PROIECT COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTARII CONSTRUCTIILOR Indicativ CR 0 - 2012Cuprins 1, ELEMENTE GENERALE... 4 LL DoMENIU DE APLICARE 4 12 roreze. 4 1.3 DEFINI St TERMENI DE SPECIALITATE 4 1.31] Termeni pentru proiectare 4 1.3.2 Termeni pentru acini 3 1.3.3 Termeni pentru proprititile/rezistenjele materialelor 7 1.3.4 Termeni pentru geometria structuri 7 14 SeBoLuRL 7 LS DoCUMENTE DE REFERIN! \. 9 2. REGULI/CERINTE DE BAZA.. 2.1 REGULUCERINJE DEBAZ\, 10 2.2 MANAGEMENTUL SIGURANTEL 10 2.3 DURATA DE VIAy \ PROIECTAT A STRUCTURICONSTRUCTIEL 10 24 DURABILITATEA STRUCTURWCONSTRUCTIEL u 2.5 MANAGEMENTUL CALIT( I n 3. PRINCIPLILE PROIECTARII LA STARI LIMITA. 23.1 ELEMENTE GENERALE. u 3.2 SITUATIIDE PROIECTARE. un 3.3 STARI LIM ULTIME. RD 3.4 ST ARILIMIT\ DESERVICIU 2 3.5 PROIECTAREA LA STARILIMIT B 4. VARIABILE DE BAZA. 4.1 ACHIUNL B 4.11 Clasficarea acjiunilor B 4.1.2 Valori caracterstce ale aiunilor B 4.13 Alte valorireprezentative ale acjiunilor variabile 4 4.1-4 Reprezentares acjiunilor pentru structurile sensibile la oboseaks 1s 4.1.5 Reprezentarea acriunilor dinamice. Is 4.1.6 Aefiuni geotehnice. 1s 4.1.7 Influenja mediului 15 4.2 PROPRIET\JILEIREZISTEN[ELE MATERIALELOR 1s 4.3 GEOMETRIA STRUCTURI 16 5. MODELAREA STRUCTURALA, 6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENTILOR PARTIALI DE SIGURANT, 6.1 ELEMENTE GENERALE. a 6.2 Lier sR fa 6.3 VALORIDE PROIECTARE fy 6.3.1 Valori de proicctare ale acyiunilor a 6.3.2 Valori de proicctare ale efectelor actiunilor 18 6.3.3 Valori de proicctare ale proprietiilorirezistenielor materialelor 18 6.3.4 Valori de proiectare pentra rezistenjele elementelor structurale 18 6.3.5 Valori de proiectare pentru datele geometrice wv 644 STARI LIMIT ULTIME. 19 6.4.1 Elemente generale. 19 6.4.2 Verificarea rezstenjel structrti sa eckilibrului static 20 6.43 Combinarea sau gruparea (efetelor) aeyiunilor. 20 6.44 Coeficieni partial de siguran pentru aciunisicombinareaefectlor aetinilor 2 6.4.5 Coeficiem partiali de siguran pentru materiale 2 (68 STARILIMITA DE SERVICIU 2 6.5.1 Verifciri 2 6.3.2 Criteri de servicin 2 6.5.3 Combinarea (efectelor)acyiunilor 26.5.4 Coeficiem partiali (de siguran3) pentru materiale 2 7. COMBINAREA EFECTELOR ACTIUNILOR PENTRU PROIECTAREA CLADIRILOR $1 STRUCTURILOR. 7.1 COMBINAREA (EFECTELOR) ACIIUNILOR, 7.11 Elemente generale 7.2'ST RI LIMIT ULTIME 7.211 Valori de proiectare ale (efectelor) aciunilor pentru situayile de proiectare persistent tran 7.2.2 Valori de proiectare ale (efecelor) acjiunilor pentru situayile de proiectare accidentale 5 seismice 25 7.3 STARILIMIT \ DE SERVICIU 26 7.3.1 Coeficieniparyiali de sigurany. pentru acjuni 26 7.3.2 Criterii de serviciu 27 ANEXA AI. CLASIFICAREA CLADIRILOR $I STRUCTURILOR IN CLASE DE IMPORTANTA- EXPUNERE. ANEXA A2 (inforn DE CONSTRUCTHL. A2.1 CLASE DE CONSECINTE 30 ANEXA A3 (informativa). BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE SIGURANTAS PROIECTAREA CU COEFICIENTI PARTIALI DE SIGURANTA, 3.1 Scop. 31 ‘A3.2 METODE DE EVALUARE A SIGURANTEL 31 ‘A3.3 COEFICIEN/1 PAR[IALIDESIGURAN| } 31 ‘A3.4 FACTORIL DE COMBINARE/GRUPARE A (EFECTELOR) ACHIUNILOR 32 PROIECTARE ASISTATA DE INCERCARI ANEXA Ad (informativa1. ELEMENTE GENERALE 1.1 Domeniu de aplicare Codul cuprinde principii, reguli de aplicare si date de baza armonizate cu standardul SR EN 1990, necesare pentru proiectarea si verificarea clidirilor, structurilor, elementelor structurale si ale tuturor elementelor de construcfii, instalatii, echipamente gi mobilier pentru care exist’ Ceringe normative de rezistenta, stabilitate gi durabilitate Codul se aplica pentru proiectarea si verificarea cladirilor si constructiilor ingineresti noi sau a celor existente, in vederea reabilitgrii sau schimbarii functiunii acestora. Prevederile codului nu se aplicd la proiectarea centralelor nuclearo-electrice, barajelor si podurilor. Prevederile codului se adreseaza investitorilor, proiectanjilor, executantilor de luerari, precum si organismelor de verificare si control (verificarea si/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul si/sau expertizarea lucrarilor, dupa caz) 1.2 Ipoteze Ipotezele generale care stau la baza prevederilor codului sunt: - alegerea sistemului structural si proiectarea structurii sunt ficute de personal calificat si cu experienta, = executia lucrarilor este efectuata de personal avind experienta si cunostinele corespunzitoare; - materialele de constructie si produsele utilizate respecta specificatiile de material si produs conform legislatiei in vigoare; = structura este adecvat intrejinuta in exploatare; - structura este utilizata in acord eu ipotezele din proiectare. 1.3 Definifi $i termeni de specialitate 1.3.1 Termeni pentru proiectare - Criterii de proiectare: formuleti cantitative care descriu conditiile ce trebuie indeplinite in diferite stari limita, = Situayii de proiectare: set de conditii fizice reprezentind situafile reale ce au loc intr-un interval de timp considerat, pentru care proiectarea asigura ca starile limita relevante nu sunt depasite; = Situarie tranzitorie de proiectare: situatie de proiectare care este relevant pe 0 durata de timp mai scurt deeat durata de viata proiectata si care are o probabilitate mare de a se produce; - Situatie persistenti: de proiectare: sivualie de proiectare ce este relevant pe un interval de timp de acelasi ordin cu durata vietii structurii (conditia normala de proiectare); - Situatie accidemtaki de proiectare: situatie ce implied conditii de expunere exceptionaliia structurii la foc, explozii, impact, cedare local; - Situarie de proiectare seismieci: situajie de proiectare exceptional cand structura este expusa unui eveniment seismic; - Proiectare la incendiu: situajie de proiectare a performantei necesare in caz de incendiu;- Durata de viatd proiectati: durata de timp considerat’ pentru care structura sau parte a acesteia trebuie utilizati fra reparafii majore in condifii normale de intre{inere/mentenant: - Hazard: wn eveniment neuzual si sever provenind din mediul natural, o rezistenta insuficienta sau abateri dimensionale excesive; = Stare limit: stare dincolo de care structura nu mai indeplineste criteriile de proiectare; = Stare limite ultimei: stare asociat cu ruperea elementelor structurale gi alte forme de cedare structuralg care pot pune in pericol siguranja viefii oamenilor, = Stare limit de serviciu: stare dincolo de care cerinfele de serviciu specificate pentru structurd gi elementele sale structurale nu mai sunt indeplinite. In cazul in care consecingele actiunilor ce au provocat depasirea cerinjelor de serviciu rman gi dupa ce actiunile respective au fost indepzrtate, starea limita de serviciu este denumita ireversibilg: in caz contrar este denumita stare limita de serviciu reversibila, - Variabilts de bazci: variabila reprezentind marimi fizice ce caracterizeaza actiunile, geomettia gi proprietatile materialelor, inclusiv proprietajile terenului - Valoare nominal: valoate stabilita pe baze nestatistice; - Reparatie: refacerea sau innoirea oricarei parti degradate sau avariate a constructiei cu scopul de a objine acelasi nivel de rezistenta, rigiditate si/sau ductilitate, cu cel anterior degradari; - Consolidare: refacerea sau innoirea oricérei parti a constructiei (a unor elemente sau. ansamblu de elemente) in scopul objinerii unei capacitaji structurale sporite, de exemplu, capacitate de rezistent’ superioar’, rigiditate mai mare, ductilitate ridicata. 1.3.2 Termeni pentru actiuni 13.2.1 Actiuni (F) Actiunile asupra construc fiilor se pot exprima prin: a) Fore/inearcar aplicate asupra structurii (actiuni directe); b) Acceleratii provocate de cutremure sau alte surse (actiuni indirecte); ©) Deformatii impuse cauzate de variatii de temperatura, umiditate, tas sau provocate de cutremure (ac{iuni indirecte). i diferentiate 1.3.2.2 feet al actiunii (E) Efectul actiunii/actiunilor pe structura se poate exprima in termeni de efort sectional si/sau fort unitar in elementele structurale, precum si in termeni de deplasare gi/sau rotire pentru elementele structurale gi structurg in ansamblu. 1.3.2.3 Actiune permanent’ (@) Actiune pentru care variajia in timp a parametrilor ce caracterizeaza actiunea este nul sau neglijabila 1.3.2.4 Actiune variabilt (Q) Acfiune pentru care variatia in timp a parametrilor ce caracterizeaz actiunea nu este nici monotona nici neglijabila.1.3.2.5 Actiune accidentalai (4) Actiune de duratit scurtti dar de intensitate semnificativa, pentru care existti o probabilitate redusaide a se exercita asupra structurii in timpul duratei sale de viata proiectate. De exemplu, impactul si impulsul sunt actiuni accidentale, iar zapada si vantul sunt actiuni variable, 1.3.26 Actiune seismicg (Ae) Acfiune asupra structurii datoratai migc’rii terenului provocati de cutremure, 13.2.7 Aefiune geotehnica Actiune transmisg structurii de cgtre teren, umplutura de pamdnt gi apa subterang. 1.3.28 Acfiune fix’ si actiune liberi Acfiunea fixa are distributia gi pozitia fixe pe structura. Actiunea liberi poate avea diverse distributi si pozitii pe structura. 13.2.9 Actiune statics Actiune ce nu provoaed forte de inerfie pe structura si in elementele sale componente. 1.3.2.10 Actiune dinamica Actiune care provoacai forte de inertie semnificative pe structura si in elementele sale componente. 13.2.11 Actiunea evasistaticg Actiune dinamiciireprezentati printr-o actiune static’ echivalenta. 1.3.2.12 Valoare caracteristic’ a unei acfiuni (Fi) Valoarea caracteristicd a unei actiuni (F,) reprezinta principala valoare reprezentativita ac{iunii Valoarea caracteristicd a unei actiuni corespunde unei probabilititi mici de depyisire a actiunii in sensul defavorabil pentru siguranta structurii in timpul unui interval de timp de referint Valoarea caracterist se determing ca fractil al repartifiei statistice a actiunii 1.3.2.13 Valoare de proiectare a unei actiuni (Fa) Valoare objinut prin multiplicarea valorii caracteristice, Fi cu un coeficient partial de sigurantd, 7+ ce ia in consideratie incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguranfei structurale, ce caracterizeaza actiunea. 