Ori de cte ori scriem sau vorbim, ncercnd s convingem, s explicm, s influenm, s

educm sau s ndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului de comunicare
urmrim ntotdeauna cteva scopuri principale: s fim receptai (auzii sau citii), s fim
nelei, s fim acceptai, s provocm o reacie (o schimbare de comportament sau
atitudine).
Atunci cnd nu reuim s atingem nici unul dintre aceste obiective, nseamn c ceva n
derularea comunicrii nu funcioneaz corespunztor, adic ceva a interferat n transmiterea
mesajelor. Orice interfereaz cu procesul de comunicare poart denumirea de barier n calea
comunicrii.

Barierele :
Diferenele de percepie reprezint modul n care noi privim lumea. Acest mod este
influenat de experienele noastre anterioare, astfel c persoane de diferite vrste,
naionaliti, culturi, educaie, ocupaie, sex, temperamente vor avea alte percepii i vor
interpreta situaiile n mod diferit.
Concluziile grbite intervin n situaiile n care vedem ceea ce dorim s vedem i auzim ceea
ce dorim s auzim, evitnd s recunoatem realitatea.
Stereotipiile reprezint situaiile n care tratm diferite persoane ca i cnd ar fi una singur
(ex: Dac am cunoscut un omer, i-am cunoscut pe toi).
Lipsa de cunoatere vom ntmpina ntotdeauna dificulti n a comunica cu cineva eficient
atunci cnd respectivul are o educaie diferit de a noastr sau ale crui cunotine n legtur
cu un anumit subiect de discuie sunt mult mai reduse.
Lipsa de interes una din cele mai mari bariere n calea comunicrii este lipsa de interes a
interlocutorului fa de mesajul emis. n astfel de situaii, se acioneaz cu abilitate pentru a 2
direciona mesajul astfel nct s corespund intereselor celui ce primete mesajul.
Personalitile celor doi factori, Emitorul i Receptorul, care intervin n procesul
comunicrii joac un rol extrem de important. Trebuie s ne adaptm propria persoan, s ne
controlm temperamentul i limbajul n funcie de personalitatea i de starea de spirit a
interlocutorului, aa nct mesajul s fie receptat n forma pe care noi am dorit s o
transmitem.
Cteva modaliti de ameliorare a barierelor de comunicare

s fim spontani n exprimarea opiniilor personale, s nu ne impunem punctul devedere.

s ascultm cu atenie, cci ascultatul activ este o modalitate de a asculta i a
rspunde, care duce la mbuntirea nelegerii reciproce i la depirea obstacolelor
n comunicare.
s evitm stereotipurile i prejudecile deoarece duc la opinii negative despre
ceilali,sunt cauze ce duc la discriminare i chiar la violen.
s utilizm mesaje care s ajute interlocutorul n gsirea de alternative, posibiliti
noide rezolvare a unei situaii
s nu criticm interlocutorul. Critica nu duce neaprat la schimbarea celeilalte persoane.
s inem cont de factorii sentimentali, s ncercm s convingem prin
argumentarelogic, fr a duce la frustrare, pentru a nu bloca comunicarea;
s nu dm dovad de superioritate pentru c aceasta determin formarea unei
relaiidefectuoase de comunicare.
s citim limbajul corpului, concentrndu-ne atenia pe factorii cheie: expresia
feei,tonul, inuta corpului sau gesturile.

