare se verificd la solicitdri compuse qi la stabfitate
(flarnbaj), in cazul quruburilor solicitate la compresiune (qurubul cricului simplu, cricului cu
pidila iotitoare, presei, precum gi guruburile principale ale cricurilor telescopice qi cu dubl5

Din

acfiune).
Dimensiunile piulilelor in secfiune transversalE se adoptd constructiv qi se efectueazil o
verificare la solicit5ri compuse. Lungimea piuldelor se determind ?n func1ie de pasul filetului
qi de num5rul necesar de spire, stabilit din condilia de rezistenld la strivire a peliculei de
lubrifiant care trebuie sd existe intre spirele qurubului qi piulilei (Ho = Pz).
Dimensiunile corpurilor cricurilor se adopti constructiv qi in final se efectueazd o
verificare la compresiune - pentru cricurile simplu, cu piulifi rotitoare, telescopic Ai cu dubla
actiune - $i ta #iuir"u suprafelei de agezate a cricului. De reguld, se considerd cd talpa
cricului se ageazd pe o sc6ndurS.
La alegerea mecanismului de acfionare, se va avea in vedere atit pozrlia acestuia cdt qi
modul de funclionare a mecanismului purub-piulifd. Astfel, pentru cricurile telescopice pi cu
dubl6 acfiune se poate alege atdt mecanismul de acfionare cu clichet orizontal c6t qi cel cu
5). Pentru cricurile cu pdrghii, cricurile cu piulild rotitoare gi prese, se
clichet vertical (o
"up.
alege mecanismul de ac{ionare cu clichet orizontal.
4.5. SCHEME STRUCTURALE DE MECANISME $URUB-PIULITA

multe scheme de mecanisme qurub"piuli!5, utilizate in

diferite scopuri, urmfuindu-se - ca gi in cazul mecanismelor prezer$ate anterior - elementele
componente, modul de funclionare qi ?ncdrcirile principaleior elemente ale acestor

in acest subcapitol

mecanisme.

se prezint6 mai

crtcuri pe glisiere- in cazul in care dup[ ridicarea sarcinii aceasta

trebuie deplasat[ pe
orizontal5" se folosesc-cricurile pe glisiere. Acest lucru
se realizeazil printr-un mecanism
grrub-piuliSi la carc elementul conducitor este gurubul
6, care efectueazl migcarea de
rotafe, iar elementul-condus este piuli{a, care realizeazd,miqcarea
de translalie, aceasta fiind
solidarizatd de corpul cricului 4, care realizeazd ridicarea pe
vertical[ u ,ur"inii. ir-t". *.ii,
a 9i b sunt prezentate dou[ variante de astfel de cricuri. prnt"r
verticali a
srrcinii, este utilizat un cric simplu (fig. a.T3, a), respectiv
un cric cu piulip rotitoare (fig.
4-13' b), pentru deplasarea pe orizontalS fiind utllizit acelapi
mecanism, p"ot* care este
pezentatd gi schema de incircare a gurubului, cu fo4b gi
momente (fig. 4. r 3,
ni- o.ii,
d srnt prezentate variante de montare a gurubului p"nt* deplasarea
").
pe orizontal[
a sarcinii,
h care insl se modific5 schema de incdrcare a gurubului.

ac;;;;-

];

orizontat

(6 )

Deptasarea sarcinii

spre slSnqa

ubut orizontal (6)

Deplasarea sarcinii

spre dreapla

%r-

777ivv

wE

2777v

Fig.4.l3

tndrumar de proiectare
Cric cu piul4d rotitoare. O variantd a cricului cu piulil[ rotitoare este prezentat[ in
fig 4 14. La aceastd variant5-, piulila 3 se sprijind pe corpul cricului 4 prin intermediul unui
guler (fig. 4.L4, a\, fiind solicitatillatractiune, spre deosebire de solulia din fig. 4.5, la care
piutilu'este sprijinit[ pe suprafa]a inferioard, fiind solicitatd la compresiune. Schemele de
incarcare ale principalelor elemente ale cricului sunt prezentate in fig. 4.14,b.
Piutila rotitoare [3]

Corput (/' I

Mr'Min'+Mg

Fig.4.14

Cric gurub-pi"Wfr*d.. Pentru ridicarea sarcinii, la cricul prezentat in fig 4.15, a, se

folosesc dou6 bolfuri solidar legate de corpul superior 3 al cricului, care realizeazd migcarea
de translalie, corpul inferior 4 fiind legat de suportul 5, printr-o dubl[ articulafie. Piulila 2 este

*MfII

Fig.4.15

Mecanisme guru b-piulifi

69

fixd tn corpul inferior, qurubul 1 fiind cel care realizeazd atAt miqcarea de rotalie, prin
mecanismul de ac{ionare, c6t qi pe cea de translafie. tncdrcdrile principalelor elemente ale
cricului - gurub, piulila fixd, corp superior, corp inferior - sunt prezentate io fig. 4.15, b.
Cric Surab-piuli{d pentru ridicarea sarcinilor laterule- La cricul prezerrtat ln fig. 4.16,
este prevEzutdtalpa laterald 1, pentru ridicarea sarcinii p. $urubul2, pe care este montat
mecanismul de acfionare, realizeazd migcarea de rotafie, iar piulila 3, solidar legatl de talpa
I, realizeazh miqcarea de translafie.
Cric cu garab gi pdrghii pentru bdrci de salvare. Cricul prezentat in fig. 4.17 este
prevdzat cu cdrligul I pentru ancorarea bdrcilor. Mecanismul de acfionare este ataqat
gurubului 2, care executi mipcarea de rota{ie, piulila 3 rcalizhnd miEcarea de translafie.
P6rghiile 4 gi 5, prin lungimile lor, definesc zona de ridicare a blrcii. inc5rcarea cu fo4e qi
momente a elementelor mecanismului se stabiieqte printr-un echilibru static al mecanismului.

Fry.4.17

Fig.4.16

Cric cu pfrrghii gi platfurmd.

Cricul prezentat in fig. 4.18 reprezintd
o variantd a cricului cu pArghii cu doud
piulile (v. fig. 4.10), la care s-a re{inut
numai partea superioard. Prin renunlarea la angrenajul dintre pdrghiile 3, a
fost nevoie si se prevad6 un lagdr 5,
pentru ca platforma 4 sd se deplaseze
axial cu acesta. Mecanismul de ac{ionare este ataqat gurubului l, prevhzut
cu doud porliuni filetate - dreapta, resFig.4.18

I unor ghidaje executate

l pdrghiilor.

in

pectiv stAnga. Prin deplasarea axiald

simultand a celor doud piuli{e 2, prin
suportul 6, se rcaltzeazL ridicarea sarcinii, prin

70

Mecan isme

gu ru

b-piu [f n. ind ru rnar de proiectare

Cricuri cu pfrrghil Cricurile prezantate in fig. 4.19, a gi b realizeuzfndicarea sarcinii la

distanle relativ mari fa!6 de sistemul de acfionare. Aceast6 distanfl este dependentd de
lungimea pdrghiei 4, de care este legatd cupa 1, prin intermediul unei articulalii. La schema
din fig. 4.19, a, qurubul 2 este element conduc6tor, piulila 3 executAnd doar migcarea de
translafie, prin intermediul unui ghrdaj executat ln elementul bazd 7. La schema din
fig. 4.19, b, elementul conducdtor este piulila 3, gurubul 2 executdnd migcarea de translatie,
tot prin intermediul unui ghidaj axial executat in elementul bazd 7. Pdrghia 5, alituri de
pfoghia4,participalarealizareahAtimiideridicare. Schernele dennclrcme ale gurubuluidemiscare
4

6
5
5

Fig.4.19
sunt prezentate pentru fiecare variantd in parte. Pentru stabilirea sarcinii F care incarcl
qurubul, este necesar sd se stabileascd reacfiunile in cuple, in mod asem6n6tor ca la cricurile
cu pdrghii.

Mecanisme gurub-piuli
Prese cu gutab Si coloane. in fig. 4.20, agi b sunt prezentate doui variante de prese cu
prub 9i coloane. La schema prezentatd in fig. 4.20, a, elementul conducdtor, la care este
.lryat mecanismul de acfionare, este piulila rotitoare 2, gurubul l, solidar cu placa

3,
cxecutdnd doar miqcarea de translafie. La schema prezentatil in fig. 4.2A, b, mecanismul de
gionare este plasat la nivelul gurubului secundar 2, care efectueazAat6t migcarea de rotafie
c& $i pe cea de translalie, gurubul 1, legat solidar de placa 4, executflnd doar migcarea de
frnsla{ie, de-a lungul coloanelor cadrului 5. inclrcarea principalelor elemente ale acestor
FEse se stabile$te ca la cricul cu piulifd rotitoare (v. fig. 4.5), respectiv ca la cricul cu dubll
4iune (v. fig.4.8).

Fig.4.20
Prese eu gurab si pfrrghii. Presele cu gurub 9i pdrghii (fig. 4.21, a qi b) sunt
structural cu cricul cu pdrghii cu dou6 piulile (v. fig. 4.10). prin acfionarea
de ac,tionare, solidar - in migcarea de rotalie - cu ryurubul l, cele dou6 piulile 2
ryropie sau se deplrteazd simultan, datoritd sensului invers de inclinare al spirei filetului
h cele doui capete ale qurubului. Presarea se realizeazd intre placa 3, ce gliseazi pe
presei, qi elementulbazl. Dacd la varianta din fig. 4.21, a cursa de presare este

Fig.4.21

72

Mecan ism e gu ru b-piu

li{[. ind ru mar de proiectare

tealizatd doar prin intermediul pdrghiilor 4, vaianta prezerrtatd io fig. 4.21, b realiz,eazd
cursa de presare gi prin deplasarea, de-a lungul coloanelor 6, a qurubului 1, datoritd
pdrghiilor 5. Schemele de ?nclrcare ale principalelor elemente componente se stabilesc
asemdn[tor cu cele prezentate ia cricurile cu pdrghii (v. fig. 4.IO).
Prese cu Eurab gifdlci mobile. Sunt asemindtoare structural cu cele prezentate anterior
(,0. fig. a.21) qi se executS in varia:rta cu simplu efect (fig. 4.22, a) gi cu dublu efect
(fig. 4.22, b). $urubul 1, ciruia ii este ataqat rnecanismul de aclionare, efectueaz5 o miqcare
de rotafie. Piulifa 2 efectueazh misearea de translafie gi prin intermediul pdrghiilor 3,
afiiculate la piulild, se acfioneazd asupra filcilor 4, prin intermediul pArghiilor 5 pi 6
(frg.4.22, a) sau direct (ftg. 4.22,b).
3

Fi5.4.22
Presd cu Surub cu pene. La presa prezentat[ in fig. 4.23, qurubul 1, c6ruia i s-a ataqat
mecanismul de acfionare, executd migcarea de rotafie, iar piulilele 2 pe cea de transialie.
Pentru tealizarea migcdrii de translafie pe verticald a pldcii de presare 3, intre aceasta qi
piulilele 2 se interpun penele 4. Schema de incdrcare cu forle qi momente a qurubului este
identicd cu cea a cricului cu pdrghii cu doud piulile (rr. fig. 4.10).
Platformd de ridicet. Structural, mecanismul de acfionare al platformei din fig. 4.24
este identic cu cel al cricului cu pArghii cu o piulili (v. fig"4.9). Pe purubul 1, sohdar cu

Fig.4.23

Fig.4.24

Mecanisme gurub-piuli{[

73

mecanismul de aclionare, sunt plasate piulila 2 gi hgerul radial-axial 3. Legdtura cu placa

superioard 4 gi elementul fix 5 se reahzsazh prin pdrghiile superioare 6, respectiv prin cele
inferioare 7. incLrcarea gurubului se stabilegte in urma studiului static al ?ntregului mecanism.
Cheie de strdngere cu Surub. Schema prezentatd in fig. 4.25 repreztntd o cheie de
str6ngere cu gurub, cunoscutd sub denumirea de cheie francezd. $urubul 1, fixat de falca
mobil[ 3, executd - impreuni cu aceasta - o miqcare de translalie. Piulila 2, ae[ionatd, cu
miln4 executi migcarea de rotafie. Strdngerea se rcahzeazd intre falca mobild 3 gi falca
fixd 4.

A
\

l'1s

Fig.4.25

Fig.4.26

Ancord reglabild. Ancora reglabild din fig. 4.26 este realtzatl, tot cu un mecanism
qi2', filetatS in sensuri diferite, constituie elementul motor,
care executd migcarea de rotalie. $uruburile I qi l' executd migcarea de translatie,
purub-piuli1d. Carcasa piulifelor 2

deplas6ndu-se in sensuri diferite, realizdndu-se astfel forle de ancorare Q la distanfe dorite.

Presd eu gurub pentru extragerea inelelor interioare ale rulmenqilor. Pentru

extragerea inelelor interioare ale rulmenlilor de pe capetele de arbori se folosesc prese
speciale, de tipul celei prezentate in fig" 4.27. Mecanismul de aclionare este ataqat purubului
1, care executd o migcare de rotafie qireabzeaz5 o forld Q,inzona frontald a capStului de
arbore, prin intermediul hgnrului axial3. Pdrghiile 4, solidar legate, in migcare de translafie,
de piulifa 2, reaYzpazA exhagerea inelului rulmentului de pe cap6tul de arbore. Prin intermediul

4 ?

I
li

Fig.4.27

74

Mecan isme quru b-piuIfn. tndrumar de proiectare

brafului 5, solidar cu piulila 2, se poate realua qi o deplasare a p0rghiilor 4, pe direcfia

acestui bra{, fapt ce face posibild utilizarea presei la extragerea inelelor de rulmenli de
diferite mdrimi.
Menghine cu gurub. Menghinele prezentate in fig. 4.28, in patru variante, sunt
acfionate tot prin mecanisme gurub-piuh'f5. La variantele din fig. 4.28, a qi b, gurubul I este
elementul cdruia i se ataqeaz5 mecanismul de acfionare qi care executi migcarea de rotafie,
piulila 2 executdnd migcarea de translafie. La aceste variante, piuli{ele sunt legate solidar cu
falca mobild3, prtn deplasarea axialS a acestora realizdndu-se str6ngerea intre falca mobild 3
pi falca fixd 4. $urubrnile sunt solicitate la tracliune, la schema din fig. 4.28, a pi la
compresiune, la schema din fig. 4.28, b.Yarianta prezentatd in fi5. 4.28, c are ca element
conducitor piulila 2, care se roteqte, fiind legatd solidar de mecanismul de acfionare. $urubul
I este legat solidar de falca mobild 3 gi executd - impreuni cu aceasta - migcarea de translafie
qi inrplicit strdngerea irntre falca mobild 3 gi falca fixd 4. La variat$a din fig. 4.28, d, pe
qurubul l, legat solidar de mecanismul de acfionare, gi care executd miqcarea de rotafie, sunt
plasate piulilele 2. Acestea se deplaseazd axial, in sensuri diferite, gurubul avdnd cele doud
porfiuni filetate in sensuri diferite. De cele doud piulile sunt legate frlcile mobile 3 qi 3', intre
care se realu:eazd strdngerea. La variantele din frg. 4.28, c gi d, gurubul este solicitat la
tractiune.

Fig.4.28

J, tusroDor.ocrr

DE PRoTECTARE

tn acest capitol se prezintl metodologiile de proiectare pentru cricul cu piulif5 rotitoare,

pentru cricurile telescopice qi cu dubl6 acliune, pentru presele cu qurub qi pentru

mecanismele de aclionare - cu clichet orizontal gi vertical - care se ataqeaz[ cricurilor,
respectiv preselor.

Metodologiile de proiectare sunt prezentate tabelar, ordinea de calcul fiind una logicfl,
astfel incdt dimensiunile unor elemente ale mecanismelor gurub-piulild calculate anterior sd
fie utilizate ca date de proiectare pentru calculul urmitoarelor elemente.
Principiul ce a stat labaza intocmirii tabelelor cu metodologiile de calcul este respectat
la toate tipurile de mecanisme qurub-piuli16 (cricuri gi prese).
Astfel, se prezintd, inilial, schema structural6 a mecanismului qi se realtzeazl diagramele
pentru sarcinile - fo4e pi mamente - care incarcd fiecare element al mecanismului gurubpiulita. De asemenea, se stabilegte momentul motor M^ ce trebuie reabzrt prin mecanismul
de acfionare, pentru a putea fi ridicati sarcina, in cazul cricurilor, respectiv pentru rcalizarca
fo4ei de presare, ?n cazul preselor.
tn continuare, pe baza diagramelor de lncdrcare a elementelor, se urmiresc principalele
etape de lucru:
o Se dimensioneazd qurubul (guruburile la cricurile telescopice gi cele cu dubl6
acliune), urmdrindu-se urmdtoarele faze: alegerea materialului, predimensionarea, alegerea
filetului standardizat, verificarea condiliei de autofrSnare, verificarea la solicitdri compuse gi
verfficarea la flallrrftlq (dacd este cazul). Lungimea gurubului (guruburilor) se stabilegte in
funcfie de ?nd[imea de ridicare impusd prin tema de proiect gi de tipul cricului.
o Se calsileazd piuli{a (piulifele pentru cricurile telescopice gi cu dubld acfiune),
stabilindu-se num5rul necesar de spire gi dimensiunile, in sec{iune transversald (diametrele),
care s5 satisfaci atdt condiliile de rezistentL c6t gi cele tehnologice gi de stabrhtate a
gurubului ln piuli!6. in acest sens, se recomandd ca numdrul de spire ale piulilei, prin care se
definegte lungimea acesteia, sd fie intr-un domeniu de valori cuprinse intre o valoare maximi
zmax: 10, un numir mat nare de spire nu conduce la o micgorare a tensiunilor de strivire a
spirelor, gi una minimA Zmin: 5, pentru a fi asiguratd stabilitatea quruburilor in procesul
transmiterii sarcinii (la cricurile telescopice, cu dubl6 actiune qi preselor). La cricurile cu
piulilE rotitoare, ?ndlfimea piulifei este determinatd din condiJii constructive, avdndu-se in
vedere faptul cd roata de clichet este executatd,, de reguld, corp comun cu piuli1a. De aceea,
in aceastb situalie se poate accepta un num6r de spire z ) z*n. La cricurile cu p6rghii, chiar
dacd nu este impusb condifia de stabilitate a gurubului, se recomandd ca num6rul de spire sd
fie cuprins in domeniul zmin... zmax.
o Se calculeazd corpul, avdndu-se ?n vedere dimensiunile acestuia, care trebuie s5
rdspund6 at6t condiliilor de rczistenll qi tehnologice cdt gi de stabilitate a cricului.

Mecan isme

qu

rub-piu

lifi. indrumar

de proiectare

Se calculeazd cup4 avdndu-se in vedere modul in care este montati pe capul

qurubului (la cricurile cu piuli{6 rotitoare, telescopice gi cu dubl6 acliune), respectiv in blocul
in care sunt montate pSrghiile (la cricurile cu pArghii). Pentru prese, "cupa" este echivalentd
cu cea
traversei mobile, legitura dintre aceasta pi gurubul presei realizSndu-se asemln6tor
de la
a<ial)
rulment
cu
dintre qurubul principal qi cupd (cu lagdr axial de alunecare, respectiv
cricul telescopic.
o Se calculeazd randamentul, ca un indicator important pentru un asemena mecarsm.
o Se dimensione azA mecanrsmele de acfionare, dup6 ce a fost ales trnul din cele doud
pozilia de
mecanisme - cu clichet orizontal sau vertical. Tinend seama de construclia 9i de
se poate
orizontal
clichet
func{ionare a acestor mecanisme de acfionare, doar mecanismul cu
cu clichet
ataqa la toate mecanismele qurub-piulifd prezentate. Mecanismul de aclionare
plan
vertical.
intr-un
acestuia
pozifiei
vertical nu poate fi ataqat unui cric cu p0rghii datoritd
in schimb, acest mecanism poate fi ataqat la cricurile telescopice, la cele cu dubld acfiune, ia
gi cu
cel cu piulita rotitoare gi preselor, recomanddndu-se a fi utilizat la cricurile telescopice
mecanismele
dubl6 *1irtt", ?n caanlsarcinilor mari de ridicat. Av6ndu-se in vedere faptul cd
de aclionare sunt alcatuite din multe elemente, acestea sunt tratate individual.
Determinarea dimensiunilor rolilor de clichet se face in etape, urmadtndu-se alegerea
num6rului de din1i, a inilfimii gi grosimii acestora gi a formei gi dimensiunilor alezajului
profilat.
pentru definirea formei clichetului orizontal sau vertical, este necesar a se urmfui etapele
intdi
prezerrtag in metodologiile de calcul, precizdndu-se c6 aceste forme sunt stabilite mai
geometric gi doar in final se fac unele verific6ri de rezisten{d (pentru a avea siguranla unei
6une funcliondri a acestor clichete). Construclia geometrici a clichetelor trebuie astfel
rcahzatdincat ?n zona de contact dintre dintele ro{ii de clichet 9i clichet fo4a concenttatl"
paralelL cu axa de
dispus6 tangent la cercul de diametru mediu al ro{ii, si aib6 direcfia
.i-"t i" a bia,tului clichetului gi suportul sau s[ treacS prin axa bolftrlui, la clichetulinorizontal'
zsna de
pen6
respectiv sa de identic6 cu axa de simetrie a porfiunii din clichetul vertical
indoire, care precede porfiunea de montare a acestuia irn corpul mecanismului de aclionare'
mecanismului de
Se urm6ieqte, in coniirruar", modul de asanrblare a clichetelor in corpul
pentru
aclionare (asambl6ri cu bolluri) gi realizarea manivelei (cu sau ftri prehrngitor). $i
precum 9i relaliile
Uoil gi pentru manivel6 sunt date indicafii pentru alegerea dimensiunilor'
de verificare.
Metodologiile de proiectare pentru mecanismele propriu-zise qurub-'piulita sunt
qi 5'6.
prezentatein tabelele 5.1-...s.4, iar pentru mecanismele de aclionare ln tabelele 5.5

Metodologii de proiectare

77

Tabelul5.l
Metodologia de proiectare a cricului cu piulild rotitoare
1.