1.3.2.14 Valoare evasipermanenta a unei actiuni variabile (20) Valoare determinata, astfel inedt durata total in care aceasta este depasita reprezinta un procent ridicat din durata de viata proiectata a structuri. Valoare exprimata ca o fractiune din valoarea caracteristica a actiunii uti izind factorul yas < 1 1.3.2.15 Valoarea freeventa a unei aciiuni variabile (iQ) Valoare determinata in mod ideal pe baze statistice astfel incat pe durata de via(a a structurii aceasta valoare se intalneste frecvent; se exprima ca o fractiune din valoarea caracteristica a actiunii utilizénd factorul ys: <11.3.2.16 Valoarea de combinare/grupare a unei actiuni variabile (yoQk) Valoare determinata in mod ideal pe baze statistice, astfel ineat probabilitatea de depasire a efectelor provocate de combinatia (gruparea) de incarcziri din care face parte este aproximativ aceeagi cu probabilitatea de depiisire a valorii sale caracteristice; se exprimi ca o fractiune din valoarea caracteristica a actiunii utilizénd factorul yo = 1 1.3.3 Termeni pentru proprietitile/rezistentele materialelor 1.3.3.1 Valoare caracteristicdia unei proprietali mecanice/rezistente (Xi sau Ri) Valoarea caracteristica a unei proprietiti mecanice/rezistenfe a materialului structural corespunde unei probabilitaji mici de nedepasire a valorii proprietatit mecanice/rezistente. Valoarea caracteristical se determina ca fractil inferior al repartitiei statistice a proprietati mecanice/rezistentei materialului. in lipsa datelor statistice poate fi folosita ca valoare caracteri determinist sau indicata in documente specifice. ica 0 valoare nominal stabilita 1.3.3.2 Valoare de proiectare a unei proprietaji mecanice/rezistente (Xy sau Ry) Valoarea de proiectare a unei proprietiti mecanice/rezistente este obfinut prin impartirea valorii caracteristice, X; sau Ri la un coeficient partial de siguranta, ya sau py ce ia in considerare incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguran{ei structurale 1.3.3.3. Valoare nominal Xagn Sa Room) Valoarea nominala este valoarea din documente specifice de material sau de produs utilizata in lipsa datelor statistic. 1.3.4 Termeni pentru geometria structurii 1.3.4.1 Valoare caracteristica a unei proprietati geometrice (ax) Valoarea caracteris specificate in proiect. 41a unei proprietati geometrice (a) corespunde, de obicei, dimensiunilor 1.3.4.2 Valoare de proiectare a unei proprietiti geometrice (ay) Valoarea de proiectare a unei proprietati geometrice este egala, in general, cu valoarea nominal 1.4 Simboluri Litere latine majuscule A Actiune accidental Aa Valoare de proiectare a actiunii accidentale Ana Valoare de proiectare a actiunii seismice Anz Valoare caracteristica a actiunii seismice Cs Valoarea limita a unui criteriu de serviciu specificat E— Bfect al aciiunii Ey Valoare de proiectare a efectului acfiunilor jaa Valoare de proiectare a efectului actiunilor cu efect defavorabil asupra stabiliiti structurale jg Valoare de proiectare a efectului acjiunilor cu efect favorabil asupra stabilitaii structuraleActiune Valoare de proiectare a unei acfiuni Valoare caracteristica a unei actiuni Valoare reprezentativa a unei actiuni Actiunea permanent Valoare de proiectare a actiunii permanente Valoare inferioara de calcul a actiunii permanente Valoare superioara de calcul a actiunii permanente Valoare caracteristica a actiunii permanente Valoare caracteristic’a actiunii permanente j Gisup! Guyiar Valoare caracteristica superioardinferioar’ a actiunii permanente j P Py BR Pay Q Ou oO. Ou Ou R Ra Re x Xa X Valoare reprezentativa a actiunii precomprimarit Valoare de proiectare a actiunii precomprimarii Valoare caracteristica a actiunii precomprimarii Valoare medie a actiunii precomprimare Actiune variabila Valoare de proiectare a unei actiuni variabile Valoare caracteristic’ia unei actiuni variabile Valoare caracteristic’ a prineipalei actiuni variabile, 1 Valoare caracteristica a unei actiuni variabile asociate, i Rezistenla Valoare de proiectare a unei rezistenje Valoare caracteristica a unei rezistene Proprietate a materialului Valoare de proiectare a unei proprietati a materialului Valoare caracteristica a unei proprietati a materialului Litere latine mici a a Valoare de proiectare a unei proprietati geometrice Valoare caracteristica a unei proprietati geometrice Valoare nominal:ia unei proprietaiti geometrice Litere grecesti majuscule 7 Abaterile, erorile nefavorabile fata de valorile nominale si efectul cumulativ al producerii simultane a mai multor abateri geometrice Litere grecesti mici ” i Coeficient partial de siguranta Coeficient partial de siguranta pentru actiuni, ce tine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare ale valorii actiunii de la valoarea sa caracteristica Coeficient partial de siguran{a pentru actiuni, care tine seama de incertitudinile ‘modelului si de variajiile dimensionale Coeficient partial de siguran{a pentru actiuni permanente, ce fine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile ale valorilor actiunii de la valorile reprezentative Coeficient partial pentru actiuni permanente, ce tine seama de incertitudinile modelari actiunii si de variajiile dimensionale Coeficient partial pentru actiunea permanentaij 36isup/ }6,0 Coeficienti partiali de siguran{a pentru actiunea permanent’ j # Factor de important gi expunere a constructiei pentru actiunile din cutremurHho Us fm im sp 704 tka isa 2 yo "A We Factor de important si expunere a constructiei pentru actiunile din vant Factor de importan(a gi expunere a construcfiei pentru actiunile din zapada Coeficientul partial de siguranta pentru rezisten{a materialului ce tine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare ale rezistenjei materialului de la valoarea sa caracteristica; Coeficient partial de siguranta pentru o proprietate de material, ce {ine seama de incertitudinile modelului si de variatiile dimensionale Coeficient partial de siguranta pentru actiuni de precomprimare Coeficient partial de siguran{3 pentru actiuni variabile, ce {ine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile ale valorilor actiunii de la valorile sale reprezentative Coeficient partial de siguranja pentru actiuni variabile, ce {ine seama de incertitudinile ‘modelului si de variafii dimensionale Coeficient partial de siguranta pentru actiunea variabila i (i= 1,2...) Coeficient partial de sigurania ce evalueaza incertitudinea modelului de calcul al rezistentei Coeficient panial de sigurania ce evalueaza incertitudinile privind modelul de calcul al efectului in sectiune al actiunii Fa i, in unele cazuri, in modelarea actiunii Valoarea medie a factorului de conversie ce {ine cont de efectele de volum, scara, de umiditate, temperaturd, timp si de alfi parametri asupra rezisten{ei materialului testat; Factor pentru valoarea de grupare a unei actiuni variabile Factor pentru valoarea freeventiia unei actiuni variabile Factor pentru valoarea cvasipermanenta a unei actiuni variabile, 1.5 Documente de referinta (1) Urmatoarele referinfe normative confin prevederi care, prin trimiteri Ricute in prezentul text, constituie prevederi ale acestui cod: Nr. | Acte legistative Publicagia Crt. T. | P100-1:2006 "Cod de (Ordinul ministrului transporturilor, construc{iilor $1 proiectare seismica. Partea 1. | turismului nr. 1711/2006 publicat in Monitorul Prevederi de proiectare pentru | Oficial al Romaniei, partea I nr. 803 si 803 bis din 25 cladiri” septembrie 2006 2_[NPI222010 __“Normativ | Ordinul ministrulut transporturilor, construchilor si privind determinarea valorilor | turismului nr. 2690/ 2010 publicat in Monitorul caracteristice si de calcul ale al Romaniei, partea I nr. 158 bis din 4 martie parametrilor geotehnici” Nr. ] Standarde Denumire Crt. 1. [SREN 1990: 2004 Burocod 0; Bazele proiectari structurilor. 2._| SREN 1990:2004/NA: 2006 | Eurocod 0: Bazele proiectarit structurilor. Anextt nationala, 3. | SREN 1991-1-2:2004 Eurocod I. Ac{iuni asupra structurilor. Acfiunt generale, Actiuni asupra structurilor expuse la foc. 4 |SREN 1991-1-2NA Eurocod I. Acjiuni asupra structarilor. Acjiunt generale, Actiuni asupra structurilor expuse la foc. Anexa nafionala,2. REGULI/CERINTE DE BAZA 2.1 Regull/cerinte de baza 2.1.1 Structurile vor fi proiectate si executate cu un grad de siguranta corespunzaitor si in mod ‘economic, astfel inedt in timpul duratei lor de viata proiectate sq preia toate actiunile din timpul executiei si exploatgeii constructiei si sa ramang functionale pentru scopul pentru care au fost proiectate. 2.1.2 Structurile vor fi proiectate si executate pentru a rezista gi la actiuni produse de incendii, explozii, impact gi consecinte ale erorilor umane, fora a fi degradate intr-o masura excesiva in raport cu exploatarea acestora. 2.1.3 Avarierea si degradarea potentiala a unei structuri trebuie evitate sau limitate prin: ~ climinarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expu - alegerea unui tip de structurd ce este putin vulnerabili la hazardurile considerate; - evitarea unor sisteme structurale ce pot ceda fara avertisment; = utilizarea unor sisteme structurale unde elementele structurale conlucreaza in preluarea actiunilor. 2.2 Managementul sigurantei 2.2.1 Nivelul de siguranja cerut pentru structurile proiectate in acord cu prezentul cod se poate realiza prin: 4) proiectarea structurilor conform reglementarilor tehnice in constructii in vigoare in Roménia, b) executie corespunzatoare si luare de masuri de management al calitaii luerarilor. 2.2.2 in functie de clasele de consecinte definite in anexa A2 pot fi adoptate nivele diferite de siguranta pentru rezistenfa structurala, 2.2.3 Alegerea nivelelor de siguranta pentru o structura va lua in considerare factori relevanti precum: - cauzele posibile si modul de evolutie a structurii spre o stare limita (ultima si/sau de serviciu); - _consecingele posibile ale cedgrii exprimate in termeni de rise de pierdere a vietii gi de pierderi economice potentiale; - reactia publicului fata de cedarea structuri; - _costul reducerii a riscului de cedare (a structurii), 2.2.4 Pot fi adoptate nivele diferite de siguranta prin considerarea structurii ca ansamblu si/sau prin considerarea separata a elementelor sale componente. 2.3 Durata de viata projectat a structurii/constructiel Durata de vial proiectath a structurii/constructiei trebuie specificata. Aceasta poate fi simplificat evaluat ca in Tabelul 2.1Tabelul 2.1 - Durate indicative de viata proiectat’ pentru structuri/eonstructit Categoria Durata de viata Exemple duratei viet proiectati a structurii/constructiei, in ani 3 = 100 [Cladiri monumentale sf structuri inginerestt limportante a 30-100 [Cladiri si alte structuri curente 3 15-30 [Construct agricole sau similare 2 10-25 [Parl de structura ce pot fi inlocuite T 10 [Structuri temporare mucturile saw puri ale Siructurlor ce pot fr dezmembrate pentru @ f refoloste au vor R Considerate ca emporare 2.4 Durabilitatea structurii/constructiei 24.1 In faza de proiectare se vor identifica conditiile de mediu gi se vor evalua influentele acestora asupra durabilitati si protectiei materialelor structuri 2.4.2 Gradul de degradare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercetarilor experimentale si/sau a experientei obfinute de la constructiile similare precedente, 2.5 Managementul calitati 2.5.1 in vederea realizirii unei structuri ce corespunde regulilor si ipotezelor considerate la proiectare trebuie luate mgsuri de management al calitaii lucrarilor privind definirea cerinjelor de siguran{a precum si masuri organizatorice si de control in stadiile de proiectare, executie gi funcjionare a elgdirii, 3. PRINCIPIILE PROIECTARII LA STARI LIMITA 3.1 Elemente generale 3.1.1 Trebuie facut dis inclia intre stile limits ultime si starile limita de serviciu. 