1.

Ce este spatiul georgrafic?

Spatiul geografic este un spatiu particular, de mare compexitate si dinamism, in care se realizeaza
functioa cea mai semnificativa si originala a Terrei si anume, functia biotica, sub toate formele si
treptele ei de evolutie.
In cercetarile geografice actuale se utilizeaza frecvent notiunea de spatiu geografic ca o categorie
operationala fundamentala cuantificabila care inglobeaza intreg ansamblul de componente si de relatii
intre componentele geografice ale unui teritoriu, indiferent de marimea sa. Intr-un mod foarte
simplificat, spatiul geografic ar putea fi redus la un spatiu multidimensional, cu un numar mai mare
sau mai mic de componente si o serie de relatii stabilite intre acestea, caruia i se poate asocia o
structura algebrica sau un graf.
Spatiul geografic poate fi considerat un rezultat al suprapunerii unor spatii specializate si care, la
anumite niveluri, se ordoneaza in sisteme. Spatiile specializate sunt fie spatii naturale, fie spatii sociale
sau economice.
Spatiile de munca sunt spatiile organizate pentru si prin activitati de productie.
Activitatile industriale utilizeaza mai putin spatiu, dar organizeaza o retea spatiala foarte
complexa. In afara de acapararea cladirilor, a ariilor de stocare si a cailor de acces, care formeaza
spatiul de productie, uzina organizeaza in jurul ei spatii financiare si comericale, de aprovizionare si de
comanda, un bazin de forta de munca.
Activitatile tertiare au drept particularitate necesitatea fluxurilor de bunuri si de persoane care pot
fi atat distribuitori, cat si consumatori ai bunurilor si serviciilor.
Activitatile social-culturale, creeaza grupe specializate si organizeaza spatii specializate: biserici,
organizatii sportive, asociatii culturale etc.
Aceste forme de adaptare exrpima relatia societatii cu natura, in cadrul activitatilor economicosociale, generand diferentieri spatiale, diferite tipuri de organizare a spatiului.
Spatiul geografic se imparte in: spatiu geografic natural si spatiu geografic antropizat/umanizat.
Dupa criteriul extensiunii avem: spatii continentale, nationale, regionale, locale
Dupa criteriul tipurilor majore de relief: spatiul muntos, spatiul deluros, spatiul de campie, spatiul
deltaic.
Dupa criteriul functional: spatii industriale, agricole, turistice, verzi productive si recreative,
rezidentiale, comerciale.

2.

Planul de amenajare teritoriala

Planul de amenajare teritoriala se elaboreaza in conformitate cu prevederile legale, In cuprinsul

acestuia se abordeaza urmatoarele probleme:
2.1. Cadrul natural principalele trepte de relief, conditiile geotehnicem clima, reteaua
hidrografica, resursele solului si subsolului, terenurile degradatame

2.2. Potentialul economic potential agricol si silvic, activitatea industriala, structura terenurilor
agricole si silvice etc
2.3. Populatia si reteaua de localitati volumul si structura potentialului uman, resursele de
munca, aspecte sociale etc
2.4. Infrastructura tehnico-edilitara caile de comunicatii si transport, gospodarirea complexa a
pelor, echiparea energetica, telecomunicatiile;
2.5. Conservarea, protectia si reabilitarea mediului identificarea surselor de poluare.
Fiecare capitol va cuprinde atat parti scrise cat si parti desenate, constituindu-se intr-un document
de amenajare teritoriala. Ficare capitol va cuprinde referiri la: situatia existenta, disfunctionalitatile in
domeniile enumerate; prioritatile ce rezulta din analiza disfuntionalitatilor; propuneri.
Tipuri de amenajare teritoriala:
a)

plan de amenajare teritoriala national sitetizeaza probleme generale si sectoriale de

interes national (PATN)

b)

plan de amenajare teritoriala judetean instrument de coordonare a amenajarii la nivelul

fiecarui judet

c)

plan de amenajare teritoriala zonal se racordeaza la strategiile nationale de amenajare a

teritoriului

d)

plan de amenajare teritoriala interorasenesc si intercomunal pentru teritorii in cadrul

carora exista relatii intense intre localitatile urbane sau comune, generate de cooperari.

e)

Plan de amenajare teritoriala orasenesc, comunal reprezinta optiunile si propunerile

locale vizand amenajarea.

PATN cuprinde:
-

valorificarea resurselor naturale (sol, subsol)

armonizarea dezvoltarii asezarilor umane

conservarea protectia si amenajarea mediului si valorificarea mediului natural si construit

Sectiunile PATN sunt:

-

reteaua de cai de comunicatie terestre, navale, aeriene

asigurarea apei pentru consumul populatiei

zonele protejate, naturale si constituite

reteaua de localitai

3.

Dezvoltare durabila si amenajarea teritoriului

Dezvoltarea durabila aduce nu atat o schimbare a patrimoniului teoretic si a metodologiilor de

abirdare a problemelor dezvoltarii teritoriului, cat o restructurare a ierarhiei valorice si a parametrilor
dezvoltarii functionali, o reevaluare a prioritatilor si a ponderii unor procese si fenomene, mai pe scurt
o deplasare de accent.