STABILIREA SARCINILOR CARE INCANCA ELEMENTELE CRICULUI

05Min;

Nr.
crt.

Eelementul de calcul

Relafii de calcul. Recomanddri

2
2.1

CALCULTIL $TIRTIBULL{ PRINCIPAL

ALEGEREA MATERIALULTI
Se reconandd:

2.2

OL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi 14)

CALCULUL DE PREDIMENSIONARE
Sarcina de calcul

A, N

Diametrul interior al filetului d:,

film

Q':FQ
B: 1,1 ...1,r5
I

40-

dt=
.- ^l-roo"
V
= 40...60 MPa - pentru sarcini de ridicat
g < 20000 N
o.o": 6A...80 MPa - pentru sarcini de ridicat
o > 20ooo N

co"

Mecan isme

78

gu

rub-piu li{n. indrumar de proiectare

Tabelul 5. I (continuare)
2

Se alege filet trapezoidal standardizat

(v. Anexa 24), cu pas norrnal (valoarea

Alegerea filetului standardizat

intermediar5 a pasului), cu mdrimea diametrului

interior cea mai apropiatd de valoarea calculati
(dssres > d). Pentru acest filet se prezintd:
notarea conform STAS; schila filetului; tabel cu
principalele dimensiuni (v. cap.l - Exemplu de
calcul)
2.3

VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare

al

sPirei

filetului $2, grade

Unghiul aparent de &ecare

<P',

grade

Fz: arct9;U
ro':

cost

p:
Condilia de autofrAnare
2.4

0,1 |

...0,12 - pentru o{eVofel

Fz<9'

VERIFICAREA LA SOLICITARI COMPUSE

Momentul

de torsiune care Mt: A,SMir, - v. pct.

solicitd purubul M, Nmm

Mi^ = g?te(rp'*Br)

Tensiunea efectivi de torsiune

MPa
Tensiunea echivalent6 o",

d"l

Tensiunea efectivd de comPresiune o", MPa

I\8a

tt,

48
nd;

6.- = ----=
16Mt
=lE
',

r;--

6"=44+4ri"
e.ac

2.5

arctqAc[

<oo,

- Y.pct.2.2

VERIFICAREA LA FLAMBAJ
Coeficientul de zveltefe l"

)r=L
Imin

lf

: Kl - lungimea de flambaj

K-

se alege funcfie de schema de flambaj

l:H+m
K=2

K'0,5

1{ - indlJimea efectivd de ridicare a qurubului

m-ffim[soardpedesen

Metodologii de proiectare

79
Tabelul 5. 1 (continuare)

i-in=

W" lio:n=Z

siguran{b

flambaj c

la

<

- flambaj plastic
l"o: 105 - pentru OL37
l"n : 89 - oentru OL 50
r Flambaj elastic
Qr
2 ca
1,

de

d7

X > Lo - flambaj elastic

Domeniul de flarnbai

Coeficientul

l;dr 64

X"o

c:V

,'2F I

O.:#
,

"nd!

Iftnn^J

64

E:2,15.105 MPa
o Flambaj plastic

c=

6y

,2ca
oy: 310 - l,l4?," - pentru OL 37
o1:335 - 0,62?.," - pentru OL 50
0c -

v. pct.2.4

r Coeficientul de siguranfd admisibil

co: 3..,5
5

3.r

CALCULUL

pnirTEl

ALEGEREA MATERIALULTN
Se recomandE:

3.2

ROTITOARE

OL

37 ;

OL 42; OL 50; OLC 45 (v. Anexele I 3 9i la)

CALCULUL NUMARULUI DE SPIRE

Numbrul de spire z

po 7 ... l3 MPa - pentru o{eVolel

z < 10, num5r intreg

Mecanisme gurub-piu

indrumar de proiectare
Tabelul 5. I (continuare)

0
na
J.J

I
VERIFICAREA SPIREI

Verificarea la incovoiere
care art in MPa

<vr Si

la forfe'

3Q\d2
u,'-

'
h:

- d) s6oi

nd3h"
0,634 P
ooi:60...80 MPa

=-9-

",

=ro,

roy:5A-..65 MPa
3.4

ALEGEREA DIMEN SIUNILOR PII'LITEI

Diametrul exterior al piulilei D",

Dr: Dd + (l ...3) mm
Se alege un rulment axial cu bile cu simplu

efect, respectdnd condif iile

da>

d;

d - diametrul exterior al$urubului;

Coo> Q.
drut, Drrt,

H,

Coo

- v. Anexa 48

Momentul de frecare in rulment

n
p*Q:*
'z

Mr=
F"u

: 0,008...0,01

de proicctere

Alegerea qurubului c-r.l cap

hexagonal mic Ai cep cilindric

Se alege conformAnexei 29

care inrpiedicl deplasarea axialh,

piulifei
Dianretrul interior al canalului
necesar pentru gurubul cu oep
care inrpiedicE deplasarea axiali
a piulifei dci> tfirrr
Itrngimea constructiv& a piulilei
a

Hpc, IfiIJ|l

3J

d"i:De-2ct-2rnm
ct-Y.

- sE alege constructiv (se mdsoard pe desen)

(0,8. ..0,9)D"

Hpe

f/r

Anev'a29

VERIFICAREA PIT]LITEI LA SOLICITARI COMPUSE

Tensiunea efectivd de coryresiune cr, MPa

4Q
9"*M:q
D+

Tensiunea efectiv6 de torsiune

Tro MPa

*v. pct.2.2
0,5Miw

atx

#*(o:,-Dil
Tensiunea echivalentl ou" MPa

fn

o"=tl4+4ri

<oo"

od, = 60...80 MPa

CALCULUL CORPULUI
Alegerea dimensiunilo r corpului,

Dci: Du
D, -v. Anexa 48
Drr: D"i+ (16...20) mm
D",: D"+ (16...20) mm

H":Ht*H
D",

HbH-v.pct.3.4

Du:
h
h

(2...2,5)D""
Dbu: Dbi+ (30...50)mm

ll
;

;:
i

Mecanisme

82

gu

rub-piu [fn. Indrumar de proiecta re

Tabelul 5. I (continuare)

Verificarea corpului la compresiune o", MPa

Verificarea suprafelei
la strivire o", MPa

Gc=

4Q

"(4"- 4,)

s co"

oo": 80...100 MPa

48
de sprijin

o'={di=

4,J=o^

e.or:2,..2r5NIPa
Verificarea la strivirea dintre
qtiftul care ghideazd gurubul in
corp qi canalul executat in corp
o", MPa

os

:ffi<o"

Mt :0,5M7nq

: (0,25...0,35)D"i
g: 0,5d1
dt

a x 0,85d1
b :2...4 mm

o'o,:40...60 MPa
5

CALCULUL CUPEI
Alegerea ptiftului care solidarizeazd cupa de gurub

d,: (0,2...0,3)d"
d": dt - (6...8) mm
- diarnetrul interior al filetului gurubului
Se alege un ptift standarduat cilindric sau conic
din Anexele 42 sau 43, in domeniul de valori

dz

determinat pentru

Metodologii de proiectare

83
Tabelul 5.1 (continuare)

Verificarea giftului la forfecare rr

gi strivire o", tr MPa

Forfecare

4M,

t r =-----r;3T-rqr
' nd"d!
M1 : 0,SMioE
r,sy:65...80 MPa

Strivire qtift - cupd

s 6o,

or

D,

o
o,

Strivire gtift - capul qurubului

6M.

=;;i
d'di

Mt:
oo"

oo"

$,SMins

100...120 MPa

Verificarea suprafelei de sprijin a

cupei pe capul qurubului

la

os

strivire o", MPa

oo,:
Verificarea secfiunii micporate a
capului gurubulai la torsiune 11,
MPa

CALCTIUL RANDAMENTULUI
tgFz

rl-

tg(e'+pr)+ n
dz Bz,

iu*,

v. pct.2.2

9' - v- Pct.2.3

drur, Itrut -

v. pct. 3.4

Tt

;Q=42)<o"'
100...120 MPa

l6

nal(r-4'l
"( d")
Mt:

A,5Mins

uaI

50...60 MPa

Mecan isme

Su

ru

b-piulifi. ind ru mar de proiectare

Tabelul5.2

Metodologia de proiectare a cricurilor telescopice qi cu dubl6 acfiune

I. STABILIREA SARCIMLOR CARE INCANCA ELEMENTELE CRICTIUI

CRIC TELESCOPIC
Piutili fixi

t'lr-Hp+Minr11

H?rstt

CRIC CU DUBLA ACTIUNE

Mt'Q

Mf'o

Minsll

Mm=MingI+f4instl

M'ins

II

Metodologii de proiectare
Tabelul 5.2 (continuare)

Nr.
crt.

Elementul de calcul

Relalii de calcul. Recomanddri

2
2.1

CALCULUL $URI'BI'LTII PRINCIPAL

ALEGEREA MATERIALULTJI
Se recomandd:

OL 37;AL 42;OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi 1a)

i 2.2 CALCLLUL DE PREDIMENSIONARE

Sarcina de calcul

A, N

Q":FO
B

I:

$:

Diametrul interior al filetului d..

ntm

Alegerea filetului standardizat

1,05...1,1 - pentru cricul telescopic (cupl6

cu frecare cu alunecare)

1...1,05 - pentru cricul telescopic (cupl5 cu

frecare cu rostogolire)
1,25...1,3 - pentru cricul cu dubld acfiune
49.

.I
or=l
fi6o"

o.ac: 40...60 MPa - pentru sarcini de ridicat

0 < 20000 N
:
o.ac
60...80 MPa - pentru sarcini de ridicat
o > 20000 N
Se alege filet trapezoidal standardizat
(v. Anexa 24), cu pas normal (valoarea
intermediard a pasului), cu mirimea diametrului
interior cea mai apropiatl de valoarea calculatd
(drsrns > dz). Pentru acest filet se prezintS:
notarea conform STAS; schila filetului; tabel cu
principalele dimensiuni (v. cap.l - Exemplu de
calcul)

2.3

VERTFICAREA CONDITIEi DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare

al

spirei

filetului Fz, Erade

Unghiul aparent de frecare q'o

grade

Fz

atctgL
froz

9': il'g1g- !-

ct

cos2

p:0,11...4,12 - pentru ofeVofel

Condilia de autofrdnare

Fz<9'

86

Mecanism e gu ru b-piu

lif[.

ln

d ru

mar de proiectare
Tabelul 5.2 (continuare)

2.4

VERIFICAREA LA SOLICITARI COMPUSE

Momentul de torsiune
solicitl gurubul Mr, Nmm

CRIC TELESCOPIC

M, = M r

t a} -,t1
=;pQ#)
A" -[Io

Pentru cupld cu frecare

cu alunecare

p - coeficientul de frecare dintre capul qurubului

principal gi cup6 (!r : 0,11...0,12 - pentru

: 0,12...0, I 5 - pentru ofeVfontd)

oleVofel; p

d":d+{2...6)mm
do: 6...10 mm
M, = M"r =

,t

F^Qff

- pentru cupl6 cu frecare cu

rostogolire"
[r"or: 0,008...0,01
d,,t - y. Anexa 48 (du - se alege constructiv)

O CRIC CU DUBLA ACTII.INE

d"

M,=Mn,t=Q-itg(q'+$r)
O- = ----;" Tcd;

Tensiunea efectiv6 de torsiune

MPa

16Mt
't - Tat,3

Tr,

Tensiunea echivalent6

2.5

48

Tensiunea efectiv[ de compresiune o", MPa

o,iMPa

o"=,,14+4r,!

<ao"

o.ac

- Y. pct.2.2

x_

__!_

VERIFICAREA LA FLAMBAJ

Coeficientul de zveltete l.

lf :

lo

imin

Kl - lungimea de flambaj
K - se alege funcfie de schema de flambaj

t:

Hi+

Fl -

m
?nA$imea efectivd

de ridicare a gurubului

principal (se misoard pe desen)

m - se mSsoari pe desen

K=2

K=0,5

m
'^"=l n *

FE

fA

dJ

\+='

Metodologii de proiectare
Tabelul 5.2 (continuare)
0

I
Domeniul de flambai

Coeficientul

de

sisurantd la

l, > l{ - flambaj elastic

I < l{ - flambaj plastic
lo: 105 - pentru OL37
X,o :
89 - pentru OL 50
o Flambaj elastic

flambaj c

Qr

c=\>co
u
O,
-t

n'E I-,-

=-----;s
lr
tz
J

. N
r*in

TEd:

64

E:2,15 ' lo5 MPa

Flarnbaj plastic

6f

c=-2co"
oy:
oy:

310 - l,l4?" - pentru OL 37

335 - 0,627," - pentru Ol50

o" - v. pct.2.4
o Coeficientul de siguranf[ admisibil
ca: 3...5
3

3.1

CALCULUL $I-IRUBULIII SECUNDAR

ALEGEREA MATERIALT]LTI
Se recomand5:

3.2

OL 37;OL 42;AL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi la)

CALCULUL NUMARIJLUI DE SPIRE ALE PIULITEI $URUBULUI PRINCIPAL

(situatl la interiorul gurubului secundar)
NumArd de spire z

CRIC CU DUBLA ACTIUNE

4Q

'=;@-flp,
d, Dt, D+ - v. pet.2.2

po:

... 13 MPa - presiunea admisibil* la strivire

a peliculei de lubrifiant dintre spire

6<zS10,numdrintreg

r
Se

CRIC TELESCOPIC

adopti

6<z<10

Mecanisme guru b-piulif

88

[,

lnd rumar de proieetare

Tabelul 5.2 (continuare)
2

H4-zP

Lungimea piulijei Hp6 nlrrr

3.3

ALEGEREA FILETLILUI EXTERIOR

Adoptarea diametrului interior

preliminar al filetului ds, trlrrt

p6rtii nefiletate
Se alege filet trapezoidal standardizat (v. Anexa
24), cu pas norlnal (valoarea intermediard a
pasului), cu mdrimea diarnetrului interior in
domeniul de valori stabilit anterior pettru d3.
Pentru acest filet se prezintd: notarea conform
STAS; schila filetului; tabel cu principalele
dimensiuni (v. cap. I - Exemplu de calcul)

Alegerea filetului standardizat

3.4

dt: Do + (8...10) mm
Do : Dq + (4...6) mm - diametrul interior al

VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare

al

spirei

filetului 82, grade

Unghiul aparent de frecare

<p',

grade

Pr=*&4
g'=

tr

arctg-;'
cost

lr

: 0,11...0,12 - pentru ofeVofel

p:0,12...0,15 - pentru olel/fonth

p:

Bz<(0'

Condilia de autofrdnare
3.s

0,08...0,1 - pentru o{el/bronz

VERIFICAREA LA SOUCITARI COMPUSE

Momentul

de torsiune caxe M,=Mi^tt=gltg@'+PrS

solicitE surubul M. Nmm

Tensiunea efectiv6 de compre*
siune o", MPa
Tensiunea efectivi de torsiune

inMPa
Tensiunea echivalentd o,, MPa

tt,

oc

Mt
Tt

{;(o: -"t)
o"=rld+4rl

<ao,

oo":60...80 MPa
4

CALCULUL PIULITEI FD(E

4.1

ALEGEREA MATERIALULLI

Se recomanda: OL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45; Fc 200; CuSn 10;
CuSn 1 I (v. Anexele 13,14,16 9i 17)

Metodologii de proiectare

89
Tabelul 5.2 (continuare)

4.2

CALCULT'L NTJMART'LUI DE SPIRE

Num5rul de spire z

4Q

=--7----;Ttld' - 4 ]p"
po : 7...13 MPa
Z

I
I

* pentru ofello{el gi pertru

olel/bronz

po:5...6 MPa - pentru ofeVfontd

6<2110, numir?ntreg

Lungimea piulifei Hpn, rllrfrr

/,
,' +.J

VERIFICAREA SPIREI

Verificarea la incovoiere oi gi la
forfecare 17, in MPa

Hpa: zP

fNcovornnE
Pidifa din ofel

leb,
o,=-#(o -a.l - "si
ndrhzz

h: 0,634 P

oai:60...80 MPa
PiuliXE din fonti sau bronz
zg(a
d,\
-_---:=-S oa,
xDah2z - "ai
h:0,634 P
c.ai:40...45 MPa
FORFECARE
Piuli!6 din olel
O
"ct=--::-<T-t
nd3hz
'
rqS:54...65 MPa
Piulifa din fontl sau bronz
{^=-<f
-J

fiDahz- "al
xoy:34...35 MPa

90

Mecan isme

qu ru

b-piu |i{n. indru mar de proiecta re

Tabelul 5.2 (continuare)

4.4

I
ALEGEREA DIMENSIUMLOR PIULITEI

Diametrul exterior
D",mm

al

corPului

D":

D+ +

Diametrul exterior
Dn.mm

al

gulerului

Ds:

D" + (16...20) mm

hr:

8...12 mm

ina$irnea gulerului lts, rrrni

4.s

(8...10) mm

VERIFICAREA PIULITEI LA SOLICITARI COMPUSE

Tensiunea efectivl de tracliune

or, MPa

or=

Tensiunea efectivi de torsiune tr,

MPa

T,

M,n,,

=-.-l---,
oi)
1ft;\o!

Mrcrr - v. Pct.3'5
Tensiunea echivalentd o,", MPa

4.6

la

. )

o" ={oi +47; <Oqt

tlor:60...80 MPa - pentru ofel
6at:40...45 MPa - pentru font6 sau btoru

VERIFICAREA GULERULUI

Verificarea la strivire o", MPa

Verificarea la forfecare t6 MPa

o
- TcD"h*'f -----:-<T

0o"

"J

rsy:40...55 MPa - pentru olel

ray- 3A...35 MPa - pentru fonti

sau bronz

Metodologii de proiectare

91
Tabelul 5.2 (continuare)

'0
4.7

ALEGEREA $I VERIFICAREA $TIFTULU FILETAT CARE FTXEAZA PIULITA iN

CORPUL CRICULUI
Alegerea qtiftului filetat

Se alege

;tift filetat M5, M6

sau M8, cu

crestiturI, cu cep cilindric (v. Anexa 35) sau cu

crestdturd" cu cep tronconic (v. Anexa 37)

Momentul de frecare pe suprafala de sprrjin a gulerului *r,

Nmm

I D:_D:
M-=-uO--#
6 3. - D;_D:
p:0,15. ..0,2 - pentru ofeVofel
yt : 0,12...0,15 - pentru ofeUfontd, fonttrlfonld
sau bronzlfontd

Momentul care solicitd $tiftul M",

Nmm

M*Eil'Mc

Y':
In

cele mai multe cazur| rezulth pentru M" o

valoare redusi sau negativd, verificarea qtiftului
nefiind necesari

CALCTIUL COT{PUL{II
Alegerea dimensiunilor corpului,

Dci: D" + (2...6) mm

y:50-.-70
6

7...8 mm

6,: l0...i2mm
Db,: Dbi+ (34...50) mm
Du -

se m5soard pe desen

Ht: Hn + (30...50) mm
t/rr - indllimea de ridicare a qurubului secundar
H": Ht * Hprr - h + (o...lo) mm
Hn - v. cap. 4,pct.4.4.1.4

Mecan isme

92

gu

rub-piu lifn. indrumar de proiectare

Tabelul 5.2 (continuare)
2

Verificarea corpului

la

com-

presiune s", MPa

4Q

o"=-7--;=--;1
TclD; - q,)

<oo,

oo":60...80 MPa
Verificarea suprafelei de sPrijin
la strivire o,, MPa

40

So,"
' =--71;-:-*;1
n\Dt'"- Dt',)

oi"

o.or:2...2,5lvIPa
6
6.1

ffi
CUPA CRICULUI TELESCOPIC

p=w4

4g
Verificarea presiunii dintre cuP6
1p"
qi capul gurubului PrinciPal P,
MPa
po:25...40 MPa
d,, do - v. pct.2.4

Alegerea qurubului cu cap V. Anexa

hexagonal mic gi ceP cilindric

29

care impiedicd deplasarea axial5

a cupei

Verificarea secliunii sldbite a d"i:dr-Zcz-Zmm

capului gurubului la solicitdri
compuse or, MPa

cz

- Y. AneYaZ9

u^-

"
'

vt

4Q

ndi,
16Mf
,1

ndi,

Mt- v.pct.2.4
f=.