3.1.2 Verificarea uneia dintre cele dowd categorii de stiri limit poate fi omisa daca exista suficiente informatii ce demonstreaza ci verificarea una dintre star este satisfacutg de verificarea celeilalte. 3.1.3 Stile limita sunt corelate cu situafile de proiectare (pet. 3.2) 3.1.4 Verificarea starilor limita care se refera la efecte dependente de timp trebuie asociata cu durata de viata proiectata a structurii. Se noteaza ca in general efectele dependente de timp sunt cumulative 3.2 Situatii de proiectare 3.2.1 Situatiile de proiectare vor fi selectate pe baza circumstanfelor in care structura este obligati sa-si indeplineascii functiunea.3.2.2 Situatiile de proiectare vor fi clasificate dup’ cum urmeazzi - Situalii de proiectare persistente sau normale, care se referdi la condiii de utilizare/functionare normal, - Situafii de proiectare tranzitorii, care se refera la condifii temporare aplicabile structurii, de exemplu in timpul executiei sau reparatiilor; - Situatii de proiectare accidentale, care se refera la condifii exceptionale la care este expusi structura (de exemplu foc, explozii, impact si consecintele degradarii locale); - Situafii de proiectare seismice, aplicabile structurilor expuse actiuni seismice. 3.2.3 Situafiile de proiectare selectate vor fi suficient de severe gi variate pentru a cuprinde toate conditiile care pot fi rational prevazute in timpul executiei si uilizarii constructiei 3.3 Stari limita ultime 3.3.1 Starile limita ce implica protectia viet clasificate ca star limit’ ultime. sunt oamenilor sia siguranjei structu 3.3.2 Starile limita ce implica protectia unor bunuri de patrimoniu sau de mare valoare trebuie deasemenea clasificate ca stati limita ultime. Asemenea cazuri sunt stabilite de catre client gi autoritatea relevanta, 3.3.3 Stirile limit anterioare cedsiii structurale care, pentru simplitate, sunt considerate in locul prabusirii propriu-zise, pot fi tratate ca stari limita ultime. 3.3.4 Daca sunt relevante pentru siguranfa structurii, vor fi verificate si urmatoarele s limita ultime: ~ pierderea echilibrului structurii sau al unei péirti a acesteia, considerate ca un corp rigid; - cedarea prin deformatii excesive, transformarea structurii sau a oricarei parti a acesteia intr-un mecanism, pierderea stabilitatii structurii sau a oriegrei parti a acesteia, incluzénd reazemele si fundaytile; ~ cedarea cauzatti de oboseala si de alte efecte dependente de timp. limita de serviciu 3.4.1 Starile limita ce iau in considerare (j) functionarea structurii sau a elementelor structurale in conditii normale de exploatare, (ii) confortul oamenilor/ocupantilor constructiei respectiv limitarea vibratilor, deplasarilor si deformatilor structurii gi (ii) estetica constructiei (deformafii mari si fisuri extinse) sunt clasificate ca stiri limita de serviciu. 3.4.2 Va fi ficut o distinetie intre stiri limita de serviciu reversibile i iteversibile. 3.4.3 Verificarea starilor limita de serviciu se va baza pe criterii privind urmgtoarele aspecte: a) deformatii ce afecteazit aspectul structurii, confortul utilizatorilor si functionarea construcfiei sau cauzeaz’i degradarea finisajelor si elementelor nestructurale; b) vibratii ce provoacs disconfortul ocupantilor sau care limiteazd functionarea efectiva a structurit si/sau a aparatelor, utilajelor si echipamentelor din cladire/structuray, ©) alte degradari ce afecteaza defavorabil aspectul, durabilitatea si functionalitatea cladirii/structurii3.5 Proiectarea la stari limit 3.5.1 Proiectarea la stiri limita trebuie sai se bazeze pe utilizarea unor modele de evaluare a actiunilor gi de calcul structural corespunzatoare starilor limita considerate. 3.5.2 Se va verifica nedepzisirea stiilor limita atunci cind sunt utilizate valorile relevante (pentru proiectare) ale actiunilor, proprietitilor materialelor si datelor geometrice. 3.5.3 Verificarile trebuie efectuate pentru toate situatiile de proiectare relevante si critice de combinare de inearcarilefecte ale incarcérilor. 3.5.4 Cerinfele de proiectare in raport cu starea limita pot fi indeplinite utilizand coeficientii de siguran{a parfiali specificati in Capitolul 6 si exemplificati in Capitolul 7. 3.5.5 La proiectare trebuie si se {ind seama si de posibilele abateri de la modul anticipat/preconizat de actiune al unor incgteari precum si de eventualele imperfectiuni geomettice ale constructiei. 3.5.6 Informativ, poate fi efectuata si o proiectare bazata pe metode probabilistice atunei cand se dispune de datele si modelele probabilistice necesare (vezi Anexele Al si A2). 4. VARIABILE DE BAZA 4.1 Actiuni 4.1.1 Clasificarea actiunilor 4.1.1.1 Actiunile pot fi clasifieate dupa variatia lor in timp astfel: ~ Acfiuni permanente (G), de exemplu actiuni directe precum greutatea proprie a constructiei, a echipamentelor fixate pe constructii si actiuni indirecte, de exemplu datorate contractiei betonului si tasarilor diferentiate; ~ Actiuni variabile (Q), de exemplu actiuni pe plangeele gi acoperisurile cladirilor, actiunea zipezii, actiunea vintului, impingerea piméntului, a fluidelor sia ‘materialelor pulverulente; ~ Actiuni accidentale (4), de exemplu actiuni din explozii, actiuni din impact; ~ Actiunea seismica (41). 4.1.1.2 Actiunile provocate de presiunea apei pot fi considerate fie permanente fie variabile, in funetie de variafia intensitati lor in timp. 4.1.1.3 Actiunile pot fi de asemenea clasificate - dupa origine, ca directe sau indirecte; ~ dupa variatia spatial, ca fixe sau libere; ~ dup’ natura si/sau dupai rispunsul structurii, ca statice sau dinamice. 4.1.2 Valori caracteristice ale actiunilor 4.1.2.1 Valoarea caracteris fi determinaty ~ pe baze probabilistice, printr-un fractil, de obicei superior (dar si inferior in unele cazuri) al reparttiei statistice a actiunii: ica, Fi a unei actiuni denumita si valoarea sa reprezentativa poate- pe baze deterministe, printr-o valoare nominala, utilizat{ in documentatia proiectuluit in lipsa datelor stat 4.1.2.2 Valoarea caracteristicg, a unei actiuni permanente, Gi va fi evaluata dupa cum urmeazz - daca variabilitatea lui G poate fi considerata redusa, se va utiliza o singura valoare Gy; - dac’ variabilitatea lui G nu poate fi considerati redusa, vor fi utilizate douai valori: © valoare supetioara, Gisup Si o valoare inferioara, Gia 4.1.2.3 Variabilitatea lui G poate fi neglijata daca G nu variaza semnificativ pe durata de viata proiectata a structurii si coeficientul su de variatie este mic (0,05* 0,1). In acest caz Gy va fi Iuat egal cu valoarea sa medic. 4.1.2.4 Daca variabilitatea statisticd a actiunii G nu poate fi neglijata (coeficientul de variatie al actiunii este peste 0,10) si/sau pentru structurile a caror siguranta este sensibila la variagia lui G, in proiectare vor fi utilizate acele valori ale lui G ce au un efect defavorabil asupra sigurantei. Acele valori pot fi dupii caz fie Guar ~ reprezentat de fractilul de 5% al repartitiei statistice a actiunii G, fie Gy — reprezentat de fractilul de 95% al repartitiei statistice a actiunii G. Reparttia statistica a lui G poate fi considerat normal. 4.1.2.5 Determinist, greutatea proprie a structurii poate fi reprezentata de o singura valoare caracteristic’i, valoare calculati pe baza dimensiunilor nominale si a greutatii specifice medii 4.1.2.6 Pretensionarea P, trebuie clasifieata ca 0 acfiune permanent cauzata de forte controlate si/sau de deformatii controlate impuse pe structura. Tipul de pretensionare trebuie diferentiat in functie de solutia tehnologica (de exemplu pretensionare prin toroane/tendoane, pretensionarea prin deformatii impuse reazemelor). Valorile caracteristice ale pretensionari, la un timp t, pot fi o valoare superioardi P.ap(t) gi 0 valoare inferioard P.iu(t). Pentru starile limit ultime va fi utilizata o valoare medie P(t) 4.1.2.7 Pentru actiunile variabile valoarea caracteristica Q, va corespunde: - fie unei valori superioare cu o probabilitate specificata de a nu fi depasi interval de timp precizat; - fie unei valori nominale, in cazurile unde reprezentarea statistics nu este cunoscuta, 4.1.2.8 in general, valoarea caracteristicd a actiunilor din vant si din zapada se defineste prin probabilitatea de nedepasire de 2% intr-un an, eeea ce corespunde unui interval mediu de recurenta de 50 de ani a unei valori mai mari decat valoarea caracteristicg, JMR=50 ani. in anumite cazuri valoarea caracteristicai a actiunilor climatice se poate defini si cu alte probabilitaji de nedepiisire intr-un an. 4.1.2.9 Pentru actiuni accidentale, valoarea de proiectare Ay trebuie specificata pentru fiecare proiect individual in parte. 4.1.2.10 Pentru actiuni seismice valoarea de proiectare Ary va fi determinata din valoarea caracteristiest Aru din codul P 100-1 Pentru proiecte individuale Ass poate fi specificata explicit si cu valori superioare celor din P100-1, in functie de intervalul mediu de recuren{a a unei valori mai mari decit Apa: de exemplu [MR = 475 ani, respectiv 10% probabilitate de depasire a valorii Aca in 50 ani. 4.1.3 Alte valori reprezentative ale actiunilor variabile 4.1.3.1 Alte valori reprezentative ale unei acfiuni variabile sunt “4a) Valoarea de combinare/grupare a unei actiuni reprezentata de produsul iyoQk, utilizat’r pentru verificari la stari limita ultime gi star limita de servieiu ireversibile; b) Valoarea freeventi, reprezentata de produsul yO, utilizata pentru verificari la start limita ultime ce implica actiuni variabile gi pentru verificari la stari limita de serviciu reversibile; ©) Valoarea evasipermanenti, reprezentatai de produsul 320k; utilizata pentru verificarea la stari limita ultime ce implica actiuni accidentale si pentru verificarea la stari limits de serviciu reversibile. Valorile cvasipermanente sunt utilizate si pentru calculul efectelor de lunga durata. 4.1.4 Reprezentarea actiunilor pentru structurile sensibile la obosealei 4.1.4.1 Structurile sensibile la obosealg trebuie asigurate prin considerarea efectelor aplicarii repetate a actiunilor specifice (ex. vibrali, vant ete) conform codurilor de specialitate, 4.1.5 Reprezentarea actiunilor dinamice 4.1.5.1 Modelele pentru actiuni dinamice includ efectele acceleratiei structurii provocate de actiunile dinamice, fie implicit, in acjiunea caracteristica, fie explicit, prin aplicarea unui factor dinamic la actiunea statica, 4.1.5.2 Actiunile dinamice sunt exprimate, simplificat, ca actiuni statice echivalente, si se evalueaza aplicdnd incarcarii statice coeficienti dinamici de amplificare. 4.1.5.3 Atunei cdnd actiunile dinamice produe un raspuns dinamic semnificativ al structurii (acceleratii mari), analiza structurii trebuie sa fie o analiza dinamica. 