Scenariu: Directorul general si angajatiiIntr-o mare companie, in Consiliul Director s-a hotarat
aplicarea unei serii de proceduri care sa duca la o schimbare fundamentala in activitatea
angajatilor. Directorul general a sugerat ca daca schimbarea ar fi explicata angajatilor chiar
de catre membrii Comitetului Director, ei vor accepta mai usor si vor aa mai mare incredere in
principiile schimbarii propuse. Ca atare, chiar directorul general s-a dus in randul angajatilor
fiecarui departament pentru a explica transformarile care vor surni in timp scurt. El nu s-a
putut dezobisnui de limbajul pe care il folosea in mod curent si, desi a observat ca
interlocutorii sai aratau mai degraba nedumeriti, a continuat mesajul in aceleasi conditii
(abordand chiar un aer superior, deoarece a considerat ca limitatii" astia nu pot sa il
inteleaga!). Explicarea schimbarii a durat foane mult (cam cate trei ore la fiecare
departament) deoarece, vrand sa se faca bine inteles el Ie-a spus foarte multe lucruri. Cu
toate acestea, nu Ie-a explicat concepte de baza ale schimbarii, considerand ca acestea
sunt ..prea simple" si nu se poate ca ei sa nu le stie".
Dupa doua saptamani de la sedintele de informare s-a dodit practic ca oamenii nu
intelesesera multe lucruri care le-ar fi putut face tranzitia spre noile proceduri mai usoara.
ntrebare: Ce bariere de comunicare au aparut in exemplul oferit mai sus ?
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Scenariu: Directorul general si angajatiiIntr-o mare companie, in Consiliul Director s-a hotarat
aplicarea unei serii de proceduri care sa duca la o schimbare fundamentala in activitatea
angajatilor. Directorul general a sugerat ca daca schimbarea ar fi explicata angajatilor chiar
de catre membrii Comitetului Director, ei vor accepta mai usor si vor aa mai mare incredere in
principiile schimbarii propuse. Ca atare, chiar directorul general s-a dus in randul angajatilor
fiecarui departament pentru a explica transformarile care vor surni in timp scurt. El nu s-a
putut dezobisnui de limbajul pe care il folosea in mod curent si, desi a observat ca
interlocutorii sai aratau mai degraba nedumeriti, a continuat mesajul in aceleasi conditii
(abordand chiar un aer superior, deoarece a considerat ca limitatii" astia nu pot sa il
inteleaga!). Explicarea schimbarii a durat foane mult (cam cate trei ore la fiecare
departament) deoarece, vrand sa se faca bine inteles el Ie-a spus foarte multe lucruri. Cu
toate acestea, nu Ie-a explicat concepte de baza ale schimbarii, considerand ca acestea
sunt ..prea simple" si nu se poate ca ei sa nu le stie".
Dupa doua saptamani de la sedintele de informare s-a dodit practic ca oamenii nu
intelesesera multe lucruri care le-ar fi putut face tranzitia spre noile proceduri mai usoara.
nsrcinare: Cum putea transforma directorul general barierele in elemente de eficienta ?
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Scenariu: Directorul general si angajatiiIntr-o mare companie, in Consiliul Director s-a hotarat
aplicarea unei serii de proceduri care sa duca la o schimbare fundamentala in activitatea
angajatilor. Directorul general a sugerat ca daca schimbarea ar fi explicata angajatilor chiar
de catre membrii Comitetului Director, ei vor accepta mai usor si vor aa mai mare incredere in
principiile schimbarii propuse. Ca atare, chiar directorul general s-a dus in randul angajatilor
fiecarui departament pentru a explica transformarile care vor surni in timp scurt. El nu s-a
putut dezobisnui de limbajul pe care il folosea in mod curent si, desi a observat ca
interlocutorii sai aratau mai degraba nedumeriti, a continuat mesajul in aceleasi conditii
(abordand chiar un aer superior, deoarece a considerat ca limitatii" astia nu pot sa il
inteleaga!). Explicarea schimbarii a durat foane mult (cam cate trei ore la fiecare
departament) deoarece, vrand sa se faca bine inteles el Ie-a spus foarte multe lucruri. Cu

toate acestea, nu Ie-a explicat concepte de baza ale schimbarii, considerand ca acestea
sunt ..prea simple" si nu se poate ca ei sa nu le stie".
Dupa doua saptamani de la sedintele de informare s-a dodit practic ca oamenii nu
intelesesera multe lucruri care le-ar fi putut face tranzitia spre noile proceduri mai usoara.
ntrebare: Ce alte bariere ar fi putut sa apara n situaia dat?
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Sarcina: Alctuii o istorioar n care s includei barierele de comunicare. Ceilali vor

trebui s ghiceasc ce barier ai folosit.
Diferenele de percepie reprezint modul n care noi privim lumea. Acest mod este
influenat de experienele noastre anterioare, astfel c persoane de diferite vrste,
naionaliti, culturi, educaie, ocupaie, sex, temperamente vor avea alte percepii i
vor interpreta situaiile n mod diferit.
Concluziile grbite intervin n situaiile n care vedem ceea ce dorim s vedem i
auzim ceea ce dorim s auzim, evitnd s recunoatem realitatea.

Sarcina: Alctuii o istorioar n care s includei barierele de comunicare. Ceilali vor

trebui s ghiceasc ce barier ai folosit.
Stereotipiile reprezint situaiile n care tratm diferite persoane ca i cnd ar fi una
singur (ex: Dac am cunoscut un omer, i-am cunoscut pe toi).
Lipsa de cunoatere vom ntmpina ntotdeauna dificulti n a comunica cu cineva
eficient atunci cnd respectivul are o educaie diferit de a noastr sau ale crui
cunotine n legtur cu un anumit subiect de discuie sunt mult mai reduse.

Sarcina: Alctuii o istorioar n care s includei barierele de comunicare. Ceilali vor

trebui s ghiceasc ce barier ai folosit.
Lipsa de interes una din cele mai mari bariere n calea comunicrii este lipsa de
interes a interlocutorului fa de mesajul emis. n astfel de situaii, se acioneaz cu
abilitate pentru a 2 direciona mesajul astfel nct s corespund intereselor celui ce
primete mesajul.
Personalitile celor doi factori, Emitorul i Receptorul, care intervin n procesul
comunicrii joac un rol extrem de important. Trebuie s ne adaptm propria
persoan, s ne controlm temperamentul i limbajul n funcie de personalitatea i
de starea de spirit a interlocutorului, aa nct mesajul s fie receptat n forma pe care
noi am dorit s o transmitem.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Sarcina: Ce trebuie s fac receptorul pentru nlturarea barierelor n comunicare?

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Sarcina: Ce trebuie s fac emitorul pentru nlturarea barierelor n comunicare?