6"=io{+4ti
6ac

<oo,

- Y. pgt.2.2

Metodologii de proiectare

93
Tabelul 5.2 (continuare)

6.2

CUPA CRICULUI CU DUBLA ACTIT]NE

Alegerea gtiftului care solidarizeazh cupa de gurubul princrpal

4:

(0,15.. .0,25)d,

d":d+(2...4)mm

d-

diametrul nominal al filetului gurubului

princrpal
Se alege un gtift standardizat cilindric (v. Anexa
42) sau conic (v. Anexa 43), in domeniul de
valori determinat pentru d"
Verificarea qtiftului la forfecare rr.
qi la strivire o'", in MPa

FORFECARE
4 M...-,

Tr=---!!D!(-1,-.

ut

nd"d!

'

Mrncr-v.pct.2'4
aa1:65...80 MPa

'
o

STRIVIRE

$tift - cup6
o"" =

4M,_",

;7 -;..:g -1 S or"
d'\D: - d:)
D": (1,4...1,6) d"

r $tift - capul purubului

c"

6M,-",
{co,
=ffi

oo": 100...120 MPa

Verificarea secffurnii .micqdrate a
capului gurubului la solicitdri
compuse o", MPa

a
O- = -_--=;' Tcd:
- n -dtd,
L+
T,

6"= .dfi
6ac -

*4fi

<o""

v. pct.2.4

Mecan isme

94

pu

ru

b-piuli{5. indrumar de proiectare

Tabelul 5.2 (continuare)

0
7
7.1

CALCULUL RANDAMENTULI.I
RANDAMENTTIL CRICULUI TELESCOPIC

Pentru cazul folosirii unui lagdr axial cu aftrnecare ftrtre capul gurubului qi cupd

tg9'

,t:
r

=
Y
4t4
'3dra?-a3
r)*?
^

te(q'+F

Pentru cazul folosirii unui lag6r cu rostogoliri intre capul gurubului gi cup6
(rulment axial cu bile)

,l='

tgFt

tg(q'+ pr)*d;'' v,*

v. pct.2.2
Pz,9' - v. Pct.2.3
$, l\rut, d", do, dra - Y. pct.2,4

dz -

7.2

RANDAMENTUL CRICULUI CU DUBLA ACTITINE

tl=
dzr -

dzrtg\zr *dzntg\za

v.pct.2.2 (dzr=

dz)

Fz n q't - v. Pct' 2.3 (9r,: Fz; tP'r = 9';

dz t - v. pct. 3.3 (dz n = dz)
pz n, g'a - v" Pct- 3'a (P, n: Fz; I'n = qo)

Metodologii de proiectare
Tabelul5.3
Metodologia de proiectare a cricurilor cu pf,rghii cu o piulild gi cu doud piuiile
1.

STABILIREA SARCIMLOR CARE TNCANCA ELEMENTELE CRICULUI

CRIC CU PARGHU CU O PIULITA

CRIC CU PARGHU CU DOUA PIULITE

Mecanisme qurub-piufifn. indrumar de

Tabelul

5.

3 (continuare)

Nr.
crt.

Elementul de calcul

Relatii de calcul. Recomandiri

2
2.1

CALCULUL $URIJBULUI
ALEGEREA MATERIALULUI
se recomandd:

oL

37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi

la)

2.2
Sarcina care incarcd $urubul F,

F:

Q ctg

cr.in:

co,'in

300

-DIMENSIONARE

Sarcina de calcul F",

F":

BF

p:1,25...1,3
Diametrul interior al filetului d:,
fi]m
Alegerea filetului standardizat

trF"

dr:
' .lln6o,
:
100-'.120 MPa
oor
Se alege filet trapezoidal standardizat
(v. Anexa 24), cu pas normal (valoarea
intermediari a pasului), cu mdrimea diametrului
interior cea mai apropiati de valoarea calculatd
(d,sros > dz). Pentru acest filet se prezint[:
notarea conform STAS; schifa filetului; tabel cu
principalele dimensiuni (v. cap.l - Exemplu de
calcul)

z.J

VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare
filetului Fz, grade

al sPirei

fiz =

arctg

Metodologii de proiectare

97
Tabelul 5.3 (continuare)

I
Unghiul aparent de frecare

g',
<o'=

grade

arctsgc[

cost

p:0,11...0,12 - pentru oleVofel

Conditia de autofrdnare
2.4

Fz<q'

VER1FICAREA LA SOLICITARI COMPUSE

Momentul

de torsiune care

: Min,: r*rr(3''+9r)

M,

solicit6 gurubul M, Nmm

Tensiunea efectivi de tracfiune

4F

o. = ------;
'

o;, MP&

nd;

Tensiunea efectivd de torsiune

t,.

16Mt
T. =---;-

'

MPa
Tensiunea echivalentd o", MPa

ndi

--

r-;-.
6"=,,lqr4ri
oar -

2.5

1oo,

v. pct.2.2

ALEGEREA RULMENTULUI AXIAL CU BILE CU SIMPLU EFECT. PENTRU

CRICLL CU PARGHII CU O PIULITA
Se alege, in funcfie de diametrul nominal al gurubului d, rulment axial cu simplu
efect (v. Anexa 48), respectdnd condifiile:

d,t)dtiG'>

Momenful de frecare in rulment

M.f
M6 Nrnm
P
J
3.1

: lrrrt Fry

rut:0,008...0,01

CALCULUL PIULITEI
ALEGEREA MATERIALULUI
Se recomandd:

OL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele l3 qi 14)

indrumar de

Mecanisme turu

Tabelul 5.3 (continuare)

0

3.2

I
CALCULUL NT'MARULUI DE SPIRE

Numirul de spire e

4F
/

Trld"

a\

- Dilp,

po: 7 ... 13 MPa - pentru

6 < z 110, numir intreg

Lungimea piulilei Hp, rtrrn

-t
J.J

Ho:

zP

VERIFICAREA SPIREI

Verificarea la incovoiere cr; gi la

forfecare t6 in MPa

incovoiere

tp(a, - a.\
c,' =----1;7 L 3oo,
fid?n-z

h:0,634 P

ooi:

100...120 MPa

Forfecare

F
ar =---7, Saaf
na.\nz

'

ray:75...90 MPa

o{eUolel

Metodologii de proiectare

99
Tabelul 5.3 (continuare)

3.4

VERIFICAREA PIULITEI LA SOLICITARI COMPUSE

Latura secfiunii transversale

piulifei L", mm

L": D+ + (8...10)

mm

Tensiunea efectivd de compresiune

o", MPa

6c

Tensiunea efectivd de torsiune tr,

MPa

M,n,

kt"@-Di,)
Tensiunea echivalentd' on, MPa

l',
o"={4+4x,;

<oac

oo": 100...120 MPa

4
4.1

CALCI'LUL pARCIUnOR $I A BOLTURTLOR DrN ARTTCULATII

ALEGEREA MATERIALULU]
Se recomandd: OL 37; OL 42; OL 50
(v. Anexa 13)

4.2

DETERMINAREA
BOLTURILOR

$I

- pentru pdrghii qi OL 50 - pentru bolluri

VERIFICAREA DIMENSITINILOR PIIRGHIEI

Forla care solicitd pdrghia R, N

-v.pct.2.2

^#;

$I

100

Mecan isme

gu ru

b-piuli{n. indru mar de proiecta re

Tabelul 5.3 (continuare)

Lungimeapdrghiei

/o

mm

H
2[sinon',u - sina*o]
--ri

I _- r
r:

0** (
ctmin

800

- v. pct.2.2

/ - se alege o valoare intreagi

Diametrul boltului d6, /JltrJt

dn: (0,5...0,1)d
d- diametrul nominal al filetului gurubului
Se adoptd pentru da 0 valoare

STAS

(v. Anexa 44)

Verificarea bolfului
t6 MPa

la

forfecare

Grosimea pdrghiei b, mm

"f

2R

nd\ "rot

ra::'15...90 MPa

i?

"h>- 2d66o"
oo":60 MPa
Se adoptd pentru b 0 valoare STAS
(v. Anexa 20)

Ldfimea pdrghiei q, mm

Tensiunea efectiv6 de compresiune o", MPa

oc

(4. ..5)b

:;*

,R

oac

oo": 80...100 MPa

Metodologii de proiectare

101

Tabelul 5.3 (continuare)

0

4.3

VERIFICAREA PARGHIEI LA FLAMBAJ

Coeficientul la zveltefe l"

If

)" _ __t_

t-i"

{l

lf:

Kl - lungimea de flarnbaj

tl

K-

{r

r'"io:W=

K=1

se alege in func1ie de schema de flambaj

K=0,5

Domeniul de flambai

X>

lo - *ambaj elastic
< lo - flambaj plastic

:
Lo :
l"o

Coeficientul
flambaj c

b
:-_p,l12

siguranfd

105 - pentru OL 37
89 - pentru OL 50

Flambaj elastic

2R,

c= ,i2ca
R - v.pct. 4.2
*2a t

R.=#

'ry

'min

__ab3

12

E:2,15

- 105 Ntra

Flambaj plastic

c:-

6f

oc

o_r:310 -

c^

l,l4l" - pentru OL37

o_r:335 - 0,62 L - pentru OL 50

or - Y. Wt.4.2
Coeficientul de sigrnan{A admisibil

cr:3-.-5

t02

Mecanisme

pu

ru b-piu

Ii{I. ind rum ar de proiecta re

Tabelul

0
5

ALEGEREA

$I

5.

3 (continuare)

VERIFICAREA DIMENSIUNILOR SUPORTULUI DE

SUSTINERE A CUPEI $I A PLACTI DE F,AZA

Alegerea materialulut

OL 42, OL 50, OT 50, Fc 250 pentru suportul de sus{inere a cupei gi OT 50,

Se recomandE:

Fc 250 - pentru placa de baz6{v. Anexele 13,

qi 16)

Alegerea dimensiunilor suportului de suslinere a cupei, in mm

d'r: (A,6...0,8)dn

lz:

L" *4b
/: este lungimea activd a bollului

h:a+(2...4)mm
h

tn

m:1,00

flrm sau 1,25 mm - modulul danturii

- num[r intreg
Ivec: ftt z
lz: lvu" *2dt
dr, b, q - v. pct.4.2
L, - v. pct.3.4
h,xdu
z

Alegerea dimensiunilor pldcii de

baz6. in mm

14: L" +2b

L" - v. pct. 3.4

ls

lq

*4h

lungimea activ[ a boltului

Dr sau I, se alege constructiv
/s oste

Do: (0,6...0.8)D'
Ls

sau

{0,6...0.8)I'

l5

Metodologii de proiectare

103
Tabelul 5.3 (continuare)
2

Verificarea suprafelei de sprijin

la strivire o", MPa

0"=-l-

::(d
+'

*dl
.

0o"

sau

6s

:;t-;t a
Lt-\t

s odr

o.or:2...2,5lvPa

I
I

ALEGEREA $I VERIFICAREA DIMENSII'NILOR CTIPEI

Alegerea materialului

Se recomandd

OL 37, OL 42, OL 50 (v. Anexa

l3)
la3lz
lz - v. pct. 5

g - grosimea tablei (v. Anexa 20)

e: (2...3)g

Verificarea

la

compresiune excentricd o", MPa

o"

Ot

=*r(zr-zg\

ooi:80...100 MPa
Verificarea la forfecare t7; MPa

', =f;t,,,
rs1:60...75 MPa

<o",

Meo*ni*me gfilub{fo$*..ixd*trmat d proiectare

T{

Tabelul 5.3 (continuare)

0
7
7.1

CALCULUL RANDAMENT1ILUI
RANDAMENTUL CRICLILI'JI CU PARGHN CU O PIULITA

TI=T

te9z

te(q'*Fr)
dz Fz,

*ff**

Y.pct.2.2

g' 'v. Pct.2.3

d*t
7.2

Wot

- v. pct.2.5

RANDAMENTIJL ERICIJLUI CU PANCTM CU DOUA HULITE

*_"

tgFz _
,g(q'*Br)

Fz,q' - v. pct.2.3

Metodologii de proiectare

105

Tabelul5.4
Metodologia de proiectare a presei cu gurub
1.

STABILIREA SARCINILOR CARE INCARCA ELEMENTELE PRESEI

Nr.
cn.

Elementul de calcul

Relafii de calcul. Recomandhri

2
2.1

CALCULUL $TIRTIBTILUI
ALEGEREA MATERIALULUI
Se recomandd:

2.2

OL 37;OL 42;OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele l3 qi 1a)

CALCULUL DE PREDIMENSIONARE
Sarcina de calcul

A, N

Q"-FQ
F : 1,05...1,1

B:
Diametrul interiot al filetului ds,
mm

alunecare

1...1,05

pentru cupl6 cu frecare cu

pentru cupld cu frecare

cu

rostogolire

l+e,
at:
- "l-n60,
\
6ac : 40...60 MPa
c < 20000 N
:
60...80 MPa
6ac
g > 20000 N

- pentru sarcini de lucru

-

pentru sarcini de lucru

Mecan isme

106

pu ru

b-piuli{n. ind

ru m

ar de proiectare
Tabelul 5.4 (continuare)
2

Alegerea filetului standardizat

Se alege filet tapezoidal standardizat

(v. Anexa 24), cu pas normai (valoarea
intermediard a pasului), cu mdrimea diametrului
interior cea mai apropiati de valoarea calculatd
(4sres > ds). Pentru acest filet se prezintd:
notarea conform STAS; schitra filetului; tabetr cu
principalele dimensiuni (v. cap. 1 - Exemplu de
calcul)

2.3

VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare

al

spirei

filetului 9z, Erade

Unghiul aparent de frecare q',
grade

9z = anct9

*
<D'= arctgl
cos

p
Condilia de autofrdnare
2.4

c{,

: 0,1 1...0,12 - pentru ofeVofel

Fz<Q'

VERIFICAREA LA SOLICITARI COMPUSE

Momentul

de

torsiune

solicitd gurubul M, Nmm

ld3t3
M,:
' Mfr =;pQ#
3' d;_d6

pentru cupl[ cu

frecare cu alunecare
trr

- coeficientul de frecare dintre capul qurubuhi

qi traversa mobild (p : 0,11...0,12 - pentru
ofeVo!el)

d":d+(8...12)mm
do:6...10 mm
Mt

:
F,,l

d...,

M.f = V,,tQf

Pentru cuPl6 cu

frecare cu rostosolire

0,008'. '0,01
Se alege, in funcfie de diametrul nominal al
qurubului d, rulment axial cu simplu efect, cu
respectarea condi{iilor d,a } d ;i Co' > I
(v. Anexa 48)
Tensiunea efectivi de compresiune o", MPa
Tensiunea efectivd de torsiune tr,

MPa

4Q

ot: vfi
-t*' -*t6Mt
ndi

to7

Metodologii de proiectare

Tabelul 5.4 (continuare)

0

r^ --T
o" = rl4 +4ri < ao"

Tensiunea echivalentd o", MPa

- Y. pct.2.2

o.ac

2.5

VERIFICAREA LA FLAMBAJ

Coeficientul de zveltete l"

L=

lf

I,

--:i-in

Kl - lungimea de flambaj

K:0,5

se mEsoard pe desen

lmin

:\ m *
A

I
I

Domeniul de flambaj

de siguranfi

il;al-a

k =0,5

Coeficientul

6q
l-64 _d3

> lo - flambaj elastic

< lo - flambaj plastic
lo : 105 - pentru OL 37
1"0 : 89 - pentru OL 50

la

o Flambaj elastic

flambq e

o,

c:7

c^

*2x'r

o"=4
,

nd!

t^in x -6{

E:2,15.

105

MPa

o Flambaj plastic
G1

c::2

o.

c^

oy: 310 - l,l4?," - pentru OL 37

6y:335 - 0,62?," - pentru OL 50
oc -

v. pct.2.4

r Coeficientul de siguranli admisibil

co: 3...5

Mecanisme qurub-piulifI. indrumar de roiectare

Tabelul 5.4 (continuare)

CALCULUL PIULITEI
ALEGERSA MATERIALULT'I

ffi;
CuSn l
3.2

oL 42; oL 50; oLC 35; oLC 45 Fc 200; cusn

10;

(v. Anexele 13, 14,16 +i 17)

CALCULUL NUMARULUI DE SPIRE

Numdrul de sPire z

4Q
=- / :----;]-

nld' - 4lp,

po :7...13

MPa

pentru o{eVo}el qi pentru

o!eVbronz
po:5...6 MPa - Pentru oleVfontd
6 1z < 10, numdr intreg

Ho:

Grifi"*"u la

incovoiere

forfecare t6 tn MPa

oi

9i

zP

r INCOVOIERE
o Piulild. /din oPl,\
3Q\d2 - 4)
6-' --.

h:

ndzh-z
0,634 P

S--oi

6oi:60..'80 MPa

Piulitd din font6 sau bronz

ot =

ry(no-

ar)

-ion*,

h:0,634 P
6ai:40."45

MPa

i FORTECARE
o Piulifd din ofel

o
ts=--11-1toS
" T|d3nz

r,ay:50...65 MPa
o Piuli!6 din fontd sau bronz

"f

---:--<r
= nDoiz= "of

roy:30..'35 MPa

109

ii de proiectare

Tabelui 5.4 (continuare)

3.4

ALEGEREA DIMEN SIIINILOR

PI

ULITEI

Diametrul exterior al piulilei D,,

mm

Diametrul exterior

al

gulerului

D,:

Dt + (8...10) mm

Ds:

D" + (24-..32) mm

Do. mm

he: 8...12 mm

inatimea gulerului hr, mm

3.5

VERIFICAREA PIULITEI LA SOLICITARI COMPUSE

or:M4

Tensiunea efectivd de tracfiune

c1, MPa

4Q

Tensiunea efectivS de torsiuns tr,

Mt
tt -

MPa

Dt
,u!;@: -

M,: Mr-v.pct.2.4
Tensiunea echivalentd

3.6

YERIFIC AREA

c,. MPa

GL=I- E R

Q ++rl <oo,
6at :6A...80 MPa - pentru ofel
6at:4A...45 MPa - pentru fonti

('^

L-I-L-I

Verificarea la stri\ire o,. \IPa

iot

"\D;

Oas

:60

MPA

sau

broru

Mecanisme qurub-piu[{n. indrumar de proiectare

1L0

Tabelul 5.4 (continuare)

Verificarea la forfecare

ry,

MPa

o
=;;n<
"r

'r

roy:40...55 MPa - Pentru olel

ky:30...35 Nmt - pettt*.fottt6 tao bno*
CALCULUL CORPULII
CALCULUL COLOANELOR
Alegerea materialului

Dimensionarea coloanelor dv

S" t"ttm"nA6: OL 50, OL 60, OLC 35, OLC 45

(v. Anexele 13 qi 14)

Izo
dt=-l' \l?roo,
oor: 100..-120I\{Pa
in func1ie de & se alege un filet standardizat
(v. Anexa 23)

4.2

Adoptarea celorlalte diametre Da:d+(1..-2)mm

d- diametrul nominal al filetului
ale coloanelor Do, D, in mm
D : Do + 9...8) mm
CALCULUL TRAVERSEI FIXE
Se recomandE: OT 50, Fc 250, Fc 350 (v' AneAlegerea materialului
xele 15 qi 16)
Adoptarea dimensiunilor bosa- Dti: D"
jului in care se monteazd Piulifa D6s x Dg
h6:Ho-hg
Do6 Dw, huinmm
Du, Ds, hs - v. Pct. 3.4

Metodologii de proiectare

111
Tabelul 5.4 (continuare)

Adoptarea distanlei dintre /: (0,8. ..0,9)H

coloane I, rnm(v. pct. l)
11- indlfimea de ridicare
Verificarea la incovoiere o;,
o.. : -t-_-i--;
3 6oi
MPa
2 (Du" _ Du)

"t

ooi:

100...120 MPa - pentru ofel

6ai:40...60 MPa - pentru fontd

CALCULUL TARVERSEI MOBILE

Se recomandE: OT 50, Fc 250, Fc 350 (v. Anexele
l5 qi 16)

Alegerea materialulur

Verificarea presiunii dintre

capul Surubului pi traversa
mobil6p, MPa

P = -1

40

,f-;^=

P"

pa:25...40 MPa
d", dt - v. pct.2.4
6

CAL CIILUL RANDAMENTI'LUI

Pentru cupl6 cu frecare cu alunecare intre capul gurubului gi traversa mobil5

il:-

tglz
te(q'*F 11*? u-L^-$
3 dz a3 -d3

Pentru cupH cu frecare cu rostogolire (rulment axial cu bile) intre capul

gurubului gi traversa mobil5

rl=-

'

dz -

,e(.p,*p

t8 F:

,l

*f

u*

v.pct- 2.2

g'

- v. pct. 2.3
$, Ilrut' d", do, drs $z,

I.'-

pct- 2.4

1tr2

M""uni*,n* Uu.ub-Oiuli{I.

ind"u-"" d" Otoi""t"""