4.1.6 Actiuni geotehnice 4.1.6.1 Acfiunile geotehnice se evalueazi conform Normativului NP 122, privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale parametrilor geotehnici 4.1.7 Influenja mediului 4.1.7.1 in alegerea materialelor, a conceptiei structurii si pentru proiectarea de detaliu trebuie consideratd influenta factorilor de mediu ce pot afecta durabilitatea structurii 4.1.7.2 Acolo unde este posibil, efectele mediului vor fi evaluate cantitativ 4.2 Proprietafile/rezistentele materialelor 42.1 Proprietatile/rezistentele materialelor, inclusiv ale terenului de fundare, vor fi reprezentate de valori caracteristice. 4.2.2 Pentru verificarile la stiri limita sensibile la variabilitatea proprietitilor/rezistentelor materialelor vor fi considerate valori caracteristice inferioare si superioare. 4.2.3 Dacd valoarea inferioara a proprietajilor/rezistentelor unui material este nefavorabila pentru siguranja structurii, valoarea caracteristica va fi definita ca fiind valoarea fractilului de 5% al repartiiei statistice Daca valoarea superioara a proprietajilor/rezistentelor unui material este nefavorabila pentru siguranta structurii, valoarea caracteristica va fi definita ca fiind valoarea fractilului de 95% al repartitici statistic.4.2.4 Valorile proprietitilorirezistenjelor materialelor vor fi determinate din teste standard efectuate conform codurilor de specialitate si consultind datele informative din Anexa A3 4.2.5 Daca datele statistice disponibile sunt insuficiente pentru a determina valorile caracteristice ale proprietatilor/tezisten{elor materialelor si produselor, valorile nominale vor fi adoptate ca valori caracteristice. 4.2.6 in cazurile in care este necesard o estimare superioard a rezisten{ei vor fi folosite acoperitor valorile medii ale proprietatilor/rezisten{elor materialelor. 4.2.7 Parametrii ce descriu rigiditatea structurii (modulul de elasticitate, coefi curgere lent) gi coeficientii de dilatare termica vor fi reprezentali de valori medi ientii de 4.3 Geometria structurii 4.3.1 Datele geometrice vor fi reprezentate de valorile specificate in proiect. 4.3.2 Dimensiunile specificate in proiect pot fi considerate ca valori caracteristice ale dimensiunilor. 4.3.3 Daca distributia statistica a marimilor geometrice este cunoscuti, valorile caracteristice pot fi reprezentate prin fractili ai distributiei statistice. 4.3.4 Toleranfele pentru elementele ce se conecteaza trebuie sa fie reciproc compatibile. 5. MODELAREA STRUCTURALA 5.1 Modelele structurale trebuie alese astfel incdt si permit evaluarea comportgrii structurii cu un nivel de rigurozitate acceptabil. Modelele structurale trebuie sa fie cele corespunzitoare starilor limita considerate. 5.2 Modelul structural ce trebuie folosit pentru determinarea efectelor actiunilor dinamice va fi ales ludnd in considerare toate elementele structurale importante, masele acestora, caracteristicile lor de rezisten{a, rigiditate si amortizare precum si elementele nestructurale relevante pentru comportarea dinamic’ a structurii (cu proprietatile respective). 5.3 Atunci cand actiunile dinamice sunt considerate ca actionind evasistatic, efectele dinamice pot fi considerate fie, uzual, prin aplicarea de coeficienti echivalenti de amplificare dinamicg la valorile actiunii statice, fie prin includerea lor in valorile statice. 5.4 Pentru structuri cu geometrie regulata gi distribufie regulata a rigiditatii si maselor, daca numai modul fundamental este relevant pentru raspunsul structurii, analiza modala explicita poate fi inlocuita de o analiza cu actiuni statice echivalente. 5.5 Actiunile dinamice pot fi exprimate nu numai in domeniul timp, ci si in domeniul frecventa, iar rispunsul structurii la aceste actiuni va fi determinat, in consecinta, prin metodele dinamicii stochastice. 5.6 Cand actiunile dinamice produc vibratii cu amplitudini si freevente ce pot depasi cerinele de exploatare, se va efectua gi verificarea la starea limit de serviciu a constructiei5.7 Analiza de proiectare structuralii la incendiu trebuie sii se bazeze pe scenarii de incendiu (vezi SR EN 1991-1-2 si SR EN 1991-1-2/NA). 5.8 indeplinirea cerin{elor structurii expuse la foc va fi verificata fie prin analiza globala, analiza sub-ansamblelor sau analiza elementelor, fie prin folosirea rezultatelor incercirilor. 5.9 Modelele de comportare fizicg a elementelor structurale la temperaturi ridicate trebuie sa. fie neliniare. 6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENTILOR PARTIAL! DE SIGURANTA 6.1 Elemente generale 6.1.1 Metoda coeficientilor partiali de siguran{4 consti in verificarea tuturor situatiilor de proiectare, astfel ineat nici o stare limita sa nu fie depasita atunci cand in modelele de caleul sunt utilizate (i) valorile de proiectare pentru actiuni si efectele lor pe structura si (ii) valorile de proiectare pentru rezistente. 6.1.2 Pentru situatiile de proiectare selectate si stile limita considerate, actiunile individuale vor fi grupate conform regulilor din acest capitol si din Capitolul 7; evident, actiunile care nu pot exista fizic simultan nu se iau in considerare impreuna in grupari de actiuni/efecte structurale ale actiunilor. 6.1.3 Valorile de proiectare vor fi objinute din valorile caracteristice sau alte valori reprezentative utilizindu-se coeficientit parliali de siguranta sau alfi factori de grupare defin in acest capitol 6.2 Limit 6.2.1 Metoda coeficientilor partiali de siguranga se refera la verificarile la starea limita ultima, sila starea limitg de serviciu a structurilor supuse la incgregri statice, precum gi la cazurile in care efectele dinamice pe structurai sunt determinate folosind incarcir statice echivalente (de exemplu efectele dinamice produse de vant), Pentru calculul structurilor in domeniul neliniar de comportare si pentru calculul structurilor a oboseals trebuie aplicate reguli specifice din codurile de specialitate 6.3 Valori de proiectare 6.3.1 Valori de proiectare ale actiunilor 63.1.1 Bfectele pe structuri ale actiunilor pot fi exprimate fie in eforturi sectionale fie in eforturi unitare, Valoarea de proiectare, F, a unei actiuni F se exprima in general astfel: Fay Frep (6.1.2) E (6.1) unde: Fy este valoarea caracteristiea a actiunii;Frop_ este 0 Valoare reprezentativa a actiunii; ¥y ~ _coeficient partial de siguran{a pentru actiune ce fine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare ale valorii acjiunii de la valoarea sa caracteristie’; jyeste, dupa caz, yo Sau yy SAU po 6.3.1.2 Pentru actiunea seismica valoarea de proiectare Ar, va fi determinata conform codului P100-1. Pentru proiecte individuale 4ey poate fi specificata explicit si cu valori superioare ccelor din P100-1 (vezi pet. 4.1.2.10). 6.3.2 Valori de proiectare ale efectelor actiunilor 63.2.1 Valoarea de proiectare a efectului pe structura al unei actiuni, Zyse calculeaza ca fiind efectul pe structura al actiunii, £(F,) inmultit cu coeficientul partial de siguran{a7s.¢ Ey = you HUF) (62) Coeficientul parfial de siguranta, >) evalueaza incertitudinile din modelele de calcul ale actiunii si ale efectului pe structura al actiunii Fa 6.3.2.2 Alternativ, efectele acliunilor pe structur’, Ey se pot exprima simplificat si sub forma: Eq= isa: ¥¢ “Frop)=Elve -Frep): (62) unde: Ysa Vp (6.2.b) 63.23 in cazurile in care trebuie facut o distinctie intre efectele favorabile gi nefavorabile ale actiunii permanente vor fi utilizati doi coeficienti parfiali de siguranla: 76 inf ¥G.sup 6.3.3 Valori de proiectare ale proprietsiilor/rezistentelor materialelor 6.3.3.1 Valoarile de proiectare ale proprietitilorezistentelor materialelor, X, se exprima astfe: Xy=p tk (63) Ym unde: X; este valoarea caracteristica a proprietatii‘rezistenfei materialului (vezi pet. 4.2); yn - coeficientul partial de siguran{4 pentru proprietatea/rezistenta materialului ce tine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare ale proprietiii/ezistentei ‘materialului de la valoarea sa caracteristie’; 17 ~ valoarea medie a factorului de conversie a rezultatelor incercarilor experimentale in reaultate pentru proiectare, ce {ine seama de efectele de volum, scarg, umiditate, temperatura, timp si de alti parametri asupra proprietitii/rezisten{ei materialului testat 6.3.4 Valori de proiectare pentru rezistentele elementelor structurale 6.3.4.1 Rezistentele elementelor structurale, Rs pot fi exprimate fie in termeni de rezistente sectionale (sau capacitati portante sectionale) fie in termeni de eforturi unitare (sau tensiuni).Valoarea de proiectare a rezistentei, Ry se exprima sub forma: (6.4) 1 — evalueaza incertitudinile privind modelul de calcul ina al rezisten{ei, inclusiv abaterile geometrice daca acestea nu sunt modelate explicit. unde coeficientul partial de sigura 6.3.4.2 Alternativ, rezistenja R, se poate exprima gi sub forma: (65.a) unde coeficientul ja fost ineorporat in — impreuna cu var 63.4.3 Alternativ expresiei (6.5.a) Ry poate fi objinuta direct din valoarea sa caracteristica Ri Rte (6.5.b) 7M unde ReR(Xe) (652) 6.3.5 Valori de proiectare pentru datele geometrice 63.5.1 Valorile de proiectare pentru datele geometrice, cum sunt dimensiunile elementelor structurale, pot fi reprezentate de valorile lor nominale. 44 = Fnom (6.6) 6.3.5.2 in cazurile in care efectele abaterilor in datele geometrice (pozitia reazemelor sau pozitiile de aplicare ale actiunilor) sunt semnificative pentru siguranta structurii (de exemplu provoaca momente de ordinul doi) valorile de proiectare ale datelor geometrice vor fi definite sub forma 44 = Spam #40 66) unde Aq ia in considerare abaterile, erorile nefavorabile fata de valorile nominale gi efectul cumulativ al producerii simultane a mai multor abateri geometrice. 6.4 Stari limita ultime 6.4.1 Elemente generale 6.4.1.1 Verificarea structurilor se face la urmaitoarele stiri limita ultime a) STR: Pierderea capacitatii portante a elementelor structurale si a structurii sau deformarea excesiva a structurii si elementelor sale componente; b) GEO: Pierderea capacitatii portante a terenului sau deformarea excesiva a acestuia;©) _ ECH: Pierderea echilibrului static al structurii sau al unei parti a acesteia, considerat’ ca solid rigid; 4) OB: Oboscala structurii gi a elementelor structurale. Verificarea structurilor la starea limita de oboseal se detaliaza in coduri de specialitate. 6.4.1.2 Valorile de proiectare ale actiunilor se determina in conformitate cu prevederile din Capitolul 7. 