Tabelul5.5

Metodologia de proiectarc amecanismului de aclionare cu clichet orizontal

1

. SCHITA MECANISMT-ILUI

Br

VariantJ

ffi

-rl

-f-.._ol-l-

KS

A-A

Relalii de calcul. Recomand[ri

Elementul de calcul

CALCI'LUL LI.INGIMII MAMVELEI

Momentul incovoietor total Mu, Mit
Nmm

Mt-

: M-:

Mi,s - pentru cricul cu piuli{d

rotitoare, cricul telescopic, cricul cu
pdrghii cu o Pirili1d" Presd
v. tabelele 5.1 - pct.3.4,5.2 - pct-2-4,5.3 M7

pct.2.5 gi 5.4 - Pct.2.4

Mtuc - v. tabelele 5.1, 5.2,5.3 9i 5.4 ^ pct.2.4

Mit

: M- :'Mrn$ *

Mnsn

pentru cricul cu

dubl6 acfiune
Min$, MtuEn - v.

tabelulil-2,pct.2.4

Pi

3'5

Metodologii de proiectare

113
Tabelul 5.5 (continuare)

Mit

M^

2Mns - peotru cricul cu pdrghii cu

dou6 piulile

For{a

cu care

actioneaz[ un

muncitor F;. N
Lungimea de calcul
L", mm

Mto+ -

v. tabelul 5.3,pct.2.4

F-:

150...300 N

a manivelei

r-Mrt
" -- KnF*

L-

n: 1 sau 2 - num6rul de muncitori

K - coeficient de nesimultaneitate a actfunii
muncitorilor (K : 1 - pentru n : I;
K:0,8

- pentru

n:2)

L:L"\lo

Lungimea manivelei L, mm

/s - lungimea suplimentarI pentru prinderea cu

m6na a manivelei
mm - pentrun: I
100 mm - pentru n:2

lo:50

/o:
t
J

CALCULTL PRELUNGITORUL
Lungimea prelungitorului Lr,

u
o

rnm

Dacd

L < 200...300 mm, mecanismul de

aclionare se realizsaz.d din manivela propriuzis5" cu lungimea

L*:

L
L>200...300 mnU
: (0,3...0,4)L, iar lungimea prelungi-

Dacd

LtoruluiLp:L-L.+l

/ - lungimea de ghidare a prelungitorului

l:50...80 mm

Diametrul prelungitorului
film

dp",

Pentru prelungitor executat din bard

_r.w

dD":il'
fi6ai
\|
Se adoptd prelungitor sub

formi de

(v. Anexa 21)

o Pentru prelungitor executat din leavd
dou

32K nF*\Lo -lo

-l

"l'-(*l]".,

bard

. indrurnar de proiectare

Mecanisme qurub-Piu

Tabelul 5.5 (continuare)

dpi/ dpr:0,8-..0,9
Goi

100...120 MPa

Se adoptd prelungitor sub form6 de

feav6

CALCULUL ROTII DE CLICHET

ALEGEREA MATERIALULU
se recomandd:
4.2

oL

50,

oL

60 sau

olc

45 (v. Anexele 13 9i la)

ALEGEREA DIMEN SIUNILOR

D^:

(1,6...1,8)d
d - diametrul exterior al filetului qurubului pe care
se monteazd roata de clichet
z:8,10 sau 12 - numdrul de din{i

Dimensiunile rofii, in mm

, <-;
,TD^

h:6,;...0,8)b

Di:D.-L
Pr: P*-l h
a <A,1d - Pentru conturul Pbtrat
a
VERIFICAREA ROTII DE CLICHET LA SOLICITARI

Verificarea dintelui la incovoiere o;, MPa

3nh <oai
c.i:-:;:' b-d
2 M,,

rr_

D^

Mr - Y. pct.2
5 : 6...10 mm - grosimea dintelui rolii de clichet
oo;

Verificarea dintelui la forfecare

100...120 MPa

", =ft=ro,
ra::80"

Verificarea suprafelei de con-

tact
MPa

a dintelui la strivire

o",

o,

E
:57

'100 MPa

s oo"

oo,:100...120 MPa

Metodologii de proiectare

115
Tabelul 5.5 (continuare)

Verificarea asamblSrii pe contur

poligonal la strivire o", MPa

or:

2 M,,

,! 3oo,

n: 4-

pentru asamblare pe contur pbtrat

(cricuri cu pdrghii)
n:6 - pentru asamblarea pe contur hexagonal
6r:6 * 2 mm - v. pct. I

--+-.-

l)

CALCULUL CLIC}IETULUI

5.1

ALEGEREA MATERIALULUI
Se recomandd:

5.2

OL 60, OLC 45, OLC 60 (v. Anexele 13 9i 14)

ALEGEREA DIMEN SILINILOR

Dimensiunilor clichetului. in mm

Mecanisme Suru
Tabelul 5.5 (continuare)
a

/r: (0,85...I,4)D*

( .D,)l
^ i" te[arcs*q
)

v = 2 arctel*

sau se mlsoari pe desen

C[: y + (30...50)
z - v. pct.4.2

dt: 6...12 mm(v. Anexa 46 sau 45)

R: dr
m: (1,75...2,25)dt
6 - v. pct. 4.3
& s - se m6soarl pe desen
5.3

VERIFICAREA CLICHETULIJI LA COMPRESIUNE EXCENTRICA

Tensiunea

totali

61p10

6F,e

MPB

6tn, = -;-

P'
*-;- <

g-o

6oi:
6
6.1

Oo,

100..'120 MPa

CALCULUL MAMVELEI PROPRIU.ZISA

*"."R.* M^t"*ALULUI
Se recomandS: OT 45,

6.2

go

OT 50, OL 42, OL 50 (v. Anexele 15 9i 13)

ALEGEREA DIMENSILTNILOR

Dimensiunile manivelei ProPriuzis6. in mm

(0,5...0'6)6
5 - v. pct. 4.3
D - dpu + (6...10) mm
61

b1x D

tt1

Metodologii de proiectare

Tabelul 5.5 (continuare)

6.3

VERIFICAREA MANIVELEI LA SOLICITARI

Tensiunea de incovoiere din secfiunea C - C, o;, MPa

KnF,(L,
,
tn
m\ L - L^+l)

si=

dI')
l^ b* - dI,)
,irb^
ooi:

Tensiunea de incovoiere din

sec(iunea B - B, o;, MPa

F,

7.1

tr)

4t-dut

3 6oi

100... 120 MPa

CALCULUL BOLTI.ILUI CLICHETUI-UI

ALEGEREA MATERIALULU]
Se recomandd:

7.2

100...120 MPa

rnr^(4 6o,

(rt
- -a,

OL 50, OL 60, OLC 45 (v. Anexele 13 gi la)

VERIFICAREA BOLTTILUI LA SOLICITARI

Verificarea bolfului la forfecare

ta MPa

"cr
"

F,
=---12 lTof

/-4

TECIT

^u

dt - n.pct. 5.2
ray:60...80 MPa

Verificarea bolfului la strivire o",

MPa

o,

6r -

n soo,

du6,

v. pct.4.3

on":60...80 MPa
Verificarea bolfului la incovoiere
<l;, MPa

rri[9i.u,)

q:

nd;

a6o,

6r - v. pct.6.2
oo;

100...120 MPa

118

Mecanisme

!
Tabelul 5.5 (continuare)

CALCT'LUL ARCULUI CILINDRIC ELICOIDAL DE COMPRESILINE CARE

DE
MENTN\TE CLICHETUL ORIZONTAL iN CONTACT CU DINTELE ROTTI
CLICFIET
Indicele arcului I

i=
+

Coeficientul de formi

(se recomandd

i : 8... 10)

K:102 - pentru i: 8
K:1,17 - pentru i:9

K:I,16-pentruf:10
Diametrul spirei d,mm

Se recomandd d

{d

0,8;

Fr

4...6 N

l;

0,8... 1,5 mm

1,2; 1,4; 1,5)

Diametrul mediu de inftgurare

Fo4a de montaj F1, N
NumArul de spire active
Num6rul total de sPire
Sdgeata de montaj 61,

r
lh:

n":

ffir

u,=#n
G:

S6geata maxima

6o,a*,

ll * lls
1,5 - nurnirul spirelor de cap[t

lllrrt

8,5 . lo4MPa

6ru*:
.s

Foda maximi de exPloatare F,no,

N
Tensiunea de torsiune tg, MPa

61

cnrsa de lucru a arcului (v. pct- 5.2

.max

se

-o6."*
-, 1 61
gKF^*D*

!t- _

__
*.cu
<T

nd3

x,ot:650 MPa - pentru OLC 65A

Rigiditatea arcului c, MPa

Gd4
c = -------;

8nD)

Lungimea arcului blocat Hu

Pasul arcului solicitat t, rnrrr

m\ Ht:
t:

fud
A

d +W+A

n
L > 0,ld - jocul dintre spire a arcului solicitat de

Metodologii de proiectare

1.t9
Tabelul 5.5 (continuare)

I
Lungimea arcului nesolicitat 110,
firm
Lungimea arcului corespunziltoare fo(ei de montai H1, r\rrr
Lungimea arcului corespunzhtoare fo4ei maxime de exploatare H*, mm
For,ta corespunz6toare arcului
blocat (spire pe spird) Fr, N

Ho:Ht+n(t-d)
Ht:

Ha - 6t

H*: ffi - 6^u*

tr--F-maxo 6,

'b

o**
66=6**+Ln

D:D,+d
Dt:D^-d

Diametrul exterior D, mm
Diametrul interior Dr, filtn

Unghiul de inclinare

al spirei
uo = arct9-

arcului nesolicitat os, grade

Lungimea semifabricatului /", mm

t
^-

, -nD-n,
cosa0

,J

Caracteristica elasticd

Mecanisme qurub-piuli

indrumar de proiectare
Tabelul5.6

Metodologia de proiectare a mecanismului de aclionare cu ciichet vertical

ta*T" r*a^tsMulrtl

!f*

i^

Nr.
crt.

Elementul de calcul

Relaqii de calcul. Recomand6ri

CALCULUL LTINGIMII MAMVELEI

Momentul incovoietor total Mit, Mit
Nmm

M*

Mf +

Mnstt

Pentru cricul

telescopic
M6 Mng - v. tabelul 5.2, pct.2.4, respectiv 3.5
Mtt : M* : Minct * Minsrt 'pentru cricul cu
dubl6 acfiune
Mn$, Mrnqtt - v. tabelul 5.2,pct.2.4, respectiv 3'5

tzl

Metodologii de proiectare

Tabelul 5.6 (continuare)

0

Forfa cu care actioneazd un muncitor.Fi". N

Lungimea de calcul a manivelei I",
mm

Lungimea manivelei

I, mm

F,:150...350 N
M,.

f-t'

"'- KrF,
n: I sau 2 - numirul de muncitori
K - coeficient de nesimultaneitate a acfiunii
muncitorilor (K : I - pentru n : l;
K: 0,8 - pentru n:2)
L:L"+ls
/e - lungimea suplimentarS pentru prinderea cu
mdna a manivelei

n: I
/o: 100 mm - pentru n:2
/o

a
J

50 mm - pentru

CALCULUL PRELUNGITORULUI
Lungimea prelungitorului Lo, rnnr

Daci L < 250...320 mrru mecanismul de

acfionare se rcalupazd. din manivela
propriu-zisd, cu lungimea L* : L

Daci L> 25A...320 mrn, se alege

L* : (0,3...A,4)L, iar lungimea prelungitorului Lp: L - L- * I

/ - lungimea de ghidare a prelungitorului

/: 50...80 mm

Diarctnrl interior al

prelungipor{iunii
(egal
cu
diarretrul
tonrlui
de ghftlare- respectiv al porliunii
de priere cu rrdna ?n lipsa
prehrngitorukd) do- rrrn (sec.tiunea

A-A)

rsir
torului fi nn
Diametrul

do,:1
Gor

32KnF*{Lo *

ro)

fr6ai

100...120 MPa

Valoarea diametrului dpi K rotunjeqte la o

valoare a dimetrului interior al fevii (v. Anexa
22) din care se va executa prelungitorul

d lrehngi- : Se alege prelungitor

sub formd de feav6" avdnd

rtb"retrul interior dpi

1v- Anena

2?)

qi cel exterior do"

tndrumar de proiectare

Mecanisme gurub-

Tabelul 5.6 (continuare)

2

Verificarea prelungitorului la solicitarea de incovoiere or, MPa

(secfiunea B-B)

3zKnF*(4 -to-tldp,

36oi

fr;,-a;,)

oai: 100...120 MPa

4
4.1

CALCUTUL ROTII DE CLICTMT

ALEGEREA MATERIALULUI
Se recomandb:

4.2

OL 50, OL 60 sau OLC 45 (v. Anexele 13 9i 14)

ALEGEREA DIMEN SILINILOR

Dimensiunile rotii, in mm

D.:

(1,6...1,8)d
d - diametrul exterior al filetului qurubului pe
care se monteazi roata de clichet
z: 8 sau 10 - num[rul de dinti ai rodi

, -frD*
D<
^h: (;,;...0,8),
Pi:P^-h
Dn:Dr+h
a < A,5d - (1...2) mm
4.3

VERIFICAREA ROTII DE CLICHET LA SOLICITARI

Verificarea dintehri la incovoiere

cl;, MPa

3nh
6i:-;t;{ooi
DO

2 M,,

D,l_

M,t
6:

"

D^

'v. pct.2

oai:
Verificarea dintelui
t7; MPa

la

forfecare

",

- grosirnea dintelui rofii de clichet

100...120 MPa

8. ".10 mm

=ft.'",

to;:80...100 MPa
Verificarea suprafelei de contaot
a dintelui la strivire ct", MPa

F
*=*=oo,
oo"

100... 120 MPa

Metodologii de proiectare

123
Tabelul 5.6 (continuare)

I
2 M,.
Verificarea asarnbl5rii pe contur
or : ;;;'(
hexagonal la strivire o,, MPa
uat

2
oo,

6,:6+(1...2)mm
oo": 100...120 MPa

CALCULUL CLICHETULUI
(1

ALEGEREA MATERIALULLII
Se recomandd:

5.2

OL 60, OLC 45, OLC 60 (v. Anexele 13 9i la)

ALEGEREA DIMENSILNILOR

Dimensitrnile de

amplasare

clichetului, in mm (v. pct. 1)

5r (0,5...0,6)6
6 - v. pct. 4.3
D

l'-z
=V+h+(2...4)

mm

D", h - v. pct. 4.2

D dp, + (4...6) mm sau
D: dpi + (4...6) mm

h:
-z ^ _(0,5...1)6,
Dimensiunile clichetului, in mm

h - v. pct. 4.2

lz-ht +6r +6r-v. qipct.

hz

so mdsoard pe desen

Mecanisme

124

pu ru

b-piufif n. indru mar de prereql rg

Tabelul 5.6 (continuare)

5.3

VERIFICAREA CLICHETULUI LA INCOVOIERE

Tensiunea de incovoier 6i, MP&

6Ea,

' =-#5o.;

6,

ht6

ooi:

100...120 MPa

at = 6t + 51- 0,55
6
6_1

CALCULUL BOLTULUI

CLICHETULUI

ALEGEREA MATERIALULUI
Se recomandb:

OL 50, OL 60, OLC 45 (v. Anexele 13 9i 14)

6.2

Se recomandi alegerea unui boll cu cap mic, conform Anexei 45, la care se va
prelucra o gaurd pentru gtiftul de fixare. Se recomandd alegerea bolurilor cu
diametre de 6, 8, 10 sau 12 mm
6.3

VERIFICAREA BOLTULIII LA SOLICITARI

Verificarea bolplui la forfecare

r6MPa

I
+n
=-a<xoI
laf
rcd;
I

R=4'42
Clr

Qt - Y. pct. 5.3

a,

8,
: hr+V

qy:60-..80 MPa

Verificarea bollului
o", MPa

la

strivire

.R

o,=jrtsoo'
ocr:60...80 MPa

Verificarea bolgrlui
voiere o;, MPa

la

itrco-

o,'

16Rh

=--"r
ndi

o,i:

SGai

100...120 MPa

O.

SOLUTII CONSTRUCTM

f)esenele, de ansamblu qi de execulie, sunt parte integrantd a r.rrui proiect. Prin aceste
desene se definitivezdforma contructivA a ?ntregului ansamblu pi a fiecdrui detaliu in parte,
findndu-se seanra de oalculele de rezistenfd efectuate, prezentate in memoriul de calcul, 9i de
posibilitdlile tehnologice de execufie a pieselor componente.
Solu{iile constructive prezentate in acest capitol se referd ia mecanismele qurub-'piuli1d
de la cricurile qi presele cu qurub.
in prima parte sunt prezentate desenele de ansamblu ale mecanismelor qurub-piulifd
pentru care au fost intocmite metodologii de proiectare: cricul simplu - fig. 6.1; cricul cu
piuli!6 rotitoare - fig. 6.2; crieul telescopic - fig. 6.3; cricul cu dubl[ acliune - fi5. 6.4; cricul
cu p6rghii cu o piulild - fig. 6.5; cricul cu pdrghii cu doud piulile - fi9. 6.6; presa cu gurub cu
doud coloane - fig.6.7.
in partea a doua sunt prezer*ate desene de execufie pentru principalele piese
componente ale mecanismelor gurub-piuii!5. analnate in lucrare.
Desenul de execulie al qurubului cricului cu piulilS rotitoare este prezentat in fig. 6.8, al
qurubului principal al cricului telescopic in fig. 6.9, al qurubului secundar al cricului cu dubl[
acfinne in fie. 6.10, al qurubului cricului cu pdrghii cu o piulild in fig. 5.11 qi al presei in

frg.6.12.
in fig. 6.13,6.14 qi 6.15 sunt prezentate desene de execufie pentru piulila cricului cu
parghii. cricului cu piulild rotitoare, respectiv a cricului cu dublS acliune, piulilS identicd cu a
cricului telescopic.
in fig. 6.16 gi 6.17 sunt prezentate desene de execu{ie pentru corpul cricului cu piulif6
rotitoare. respecti\.pentru corpul cricului telescopic. In fig. 6.18 este prezentat desenul de
execulie al talpii suport- iar in fig. 6.19 al pdrghiei, ambele de la cricul cu pdrghii. Desenul de
executie a1 traver>ei superioare a presei cu qurub este prezentat in fig. 6.20.
in fig. 6.1i es:e prezenlat desenul de execufie al manivelei cricului telescopic cu clichet
orizontal. al ;iru, resen Je ereculie este prezentat in fig. 6.22, iar in fig. 6.23 este prezentat
desenul de erec,-iii< al cuchetului vertical. in fig. 6.24 este prezentat desenul de execufie al
clicherului pr:>:: .'- :*:-*:. i:: in fig. 6.25 cel al rofii de clichet cu flancurile active orientate
radial. in i. : l: :>.: ::-zei.rtat desenul de execulie al rofii de eiichet cu dinli de ldfime
constantl t.-.., s-.I : := ..r.1. :::e;anisme ;urub-piuli16.
Definitir ,:'.; -j-:. *: :: : .::: ::esupune realTzarca tuturor desenelor de execufie ale pieselor
componente :,c ':*,,:-:-: - -. :::r pulin cele pentru piesele standardizate). Desenele de
execu{ie prez::.:::J :::':--:-:::ncipaiele piese a1e ansamblului, deci cotarea corectd a
acestora. inc-;.:-=, :r;-;i-:: :: :-*g.'zria!ilor. a condiliilor tehnice etc., conducdnd at6t la o
corect6 realiz;:= i:iir ,. i.,-,i :,: s- la r tunctionare corectd gi sigurd a mecanismului.

Mecan isme

126

gu ru

b-piu tiEi. ind ru

ma

r de p roiectare

f-

e-l

n
o
N N
N

(@

o
o

E.

Variantl cu manivetb simPti

4-

Solutii constructive

B-B

X-

Caracteristici tehnice
1. Sarcina maximd de ridicare: 2OOOO N
2. In5ltimea maximA de ridicare. 1OO mm

Fig. 6.1

UNIVERSITATEA TRANS] LVANIA

DtN BRA$OV

Catedra O.M.M.R

127

L28

Mecan isme

qu ru

b-piu

li{L ind rumar

de

roiecta re

rE

:'6,
ZE
*C

--E
;6@
rc@
+c

9
E =.^
orlE
F o.gL
iP
!E>
-o

ots
Kq\

(J
I

LJ

r#
or

N
N

Y--

0t1 +Prlpl8
0BZ lgjoqo3

L29

Solutii constructive

u
u
o

tF
vo
F
:ll
E

f
t

a
n

r..!

".::
rj=

o3

-.

-E

fi

is

=E=
i:7r

=;:i
s!:
>::.:
3!-r

3 a'
e e-l*

IP

- ld
- to
la
.+

:F

=F

(J

-.'

c\

(o
.9,

IJ-

Mecanisme

130

tP.yu
ro a>|D

, -T
;0
-Y0
=+:>
'E+

g3

qu

rub-piufif n. tndruma r de proiectare

Solufii constructive

r31

cf)

(o

.g

lr
gg
N..

YO

oc

o --9
.9
r,;
E 'qE
gE
:e
=f;
Ld
;
.[
!P
E 6;E hs

F t.rN

r32

Mecanisme

gu

rub-piuH,tl.

io{rygar

9*-

gl'oiectTe

ru

c
o

N
L

o,
E

.!j
Tt

=,
o

m
I

co
E
C

o
o
E

:rllJt //
v.i

\
\

-t

IJ

'?*- -'

V I

965 {Prlplu
----oz-f-iE:-oqo]--

133

Solutii constructive

{a<@
4gr@
@ r
*='i

:":\o
-o
rc5c!^!
@-E-',

z=
Eo
ots

",
U
6

PE?
=,rlt:
ciE.:3,

gs
a9
t0
^Q!
Ei

:g pE
L6
.E
=
E9
6
'.|
(J

"-,o

p=
oq

?: ,r>:
,g::

io

oe:i

la

m=t

-c

lc

(o

.9

LL

Mecanisme guru

m
N

--=._--

indrumar de proiectare

Solu{ii constructive

135

o
lo
=l
tr I.a

'<ll

o l()

I'
I
I
I

(o

o,

ir
z=
66

',' o

t'c
g-

*o
'6
6
'c
!
IU
d

tri
iN
gE
:fl
!F
ii.a
k6
.;c
-oi

136

Mecan isme guru b-piufifn. tnd ruma r de proiectare

jttL
N
N
N6
I

n--ts'-

6.-4-------*-+-

F--

\i\
l

131

consh?ctive

h-f

d
'5

o
o

)o
L

9
t
o

z>

R;
'-- p
HE

3P
E

EEE
t '=6
6 EE

E EE

EgF
=aE

q
(o
.d,

lr

Mecanisme qurub-piu[fn. indrumar de

r38

pryre$lry

a
@ @

<@

go

5-

&.

._--.-----....*
rs

--\

Solufii constructive

139

B.B

Varianti cu rulment axial

t-

Scara 2,5:1

=lI ,C

rI

ffi

Caractedstici tehnice
1. Sarcina maximd: 15000
2. Cursa maxime; 100 mm

sR lso 4759 - 3

A2 (420 x 594)

Fig.6.7

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA
DIN BRA$OV

Cetedra O.M.M.R

PRESA

cu

9URUB

cu DouA coLoANE

indrumar de proiectare

Mecanisme gurub-piuli

z
),e
a=

ets=
Fgo
{d
d@ -tr

DzR
;
-F

v.)

:-

u,

oq

(o

N
N

o
o
8.

'o
E

"-'E

a-l5
o'ii- E
(ro a
o! o
=,->
E@^,
oog Ir
o
O!o ",=q
6 Or
ar-

.s
F E.i
E EF 6
O

e6
:=

rf

E
=d
o

alade) alaquP el
19t
(

i?3,3:lsrogo

svls zv

t-o
X!.,

O s
N I^
.1-

Eo
NE 4 g
oH; ti
od=a
;6ios

et

iI

r4l

Solufii constnrctive

;1

7
u
&
E,

l(/7,

o)
(o

.!t
LL
-o
x

d
l!

o
o
o

9lo
c E6
(

oofg-lEtq

8to

e6o
9h tuE
6i
6 ^g
;si

1,42

Mecanisme gurub-piulifd. indrumar de proiectare

u.

zf

-aL-

L;r14

)E

U>

@-I
oo
tc;

*:
oo

'F
s
.;E
:

9o

fi
H'F

trF 6
60
0
NOE
N6

6 QH
()
g2r >5
-6i

O
(o
ci,

iI

oee'g-)tr{9tO

$ohffiwrmuct*e

CO

Io

e
o
E
@

o
q

,o
E

"F
--9
S
f

06

04dE
ss 3
qEy

il:

s
E Qc..o :d o ox

_
E
Eo*
'E
-8E"tr
6 is g *

.I o9 o
r9t

svls zv

IP Ei9
N6 E

'i'
=

,i 8$g
Jci d
i

.st

II

Mecanisme

iul$n.

i"O*e"t

9" P*L*t*

t
I

>.4
<6 z.
F?O

fiEe
a= a
Eo6

&<)
u
2

zf

C\

(o
.sit

l!

"o
o-!
o6
yc5

9-s
RE
6h

al-5x82 Jl

He
E
Eg
F eH
3

E p;e
:i 3
F
E H$gg
-Gi

(or'g-l ttq

s'zzs

c,enstruetive

HL-SXZZJL

-*
x

(Y)

(o

.st
ll
6
@-

-g

p
o

(a+a&r aF$P el)

8!

E ts6
I oo

H,g

(5 Ug

- .'i

Mec*nisme gurub-piuHf*.

ita*t."

a" p*i""!*

1x45o
tun

.
o'lc-

dd
tl

r_-:

rt+-

@
rF
@

-g*+

*$

Nr. de dinJi z =

5:1

Condifii tehnice
1, ISO 2768 - m

2. Razele de racordare necotate R 0,3

3. Muchiile asculite se vor tegi la 0,5x45"

Fig.6.14

44 (210 x 297)
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA
DIN BRA$OV

Catedra O.M.M.R

t47

Solufii constructlve

-C'I

t--

-*
-tCl-

2x45o.

Condifiitehnice
1. ISO 2768 - m
2. Muchiile asculite se vor tegi la 0,5x45'
)roiectal oprean D
)esenat voicu

/erificat

t-. lVl*
vericuo.

\probat

Jula A.

Planta
nr.

Fig.6.15
12,5y

1:1

l([lil,.

L.u^-[-^- Data:20.03.1998

7 /\

VIV,J

-@

Fc 200

sR tso

185

A4 (210 x 297)

UNIVERSffATEA TRANSILVANIA
DIN BRA$OV

PIULITA FIXA

Catedra O.M M.R

cDA - 03

U.M,
(mm)

Mecanisme qurub-Piulifi.

i@

olaHT(-8'025

f:l

Condilii tehnice

lso

2768 - m
2. Muchiile ascutite se vor rctunii cu R 0'5 ..R
3. DupA sudare se va detenstona
1_

Nr. desen sau STAS

1:1

(2:1;

Fig.6.16

5:1 )

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA
DIN BRA$OV

Catedra O.M.M.R

t49

Solufii constructive

o55H?r8.010

?x45o

----fI
I

i
i
t

Fig.6.17
Condilii t.hnlce

lso 2768-

m
2. Dup, turnara s va datensiona
1.

t
o_

E.

8e

.E Ed

api
q a\E
i8E
-ri

o
(o
.sil

lr.
]E

+a
e
o
c

x
o
.!u

i'o
o
L

c
+L
o
a
a
o
a

rla

E
L
+o
co
N
g

L
a
&o

o,

r
ai
ct

ir
Y
l9

o^
OE

-1 oo
E-P9
9 a\E

@
3
9_
g

lo

{}

Eg
;ni

Mocanisms turn

ineru*arde Proiectere

a
N

,a

oQ
04E

dt9
Co'

gFe
E :3H
p;e

F
9

NE*

E 8p=
-

c,i

ct

4e-

3aE
.EE

aeo

pd
u

P*

FO

zz

o
N
d
.5i'
TL

Solufii

conqtructiye

lS3

(o

.st,

IL
o

a"I
f@
c(ci^

psH

;'-

..
d
E .

d,:

E 96
-6 ss
E q?
9o
U

5 :E gH

oE
iE- o9
o" o=

E,;
IE 8d:F
;ni si'f

Rg

Mecanisme gurub-

indrumar de proiectere

Condilii tehnice
1. ISO 2768

'

2. Muchiile asculite se vor tegi la 0,6x45"

3. imbunitdfit la 200...230H8 (o, = 659 '720 MPa)

Fig.6.22

t2,5/

7 /\
V\V,/
A4 (210 x 297)

NTER TNRruSILVANIA
DrN BRAgOV

Catedra O.M.M.R

Solufii constructive

155

Condilii tehnice
1. ISO 2768 - r
2. Muchiile ass-?te se tcr teg; la 0.6x45'
3. imbunitit't ;a 2C 23CH3 fo. = 650...72A Mpa)

)as E

03 i9g8

UNIVERSITAT= -R.ir.s _. r-.r.r

Dth BRilic,

Cate*a O l,f !il

R.

:-l a
-----j \z

Fig.6.23

A4 Q1A x297)

CLICHET

cT-09

indrumar de proiectare

gP
Oe

<r'<i

oaHliS'012)

ll

9\

L'
o
r

GI
n')

Condifiitehnice

1. lSO2768-m

2.

Razele de racordare necotate R 0,5

3.

Alezajul S+ nZ

l'+

4. Alezajul

o'ol2\

lo

J se ua prelucra in stare asamblati cu bucga filetati poz. 10

/+ 0.010)

SS HZ

[o

J se ua prelucra in stare asamblati cu bugonul de manewi poz. 1'l

Fig. 6.24
)roiectatl Oorean D.
)esenat Voicu L.
/ermcat Velicu D.
\probat Moldovean Gh
Planga
nr.

,-f

\YtrX,

ryt-

1:1
Data:20.03.1998

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

'7 (/>

-@

oLc 45
STAS 880
A4 (210 x297)

CLICHET

DIN BRAgOV

Catedra O.M.M.R

U.M.

(mm)

PS-08

Solufii constructive

x45o

12H11i8r'ot
(8 goluri echidisiante

Condiliitehnice
1. ISO 2768 - m
2. Muchiile gdurii pdtrate se vor rotunji cu R 0,5...R

3. lmbundt6lit la 280...320H8

Fig.6.25

Data: 20.03.1998
UNIVERS ITATEA TRANSILVANIA

DtN BRA$OV

Catedra O.M.M.R

A4 (2't0 x297)

ROATA DE CLICHET

Mecanisme

158

gu

rub-piu[{n. indruma r de proiectare

Condi{iitehnice
1, ISO 2768 - m
2. Muchiile gdurii hexagonale se vor rotunjii cu R 0,6
3. Muchiile ascufite se vor tegi ta 0,6x454. imbunatdtit la 280...320H8

Fig.6.26
Oprean D.
fesenat B6rsan F.
/erificat Velicu D.
\probat Jula A,
Planga
nr.

n.t
t,

^l-

1:1
Data: 20.03.1999

UNIVERSIThTEA TRANSI LVANIA

DIN BRAgOV

Catedra O.M.M.R

'v

(/)

otc 45
STAS 880
A4 Q1A x297)

ROATA DE CLICHET

cDA - 05

U,M.
(mm)

7.

Ar\ExE

Pentru ca un indrumar de proiectare sd fie cu adev6rat util, este necesar ca el sd

cuprind6 toate informafiile de care are nevoie, atdt vn proiectant incepbtor - student, cdt gi
rurul cu e4perien{6. Daci in celelahe capitole sunt prezentate principii de calcul, algoritmi de
proiectare, indicafii privind alegerea unor materiale sau elemente de proiectare a formei, in
acesta se dau date privind componentele standardaate necesaxe proiectfuii/realizdrii unui
mecanism purub-piuli16.

O bund parte din organele de maqini sunt standardizate, fiind elaborate dup6 niqte
instrucfiuni valabile ?n Romdnia (STAS, SR) sau universal valabile (ISO, DIN, EN, SR ISO
EN etc.). Scopul realizirii unei ordini intr-un domeniu dat, in interesul general, este de a
obltrP econornii pe ansamblu, respectdnd cerinlele de funclionalitate gi securitate.
In principal, prin aplicarea standardizdrii se obfin o serie de efecte pozitive cum ar fi:
introducerea unei ordini in concepfie, producfie, control; crearea posibilitdlilor de verificare a
producfiei din punct de vedere al obfinerii cahtdtii^, modului de realizare pi cregterii
competitivitdlii; o legdtur6 mai ugoard intre proiectar\i, producStori, utilizatori; folosirea
unei game restrfinse de scule tipizate gi dispozitive; asigurarea unui schimb internalional de
produse gi utilizarea unui limbaj international de comunicare; realimrea unei
interschimbabilititi funcfionale gi dimensionale in cadrul unui schimb national sau
internalional de produse.
Gradul de universalitate al unui produs este in strAnsd leg6tur6 cu gradul de
standardizare al acestuia. Prin utihzarea unui num6r sporit de elemente standardizate, se
reugegte promovarsr produselor pe diverse piele, realizdndu-se totodatE o intre{inere ugoard
qi produzul se vinde mai bine.
Execu{ia acestor elemente standardizate, cum ar fi guruburile, piulijele, Saibele, ruhnenlii
etc., in fabrici specializgts, conduce 1a oblinerea unui cost pe produs relativ sclzut, acest fapt
a"ang implicafii in pretul produsului in ansamblu.
In acest capitol sud prezentate extrase din standarde legate de:
o desene tehnice {formate. scdri, indicator, tabelul de componen!6, toleranfe,
rugozitdfi);
r materiale utitizate in constnrcgia elementelor componente ale mecanismelor
qurub-piulip {.oteturi- ionre. aliaje Cu- Sn) ;
o filete de miqcare:
r elemente de asemhle,re rp,n:h:rl piulite. $aib, inele de siguran{i, qtifturi, bolfuri"
rulmenli).
Aceste elemente sanddizme s gnsc sub tbrma unor figuri cotateo av6nd toate
informafiile privind reprezeffre fior in dsnul tehic. in completire se prezinti tabele cu
dimensiuni intr-o gami a rcegonu b.rilrtoi b comgc$ile obignuite ale mecanismelor qurubpidt6. De asemenea este dm- pemu sffie cq' h parte. rm exemplu de simbolizare, util in
completarea corectii a taHlhi de ryi

Mecanisme gurub-piuftfn. Indrumar de proiectare

160

ANEXA I
FORMATE {Extras din SR ISO 5457)
Dimensiunile principalelor formate utilizate in proiectare sunt prezentate in tabelul 1.1.

Tabelul
Formate seria A
AO
841xI 189
A1
594x841
A2
420x594
A3
297x420

210x297

A4

Formate exceptionale
I 189x1682
A0x2
841xl783
A1x3
841v2378
Alx4
594x1261
^A2x3
594x1682
Mx4
420x1486
A.3x5

Formate speciale
420x891
A3x3

,4'3x4

420x1 189

A4x3
A4x4

297x634
297x841
297x1051

A4x5

',

1.1

Dimen .siunile sunt date in mm.

ANEXA

DESENE TEHNICE. SCARI (Extras din SR EN ISO 5455)

Principalele scdri utilizate in desenul tehnic sunt prezentate in tabelul 2'1.

Tabelul2.l
Scdri recomandate

Catesorie
Scdri de mdrire

50:l

20:l

5:1

2:1

10:1

Scara de mdrime naturald

Sciri

1:1

de reducere

l:2

1:5

1:10

l:20
l:200
i:2000

1:50
1:500

l:100
1:1000
1:10000

1:5000

ANEXA
RAZE NORMALE DE RACORDARE (Extras din STAS 406)
Dimensiunile rczelor
tn tabelul 3.1

de racordare utilizate in desenul tehnic sunt

Tabelul3.l

I
II
$irul
Sirul

0.25
0,16
0,25
0,24
0,30
Dimensiunile sunt date in
0-16

0.4
0,40
0"50
mm.

0.6
0,60
0.80

1.0

1.6

75

1,0

1,6

)5

1,2

2.0

3.0

4.0
4,0
5.0

6.0
6,0
8.0

10

16

10

T6

t2

20

25
25
32

Anexe
\f,

OI

161

OI

X
frl

>tr
r"--i tr
v'5
<-.

--D

OI

OI

t{^l

C)

{,

3t
Or

()

G.

V)^

sg
O

/f\
/A\

rn

ca

il

g
8.

()

0.)

o
rv

*rtr

6cn
rt)

(.)

c-.1

f-

ff

.H

\.'

(n

v)

't*

cl

:a
X

fYl

rU.

l'r
Q

;\

)
\

l.I

c\

()

-')
u)
fi(u*
rt>
e
i

du)

F<
<F;
F
rrl
tz
<Fi
-U)

rr}

r-

EEcll

g.

,fr :E E'l

H E+
aE h.d'= 5T

E
E

.J
!.)

-3

ErE" E E.E E E
;'N.FE,b=EE
;F 8"f; g
F.U
U"o
6r-

E
U tsi.!,5

E
E

.9EHFHKHEE.H
x ts.g.9.9.9.9 H 5'E

r)
v

i{ trF c\l

c,r

= E):
cs cs (<F
:R
I c$ ($
Y P
'ii O O O cj.q.iiE

.J

.=

u.an'Hts--..1

;r()

*s

'li .-, H
&9^6)

o?

E
E

&;i
rri

-E

0-#

I
F

<d

{
ta|

z>
<o

ZH
-)

q)

6.Ad

V)

l-1

?s:

Pb9
qrNo)
!2X-oj

c.r

arg

,oruN
'ad c

\n

FEEEEE
,..F

.F.ts

--

.H

cct

E
*

)^'JJ

LL!LLLL-LIT
9s9S969+

F
H
h
()6)()ol(1)oq)qo)o)

oo.Q.oo,o.o.o
..d
td..Be..F.B.rtsg>9.$.

EE

it.-.-

F
.)a_

Q.A.

w.H.-

cgcc(g(s(csa!'el(
Q. o. o 92 0. o,
ao., ao, ao. ao. (n
a cn 3v) v)

t62

Mecanisme gurub-piutifn. indrumar de proiectare

ANEXA

NOTAREA STARTT SUPRAFETELOR (Exfas din SR ISO 1302)

Pentru notarea stdrii suprafefei se adoptd un simbol debaz6 (fig. 5.1) sau derivate ale
acestuia (fig. 5.2 gi fig. 5.3), unde h reprezinti in5$imea cifrei scrisd pe figurd'

,W
Fig.5.1

Fig.5.2

Fig' 5'3

inscrierea pe desen a datelor privind starea suprafegelor are la bazil citeva reguli,
ilustrate ln figurile 5.4, 5.5 gi prezentate tn continuare'
r Datele privind starea unei suprafele se inscriu o singuri datd qi numai pe una dintre
proiec{iile obiectului reprezentat (vedere, secfiune), respectiv pe acea proieclie pe cme sunt
cotate elementele dimensionate ale suprafefei specificater Simbolurile pentru notarea stirii suprafefelor se amplaseazS, dup6 eaz, dtreet pe
liniile de contur, p" tittii ajutitoare trasate in prelungirea acestora sau prin intermediul unor
linii ajutdtoare terminate cu o sdgeatd (fig. 5-a)'
o Nu se admite amplasarea simbolurilor pe linii de contur acoperite (trasate cu linie
intreruptn) sau pe linii de cot6, cu exceplia gdurilor a cdror reprezentare pe desen este de
dimensiuni reduse, in care caz simbolul se amplaseazLit:ertntea cotei respective (fig- 5.5)'

[K
Fig.5.4

Fig.5.5

t63
Alr{EXA 5 (continuare)

Arnplasarea sinbolufilor trebuie sE fie astfel inc6t inscripliile aferente acestora

poatd fi citite de jos gi din dreapta desenului (fig. 5.6).

si

Fis.5.6

. tn cazul tn care toate suprafelele au o aceeagi stare,

acgasta Se noteaza pfln

simbolul corespunzdtor nrmlai in cadrul indicatorului (fig. S.T).

Fis.5.7

in caail fo cae qirritatea zuprafeptor au o aceeagi starg aceasta se noteaza prin

simtolul coreryrrrzfrrrrrrBi fo cadrul indicatorului, pe reprezentarea respectivd (fig. 5.8)
notlindu-se n.rmi sry*rs a cfoor stare diferd de cea astfel indicatd.

&;5.3

Mecanisme gurub-piuff{n, Indrumar de proiectare

r64

ANEXA 5 (continuare)

Pd4ile unei aceeaqi suprafe{e care au stdri diferite se noteazd aqa cum
exemplificat in fig. 5.9.

este

Fig. 5.9

Starea suprafelelor elementelor identice care se repeti pe un desen se noteazl o

singurd datb, acolo unde este cotat elementul respectiv (fig. 5.10) sau cdt rnai aproape de

cot[ (fig. 5.l l).

,6,1

Fig.5.10

Fig. 5.11

Rugozitatea suprafelelor obfinute prin diferite procedee tehnologice (conform STAS

573012) este prezentata in tabelul 5.1.

Anexe

ANEXA 5 (continuare)

indrumar de proiectare

Mecanisme qurub-

ANEXA

GAURr DE CENTRARE (Extras din STAS 1361)

6.1' 6.2,
Forma pi dimensiunile gdurilor de centrare sunt prezentate in fig'6.1 9i tabelele

FORMA B

FORMA A

Fig.6.l
Tabelul6.l

FORMA A
d

1.0

(r,25)

1.6

2,0

2.5

3,15

1.3

1.6

2.0

15

3,1

4,25

5.30

3,9
6,70

115
2"65
2,12
D
Dimensiunile sunt date in mm.

4.0
5.0
8.50

(5.0)

6.3

6,3
10,60

8.0
13.20

Tabelul6.2

FORMA B
d

1.0

(1,25)

1,6

1,3

1,6

2.0

4
Dimensiunile sunt date

3.15

?n

2.4
2.5
6.3

?.5

3,15

4,4

{s,0)

6,3

3,1

3.9

5"0
12,5

6,3

8.0

r6

18

10

mm.