6.4.2 Verificarea rezistentei structurii ya echilibrului static 6.4.2.1 Pentru verificarea la o stare limita ultima a elementelor structurii si/sau a terenului de fundare, sau de deformare excesivii a acestora (STR / GEO) se va folosi relatia: Eas Ra 6.7) unde: Ey este valoarea de proicctare a efectului actiunilor reprezentat fie prin eforturi sectionale fie prin eforturi unitare (in sectiunea care se verifica); Rg este valoarea de proiectare a rezistentei avand aceeagi naturg fiziea cu efectul actiunii Expresia (6.7) nu se refer la verificavile de flambaj 6.4.2.2 Pentru verificarea la starea limita de pierdere a echilibrului static (ECH) se va folosi relajia EasuS Esato (68) unde: Ege este Valoarea de proiectare a efectului actiumilor eu efect defavorabil asupra stabilitt Eqsiy este Valoarea de proiectare a efectului actiunilor cu efect favorabil asupra stabiliti 64.3 Combinarea sau gruparea (efectelor) actiunilor 6.4.3.1 Elemente generale 6.4.3.1.1 Pentru fiecare caz de incarcare, valorile de proiectare ale efectelor actiunilor (E4) vor fi determinate combindnd valorile provenind din actiuni ce sunt considerate ¢4 se pot produce simultan, 6.43.1.2 Orice combinare sau grupare de actiuni (efecte ale actiunilor) va include o actiune variabila predominant sau 0 actiune accidentals, 6.4.3.1.3 In cazurile in care rezultatele verifieytii sunt sensibile la variagiile de intensitate ale actiunii permanente aplicate in diverse locatii pe structuri, valorile acestei actiuni vor fi uate pentru ambele cazuri: favorabil si nefavorabil 6.4.3.2 Combinarea (efectelor) aetiunilor Combinarea (efectelor) actiunilor pentru proiectarea la stiri limita ultime poate fi clasificat’ in urmatoarele trei tipuri de grup: = Combinarea (efectelor) acjiunilor in Gruparea fundamentali pentru situatiile de proiectare persistent sau normala gi tranzitorie Combinarea efectelor actiuinilor in Gruparea fundamentalg se face ludnd in considerare: 20(i) Valoarea de proiectare a actiunii variabile predominante (s4'Qi,); (ii) Valorile de grupare (¥io;-Qx)) ale acfiunilor variabile ce actioneazat combinat cu. acjiunea predominanta multiplicate cu coeficientii partiali de siguranja corespunzaitori, respectiv ()sa"o,"Oui)s Combinarea (efectelor) actiunilor in Gruparea fundamentaka poate fi exprimata ast: x 1G, jGk,j + ¥pP + ¥oiQk1 + & Fook. (6.9) ja = Ei = Combinarea (efectelor) acfiunilor in Gruparea accidentalei proiectarea accidental Combinarea efectelor actiunilor in Gruparea accidentala fie implica explicit 0 actiune accidental 4 (foc, impact, impuls) fie se refer la situatia de dupa accident (4-0). Pentru actiuni asupra structurilor expuse la foc a se vedea capitolele 4.2 si 4.3 din SR EN 1991-1-2 si SR EN 1991-1-2/NA. Combinarea (efectelor) actiunilor in Gruparea accidental poate fi exprimata dupa cum urmeaz entru situatia de Ei E Gp + P+ Ag +h sau Yr jQe1 + Y W2iQki (6.10) ij = Combinarea (efectelor) actiunilor in Gruparea seismicti pentru situatia de proiectare seismic Ea=% Gap P+ Aga +S Wr iQk.i (6.11) = a unde semnificatiile simbolurilor utilizate sunt explicitate la 1.3 gi in Tabelele 7.1, 7.2, 7.3 $i 74, De exemplu: - In cazul unei structuri actionatd predominant de efectele actiunii vantului, relatia de grupare a (efectelor) actiunilor din greutate proprie Gi, din vant Visi din zapadsi Zc se serie: 135 Yo Gj +15 V+ (15x 0,7) % si similar, in cazul unei structuri acjionata de aceleasi actiuni, unde insa predoming efectul actiunii ziipezii Z, relatia de grupare se scrie 135 y Git 15 A+ (15x 0,7) Ki unde: G, este valoarea efectului aciunilor permanente pe structurg, calculat{ cu. valoarea caracteristica a actiunilor permanente; Z, - valoarea efectului actiunii din zapada pe structura (pe acoperis), calculata cu valoarea caracteristica a inearearit din zapaday Vi ~ valoarea efectului actiunii vantului pe structura, caleulata cu valoarea caracteristica a actiunit vantului; 26.4.4 Coeficienti partiali de siguranta pentru actiuni yi combinarea efectelor actiunilor Valorile coeficientilor partiali (de siguran{a) pentru actiuni si combinarea efectelor actiunilor sunt prezentate in Capitolul 7 6.4.5 Coeficienti partiali de sigurania pentru materiale Valorile coeficienfilor partiali (de siguran(a) pentru materiale sunt date in codurile de specialitate pentru proiectarea structurilor (metalice, din beton armat, compozite, de Zid s.a.) si pentru proiectarea infrastructurii 6.5 Stari limita de serviciu 6.5.1 Verifictiri 65.1.1 Pentru verificarea Ia o stare limit de serviciu a structurii si clementelor sale ‘componente se va folosi relatia Ey Ca (6.12) unde: Caeste valoarea limita a unui criteriu de serviciu specificat; Egeste valoarea de proiectare a efectului combinat al actiunilor, asociat criteriului de servieiu respectiv, determinata pe baza combinatiei de actiuni specificate in cod. 6.5.2 Criterii de serviciu Criteriile de serviciu pentru structuri si elementele lor componente sunt indicate in Capitolul 7 pentru cladiri si structuri. Acestea pot fi completate si cu alte criterii conform codurilor de specialitate pentru proiectarea structurilor si constructiilor. 6.5.3 Combinarea (efectelor) actiunilor 6.5.3.1 Combinarea (efectelor) actiunilor pentru proiectarea la stari limita de serviciu poate fi clasificata in urmatoarele trei tipuri de grupari = Combinatia (gruparea) caracteristica; X Ge p+ P+ Or + Y yoiQh.i (6.13) = Combinatia (gruparea) freeventa: 2% Ces HP MOE + 5 vaes (6.14) Fi é - Combinatia (gruparea) evasipermanent3; E Gap +P +S yes (6.15) A a 2De exemplu, in cazul unei structuri actionata predominant de efectele actiunii vantului, relatia de grupare a (efectelor) actiunilor din greutate proprie Gy, din vant My si datorate exploata (birouri sau, respectiv, arii de depozitare) Us, se serie: LOS. Gus +1,0 K+ (0,7 sau, respectiv,1,0) U. unde: G, este valoarea efectului aciunilor permanente pe structura, calculata cu. valoarea caracteristica a actiunilor permanente; Vi - valoarea efectului actiunii vntului pe structura, caleulata cu valoarea caracteristica a actiunit vantului; Uy - valoarea efectului datorat exploatari exploatare. calculat cu valoarea caracteristica a inearearii din 6.5.3.2 Bfectele ac{iunilor datorate deformajiilor impuse se vor considera atunci cand acestea sunt semnificative fata de celelalte efecte ale actiunilor. 6.5.3.3 Pentru situatia de proiectare seismicd (gruparea seismica), valoarea de proiectare a actiunii seismice pentru starea limita de serviciu este indicat in codul P100-1 la punctul 4.6.3. 6.5.4 Coeficienti partiali (de sigurantéi) pentru materiale Coeficientii partiali (de siguranta) pentru materiale sunt indicafi in codurile de specialitate pentru proiectarea structurilor (metalice, din beton armat, compozite, de zidarie) si respectiv pentru proiectarea infrastructuri. 7. COMBINAREA EFECTELOR ACTIUNILOR PENTRU PROIECTAREA CLADIRILOR $I STRUCTURILOR 7.1 Combinarea (efectelor) actiunilor Capitolul 7 cuprinde reguli de combinare a efectelor actiunilor pentru proiectarea eladirilor si structurilor. 7.1.1 Elemente generale 7.1.1.1 Bfectele actiunilor ce nu se produc simultan nu vor fi considerate impreuna in proiectare. 7.1.1.2 Valorile factorilor yo, yr si y2 pentru combinarea/gruparea (efectelor) actiunilor ce se pot produce simultan sunt indicate in Tabelul 7.1Tabelul 7.1 Valori recomandate pentru factorii de grupare (combinare) a actiunilor variabile la claidiri si structuri Faciori de grupare Aciunea ‘Aefiuni din exploatare provenind din funetiunea cladiri ~ Rezidentiaki o7 [os [03 - Birouri 07 [os [03 intrunire/Adunare 07 [07 [06 palit comerciale 07 [0.7 [06 pati de depozitare T0__[0.9_[08 - Acoperiguri 07 fo fo ‘Acjiunt din trafic ~ Greutatea vehiculelor <30KN o7 [07 [06 - Greutatea vehiculelor 30+ 160kN_[0,7 [0.5 [03 ‘Acfiuni din zapadaa 0.7 [0s [os ‘Actiuni din vant 07 [0.2 [0 ‘Actiuni din variajii de temperatura 0.6 [0.5 [0 unde semnificajile simbolurilor sunt urmatoarele: io Factor pentru valoarea de grupare a actiunii variabile 1 — Factor pentru valoarea freeventa a actiunii variabile Factor pentru valoarea cvasipermanentia actiunii variabile 7.2 Stari limita ultime 7.2.1 Valori de proiectare ale (efectelor) actiunilor pentru situatiile de proiectare persistent $i tranzitorie 7.2.1.1 Coeficientii partiali de siguran{a pentru combinarea (efectelor) actiunilor pentru proiectarea la stari limita ultime in situafiile de proiectare persistenta gi tranzitorie sunt indicati in Tabelele 7.2 si 7.3. 7.2.1.2 La aplicarea prevederilor din Tabelele 7.2 gi 7.3, pentru cazurile in care starea limita, ultima este sensibilz fata de variatiile de intensitate ale actiunilor permanente se recomandi utilizarea in proiectare atat a valorilor caracteristice maxime cit si a celor minime. 7.2.1.3 Proiectarea elementelor structurale va fi efectuata utilizand combinafiile de actiuni din 6.4.3 si valorile de proiectare ale actiunilor calculate cu coeficientii partiali de sigurant din Tabelul 7.2Tabelul 7.2 Stiri limita ultime de pierdere a capacititii de rezistenta STR/GEO. Coeficien{i parfiali de siguran{a pentru combinarea (efectelor) actiunilor in situafii de proiectare persistente si tranzitorii (Gruparea fundamental) ‘Ac{iuni permanente, Gy "Actiune ‘Alte acfiuni variabile, Os Cucict | Cucfeot cia Actiuni see | taccawa | vasiabila Cea Altele caracteristice | Pefavorabil | avorabil ) pedominata, | principals Qui ae ee Or (daca exista) | i= 2 siguranjei__|_sigurantei = Coeficient parfial de siguranta 1G jp VG jing Yor - YOu Valori ale coeficientilor 135 1,0 1s - 15- yo; * partial Pentru valorile yp ; vezi Tabelul 7.1 in cazurile in care actiunile variabile (predominant sau alte actiuni) au efect favorabil asupra sigurantei, efectele acestor actiuni se pot neglija in gruparea fundamental’ de proiectare. Pentru proiectarea structurilor, elementelor structurale componente si fundatiilor pot fi folositi si alti coeficienti parjiali de siguranta decat cei din Tabelul 7.2 (de exemplu pentru deformajii si dephisari), coeficienti ce vor fi indicati in codurile de specialitate 7.2.1.4 Verificarea echilibrului static pentru structuri va fi efectuata utilizand combinatiile de actiuni din 6.4.3 si valorile de proiectare ale actiunilor calculate cu coeficientii partiali de siguran{a din Tabelul 7.3. Tabelul 7.3 Starea limita ultimg de pierdere a echilibrului static ECH. Coeficienti partiali de siguranta pentru combinarea (efectelor) actiunilor in proiectare persistente si tranzitorii (Gruparea fundamentali) itualii de ‘Aefiuni permanente, Gy ‘Alte agfiunt variabile, Orr ‘Actiuni Actiunea variabila [co vAltele camcterintice | Cuefect | Cuefect predominat, | aa Oui destabilizator | stabilizator M1 (daca exista) i=? Coeficient Partial de 16 jn VG jy 7ou - You siguranta Valori ale coeficientilor 1,10 0.90 1s - 15-yoj* partial * Pentru valorile 7p ; vezi Tabelul 7.1 7.2.2 Valori de proiectare ale (efectelor) actiunilor pentru situatiile de proiectare accidentale yi seismice 7.2.2.1 Coeficientii partiali de siguranga pentru combinarea (efectelor) actiunilor pentru proiectarea la stari limita ultime in situatile de proiectare accidentals si seismica sunt indicali in Tabelul 7.47.2.2.2 in cazul situatiilor de proiectare accidentale, principala actiune variabila poate fi luata cu valoarea sa frecventai sau ca in Gruparea seismic’i— cu valoarea sa evasipermanent Tabelul 