RECOMANDARI PRIVIND
ALEGEREA MARIMII
GAURII DE CENTRARE
Diametrul
Diametrul
piesei de

prelucrat
6...16

1.0; 1,25

r,6:2,0
2.5:3,15
33...56
4,0;5,0
57...80
6,3; 8,0
8t na
Dimensiunile sunt date in mm.

SIMBOLIZARE PE DESEN

+ ---j<
ll

A4 sTAS

13d1

t7...32

A4 STAS

Exemplu de notare a gnei giuri de centrale, forma A, cu diametrul

Gaur6 de centrare A4 STAS 1361

d:

1361

4 mm:

Anexe

167

ANEXA
DEGAJARI PENTRU RECTIF'ICARE @xtras din sTAs 7446\
Forma qi dimensiunile degajErilor pentru rectificare sunt prezentate in fig.7.1,7.2 qi in

tabelul7.l.

Frg.7.l

Fig.7.2
Tabelul T,l

br

+0,1
i

Peste
Peste
Peste
Peste

3 pdn[ la 10
10 odnd la 18
18 pAnE la 80
80

Dimensiunile sunt date

?n

t1

+0,05

0,4
0,6
0.6

0,2
4.2
0,3

2
2
2.5

1,3

0,1

2,0

1.0

0"4

3,1

0.2
4,3

1.1

0"1

mm.

Exemplu de notare a unei degaj5ri forma A, cu dimensiunile r

Degajare A 0,6x0,3 STAS 7446

: 0,6 mm qi t : 0,3 mm:

REPREZENTAREA SIMPLIFICATA

Degajare 81 x 0,4
STAS 74l+6

STAS 7446

Mecanisme

168

gu ru

b-piu

lifI.

tn

drumar de proieetare
ANEXA

INDICAREA ELNMENTELOR ARCURILOR ELICOIDALE PE DESENELE

DE EXEC
din STAS l2lgz
Desenul de execufie al unui mc elicoidal cilindric de compresiune este prezentat
in fig. 8.1.

Scard

4*r

l0nm=2&N
lgTtlTN

.s2nPa)
170!12N
'(zr=su4Pd)

Cond{ii tehnice:
1. Comprimat de 3
ori spird pe spir6

2. Zrncat, grosimea
stratului l2...l6pm

10,93 N/mm

(Locul indicatorului)

Fig. 8.1. Arc elicoidal cilindric de compresiune

Anexe

169

A}IEXA 9

TOLERAREA DIMENSIUNILOR LINIARE $I UNGHIULARE (Extras din

STAS ISO 406)

Ftg.9.2
Toleraafele la dimensiunile elementelor componente ale unui ajustaj se lnscriu conform
exemplificdrilor din fig. 9.3.. .9. 5.

tD12HTth6

Fig.9.3

Mecanisme gurub-Piu

indrumar de Proiectare
ANEXA 9 (continuare)

,|

*r-1
'//l
'

'

Poz.1 Q30

to'02'l

Poz.1 030

+0'024

0-

eoz.z

Poz.Z O:o-8,orl

a3o-8,8

Fig.9.4

'(+
030 F7\+

'/ +0,044\

030

F7

\*0,039j

.ro

o:o ne (-

nu (-8,q1

Fig' 9'5

fig' 9'6'
unghiulare se realizeazd conform
inscrierea toleranfelor la dimensiuni

Fig.9.6

ANEXA
TOLERANTE ISO "SIS'I EM ALEZAJ UNITAR" (Extras din SR El 20286-2)
Dimensiunea
nominald,
in mm

3...6

H6
H6

e7

+8

-20
0
-32
+9
6...10
-25
0
-40
+11
r0... 18
-32
0
-60
+13
18...30
-40
0
-61
+16
30...50
-50
0
-75
+19
50...80
-60
0
-90
+22
80...r20
-72
0 -107
Valorile abaterilor sunt date in

re
-10

-t6
-13
-22
-16
-27
-24
-33
-25

41
-30
-49
-36
-58
um.

(r\

+3

-5

-,/-

-11

-6

+4
-2
+5

6... r0
10...18

+12
0
+15
0
+18
0

18...30

+21
0

+25
0
+30
s0...80
0
+35
80...120
0
Valorile abaterilor

30...50

+l
+7
+1

+g

-6

-8

-J

+l

-7

.F\

+11

-t6

-9
0

-4
+6

+2
+13
+Z
+15
+2
+18
+3

-11
0

-5
+6
-7
+6
-9

-13
0
-15

n5

p5

+9
+4
+12
+6
+15
+7
+17
+8
+20
+9
+24
+11
+26
+13

+13
+g

+17
+12
+21
+15
+26
+18
+31
+22
+37
+26
+45
+32
+52
+37

+t6
+10
+24
+12
+24
+15
+28
+17
+33

+20
+36
+23

H7
H7

f6

96

h6

j6

k6

m6

-10 -10
-22
-18
-13
-13
-28 -22
-16 -16
-34 -27
-20
-20
-41 -JJ
-25
-25
-50 -41
-30 -30
-60 -49
-36 -36
-71 -58
sunt date in pm.

^4

0
-8

+6
-2
+7
-2
+8
-3
+9
-4

+9

+12
+4
+15
+6
+18
+7

e8

f7

inmm

3...6

+6

rt

-t4
-9
-24
-10
-23
-12
-27

m5

k5

-4
-9
-5

Dimensiunea
nominal6,

j5

h5

-20
-38
-25
-47
-32
-59
-40
-73
-50
-89
-60
-106
-72
-126

-12
-5
-14
-6
-17
-7
-24
-9
-25
-10
-29

-t2
-34

0
-9
0

-lt

0
-13
0

+t1

-16
0
-19

-5
+12
-7
+13
-9

0
-a

+1

+10

+l
+12
+1
+15

+2
+18
+2

+2t
+2
+25
+3

+2t
+8
+25
+9
+30
+11
+35
+13

p6

r6

+16 +24
+8 +12
+19 +24
+10 +15
+23 +29
+12 +18
+28 +35
+15 +22
+33 +42
+17 +26
+39 +51
+20 +32
+45 +59
+23 +37

+23
+15
+26
+19
+34
+23
+41
+28
+50
+34
+62

n6

+41,

+76
+51

10

Anexa 10 (continuare)

Dimensiunea
nominal6,
in mm

3...6
6...10

H8

e9

f8

+18
0
+22

-20
-50
-25
-61
-32
-75
-40
-92
-50

-10
-28
-13
-35
-16
-43
-20
-53
-25
-64
-30
-76
-36
-90

10...18
18.. .30

+27
0
+33
0

30...s0

r tt
-TJJ

0
+46

-l12

-60
50...80
0 -134
+54
-72
80...120
0 -159
Valorile abaterilor sunt date ?n Pm.

h8

H8
kfl

-18

-12

-22

-15
0
-18
0
-21
0
-25
0
-30

-27
-0
-33
0

-39
0
-46
0

-54

-35

j7

k7

m7

n7

+8
-4
+10

+13

+l

+16
+4

+16

+21

-)

+l

+6

+12
-6
+13
-8
+15
-10
+18

+19

+25

+1
+23

+2
+27
+2
+32

-t2

+)

+20
-15

+38

+7
+29
+g
+34
+9
+41
+11
+48
+13

+20
+g
+25
+10
+30
+12
+36
+15
+42
+17
+50
+20
+58
+23

-l-J

0:
-27A:
0

-310

Valorile abaterilor sunt date ln

Anexe

173

A}IEXA

11

INSCRIEREA TOLARANTELOR DE FORMA gI POZITIE @xrras din STAS

738slr)
Simbolurile pentru toleran{ele de forml sunt prezentate in tabelul 11.1, iar cele pentru
toleranfele de pozilie in tabelul 11.2.
Tabelul11.1
Denumirea toleranlei

Simbol
grafic

Iiteral

Toleranld la rectilinitate

TFr

Toleranld la planitate

TFp

Toleranld la circularitate

TFc

Toleranli la cilindrieitate

TFI

profilului

rFf

Toleranld la forma datd a suprafe,tei

TFs

Toleranfi la forma dat[

o
.l
O
Tabelul 11.2

Dentrmirea
tolerantei
Toleranfd la
paralelism

Simbol
grafic
literal

TPI

Tolerantd la
perpendicularitat

TPd

ToleranJi la inclinare

TPi

Toleranla bAtdii
radiale 9i a bdtnii
frontale

TBr

TBf

I
z
/

Denumirea
tolerantei
Tolerantd la
coaxialitate gi la
soncentricitate
Toleran{d la
simetrie
Toleranfd la
intersectare
Toleranfd la
pozitn nominald

Simbol
literal
erafic
TPc

TPs

TPx

TPp

a
@

Mecani$me $urubpiulitl. indrumar de proiectare

174

ANEXA
valorile toleranfelor de formd

gi

11 (continuare)

pozilie sunt prezentate in tabelele I I .3 - - . I I .6.

Toleranfe la rectitinitate, planitate, la forma profilului qi suprafefei

(srAS 739ttr)

Toleranla la rectilinitate
Toleranta la planitate

r@

Toleranla la forma dat6 a profilului

Toleranta la forma dat6 a suprafelei

l]zill

I,Ff
Tabelul 11.3

Dimensiunea
nominal6,
in mm
PinI la l0

Clasa de preciz.iq
I

il

0,25
0,3

0,4
0,5

0.6
0,8

7,2

l6 @ni

0,4

0,6

1,6

pani

0,5

0,8

1,2

pdnl

0,6

Peste 63 ptnd
la 100

0,8

Peste 100 p6rd

la 160
Peste 160 pdnd

ry

VII vIII
VI
Toleran! s, bgm
6

l0

16

t2

20

25
30

40

2,5

l0

l6

25

40

60

l2

20

30

50

80

1,6

)\

10

t6

25

4A

60

100

t,2

t2

20

30

50

80

r20

1,6

)s

l0

l6

25

40

60

100

160

1,2

l2

20

30

50

80

120

200

pdni

1,6

2,5

l0

16

25

40

60

100

160

250

p6n[

t2

20

30

50

80

t2a 200

300

)\

l0

16

25

40

60

100

160

250

400

12

20

30

50

80

na

2W 300

s00

10

16

25

40

60

100

160

250 400

600

l2

20

30

50

80

tza

200

300 500

800

la 40

-tv

la63

la25A
Peste 250

la 400
Peste 400

XII

,)

la25

Peste 40

XI

r.6

le 16

Peste 25

2,3

Peste 10 p6n6
Peste

la 630
Peste 630 pin6
la 1000
Peste 1000
ndnl la 1600
Peste 1600
ndn6 la 2500
Peste 2500

50

n6n6la400O
la
Dimensiunea nominala: lungimea laturei mai mari a suprafelei, dacfl condi]ia se referl
intreaga suprafa!6 sau lungimea prescrisd a suprafelei, dacd se referd la o porfiune a
suprafelei.

175

Anexe

ANEXA

ll

(continuare)

Toleran{e la coaxialitater la concetricitate, la simetrie, Ia intersectare

qi la bfltaia radiaHi (STAS 7391/4)
Toleranla la coaxialitate gi concentricitate
Tolerar{a Ia simetrie
Toleranla la intersectare

Toleranla h bdtaia radialE

llill

rE-t

v1

Tabelul 11.4
Dimensiunea
nominalE,
ftn mm
Pdnd la 6
Peste 6 p6ni la
18

Clasa de nrecizie

II

VI

uI uil

IX

XI

XII

Tolerante. tn u m

)\

-t

72

2A

30

na

200

10

16

25

40

50
60

s0

1,6

100

160

250

50

80

na

200

300

t-2

-t"

l8

pAnd

t2

20

"30

Peste 50
la 120

pdni

25

10

I6

25

40

60

100

160

250

400

t2

2A

30

50

80

t2a

200

300

s00

l0

t6

25

4,0

60

r00

150

250

400

600

12

2A

30

50

80

0a

200

300

500

800

10

l8

25

40

60

100

160

250

450

600

1000

t2

z5

30

50

80

na

2W

300

500

800

t2aa

Peste

la 50

Peste 120 p'6n[

lE25A
Peste 250

$n6

Ia 500
Peste 500 pdni
la 800
Peste 800 penl
la 1200
Peste 1250
pdnl la 3000

Dimenshrnea nominali dian'retrul suprafelei e)Gminate sau dimensiunea dintre suprafelele

care formeazi elerenrul simetric examinat.

indrumar de proiectare
ANEXA 1l (continuare)

Toleranfe la circularitate qi cilindricitate

(srAS 73ert2)

Toleranlalacircularitate E!
Toleran{a la cilindricitate W1
Tabelul 11,5
Dimensirurea

nominal[
in mm

Peste 50

pdni

la 120
Peste 120 p8nd

ta260

Peste 800 pdnb

la 1250

Clasa de precizie

177

Anexe

ANEXA 11 (continuare)
Toleran{e la paralelism, la perpendicularitaten la inclinare qi la bitaia frontalii

(srAS 739v3)
Toleranf a la paralelism
To leranla la perpendicularitate

Toieranfa la inclinare

vv
ru-l
r7

G1

Toleranla la bdtaia frontald

Tabelul
Clasa de precizie

Dimensiunea
nominal6,
in mm
Pdnf, la 10

0.4

Peste 10 pdnn

0.5

la

16

la25

0.8

Peste 25 pdnd

la 40

Peste 40 pdnd

la 63
Peste 63

Toleranfe. ?n rrm
0.6
0,8

Pestel00$ni 1 1.6
la250
Peste 250

la

400

2.5

l0

t6

t2

zo

25
30

40

t2

50

60
80

)5

10

16

25

40

60

100

l2

2A

30

50

80

t20

2.5

l0

I6

25

40

60

100

160

1a
IL

20

30

50

80

120

200
250

15

t0

l6

25

40

60

100

160

-l

t2

20

30

50

80

na

200

300

pa:re 1.5 4

l0 i

16

25

40

60

100

160

250

400

pani I f

12,20

30

50

80

120

200

300

500

pana 4

lu

l6

25

40

60

100

160

250

400

600

.:

:Ct

30

50

80

120

200

300

500

800

1600

-',' 15 35

40

60

100

160

250

400

600

1000

2500

1:

:O 30

50

80

na

200

300

500

800

1200

Peste4O0pani
la 630
Peste 630
la 1000
Peste

1.2

t.6

la 100

Peste 160

1.6

l')

pdni

la 160

11r1.6

0-6

Peste 16 pdrtr

ll.6

1000

o6nd la 1600

Peste
odnd la 2500
Peste
pdnd la 40OO

Dimensiunea nominab =

se prescrie

hqfuea

prescris5 la care se referd condilia sau in cazul in care nu

intrega lungime a suprafbfei (pentru toleranta la

o hmgim de rer@n

paralelism gi inclinue

'

Mecanisme

gu

rub-piu [fn. ind rum a r de proiectare

ANEXA

ivrpArumnnA

DESENELOR (Extras din STAS 74)

pliaj'
Desenele se impdtrnesc la formatul 44, considerat drept model de
fig' 12'1'
din
tmpdturirea in scopul perforlrii se realizeazilconform schemelor
Schema de imPdturire

zt| ,lii
I rl

tl
tl
rl

"1-{1'-+-itl
it
I
I

- -r'q.
I

il
t!i
il
J-i- t --F--i-- -1,;
ll

I
I

.'l_

iil
ri

.l

l1

Ir

I
I

-*-{--j tt-L-

'
_

l"
ll11511

!t (
-{-.
I

i?

oo

-f,

oo

Ft'i-,-i;
,
F

.+
ao

o\
rr)

irizle

is it

,lrr'i tlll
ll

- --1 _J-J
tl

Ir ls i1 il

il

12

AhIEXA 12 (continuare)

Sfu

tr
E

-+

o\
trl

2l

de impdturire

r5
I

fli-'

{--t

I
I
I

l1

J_i__L!
tl

fb

E
-+

tr|
X

.I
sf,
a.l

I
I

|I
L
ll

c.l

Or

c\l
ca

fig: 12.l

Mecan isme puru b-piu

180

$n. in d ru mar {e proiectare

ANEXA

OTELURI

DA, UZ

13

GENERAL PENTRU CONSTRUCTII (Extras din STAS 500/2)

prezantate
Principalele caracteristici mecanice ale ofelurilor de uz general sunt
tabelul 13.1.

Tabelul 13.1
Marca
ofelului

,
--

a' mm
cu grosimea- sau diametrutr
Produse
':-:"---o-::l'-*
|

a<too
to<a340 +o<a<too I
"<16 |Lirnite de ctrrgere |
Rezisten{a la ruPere la
R.Il

oL 37
oL 42
oL 50
oL 60

240
264
290
330

(Rooz),

tractiuee R*,, MPa

MPa

na
254
280

210
230
274

3'20

310

360...440
410...490
490...610
590...710

MPa:
Exemplu de notare aunui olel cu reziste{a minimb la rupere la tracfiune 490
oL 50 srAs 5a012.

ANEXA

14

OTELURI CARBON DA CALITATE PENTRU TRATAMENT TERMIC,

DESTINATE CONSTRUCTIEI DE MA$INI (Extras diq STAS 880)
prezentate
Principalete caracteristici nrecanice ale ofelurilor carbon de calitate s1grt
tabehrl 14.1.

Tabelul 14"1
Felul
tratamentului
termic')

Limita de
curgere

Rezistenfa la ruPere
la tracfiune

Duritatea Brinell in
staxe de liware

OLC 45

N: ilntratizare; C - cdlire; R - teJslgq

inqtta.

Exemplu de notare pentru un ofel carbon de calitate cu cca A,4SYoC:

OLC 45 STAS 880.

Anexe

181

ANEXA

15

OTAL CARBON TURNAT IN PIESE (Extras din STAS 600)

Principalele caracteristici mecanice ale olelurilor turnate in piese sunt prezentate
tabelul 15.1.
Tabelul 15.1
Marca
otelului
oT 40

oT
oT
oT
oT

45
50
55
60

Rezistenla la rupere la tracfiune

R-, MPa
390
440
494
540
590

Limita de curgere
R.nz, MPa
200
240
274

Duritatea
Brinell
110

r24
r38
r53

310

t69
piese, avdnd limita de cu
340

Exemplu de notare pentru olel carbon turnat

&oz :200 MPa: OT 40 STAS 600.

in

ANEXA

16

FONTA CENU$IE (Extras din SR ISO 1s5)

Principalele caracteristici mecanice ale fontelor cenugii sunt prezentate in tabelul 16.1.

Tabelul 16.1
Rezistenfa la rupere la tracliune
R,, MPA

Grosimea sectiunii oiesei in mm:

Exernplu de notare pentru fonta cenuqie marca 200: Fc 200 SR ISO 185.

ANEXA

ALIAJE CUPRU-STANIU TURNATE iX NT,OCURI CExtras din SR ISO

Principalele caracteristici mecanice ale aliajelor Cu-Sn sunt prezentate

?n

17

19711)

tabelul 17.1.
Tabelul 17.1

Marca aliaiului
CuSn 147
CuSn l2T
CuSn 107

Rezistenta la rupere latractiune

220...230
220...250
220

R-. MPa

Duritatea Brinell
75...80
80...90
65

Exemplu de notare pentru un aliaj Cu-Sn, avdnd rezistenfa la rupere 240 MPa
CuSn t2T STAS 19711.

182

Mecanisme gurub-piuli{I. indrumar de proiectare

ANEXA

18

OTELURI PENTRU ARCURI (Extras din STAS 795)

Principalele mirci de ofeluri pentru arcuri de uz general gi domeniile lor de utilizare
prezentate tn tabelul 18.1.
Tabelul 18.1

Marca otelului
OLC 55,4
OLC 65A
OLC 75A
OLC 85A

Utiliztui principale
Fabricarea arcurilor pentru solicitdri mici, de tip spiral qi ?n foi
Fabricarea arcurilor pentru solicit5ri mici, de tip spiral,
elicoidal qi in foi

Caracteristicile mecanice ale ofelurilor pentru arcuri de uz general sunt prezentate

tabelul 18.2.
Tabelul18.2
Marca
ofelului

Limita de curgere
Rpoz, MPa
(min.)

Rezisten{a la rupere
la tractiune R*, MPa

880
780
880
980

1080
980
I 080

OLC 55A
OLC 654.
OLC 75A
OLC 85A

(min')

I 130

Duritatea Brinell, in FIB,

pentru starea:
recopt
laminat
(informatM
irnax.)
229
z:85
229
285
241
321
229
363

Exemplu de notare: Olel carbon pentru arcuri cu conlinut de carbon de 0,5'..0,60/o:

OLC 55A STAS 795.

A}IDL{
sAnUA DIN OTEL CARBON DE CALITATE PENTRU ARCURI

(Extras din

STAS 893)
Diametrele standardizate ale sArmei surrt prezentate in tabelul 19.1

Tabelul 19.1
d

0,5

0.6

r,4
Dimensiunile sunt date in mm.
1,3

19

4,7

0.8

0,9

1.0

I.l

t.2

1,5

1.6

1,8

2.0

)5

3.0

[83

Anexe

ANEXA 20

TABLE GROASE (Extras din STAS 437)

ANHXA

21

OTEI, LAMINAT LA CALD. OTEL ROTUND (Extras din STAS 333)

Dimensiunile ofelului rotund laminat la cald sunt prezentate in tabelul 21 .1Tabelul 21.1
d

l0

I2

24

25

Dimensiunile sunt date

?n

t4

l5

16

18

l9

28
mm.

30

32

34

36

d * reprezintd diametrul exterior al barei.

20
38

22

40

Mecanisme Purub-

indrumar de Proiectare
ANEXA 22

LA RECE (Extras
SUDURA' TRASE SAU LAMINATE
NANA
OTEL
DIN
TNVI
din STAS 530i1)

'
la rece sunt Prezentate fia
sudtur [o trase sau laminate
fhrd
olel
din
Dimensiunile levilor
Iabehl.22.1.
Tabelll,22.l

1**1-^3.::""' cu destinalie cornerciald'

trlse
de
Notarea levilor din ofel firE sudur6'
in mrn, grosimea peretelui in mrn' marca
exterior
aiametrul
inar#J
se rearLzeaza
ofel qi standardul acestuia'
tr ,r cT^s (ln/t
40x5lOLT
comerciali
l6ngd
Exemplu: !eav[
fabricatie, pe rdnga
rungffi de rabricalie,

:"

t*"ffiTffffi:TJT#;;riir*1t:.]1):":'lfl,*,,
p"t:ttl:I.

"uicarea

Jiametrul exterior 9i grosimea

sau
aOtS*ZOOO/OLT 45 STAS 53011
Exemplu: leavi coriercial6

40x5x1250multip|u/olT45,dac[lungimeaestemultiplude1250.

!eav[ comercialii

Anexe

185

ANEXA 23

FILETE METRTCE ISo DE uz GENERAL (Extras din sR rso

724)
Forma gi dimensiunea filetelor metrice sunt prezentate in fig.
23.l qi tabelul 23.1.

Fitet

Fig.23.l
Tabelul 23.1

Diametrul
nominal al
filetului d

Pasul

17,a

l'5

Dimensiuni nominale

D:d

17,000

0,75

7,s13

7,1 99

0^5
215

7.675
8,376

8,701

7.459
7,294
7,935

2r5
2
1,5

1,5

8,000

20,000

9,026
9,350
9,513
9.675
20,376
20,701
21,026
21,350
21,513
21,675
22,051
22,701
23,026
23,350

4.75

23"5r3

0,75
0-5

2'5
2

22,0

1,5

22,AA0

I
I

0,75
0"5

3
2
24,0

l15

24,040

25,0

Dr:dr

6,026
6.350
6,376
6,741
7,026
7,350

20,0

dz

1,5

25,400

I
1,5

Diamehul

Pasul

nominal al

filetului d

18,0

Dz:

26,000

23,701
24,026
24.350
25.026

Dimensiuni nominale

D:d

D"=

dz

15,376

r5.917
5,294
5,835

25,051

25,7A1

27,0

1,5

6,376

4"75

6,917

8,376

28,0

28,000

30,0

2
7,5

30,000

27,727
29,a51
28,701

32,000

29,350
29.513
30,701

29,u6

I
0.75

9.459
32,0

l-5
3'5

3r.026
30,727

33,0

31,051

33,000

1,5

20,752

21,935
22,376
22,917
23.188
22,935
23,376
23.917
24"376

0.75
1.5

35.0

32,5t3
3s"000

36,000

38.000

35,026
35.350
37.426

I
1,5

34.026
33,402
34,A51
34,7A1

1,5

38.0

31,70r
32,A26
32,350

4
36,0

26,A26
26,350
26.513
26,707
27,026

27ssA

9,lgg

20,376
20,917
21,189
21-459

1,5

I
3'5

8,917

19,294
19,935

27,0A0

Dr:

dr

23,752
24,935
25,376

25,917
26,188
25,935
26,376

26.917
26,211
26,752
27,935
28,376
28,917
29.188
29,935
30"376
29,211
29,752
30,835
31,376

31,917
32.188
33.376

31,670
32,752
33,935
34,376

34,9r7
36"376

indrumar de proiectare
ANEXA 23 (continuare)
Tabelu 23.1rcc ,fltlOUSfO
Diametrul
nominal al
filetului d

D:d

4
39,0

39,000

l<
I

47,0

34,674

3'1,051

35,752
36,835

37,701
38,026
38.350

1-5

-9r7

5'5

39,077

39,402
40,051
44,701

38,752
39,835

41,026
41,350
42,077

4A376

40.917

. 1,5
6
4

42,000

45,000

J
a
z

42,402
43,05i
43,701

60,0

64,0

44,026

43,3'16

44354

43.9r7

I
4

42,587

43,670
44,752
45,835

48,000

46,051
46,741

59,026
59,350
59,402

58,376

60,051
60,701

58,752
59,835

6r,026

60.376

60,103

57,505

4
62,9

1,5

45,402

56,752
57,835

44,752

58,051
58,701

1,5

1,5

4
J

56,376
54,046
55,670

60,000

41,835

57.026
56,428
57,402

40,129
40,670
41,752

58,000

4
J

Dz=

37,376
37

DimE nsrunl nominale

D:d

4
58,0

415

65,0

62,000

dz

Dr:dr

55,402

53,670

56,051
56,701

54,752
55,835

61,442
62,051
62,70L
63,026
63.350
62,402

64,000

s8-917

57,670

59,670
60,752
61,835
62,376

62,917
60,6?o

63,051

67,752

63,7Q1

1<

64.026

62,835
63,376

65,000

47,026
47.350

46,376

M,143

61,505

46.91"1

65,442

63,670

48.051
48,701

46,752

66,051
66,701

t,5

49,026

48.752

48,376
46,587

67,026
67,350

49,402

47,674

66,103

64,752
65,835
66,376
66-917
63,505

48,752

67,402

1,5

t
3
50,000

4
2

50,051
50,701

1,5

51,026

51,350

52,402

52,000

55,000

55,0
2

4
56,000

2
1,5

I
Dimensiun ile sunt

53,051
53,701

s4-a26
52,428
53,402

1-5

5'5
56,0

36,402

1-5

415

52,0

dt

36,752

50,0

Dr:

37,835
38,376
37,129
37,670

1,5

48,0

dz

Pasul
P

38,701
39.026

40,000

45,0

Dz:

nominal al
filetului d

38,051

3
40,0

Diametrul

Dimer lslunl nom inale

Pasul

47,835

49,835
50,376
50,917
50,670
51,752
52,835
s3.376

52,752
53,835

55,026
55,350

54,376
54.917

68,000

lc

70,0

70,000

2
1.5

6
4
72,4

72,080

75,0

68,051
68,701
69.A26

65,670
66,752
67,835
68.376

68,1 03

65,505

69,402

67,670

70,051

68,752
69,835

1,5

70,701
71,026

71.350

50,046
51,670

54,051
54,701

latein m m.

68,0

75,000

72,402

173,051
| 73,701
| 74,026

70,376
74.917
70,670

|
| 71,752
| 72,835
I n,tta

r87
ANEXA 24
FILETE METRICE TRAPEZOIDALE ISO (Extras din SR ISO 2904)
Elementele gi dimensiunile profilului nominal al filetului exterior gi al filetului interio
sunt prezentate in fr5.24.1gi tabelele 24.1 5i24.2.

Hr :0,5P

d - diametrul norninal al filetului

dz:Dz: d - 0,5P

IIa:h::Hr*fu:0,5P*fu
R16*:005a"

d:: d -Zhz: d-P -2a"

Dr:d-P

&,n*:

D+: d,+ 2ao

z:0,25P:HtD
tt,

a" -

jocul la fundul filetului

Fig.24.l
Tabelul24.I

Hl=hr

R1,n",

R2rr*

0.9
1,25

0"075

0.15

0,25

1,75

0,r25

0,25

0,5

2,25
2.75
3,5
4
4,5

0,25

0,5

0.5

ac

t.5

0.15

2
J

)
6
7

10

t2
I4

6.5
1

ANEXA 24 (continuare)
Talcr,luI 24.2

Diametrul nominal
d
Sirul2
Sirul I
10
11

Pasul

Diametrul mediu

dz:Dz

1,5
2

9,250
9.000

10,000
9"500

3
2

t2
t4

3
2

3
2
4

16
18

2
4
2
4

20

29n000

10

27.000
32,500
31,000
29.000

t
8
a

]
8
a

28

8
3

30

l0
32

34

1.8,000

8
J

26

12.500
15,000
14.000
17,000
16.000
19,000
20,500
19,500
18"000
22,5Q0
21,500
20"000
24,540
23,500
22"040
26,500
25,500
24.000
28,500
27,409
25.000
30,500

22

24

I ,000
10.500
13,000

6
10

Diametrul
exterior D+
10,300
10.500
11,500
11.500
12,500
12,500
14,500
14.500
16,500
16.500
19,500
18.500
20,500
20.500
22,500
22,500
23.000
24,500
24,500
25.000
26,500
26,500
27.40
28,500
28,500
29.000
30,500
31,000
31.000
32,500
33,000
33.000
34,500
35,000
35.000

Diametrul interior
dr

Dr

8,200
7.500
8,500
7.500
9,500
8.500
11,500
10"500
13,500
11.500
15,500
13,500
17,500
15.500
18,500
16,500
13.000
20,500
18,500
15,000
22,544
20,500
17,000
24,500
22,500
19.000
26,500
23,000
19.000
28,500
25,000
21,000
30,500
27,000
23.000

8,500
8,000
9,000
8.000
10,000
9.000
12,000
11.000
14,000
12.000
16,000
14.000
19,000
16,000
19,000
17,000
14.000
21,000
19n000

16,000

23,000
21,000
18.000
25,000
23,000
20.000
27,000
24,000
20.000
29,000
26,000
22.000
31,000
28,ooo
24.000

Anexe

r89
ANEXA 24 (continuare)
Tabelul 24.2 (cantnuare\

Diametrul nominal
d

Sirul I

Pasul
P

dz:Dz

Diametrul
exterior Da

Sirul2
J

36

t0
J

38

l0
-J

4A

l0
a

42

l0
a

44

t2
5

-t

46

t2
-t

48

t2
J

50

l2
4J

t2
3

55

I4
a

60

Diametrul mediu

34,500
33,000
31"000
36,500
34,500
33.000
38,500
36,500
35.000
40,500
38,500
37-000
42,500
40,500
38.000
44,50A
42,000
40.000
46,500
440000

42.000
48,500
46,000
44.000
50,500
48,000
46,000
53,500
50,500
48.000

58.,500

55,500
,i3.000

L4

36,500
37,000
37-000
38,500
39,000
39.000
40,500
41,000
41.000
42,500
43,000
43,000
44,500
45,000
45,000
46,500
47,0A0
47.000
48,500
49,000
49.000
50,500
51,000
51,000
52,500
53,000
53.000
55,500
56,000
57.000
60,500
61,000
62.440

Diametrul interior
d:
32,500
29$A0
25,000
34,500
30,000
27.004
36,500
32,000
29.000
38,500
34,000
31,000
40,500
36,000
3l,000
42,50A
37,000
33.000
44,500
39,000
35.000
46,500
41,000
37,000
48,500
43,000
39.000
51,500
45,000
39.000
56,500
50,000
44.000

D,
33,000
30,000
26-AA0

35,000
31,000
28.000
37,000
33,000
30.000
39,000
35,000
32.000
41,000
37,000
32.004
43,000
380000

34.000
45,000
40,000
36.000
47,400
42,00a
38.000
49,AAA

44,000
40,000
52,000
46,000
41.000
57,000
51,000
46.000

ulitii. indrumar de

Mecanisme furu

Diametrul
nominal d

Sirul

Pasul P

Diametrul medru

OJ,UUU

10
16

60,000
57,000
68,000
65,000
52,000
73,000
70,000
67 000

dz:Dz

Sirul2
65

4
10

10

16

75

4
10
16
10
16

78,00u
75,000
?? ooo

83,oUU

t2
18

79,000
76,000

88,0UU

t2

84,000
81.000

80

85

90

18

4
95

12
18

Dimensir rnile sunt d ate ?n mm

II
I

sl,ooo
89,ooo
se.ooo

Tabelul 24.2 (continuare)

Diametrul
Diametrul
interior
exterior Dq
Dr
d:
61,000
60,500
65,500
55,000
54no0o
66,000
49.000
47.004
67.000
66,000
65,500
70,500
60,000
59oooo
71,000
54.000
52.000
72.000
71,000
70,500
75,500
65,000
64,000
760000
59.000
57.000
77,000
80,s00 I 75,500 76,000
81,ooo I ol'ooo 70,000
g2,ooo I o2.,OOo 64.000
81,000
80,500
85,500
73,000
72,000
86,000
67.000
65.000
87,000
86,000
85,500
90,500
78,000
77,000
91,000
72.000
70.000
92.000
91,000
90,500
95,500
83,000
82,000
96,000
77.000
75.000
97,000

Anexe

191

ANEXA 25
TOLERANTE PENTRU FILETE TRAPEZOIDALE METRICE (Extras din SR
ISO 2903)

Alegerea toleranfelor pentru filete trapezoidale metrice gi notarea acestora este dati in
SR ISO 29A3. Se specificd faptul cd simbolul care indicd toleranfa se referd doar la
toleranfa la diametrul mediu. La diametrele de vArf (D1, respectiv d) nu este necesard
inscrierea toleranfelor deoarece este specificatb doar o keapt5 de precizie (treapta 4) Si
pozi!1n tolerangei este aceeaqi.
Pentru alegerea gi notarea corectd a tolerantelor filetului trebuie parcurse etapele
prezentate in continuare.
Pozilia toleran[qlor in raport cu linia zero (dimensiuni de bazil este prezentati in

fig.25.1.
ES

EI=0
es

ei

Fig.25.1
Practic, poziliile toleranlelor sunt standardizate pentru diametrul mediu:
r in cazul filetului piulifei, poz\lia toleranfei H, cu abatere fundamentalS zero, este
prezerrtatd, h fig. 25"2, cu menfiunea cd pozr[ia toleranfei la diametrul interior Dr $i la cel
exterior Da este totdeauna H, respectiv cu abaterea fundamentaldzero;

N,

Fig.25.2

ctn canil filetului

qurubului, pozilia toleranfelor c qi e, cu abatere fundamental5

negativd, este prezentati io fig. 25.3, cu menfiunea cd pozilia toleranlei la diametrul

Mecanisme qurub-piufifn. indrumar de proiectare

t92

ANEXA 25 (continuare)
exterior d gi la cei interior dr este intotdeauna tr" respectiv cu abatere fundamentald
independent de pozilia toleranfei la diametrul mediu'

Fig.25.3
Abaterile fundamentale la diametrul mediu al filetului gurubului gi la cel ai piulilei sunt
prezentate in tabelul 25.1.
Tabelul25.1
Abateri fundamentale
Pasul

Piulili

Surub

Dz

lz

mm

c,

EI

ES

ES

pm

pm

pm
-67
-71
-85
-95
-106

1.5

-t4a

-1 50

-170
-190

-L-1-IL

7
8

9
10

t2
14

t6

l8
20

Pentru definirea mdrimii cdmpurilor

H,

-236
-254
-265
-284
-300
-335
-355
-375
-400
-425

-1 18

-125
1a^
- t)L
-140
-150
-170
-180
-190
-200
-212

de toleranfe, pentru diversele diametre ale

filetului trapezoidal ISO, se stabilesc trep-

tele de precizie, prezentate ?n tabelul

25.2. Se remarcd faptul cd treapta de precizie pentru diametrul interior al filetului
qurubului (d3) este intotdeauna aceeaqi cu
cea pentru diametrul mediu (d2), ftri tnsd
ca valorile To: $i Toz sd fie identice pentru
o aceeagi treaptd de precizie (v. tabelul

25.8), deoarece

74.:1,2574, +iesl.

(1)

Anexe

r93
ANEXA 25 (continuare)

Diametre
Diametrul interior al filetului oiulitei D'
Diametrul exterior al filetului surubului d
Diametrul mediu al filetului piulitei D,
Diametrul mediu aI filehrlui surubului dz
Diametrul interior al filehrlui surubului d.

Tabelul25.2
Treapta de precizie
4

7;8;9

Toleran|ele trebuie alese in funcfie de clasele de precizie (tabelul 25.3) gi lungimile de

ingurubare: normale (I9 $ lungi (L) (tabelul 25.4). DacE lungimea de ingurubare nu este
cunoscut5, se recomandd lungimea N.
Tabelul25.3
Tolerante la diametrul mediu. oentru
oiulite
suruburi

Clasd
de

precizie

Miilocie
Grosoland

7H
8H

8H
9H

7e

8e

8c

9c

Toleranyele pentru filetele cu mai multe ?nceputuri (v. fig. 25.4) sunt egale cu cele
pentru filetele cu un singur inceput, cu excepfia toleranfelor la diametrul mediuo care sunt
mdrite.

Numbrul de inceputuri _Ph

P

Ft5.25.4

Astfel, valorile tolsanfebr Tm $ Ta ryecificate in tabelul 25.6 re

hmu{irea cu factorii idi:alifu qbcbl 25-5-

stabilesc prm

Tabelul25.5
Num5r de foceornri
Factor de multioke

) $ Deste

t-12

t25

t.4

1.6

ht6. tndrumar de

Mecanisme Suru

Tabelul25'4
Diametrul exterior
de bazd d
pdni la
de la
(inclusiv)
(exclusiv)

ll,2

22,4

I;it"i

))a

de la

(exclusiv)

Pi3'rrd-

rq

Peste

(inclusM

(exclusivl

)4

11

J')

24
32

15

43

43

18

53

53

30

85

85

12

21

63

63

6
,|

25
30
34

75
100

75
85
100

42
50

t7,

125

150

150

45

10

l2

90

36

tJ5

15

19

56

45
56

38
43
50
60
67

118

118

132
140

r32

170

110

20u
7'36
765

200
236
26s

45

Pasul
P

d" insurubare

10
72

t4
l6
18

1\
85

140

mm.
Dimensiunile qrn! iate m

tabelul
qi treptele de precizie din
caracteristice' urmdrind
diametrele
pentru
Toleranlele
qi.cele ale qurubului
pentru nlerere yiuiei (rDz)
T:gi],
t i: u'
(rdz), -.-'
ar suruburru
surubului
i
) 1 L. aium"trur exterior treapti
t1",i"ilil'1,?ll,iltJ; ffi
de
iti.a prev[zutb aceeagi
elul25.7,p".rill-u*U"i.
tub
t,
(Td) sunt dut"
de toleranla c si e' ic

,r.r.'Tl,1ll1i:ffiT#*

. fl:?ilS
.

;#;;;JJ

t""1*':tf* i:
ffi it*

tT'f:*i ll?**,

iJL"rfiJ" la diametrul interior

S*); Hf,;ry*il"
qi 9' sunt date ?n tabelul25'8'
t
i'
p'"'ii"
O"
treptele

Anexe

195

ANEXA 25 (continuare)
Tabelul25.6
Diametrul exterior
debazh d. mm
pdnd la
de la
(exclusM
(inclusiv)

ll,2

22,4

Toleranta. um
Td?

Trepte de orecizie

mm

265

33s

425
475
560
600

200

250
280

22,4

45

300

37s

355

375

475

454
475
600

-'t

335

400

450

475
500

l0

s30

355

450
315

300

375

560
600
630
670

710
750

335
355

425

530

800
850
900
s60
630
850
900
900

375
400
425

450
475
500

560
600
630

530
335

7t0

1000
1060

475

710
450

400
530
560
s60
630
670

500

14
16
18

710
750

674

710

7to
800
850
900
950

rr20
1

180

Tabelul25.7
Pasul
P,

Toleranta. um
TDr
Td

mm

Treaota de orecizie 4

236

180

315

236

n
.+

375
450
500
560
630
670

6
8
9
0
2

400
450
560
400
475

250

560

t2

280

335
355

530
630

355

l0

90

26s

425
500

a
J

224

9
315
335

750

t2

I
45

TDz

Pasul
P,

300
335

375
425
450
500

7rc

530

600

800
900

1000

7r0

Lt20

800

670

265
300
400
425

425
500
530
560

375
500
530
s30
600
630
670

7ta

425
475

630
674
670

750
800
850
900

tndrumar de proiectarg
"-Mecanisme $urub-piuli{6'

196

Anexa 25 (continuare)

Tabelul25.8
Diametrul exterior
debazd d, mm
pdnd la
de la
(inciusiv)
(exclusiv)

I oleranfa Td:, Fm
Pasul
P,

@tobfnta
c

mm

400
450
521
562
709
482

462
524
609
656
828
564

587

681

6
7

t2

65s
694
734
800
866

a
J

501

565

765

811
831

767
813
859
92s
998
589
659
890
943
963

2
J
1.1,2

22,4

5
8
a
J

22,4

45

10

90

45

10

la diametrul mediu

ls
repte 4e_plgciz&-.
,|
9
321
544
365
614
426
690
456
775
576
965
397
670
481
806
537
899
569
950
601
1015
6s0
1087
691
1223
416
701
470
784
632
r052
67r
1118
681
l 138

383
435

465
529

st4

59s
669
832
s85
700

550

69s
479
s75
649
688
726
775
823
504
564
757
803
813

781

825
882
937
I 048

616
689
919
978
988

Exemplu de determinare (alegere qi notare a tolerantelor)

{ustajul filetat este
Tr 40x7 -

7El8e

r
e
t

es

|
Filetul gurubului Tr 40x7 - 8" i -^ .r*')J
,."r- ,

:
campul de toleranle tr,
diametrul exterior: g 4a0 - 0,425, es 0 pentru
Td: A,425 - v. tabelul25'7;
:
pentru cAmpul de tolerante e
diametrul mediu: Q 36,5 - 0,600, es -0'125'
(v. tabelul 25.1),Tdz : 0,47^5 mm (v' tabelul25'6);
: 0, pentru cdmpul de tolerante h,
diametrut interior: A 320 -o,rza, es
Tds - 0,726 mm (v. rela{r9 (1) qi tabelul25'8)'
(r'r - r*))

et:0 (v' fig' 25'1)

)i;
r diametrul interior: A 33n*0'560 ' TDr - v' tabelul 25'7'
o diametrul mediu: A 36,5s*o'att, TD, - v' tabelul25'6'

Filetul piutiseiTr

':,-'
\Et

40x7 - 7H i

diametrul la care se oalculeazi abaterile'

tr
A}.c"}-c:f
IE$IREA $I DEGAJAREA F'ILETULUI. FILET TRAPEZOIIIAL rLc:rE :s.
srAS 3s08/s)

Forma gi dimensiunile iegirii gi degajdrii filetului trapezoidal sunt prezentare in lig. :6"1
si tabelul 26.1.

c.