7.4 Stari limita ultime de pierdere a capacitayii de rezistenta STR/GEO. Coeficienti partiali de siguranta pentru combinarea (efectelor) actiunilor in situat proiectare accidentalaisi seismica (Gruparea accidentalg si Gruparea seismi ‘Aciuni permanente ‘Acfiunea ‘Alte acfiuni variabile™ Cuefect | Cuefect accidentalat nefavorabil | favorabil | predominata 4s | Cea principal | Altele ice | asupra asupra sau (dacaexista) | Oui sigurantei, | sigurantei, | Actiunea seismica Ou: Giusy Gane |p Ay Sag, Coelicientit actiunilor in Vy sat Wy we, ‘pruparca 1,0 1,0 10 (yy saw yr, ) ae accidentalat Coelicientit actiunilor in Lo Lo 10 ‘gruparea seismic 7A, ~ Valoarea de proiectare a acjinit aceidentale Ap,,~ Valoareade proiectare a actiuni seismice Ape, = yy Ap, Apy, ~ Valoarea caracteristies a negunit 4) ~ Factor de importanya i expun 1 construcfc la cutremur (vezi eodul P100-1) 7.3 Stéri limita de serviciu 7.3.1 Coeficienti partiali de siguranta pentru acjiuni 73.1.1 Coeficientii parfali de siguranta pentru starile limita de serviciu vor fi luafi egali eu 1,0 cu exceptia altor valori indicate in Tabelul 7.5 sau in codurile de specialitate. Tabelul 7.5 Coeficienti partiali de siguran{a pentru combinarea (efectelor) actiunilor in verificarile la stari limita de serviciu ‘Acjiuni permanente ‘Aciiuni variabile Cuefect Cutest fAcfiunea | ite acu Combinatia/gruparea | nefavorabil favorabil principal . x " de actin asupra asupra sau Ons sigurantei, sigurantei, | predominanta fee Gis Gis Out Caracteristiea 10 Voi 10 -eventi yy 10 Freeventa 10 10 mn vay 10 ‘Cvasi-permanent ve 10 267.3.2 Criterii de serviciu 73.2.1 Criteriile de serviciu pentru clidiri se refera la, de exemplu, rigiditatea plangeului, deplasarile relative de nivel, deplasarea lateral a cladirii,rigiditatea acoperigului s.a. Criteriile pot fi exprimate ca limite ale deplasdtilor orizontale sau verticale precum si a limite de confort pentru vibrafi 7.3.2.2 Criteriile de serviciu, referitoare la confortul utilizatorilor, pentru care nu exist cerinie normative pot fi specificate pentru fiecare proiect in parte cu acordul clientului 73.2.3 Criteriile de serviciu depind de functiunea clidirii si pot fi independente de materialele structurale utilizate in structura. aANEXA A1. CLASIFICAREA CLADIRILOR SI STRUCTURILOR iN CLASE DE IMPORTANTA-EXPUNERE Constructile pot fi clasificate in clase de importan(a-expunere, in functie de consecinfele umane si consecinjele economice ce pot fi provocate de un hazard natural saws antropic major, precum si de rolul acest ra in activititile de rspuns post-hazard ale societitii (vezi Tabel AI.). Tabel A1.1 Clase de importan{a-expunere pentru claditi si structuri Clasa de importan(a- Cladiri Structuri expunere Clediri i structuri esentiale pentru societate Spitale $i institufit medicale/sanitare cu] Turnuri de control pentru activitatea servicii de urgen{a si sali de operatie | aeroportuara si navala Statii de pompieri, de polijie gi garajele | Rezervoare de apa, statii de tratare cu vehicule pentru servicii de urgenta | epurare si pompare a apei Centre de comunicatii Structuri ‘ce confin materiale Clasa 1 | Stajii de producere si de distributie a} radioactive energiei (electrice, a gazelor, ete) | Structuri cu funefiuni esentiale Cladiri ce contin gaze toxice, explozivi] pentru guvern si apiirarea si alte substanfepericuloase | __nafionala (antene, etc.) (radioactive, etc). Turnuri de telecomunicatii (TV, Cladiri cu functiuni esentiale pentru | radio) administrajia centraki si apararea | Stilpii liniilor de distributie si national transport a energiei (Cleidiri yi structuri ce pot provoca in caz de avariere un pericol major pentru viaja oamenilor Spitale si institufii medicale, altele decit | Tribune spectacole/stadioane cele din clasa I, cu o capacitate de | Structuri ce conjin gaze toxice, peste 50 persoane in aria totala] explozivi si alte substane expustt periculoase Scoli, licee, universitati, institutii pentru | Rezervoare supraterane gi subterane educatie etc. cu 0 capacitate de peste | pentru stocare gaze naturale, 250 persoane in aria total expusd GPL, benzina, motorina, petro, Aziluri de batrini, crese, gradinite gi] ete Clasa It alte spafii de ingrijire a persoanelor | Castele de apa cu capacitate mai mare de 150 de persoane in aria totala expusé. Cladiri din patrimoniul cultural national, muzee sa. Cladiri avand peste 300 persoane in aria total expusét Cladiri care deservese direct: centrale electrice, stajii de tratare, epurare, pompare a apei, stafii de producere si de distributie a energiei, centre de Turnuri de racire pentru centralele termoclectrice Macarale tum felecomunicalitClasa il | Toate celelatte chidiri si structuri cu exceptia celor din clasele I, Hi TV. Clasa v |CHMiri si structuritemporare, agricole, cladiri pentru depozite, cic. asa caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieti omenesti, Fiecarei clase de importan}-expunere (I-IV) i se asociaza un factor de importan(a - expunere, { care se aplic’ la valoarea caracteristicai a actiunii Valorile factorului de importanta - expunere, 7 pentru actiunile din cutremur (71), vant (j(.), zapads ( ,) sunt indicate in codurile de specialitate.ANEXA A2__(informativa). _MANAGEMENTUL SIGURANTEI STRUCTURILOR PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTII A2.1 Clase de consecinte in conditiile in care este necesar’ o diferentiere moderata si argumentati prin calcul a coeficientilor partiali de siguran{a pentru actiuni si rezistente, aceasta se poate face in functie de Clasele de consecinte ale pierderii sigurante. Clasele de consecinle pentru diferenficrea siguranfei se stabilesc pe baza consecin{elor pierderii capacitatii portante si/sau funclionalitalii constructiilor conform Tabelului A2.1 Tabelul A2.1 Definitia Claselor de conseein{e (CC) Clasa de Descriere Exemple de clgdin si consecinte structuri CC3 Mari pierderi de viewi omenest Stadioane, clgdit Foarte mari consecinje economice, sociale gi publice pentru mediul natural C2 Pierderi moderate de vieli omenest Clisdiri de Tocuit $1 Considerabile consecin{e economice, sociale birouri si pentru medial natural CCI Pierderi reduse de vieli omenest Cid agricole, Mici sau neglijabile consecinte economice, | spatii de depozitare, sociale si pentru mediul natural sere 30ANEXA A3_ (informativa). BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE SIGURANTA $I PROIECTAREA CU COEFICIENTI PARTIAL! DE SIGURANTA A3.1 Scop Anexa promoveazi baze probabilistice pentru analizele de siguranta si calibrarea unor valori de proiectare si a unor coeficienti parfiali de siguran{a pentru proiectarea constructilor in formatul standardelor de proiectare din seria SR EN 1990-1999, A3.2 Metode de evaluare a sigurantei © prezentare schematic, a metodelor de calibrare a sigurangei si coeficientilor partiali de sigurana pentru proiectarea la stiri limita ultime este prezentatg, armonizat cu SR EN 1990, in Figura A3.1 Metode deterministe Metode probabilistice Metode aproximative | _ Metode integral Metode empirice smi (de Nivel I} probabilistice Metode istorice (de Nivel III) t Metode semiprobabilistice (de Nivel Metoda b ’ Metoda coeficientilor partial de Modan | sigurana [Merodac Figura A3.1. Metode de analiza a sigurantei A3.3 Coeficient parfiali de siguranta Semnificatiile coeficientilor parfiali de siguran{a din prezentul cod sunt indicate schematic si armonizat cu SR EN 1990 in F FTIncertitudini privind valorile reprezentative ale acfiunilor Incertitudini in modelarea acfiunilor ji efectelor actiunilor Incertitudini in modelarea rezistenyei elementelor structurale ea Incertitudini privind propriet’ ile materialelor \I Nf Figura A3.2 Relatia dintre coeficientii partiali de siguran{a, A3.4 Factorii de combinare/grupare a (efectelor) acfiunilor yx) in functie de tipul repartitici statistice a (efectelor) acjiunilor, valorile factorilor de combinare / grupare ij» pot fi calibrate pe modelele probabilistice de Nivel II. Valorile de combinare / grupare a (efectelor) actiunilor specificate in cod sunt fundamentate pe astfel de baze probabilistice.ANEXA A4 (informativa). PROIECTARE ASISTATA DE INCERCARI Pentru determinarea simplificata pe baza de teste a valorilor caracteristice ale rezistentelor materialelor avand 5% probabilitate de aparitie a unor valori mai mici decit acestea se recomandy utilizarea relajiei generale: Miaoy = pms [> hin Vx) (Ad. unde V este coeficientul de variajie al rezistentelor, m, este media rezultatelor iar77 este un factor de conversie a rezultatelor objinute din teste in rezultate pentru materialele din structuri Valorile ky pentru repartitia normala sunt indicate in Tabelul Ad.1 Tabelul Ad.1 Valorile k, pentru determinarea valorii caracteristice Xiqa) 27 [| [5 [6 [8 | [20 [3% [7 2.01 [189 [1.83 [180 [177 [174 [172 [68 [1.67 [6 Pentru o determinare directa a valorilor de proiectare ale rezisten{elor materialelor pentru verificarea la sterile limit ultime se poate utiliza gi relatia aproximativi: Xa= tmx [1+ kan Vx] (A4.2) unde valorile kus sunt indicate in Tabelul A4.2 Tabelul Ad.2. Valorile ka» pentru determinarea valorilor de proiectare Xi nnumgrineereari [2 [3 [4 [5 [6 [8 [10 [20 [30 [~ Kas a7 356 BH B37 B33 B27 B23 Be BB [3.08 BCOMENTARII SI RECOMANDARI DE PROIECTARE Anexd informativaCuprins C.l, ELEMENTE GENERAL (C2. REGULUCERINTE DE BAZA, (€.2.3 DURATA DE VIAT A PROIECTAT. A STRUCTURIICONSTRUCHIEL 37 (C3. PRINCIPULE PROIECTARIL LA STARI LIMITA CA. VARIABILE DE BAZA, (C6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENTILOR PARTIALI DE SIGURANTA. (C64 Sr Rt LMI) ULTIME 29 C2. COMBINAREA EFECTELOR ACTIUNILOR PENTRU PROIECTAREA CLADIRILOR SL STRUCTURILOR. C.AL. CLASIFICAREA CLADIRILOR Sf CONSTRUCTILOR INGINERESTI IN CLASE DE IMPORTANTA-EXPUNERE. (C.A2 (NFORMATIVA). MANAGEMENTUL SIGURANTEI STRUCTURILOR PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTHL C.A3 (INFORMATIV \). BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE SIGURANT& SI PROIECTAREA CU COEFICIENTI PARTIAL DE SIGURANTA, (C.A3.1. ELEMENTE GENERALE 2 (CA32. PROIECTAREA BAZAT PE MODELE PROBABILISTICE AVANSATE, CONFORMSR EN 1990, 8 (CA3 3. CALIBRAREA COEFICIENTILOR PARTIALI DE SIGURANT '\CONFORM SR EN 1990 48 REFERINTE.. 35C.1, ELEMENTE GENERALE Codul de proiectare “Bazele proiectarii construct indicativ CR 0, cuprinde principiile, regulile de aplicare si datele de baza necesare pentru proiectarea clidirilor, structurilor, elementelor structurale sau altor elemente de construcfii (pentru care existi cerinfe de rezistenta si stabilitate), armonizate cu cele din SR EN 1990 cu anexa sa national. Versiunea actuala a codului se inscrie in procesul de armonizare a reglementarilor tehnice roménesti pentru proiectarea constructiilor cu cele din Uniunea Europeana, cu scopul eresterii nivelului siguranfei, functionalitaqii si durabilitati structurilor si constructiilor din Romania Prin comparatie cu versiunea din anul 2005, codul CR 0 extinde integrarea conceptelor gi regulilor de proiectare utilizate de Eurocodurile structurale (standardele de proiectare din seria SR EN 1990-1999), in practica de proiectare din {ara noastra. Codul CR 0 este onganizat in 7 capitole gi 4 anexe si urmareste, in general, prevederile SR EN 1990 (Eurocod: Bazele proiectarii structurilor), precum si {indnd seama de formulrile existente in codurile romanesti in vigoare pentru proiectarea constructiilor. Pentru © mai buna injelegere a prevederilor codului sunt prezentate comentarii, recomandgri de proiectare gi exemple de calcul, Corespondentele intre capitolele si anexele celor 2 edifii ale codului CR O sunt dupa cum urmeazai 36 CRO versiunes actual, CRO- 2005 T Elemente generale T. Generalitayr 2. Reguli/Cerinte de baz 3. Prineipiile proiectarit la start imita | 2. Principiile provectarit la stay limit Variabile de baz 3, Variabile de baz 5. Modelarea structural 6. Proiectarea prin metoda coeficienfilor | 4. Proiectarea prin metoda parfiali de siguranta 7. Combinarea efectelor actiunilor pentru proiectarea cladirilor si structurilor coeficientilor partiali de siguran(a 8. Anexa AT. Clasificarea construchilor si structurilor in clase de importan(a- expunere 5, Anexa T. Clasificarea construc{iilor si structurilor in clase de importanja, ‘Anexa A2 (informativa). Managementul sigurantei structurilor pentru luerari de constructii Anexa A3_—(informativg). — Baze probabilistice pentru analizele de siguranta si proiectarea cu coeficienti de siguran{a partiali Anexa Ad asistatt de (informativa). reat ProiectarePrezenta versiune a CR 0 confine, in plus, concepte si elemente noi introduse in Capitolele 1, 2,3, 6$i Anexele 2, 3 si 4 si armonizate cu SR EN 1990, astfe: (i) Ipoteze (Capitolul 1.3) si Simboluri (Capitolul 1.4); ()— Managementul sigurantei (Capitolul 2.2) si Managementul calitaii (Capitolul 2.5); (ii) Formularea a patru situafii de proiectare: normal, tranzitorie, accidental’ si seismica (diferita de situatia de proiectare accidental) — (Capitolul 3.2); (iii) Explicitarea starilor limity ultime (Capitolul 6.4); (iv) Introducerea a trei anexe informative: Managementul siguranfei structurilor pentru luerari de constructii (Anexa A2), Baze probabilistice pentru analizele de siguranta gi proiectarea cu coeficienti de siguran{a partiali (Anexa A3) gi Proiectare asistata de incercari (Anexa Ad) Se subliniaz’ importanta ipotezelor listate in Capitolul 1.3 ce stau la baza prevederilor din orice cod pentru proiectarea constructiilor si care, in esen{’, vizeaz respectarea legislatiei nafionale in vigoare privind calificarea profesional a proiectantilor, calitatea materialelor de constructii, inspectia calitatii lucrarilor pe santier, utilizarea constructiei conform functiunii proiectate, ete Codul introduce definifii clare, armonizate cu SR EN 1990, ale termenilor mai importanti si frecvent utilizafi in proiectarea curenta precum: hazard, stare limita, reparatie, consolidare, situatie de proiectare s.a. Valorile traditional denumite in codurile/normativele de proiectare din Romania valori de calcul (pentru actiuni si rezisten{ele materialelor) au fost denumite valori de proiectare pentru: (i) actiuni gi efectele actiunilor; (ii) __proprie{ati si rezistente ale materialelor; (iii) dimensiuni si date geometrice. C.2. REGULI/CERINTE DE BAZA €.23 Durata de viata proiectata a structuril/construcfiei Durata de viata a structurii/constructiei trebuie specificatj. Durata de viata proieetatay a structurii/constructiei poate fi simplificat determinati din Tabelul 2.1 Durata de vial a structurii/constructiei a fost menfinuti ca cea din versiunea anterioara a codului CR 0 fiind, armonizata, in general, cu cea din anexa najionala a SR EN 1990. Astfel, pentru construcjiile monumentale gi de patrimoniu a fost specificata o durata de viata > 100 ani (diferita de cea de 100 ani indicat in standard), iar pentru clidirile si structurile curente durata de viata a fost specificata SO * 100 ani (diferita de cea de numai $0 ani indicata in SR EN 1990). Pentru construcjiile temporare durata de 10 ani trebuie ineleasa ca o duraty maxim. C.3. PRINCIPIILE PROIECTARII LA STARI LIMITA Codul detaliaza si extinde definitia clasica a starilor limita ultime find introduse prevederi care permit definire in mod suplimentar, cu acordul clientului, de stari limita specifice pentru 7protectia unor bunuri de valoare deosebita, de exemplu de patrimoniu. De asemenea, codul face distinctie clar’ intre starile limita de serviciu reversibile si ireversibile. C.4. VARIABILE DE BAZA Actiunile variabile se pot caracteriza si prin urmatoarele valori reprezentative, Figura C.4.1 utilizate in proiectare: - Valoare de combinare/grupare a unei actiuni variabile, reprezentata de produsul yoQe: = Valoare freeventa a unei actiuni variabile, reprezentat de produsul 1y,Q,; aceasts valoare este apropiata de o valoare centrala a repartitiei statistice a valorilor actiunii; = Valoare cvasipermanent a unei acjiuni variabile, reprezentata de produsul yQe: aceasta este 0 valoare exprimatg ca o fractiune din valoarea caracteristica a actiunii printr-un coeficient y’> = 1. Valoarea evasipermanent a unei actiuni este folosita pentru verificarea la stari limita ultime ce implies actiuni accidentale si pentru verificarea la stari limita de serviciu reversibile. Valorile evasipermanente sunt utilizate si pentru caleulul efectelor pe termen lung i ig ‘nstantance Q | varanasi of [ a ows set, | ol hy | 7 vl ne Figura C.4.1 Valori ale actiunilor variabile, [14] Prin comparajie cu versiunea anterioarg, in actualul cod se prevede explicit ca valoarea caracteristic’ a proprietajilor/rezisten{elor unui material poate fi si fractilul de 95% al repartifiei statistice, daca valoarea superioara a proprietajilor/rezistentelor este nefavorabil pentru siguranja structurii De asemenea se stabileste ci pentru estimarea superioara a rezistentelor materialelor se vor folosi acoperitor valorile medii, deci frecvente, ale acestora. 38C.6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENTILOR PARTIAL! DE SIGURANTA Reformularile definitiilor valorilor de proiectare ale acfiunilor si__respectiv proprictajilor/rezistenjelor materialelor din Capitolul 6.3 reprezinta un element de progres al versiunii actuale fafa de cea anterioarg, Relatiile de combinare/grupare a efectelor actiunilor pentru stitile limit’ ultime (Capitolul 6.4) si de serviciu (Capitolul 6.5) sunt formulate in cazul general iar valorile coeficientilor partiali de siguran{i si respectiv de grupare aplicati valorilor (efeetelor) actiuilor sunt date numeric in Capitolul 7, in Tabelele 7.2, 7.3, 7.4 (pentru stirile limit’ ultime), in Tabelul 7.5 (pentru starile limita de serviciu) si respectiv in Tabelul 7.1 (coeficientii de grupare). C.6.4 Stari limita ultime Codul defineste urmgtoarele tipuri de stari limita ultime: STR: Pierderea capacitigii portante a elementelor structurale/ structurii sau deformarea excesiva a structurii si elementelor sale componente; GEO: Pierderea capacitajii portante a terenului de fundare sau deformarea excesiva a acestuia; ECH: Pierderea echilibrului static al structurii sau al unei parti a acesteia considerata ca solid rigid; OB: Oboseala structurii gi a elementelor structurale. Verificarea structurilor la starea limita de oboseala se detaliaza in coduri de specialitate. C7. COMBINAREA EFECTELOR ACTIUNILOR PENTRU PROIECTAREA CLADIRILOR §I STRUCTURILOR {in Tabelele din Capitolul 7 sunt explicitate mai clar decat in edifia 2005 a codului situate de proiectare, gruparile de efecte ale actiunilor si tipurile de actiuni care pot fi luate in considerare: permanente, variabile, accidentale (inclusiv cele predominante) si seismice. Totusi se subliniaza cA valorile actuale ale coeficientilor partiali de siguranta utilizati in Capitolul 7.2 si Capitolul 7.3 pentru exprimarea valorilor de proiectare ale actiunilor/efectelor actiunilor gi ale rezistentelor/proprietajilor materialelor, atat in standardele din seria SR EN 1990 + EN 1998 cit si standardul american ASCE/SEI 7-05, sunt fundamentate probabilistic si sunt calibrate pe modele probabilistice ingineresti de tip Moment de ordinul doi de evaluare a siguranjei. Modelele Moment de ordinul doi se caracterizeaza prin descrierea variabilelor aleatoare prin indicatori de localizare (media) si de imprastiere statistica (abaterea standard sau. Adispersia). Tot probabilistic sunt fundamentate si principalele valori ale factorilor de grupare/combinare a actiunilor variabile (Tabelul 7.1). Calibrairile utilizeaz pentru construetiile din clasele de importantd-expunere Il si III un nivel de referinta de 10“...10° pentru probabilitatea de cedare in 50 ani a elementelor de structura la starea limitd ultima de pierdere a capacitaiii portante(vezi gi comentariile de la Anexa 3), 39Exprimat alternativ, calibriirile se bazeazii pe un indicator probabilis jc al sigurantei pentru (© durata de 50 ani cu valori in intervalul 1,5 + 3,8 pentru construetiile din clasele de importan(a-expunere III, (vezi gi comentariile de la Anexa 3), C.A1. CLASIFICAREA CLADIRILOR SI CONSTRUCTIILOR INGINERESTI IN CLASE DE IMPORTANTA-EXPUNERE Faja de editia anterioarg, in actuala varianta a codului a fost revizuita si detaliatg clasificarea clidirilor si constructiilor in clase de importan{a-expunere pentru diferite actiuni (Tabel Al.1 din Anexa AL), Pentru exemplificare, se prezinta modul de diferentiere a claselor de importanta-expunere din standardul american de proiectare ASCE/SEI 7-05 (Tabelul C.A1.1), Tabelul C.A1.1. Clase de importantz-expunere Clase de Clad Structurt importan(a- expunere Cleadiri si structuri esentiale pentru societate Spitale $i institufit medicale/sanitare cu] Turnuri de control pentru activitatea servicii de urgenta si sali de operatie | aeroportuara si navala Statii de pompieri, de politie gi garajele | Rezervoare de apa, statii de tratare ‘cu vehicule pentru servicii de urgenta | epurare si pompare a apei Centre de comunicatii Structuri ce contin materiale Clasa 1 | Statii de producere si de distributie a} radioactive energiei (electrice, a gazelor, ete) | Structuri cu funetiuni esentiale Cladiri ce contin gaze toxice, explozivi] pentru guvern si apiirarea si alte substanfepericuloase | __nafionalei(antene, etc.) (radioactive, etc). Turnuri de telecomunicatii (TV, Cladiri cu functiuni esentiale pentru | radio) ‘guvern gi apararea national, Stilpii liniilor de distributie si transport a energiei Clasa ly | Chidiri 9istructuri ce pot provoca in caz de avariere un pericol major pentru viaa oamenilor 40Spitale i institujii medicale, altele decit cele din clasa I, cu o capacitate de peste 50 persoane in aria totala expust coli, licee, universitati, institulii pentra ceducatie etc. cu 0 capacitate de peste 250 persoane in aria totaliexpusti Aziluri de