:J:
r!

l-

-L

l-

lr_ YI
I

IxJ
a

F^

Fig" 26.1

Tabelul26.l
Pasul
P

Iegirea

filetului
x (2.5P)

Lungimea pdrlii
nefiletate

Degajarea filetului

do

1,5

3"8

3.8

a
J

7,5

7.5

f, (3P)
4,5
6
9

10

10

t2

12,5

12.5

10

l5

15

l5

18

17.5

21

Es
4a

20
22.5
25
30
35

t7.5
20

t2
I4
16

24

vLi

18

27
30
36
42
48
54
60

)cS t:
.il (J

9
10

t2
t4
t6

4A

18
45
20
50
Dimensiunile sunt date in mm.

a(2,5P)

fi (2P)

))\

25

30
35
40
45
50

hl3

20
24
28
32

36
40

0,6
lr

bx

Ed

.a

(\

\,/
=KH
=o

1,6

)q

cC ,Q

nt()
crj H

Mecanisme $uru

lif[. indrumar

de qlggcr!3g

ANEXA 27

IE$IREA

$I

DEGAJAREA FILETULUL FILET MNTRIC ISO

DE

IJZ.

GENERAL (Extras din STAS 3508i 1)

general sunt
Forma qi dimensiunile ieqirii gi degajdrii filetului metric ISO de uz
prezentate ?" fie. 27.I Sitabelele 27 't,27 '2'

r-FT=I
rr:fl:I
rf=l
#.ll"i t-t-f

ffi

H--:H,ffi

Fig.27.r
Tabelul2T.i

FILET EXTERIOR
lesirea filctului x

Tabelul27.2

FILET INTERIOR

4...2,5)P

P:

pasul filetului.
ISO 2944'
valoarea minimd a diametrului interior al filetului conform SR
1,5...5, Do - (d+1,5) pentru P 6"'12'
Do (d+1) pentru P

do :

Anexe

199
A.NELA,

]8

$URUB CU CAP HEXAGONAL FILETAT PANA SUB CAP (Extras din

sR tso 4017)
Forma qi dimensiunile guruburilor cu cap hexagonal mic, filetate pdnd sub cap, sunt
prezentate in fig. 28.1 qi tabelul 28.1 .

,150

L
I

-J
fi

Fig.28.1

]'abelul 28.I
Filet (d)

14,38

Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui gurub cu filet M8 gi lungimea
$urub M8x20 SR ISO 4017

l:20 mm:

indrumar de proiectare

Mecanisme sur:u

ANEXA 29

$URUB CU CAP

HEXAGONAL MIC $I CU CEP CILINDRIC (Extras din

STAS 5259)
F'orma qi dimensiunilc quruburilor
prezentate in fig. 29.1 gi tabelul 29.1.

cu cap hexagonal mic $u cep cilindric

sunt

Tip A, cu degajarea filetului

Tip B, cu ieqirea filetului

Fig.29.1

Tabelul29.l
Filet (d)

13.25

5.5

15.51

18.90

M8

MSxl

N{10

M10x1.25

t2
t4

Mr2

Ml2x1,5

17

I(

a
3.5. ..4

{\

'\'\

4...6

d,

wJ

20,

Dimensiunile sunt date tn mm.

Exemplu de notare a unui gurub cu cap hexagonal mic gi cu cep cilindric, cu filet M12
gi lungimea l: 30mm, executat din material din grupa 8.8:
$urub B-M12x30 STAS 5259 gruPa 8.8

2Al

Anexe

ANEXA 30
$URUB CU CAP CILI\DRIC CRESTAT (Extras din STAS 7517)
Forma qi dimensiunile guruburilor cu cap cilindric crestat sunt prezentate in fig. 30.1 gi

F-_..-

Fig. 30.1
Tabelul30.1
Filet (d)
D
k
n
nrax
t
nun
I
10

t2
T4

t6
18

20
22
25

30
35

M3

M4

M5

5.5

8.5
3.3

0"8

I
2,6
I

1.3

1.6

0.9

t.2

1.5

1.2

Dimensiunile sunt date in mrn.

Exemplu de notare a unui qurub M4 gi ltngimea I

grupa 5.8:
$urub M4x16 STAS 7517 grupa 5.8.

16 mm, executat din material din

202

Mecanisme gurub-piuli{5, indrumar de proiectare

ANEXA

31

'

$URUBURI CU CAP STRIAT (Extras din STAS 5302)

Forrna qi dimensiunile guruburilor cu cap striat sur,rt prezentate in fig. 31.1 gi tabelele
3r.1" 31.2.
Tabelul'31.1

Filet
{d)

M4

M5

M6

M8

I
10

t2
13

fx450

T6
18

20

(22\
25

(28)
30

/32\
35

Dimensiunile sunt date in mm.

Fig. 31.1

Tabelul31.2
Filet (d)
M4
M5
M6
M8. M8xl

dr

T6

3.5
4

20
24
30
36
Ml0" Ml0x1.25
Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu

l:25

a
J

l0

de notare a unui gurub cu cap striat, cu filet M5,

mm gi caracteristici mecanice conform grupei 8"8:

$urub M5x25 STAS 5302 grupa 8.8.

cu

Ml0

Anexe

203

ANEXA 32
$URUBURI CU CAP STRIAT $I GULER (Extras din STAS 5303)
Forma gi dimensiunile qur'uburilor cu cap striat gi guler sunt prezentate io fig. 32.1
tabelele

gi

32.I,32.2.
Tabelul32.l

fx{go f;45o

Fis.32.r
Tabelul32.2
Filet (d)
M4
M5
M6
M8. M8x1

D
t6

Dr

3"5

l1

t4
t6

20
10
24
l2
30
t6
20
Ml0. Ml0xI.25
36
Dimensiunile sunt date in m m

kr

20

Exemplu de notare a unui gwub cu cap striat $i guler, cu filet M5, cu lungimea
l:20 mm;i caracteristicile mecanice conform grupei 8.8:
$urub M5x20 STAS 5303 grupa 8.8.

Mecanism e purub-piu

204

ftn. ind ru mar de proiectare

ANEXA

33

GAURI DE TRECERE PENTRU ORGANE DE ASAMBLARE FILETATN

(Extras din STAS 3336)

Forma gi dimensiunile gburilor de trecere pentru organe de asamblare filetate sunt

prezentate in fig. 33.1 pi tabelele 33.1.

Fig.33"1

Tabelul33.1
Diametrul nominal
al gurubului
d

dl,

largi
3.6
4.2
4,8

3.5

3,2
2,7

4,3

4,5

4,8

5,3

6
8

6,4
7,4
8,4

10

10,5

12

13,5

14,5

T4

13.0
15,0

15.5

16.5

16

17,0

r7.5

18,0

strdnsd

Diametrul eiurii de trecere

Execulie:
miilocie
3.4

Dimensiunile sur,rt date in mm.

3,9

4,5
5,0

{?

J)J

5.8

6,6
7,6
9,0
I 1,0

7.4
8,0
10,0

12,0

Anexe

ANEXA 34

LOCA$URr $r LAMAJE PENTRU ORGANE DE ASAMBLARE FILETATE

(Extras din STAS rrs74)
Forma qi dimensiunile locaqurilor gi lamajelor pentru organe de asamblare filetate sunt
prezentate in fig. 34.1 gi tabelul34.l

Fig.34.1
Tabelul34.1
Diametrul nominal al
filetului surubului d
a
J

dz

tr

t2

dr

3.2...3-6
3,7...4,2

3.5
4

6.5
8

2.4
2,9
3.2

4.6

4.3. ..4"8

l0

5.7

l1

4,7

6.8

15

5,3...5,8
6"4...7
8.4...10

Dimensiunile zunt date in mm.

206

Mecan isme

qu

rutr-piu lif 6. Ind ru mar de proiectare

ANEXA

$TIFT I'ILETAT CU CRESTATURA, CU CEP CILINDRIC (Extras

35

din

STAS N422\
Forma gi dimensiufile gtifturilor filetate cu crestiturd gi cep cilindric sunt prezentate in
fig. 35.1 qi tabelele 35.1,35.2.

Fig. 35.1
Tabelul35.1

M8

M6

M5

Fiiet
(d)

M10

l6
(1 8)

20

(22)
/.)
28

Dimensiunile sunt date in mm.

Tabelul35.2
Filet (d)
M5
M6
M8

Ml0

t
1,6
2

)\

d4

C:

dr

)5

1"5

3,5
4,5

a
J

3.5

a
J

t)

1"8

)\

1,6

2"2

55

n
0.8

Cr

1,2

J)J

Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui qti{l filetal cu autoblocare, cu crestdturd gi cu cep cilindric,
cu filet Ml0 gi lungimea 1:25 mm:
$tift cu autoblocare Ml0x25 STAS 10+:22.

Anexe

247

ANEXA 36

$TIFT FILETAT CU CRESTATUnA $I VARF TE$rT (Extras din STAS 4770)

Forma gi dimensiunile gtifturilor filetate cu crestbturd qi v6rf teqit srurt prezentate tn
fig. 36.1 $i tabelul 36.1.

Fig. 36.1

Tabelul36.1
Filet (d)
t nutx
rnm

n
c
I

M4

M5

M6

M8

Ml0

M12

2,05

2,35
2

2.9
2,5

3,6

r.75
0.6
I

4.25
3,75

1.2
1.8

4,95
4,45
2
2.5

t0
t2

:i

:.

.;''.

l6
2A

1-5

..1 .i,,:

0.8
r-2

'tl

.t't:,

rr.,

, ,,

'''''

3,1

(22\
25

;:

1.,,

1.6

2.2

M14

Ml6

5.1

5,95
5,65

')\

2.8

2.8
3.1

'-t*l

"" ttt'
-t.

,,,r

.=
t'

.,.,

,:

', ,r..;

' -1;

Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui qtift filetat cu crestdturd gi v6rf tegit, cu filet M8, cu
lungimea l:25 mm, cu caracteristici mecanice conform grupei 8.8:
$tift filetat M8x25 STAS 4710 grupa 8.8.

indrumar de oroiectare

Mecanisme Suru

ANEXA 37

$TIFT FILETAT

cu

CRESTATURA, CU CEP TRONCONIC (Extras din

STAS 10421)
prezentate
Forma qi dimensiunile gifturilor filetate cu crestiturd 9i cep tronconic sunt
in fig. 37.1 9i tabelele 37 .1,37 .2.

Fig. 37.1

Tabelul37.l
Filet (d)

M6

M8

Ml0

l2
16
(1

8)
20

Q2\
25

(28)

Tabelul37.2

Dimensiunile sunt date in mm.

tronconic, cu filet M10

Exemplu de notare a unui $ift filetat cu autoblocare' cu cep

lungimeal=25mm:

$tift cu autoblocare M10x25 STAS 10421'

Anexe

289
ANEX,A 38

$AIEE PLAT$ (Extras din STAS 520013)

Formagidimensiunile gaibelorplate sunt prezerrtare

infig.38.l qitabelul38.1.
Tabelul 38.1

l)iametrul
qurubuluil

dr

dz

6.4

l1

t.6

l5
l8

1,6

boltului

Fig. 38.1

8"4

10

10,5

I2

2A

i3
l5
l7
2l

24

25

T4

Exemplu de notare a unei qaibe plate

pentru un gurub NI20 sau boll cu diametrul
de 2A mm, executata din OL 34:
$aibn STAS 52fi813-20-Of, 34

16

1"6

20
24
28
34
39

)\

a
-f

Dimensiunile sunt date in mm.

ANHXA 39

$AIBA PRELUCRATA PENTRU BOLTURI (Extras din STAS 5974)

Forma gi dimensiunile gaibelor pentru bolluri sunt prezcntatc

in fig. 39. I

tabelul 39.1.
T'abelul39.1
dr

l0

0.8

6
8

t2
t6

1,5

8
10

10

20

12

25

l4

t2
t4

l6

16

LO

18

l8

20
22

20
22

Diametrul

boltului

Fig.39.1
F.remplu de notare a unei gaibe pentru
bolt 210, executat din OL37:
$aibdl0 STAS 5974,QL37 STAS 50012.

.){
1
J

28

n()

30
32
34

i)imensiunile sunt date in mm.

-)

gi

210

Mecanisme Surub-piu[,ti.

irirnr&

F*rtrre

ANEXA 40

$AIBE ELASTICE. $AIBE GRowER (Extrm & SR

Forma qi dimensiunile gaibelor elastice suat prereutab fo

Varianta R
cu capetele rlsfrdnte

Wez)
&!

40-

$1

tabelul 40. I .

Varianta N
cu capetele netede

Fig.40.1
Tabelul40.1
mm
^3

3.1

4-l

5.1
6.1

mn

nlax
3-4
4,4

5.6

,7

5"4

8"8
12.7

2,4
3.2
3.2
4

l6

6,5
8.5
8,1
8
10.7
10.2
10
Dimensiunile sunt date in mm.
6

d,

dr

Mdrimea

9.9

max
2,36
2-83
3.78
3,78
4.72
5.9

Exemplu de notare pentru o gaib6 Grower, forma R, pentru gurub M10:

$aibd SR 766612 - R10.

t,2
1-6

1.6

2
2.5

ANEXA 4I

$PLINT (Hxtras din STAS 1991)

Forqra qi dimetsiunile gplinturilor sunt prezentate in fig. 4l

Sr

tabelul 4 l . l

Fig.41.l
Tabelui 41.1

Dimensiunile zunt date inmm.

Exemplu de notare a unui gplint cu diametrul nominal egal c-u 3,2 mm 6i lungirnea
l:20 mm:
$plint 3,2t20 STAS 1991.

Mecanisme gurub.Piul

Indrumar de Proiectare
ANEXA 42

$TIFTURI CILINDRICE (Extras din STAS

1599)

tabelul 42'1
Forma qi dimensiunile $ifturilor cilindrice sunt prezentate in fig. 42.1$i
Forma A

Forma

Forma B

Muchiile

/'(/

Fig.42.1
Tabelul42.1

Exemplu de notare a unui qtift cilindric forma A, cu diametrul d

l:45 mm, din OLC 45 imbunitdfit:
$tift cilindric A 10x45 STA'S 1599/OLC 45'

10 mm, lungimea

ANEXA

43

$TIFTURI CONICE (Extras din STAS 3436)

Forma

Forma B

cx45o

cxl+5o

Fig.43.1

Tabelul43.l

Dimensiunile sunt date in rrrm

Exemplu de notae a tmui Sift conic. forma B, cu diametrul

l:30 mrn, din OLC 45 im*rma4h:
$tift conic B 10x30 STAS 3{36I OLC 45.

d: l0 mm qi lungimea

214

Mecanisme Su*rb-piulifi..indrumar de proiectare

ANEXA 44

BOLTURI FARA CAP (Extras din STAS 5756)

Forma gi dimensiunile bollurilor fhrd cap sunt prezentate in fig. 44.1 qi tabelul 44.1 '

fip

Tip

t')

Fig.44.1
Tabelul44.1
d
dt
I'
I

t"2

i.6

3.2

3.2

l0

8
.,

3-2
4.5

3.5

t2

18

70

22

T4

16

3,2

55

t6

l8

I'i''

2A

25

30

-' :;l ,,'

35

40
45
50
f)
60
65
70
80

-''
,.t_

l,_..,

,+

90
100

., i'

.,:

.
'

t'
,'

'.' '. , :'

t;,;,:

t,

:: .:

i:

,t

''

'',

,,.'

'''.',.'

'

"

'....: .'',....,

Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui bo{ ftra cap, cu gaur6 pentru $plint,

d: 10 mm $ cu lungime I = 40 mm, executat din OL 50.1 k:
Bolt B 10x40 STAS 5756/01 50.1 k

cu diametnil

2t5

Anexe

ANEXA 45

BOLTURI CU CAP MIC (Extras din STAS 575412)

Forma 9i dimensiunile bolEurilor cu cap mic sunt preTentate ln fig. 45.1 qi tabelul 45.1.

{f

iri

Forma A

gzuri

de sptin t )

Forma B
cu gaurl de gplinf)

3,2

$/<
c

-t

Fig.45.1
Tabeiul45.1
d

10

T2

14

t6

18

D
k

T2

I4

t1

t9

2l

23

1.5

a
J

dr

1,6

?1
" t-

3,2

lr

2.5

a
J

20
26

22
28

t+

6,5

6,5

24

)z
5

6,3
6.5

t4
1E

20
22
25
30
35

40
50
Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui hoit cu cap mic. forma

Iungimea l: 50 rurt. e\ecr"rr.Er ,iin OL 50:
Bol{ A 16x50 STAS 514[1OL fl].

A, cu diametrul d

16 mm, cu

lVlecanisme

furu
ANEXA 46

BOLTURI CU CAP (Extras din STAS

575411)

Forma gi dimensiunile bo[urilor crr cap sunt prezentate in frg. 46.1qi tabelul46.1.

Forma B

Forma

(firi purl

{cu gauri de gptint)

de 5ptint)

Fig.46.1

Tabelul46.l
d

t0

t2

74

16

18

D
k

10

I4

18

4
3.2
4.5

22
4
4
6

25
4.5

28

20
4
3.2

20
30

24
36
6
6.3

d,
I
I

1"6

3.2

3.5

22
33

L4
16

20

(22)
25

30
35

40
50

tr;

i;;

,.']

Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a rurui bo$, forma A, cu diametrul

l:40 mrn, executat din OL 50:
Bolt A 10x40 STAS 5754lLlOL 54.

d : 10 mm, cu lungim

?t7

Anexe

ANEXA 47

INELE DE SIGURANTA EXCENTRICE PENTRU ARBORI $I CANALELA

PENTRU ELE (Extras din STAS 584812)

Forma qi dimensiunile inelelor de siguranfd excentrice pentru arbori gi canalele pentru

ele sunt prezentate fu fig. 47.1 qi tabelul47.1.

d1

Fig.47.1

s9

$i ffi
Tabelul47.1
Canalul din arbore

Forla
axialS
KN

Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui inel de siguranfd excentric pentru arbore av6nd diametrul
dr - 16 mm gi grosimea g: I mm:
Inel de siguranfi 16x1 STAS 584812.

tndrumar de proiectare

Mecanisme gurub-

ANEXA 48

RULMENTI AXIALI CU BILE, CU SIMPLU EFECT (Exras din STAS 3921)

qi
Fonna gi dimensiunile rulmenlilor axiali cu bile, cu simplu efect, sunt date in fig. 48.1

tabelul48.l.

___-r._-

rut =d

Drut =d1
H rut =H

Fig.48.l
Tabelul48.1
d

dr

2A

35

10

35

2l

40
42
47
47
52
52
62
68
80
60
68

t4

40
42
47
47
52
52
62
68
80
60
68

22
26
27
32
32
37
37
37
37
42
42
47
47
52

25
30
35

40
45

50

ll

15
11

16
12
18

24
32

l3
19

65
73

20

65
73

7A

t4

7A

L4

Dr

drrrnio

29
32
35

38

40
43
45
51

55

62
52
57
57
62
62
67

<)

78
22
Dimensirrnile srrnt date ftr mrn
78

l--'----"

'. -

Du-o
26
28
32
34
37
39
42
46
48

Capacitatea de incdrcare

static6 Cou" kl'I

22,0
31.0
29,0

53

48

Simbol
rulment
51 104

5t204
51 105

41.5

51205

32,5
48"0
49,6
83,8
105,0
155,0
62,8
98,3

51 106

51206
51 107

51247
51307

5t407
51 108

53
56
58

105"0

75,4

51208
5l 109
51209
51110

6l

111,0

512r0

51

69,1

'.

d:

35 mrn, diarnetrul
Exemplu de notare al unui rulment axial avdnd diametrul interior
exterior D = 62rnrn qi eapacitateade ftrcdrcare staticd Chu 83,8 kN:
Rulment 51207 STAS 3921.