batrini, crese, gradinite si alte spafii de ingrijire a persoanelor cu capacitate mai mare de 150 de Tribune spectacole/stadioane Structuri ce conjin gaze toxice, explozivi si alte substante periculoase Rezervoare supraterane gi subterane pentru stocare gaze naturale, GPL, benzina, motorina, petro, ete Castele de apa Turnuri de rgeire pentru centralele termoelectrice Macarale turn persoane in aria totala expusa. Cladiri din patrimoniul cultural national, muzee sa. Cladiri avand peste 300 persoane in aria total expusa Cladiri care deservese direct: centrale electrice, stalti de tratare, epurare, pompare a apei, stafii de producere si de distribujie a energiei, centre de telecomunicatii Clasa | Toate celelalte clidiri si structuri cu excepfia celor din clasele I, I yi IV. Clidiri si structuri temporare, agricole, cladiri pentru depozite, ete Clasa V | caractetizate de un pericol redus de pierderi de vieli omenesti Un conjinut asemgngtor, in conceptie, de incadrare in clase de importanta-expunere dar usor modificat in privin{a numarului de referinta de persoane in diferite tipuri de constructii este cel din P 100/1-2006 pentru anumite tipuri de claditi (Tabelul C.A1.2) Tabelul C.A1.2. Funcfiunea clidiri Codul ASCE 7-05 9 CRO PiO0 - 2006 750 persoane in aria totaldiexpustt Spitale si institu; medicale cu o capacitate de peste ‘50 persoane in aria totala expusit 200 persoane in aria totaldiexpus’t Seoli, Ticee, universitai, institutt pentru educatie ete. cu 0 capacitate de peste 250 persoane in aria totala expusit ‘Cini avand peste 300 persoane in aria totals expusa FOO persoane in aria total expusa Spre deosebire de edifia anterioara, in varianta actuala a codului s-a introdus 0 departajare a factorului de important - expunere asociat cladirilor gi structurilor funetie de clasa de important2-expunere in care acestea se incadreaz:i pentru proiectarea la acfiunea cutremurului, vantului si zipezii. Valoarea acestui factor se determina din codurile de specialiate. C.A2 (informativa). Managementul sigurantei structurilor pentru lucrari de constructii Codul introduce explicit si armonizat cu SR EN 1990, conceptul de management al sigurantei vizind diferentierea nivelelor de siguran{a pentru structura in functie de stirile limita 41probabile la care este expusii constructia si consecintele probabile ale cedirii acesteia (pierderi de vieli omenesti si pierderi economice, costul lucririlor de reabilitare/consolidare sa.) Astfel, proiectarea bazat pe metode de calcul integral probabilistice este considerata (atunci cand se dispune de datele statistice gi modelele de calcul adecvate) ca fiind indicativa, nu alternativa proiectirii curente. Anexa A2 diferentiaza 3 clase de consecinte ale cedarii construetiei: CC3, CC2 si CCL Factorii de importan(2-expunere pentru actiunile din cutremur, vant si zapada asociati celor 3 clase de consecinte, utilizati in diferite documente tehnice internationale si europene (ASCEISEI 7-05, Eurocodurile structurale EN 1990 + EN 1998) si in Romania (CR 0, P100/1), sunt prezentati sintetic in Tabelul C.A2.1 Tabelul C.A2.1 Factori de importan{-expunere pentru actiuni conform standardelor / codurilor din SUA, UE si Romania Clasele de importanja- SUA UE Rominia expunere Standardul nagional NP O82. CRI. EN] CRO, | ASCE EN 1998 Ptoot 1990 | EN 1998 | 7-05 ASCEISEI 7-05 si Vant | Zapada ] Sem | Seism | Vani, | Zapada, 7 Seism P100/1 tw | x cal Wv 1 los7| os [70 | os [1.0 | 10 | os ur wm fifo | ro 10 [10,10 10 C2 1 m Pais} 110 | 725 | 720 [ais | 10 [1,20 C3 T Ws | 120 [130 | ao [ is [15140 Se noteazi ci diferentele intre factorii de important-expunere din Tabelul C.A2.1 pentru clasa de consecinte CC2 sunt minore din punctul de vedere al proiectirii; practic pentru actiunea cutremurului sunt diferente de 4% (1,25/1,20). C.A3 (informativa). Baze probabilistice pentru analizele de siguranta si proiectarea cu coeficienti partiali de sigurant’ Nivelele de siguranta tinta pentru clasele de importanti-expunere I + IV si 50 ani durata de viata proiectata a structurii/constructiei sunt caracterizate de nivele diferite ale indicatorului probabilistic al sigurantei /Z, valoti ce sunt explicitate, orientativ, in Anexa C din SR EN 1990. Indicatorul probabilistic al sigurantei 7 este utilizat in metoda de analiza a siguranjei structurale de nivel Il, care, in prezent, nu este utilizata in proiectare ca metod generala gi alternativii metodelor actuale semiprobabilistice de proiectare. C.A3.1. Elemente generale Proiectarea pe baze probabilistice a siguranfei_clementelor de structurii_utilizeaza reprezentiile probabilistice ale incircarilor / efectelor sectionale ale incircirilor si ale rezistenfelor materialelor / rezistentelor sectionale ale elementelor structurale Exist trei nivele ale metodelor de analiza a siguranjei structurale:- Metode de nivel Ill, ce folosese descrierea probabilis aleatoare de bazii, ica complet’ a variabilelor - Metode de nivel Il, care folosese apoximarea liniara pentru funetiile neliniare de performanta (de comportare); - Metode de nivel I, ce foloses probabilistice coeficienti partiali de siguran{a, calibrati pe modele In proiectare exista doug abordgri de baza: (i) Proiectarea (directa) bazata pe modele probabilitice avansate de nivel III si/sau I; (ii) Proiectarea (curenta) folosind coeficientii parfiali de siguran(a, calibrati pe modele de nivel I in abordarea (i) conditia de proiectare cere ca indicatorul de siguranta efectiv /J,¢ 84 fie cel pufin egal cu indicatorul de siguranga tinga, Be 2B (C.A32.1) in abordarea (ii) conditia de proiectare cere ca valoarea de proiectare a rezistentei sectionale, Ry sa fie mai mare sau cel mult egala cu efectul sectional suma a valorilor de proiectare ale efectelor sectionale ale ineareatilor i, Ey, R, > pa E (C.A3.2). Relatia (C.A3.2) poate fi exprimatai alternativ si sub forma: HRY Yorks (C.A3.3). Indicele “ad” se refera la valori de proiectare, indicele “k” se refera la valori caracteristice si coeficientii y sunt coeficientii parjiali de siguran{a pentru rezistenje (5x) gi respectiv pentru inegrcatile i, (32, Relatia (C.A3.2) implica faptul ca starea limit nu este depisita (functia de performanta este cel putin egala cu zero) atunci cdnd se introduc in analiza valorile de proiectare. C.A3.2. Proiectarea bazatd pe modele probabilistice avansate, conform SR EN 1990 Fie E, efectul sectional al inegrcyrilor si R, rezistenta sectional, ambele considerate variabile aleatoare de baz. Fie E, efectul sectional aleator al incarcari reduséi se exprima sub forma: en aee (C.A34), a incarcarilor, Figura C.A3.1; variabila aleatoare 8Pentru E=E, (unde Ey este valoarea de proiectare a lui £) valoarea de proiectare a variabilei aleatoare reduse este: Esa Me o (C.A3.5). fe Figura C.A3.1. Densitatea de repartitie a efectului sectional al incercérilor, E: P [E>Eg-1-P [E» = 1,70 valori ce evident ar putea fi aplicate in cazul unor actiuni avand variabilitatea natural extrem de mare. Valori supetioare valorilor coeficientului de variatie a efectului inearearii Vr din Tabelele C.A3.5 reprezinta reduceri ale nivelului siguranfei structurale gi invers, valori inferioare valorilor coeficientului de variajie a efectului incarearii Ve din Tabelele C.A3.5 reprezinta, cresteri ale nivelului siguranfei structurale. REFERINTE [1] ASCE/SEI 7-05, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures, by American Society of Civil Engineers (2005). [2] "Eurocodes, Building codes for Europe”, June 2002, Brussels, Documents of reference of the Conference [3] CRO-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructit, 2005 [4] CR1-1-3 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zipezii asupra constructiilor, 2008 [5] ISO 2394:1998 — General principles on reliability for structures , \SO — International Organization for Standardization, TC 98/SC 2 [6] NP122/2008 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale parametrilor geotehnici. [7] NP 082/2004 Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructilor Actiunea vantului 8] SR EN 1990:2004, Eurocod ~ Bazele proiectarii structurilor. [9] SR EN 1990:2004/NA: 2006, Eurocod: Bazele proiectirii structurilor. Anex:i national 10] SR EN 1990:2004/A1: 2006/AC:2010, Eurocod: Bazele proiectarii structurilor. 11] SR EN 1991-1-2:2004, Eurocod 1. Actiuni asupra structurilor. Actiuni generale. Actiuni supra structurilor expuse la foc. [12] P100-1:2006. Cod de proiectare seismica, Partea I, Prevederi de proiectare pentru cladir. [13] Ang, A. H.-S., Tang, W. H., Probability - Concepts in Engineering Planning and Design - Vol. Il - Decision Risk & Reliability, John Wiley & Sons, 1984) [14] Gulvanessian, H., J-A Calgaro, M. Holicky, 2002. Designer’s Guide to EN 1990, Thomas Telford, 1992 pp. [15] Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilis Tehnica, Bucuresti [16] Lungu D., van Gelder P., Trandafir R.,1996, Comparative study of Eurocode 1, ISO and ASCE procedures for calculating wind loads. LABSE Colloquium, Basis of Design and Actions on Structures, Background and Application of EUROCODE 1. Delft University of Technology, March 27-29, [ABSE Report. Vol. 74, pp. 345-354, Delft, March 1996 [17] Vrouwenvelder A., 1996. Eurocode 1, Basis of design, Background Information. JABSE Colloquium, Basis of Design and Actions on Structures, Background and Application of EUROCODE 1. Delft University of Technology, March 27-29, IABSE Report. Vol. 74, pp. 25 — 33, Delft, March 1996 in caleulul constructiilor, Editura 35EXEMPLE DE CALCUL Anexa informativa Lista exemplelor de calcul cuprinde: (j) Evaluarea actiunilor si gruparea efectelor structurale ale acjiunilor pentru 0 cldire tajata expusi acfiunii seismice, in Bucuresti; ae Evaluarea actiunilor permanente Evaluarea actiunilor variabile Evaluarea actiunii seismice Gruparea efectelor structurale ale actiunilor (ii) Evaluarea actiunilor si gruparea efectelor structurale ale actiunilor pentru o constructie industriala expusé actiunii combinate a vantului si zapezii; doi pentru elemente de structur siguranta pentru proiectare pe modele probabili bok we (i 1 2. Evaluarea actiunilor permanente Evaluarea actiunilor din exploatare Evaluarea actiunii vantului Evaluarea actiunii zapezii Gruparea efectelor structurale ale actiunilor Modelarea condi de siguran{a pe un model probabilistic Moment de ordinul stadiul limita ultim (calibrarea coeficientilor partiali de tatea de cedare). ice in functie de probabil Modelarea probabilistica a actiunilor si a rezistentelor sectionale Determinarea indicatorului de siguranta pe modele de ordin I folosind Momente de odin II Determinarea indicatorului de siguranta pe modele avansate de ordin I Determinarea valorilor indicatorului de siguranta la incovoiere pentru o perioada de expunere de 50 de ani Determinarea valorilor indicatorului de siguranta la forta taiatoare pentru o perioada de expunere de 50 de ani