Modificarea de accent pe care o propune conceptul dezvoltarii durabile rezulta din insusi modul in
care este privit mediul ca valoare, respectiv, ca rezultanta a trei valori:
-

estetica

ecologica

economica in sensul unei valori care nu este determinata pe piata

Dezvoltarea durabila acroda o deosebita atentie gestionarii teritoriului, considerat, in ansamblu, ca

un sistem complex de mediu, plecand de la o evaluare a acestuia. Principalele implicatii ale
conceptului de dezvoltare durabila asupra amenajarii teritoriului pot si rezumate astfel:
-

o noua optica de integrare a problemelor mediului natural in obiectivele diferitelor niveluri de

planificare

globalitate si interdependenta, respectv o abordare sistemica a problemelor mediului natural si

antropizat

accentuarea caracterului de continuitate a procesului de evaluare si abordarea analitica si

anticipativa adecvata a manifestarilor specifice ale mediului natural antropizat

abordarea interdisciplinara si consultarea publiclui, derivate din modul de valorificare al

mediului

In conceptul de dezvoltare durabila, un element fundamental este adoptarea unei strategii generale
a dezvoltarii, ce coreleaza si integreaza de la bun inceput probleme mediului natural si ale evolutiei
asezarilor umane.
Din perspectiva dezvoltarii durabile, amenajarea teritoriului poate fi definica ca o interventie ce
urmareste punerea de acord a nevoilor umane, individuale si sociale, cu resursele si potentialul real al
mediului natural si construit, de pe o parte si cu nivelul pehnologic si resursele financiare, pe de alta
parte, in conditiile protejarii si conservarii patrimoniului existent.
Amenajarea teritoriului se transforma intr-o stiinta a planificarii dezvoltarii nu doar a teritoriului,
ci a intregii vieti economico-sociale. Orice decizie de dezvoltare se rasfrange nu numai asupra
spatiului fizic, ci si asupra factorilor social-economici, a vietii in ansamblul ei.

4.

Forme de organizare administrativ-teritoriale ale spaiului geografic romnesc

Prima organizare politico-administrativa de tipul regiunilor istorico-geografice a fost

infaptuita dupa un deceniu de la cucerirea Daciei, cand din ratiuni politice, aceasta a fost impartita in
Dacia Superioara si Dacia Inferioara.
Forma de organizare specifica a populatiei bastinase, in secolele care au urmat retragerii aureliene a
fost obstea sateasca.
Alaturi de obseta sateasca Tarile au reprezentat in decursul timpului zone de intensa concentrare
umana cu o desime mare a asezarilor si cu o pronuntata omogenitate etnica. Cele mai multe ajungeau
la 8-10000km2 insumand 100-120 de sate.

La inceputul secolului IX se contureaza primele formatiuni statale romanesti cnezatele si

voievodatele, fapt dovedit de numeroase documente istorice.
Formatiunile prestatale de la sud de Carpati sunt organizate, la sfarsitul secolului al XIII-lea si
inceputul celui de-al XIV-lea , de catre voievozii de Arges, intr-o singura unitate administrativ
teritoriala Tara Romaneasca. In estul Carpatiolor, s-a consolidat in 1359 statul feudal Moldova
sunt conducerea lui Bogdan I.
Regiunile ca unitati administrativ-teritoriale intermediare intre stat si judete, cu caracter
facultativ au fost adoptate in 1929. Cele sapte regiuni (Bucuresti, Cluj, Timis, Craiova, Chisinau, Iasi
si Cernauti) au fost inlocuite in 1938 de tinuturi care cuprindeau fiecare 4-10 judete.
Din 1950, teritoriul romanesc a fost organizat pe raioane si regiuni. 28 de regiuni si 177 de
raioane asigurau cadrul prielnic unitatii teritoriale operative in perioada respectiva.
In 1968, teritoriul Romaniei a fost impartit in 39 de judete cu 236 de orase si 2706 comune.
Judetele au fost concepute ca o treapta administrativa intermediara intre conducerea de stat si organele
puterii locale, ca veriga de legatura.
In anul 1981 prin reorganizarea judetelor Ilfov si Ialomita, au fost infiintate judetele Calarasi si
Giurgiu cat si Sectorul Agricol Ilfov ce a apartinut de Bucuresti. In 1996, Ilfov devinde judet, in
prezent numarul lor fiind de 41.
Orasele municipii constituie in general cele mai mari unitati teritoriale urbane, cu o baza
economica, social-politica si cultural-stiintiica mult mai dezvoltata decat celelalte orase de pe teritoriul
tarii, functionarea si organizarea lor fiin subordonata conducerii judetelor cu exceptia Bucurestiului,
organizat pe sectoare, cu rang de judet.
Orasele resedinta de judet coordoneaza prin orasele lor administrative si politice, intreaga
activitate de pe teritoriul judetelor respective.
Comunele reprezeinta unitati administrativ-teritoriale care cuprind populatia rurala unita prin
comunitatea de interese si traditii si sunt alcatuite din unul sau mai multe sate.
Orasele si resedintele de comuna, care datorita conditiilor climatice, hidrologice, sau pozitiei
geografice, prezinta importanta pentru ocrotirea sanatatii si asigurarea odihnei locuitorilor sunt
organizate ca statiuni balneo-climaterice

5.

Resursele naturale

Mediul geografic determina conditiile naturale in care omul isi desfasoara intreaga activitate, dar
si resursele de care a re nevoie societatea. Conceptul de resursa a fost definit de numerosi specialisti
din domeniul economiei, geografiei, istoriei si ecologiei ceea ce a imprimat o nuantare a semnificatiei

de baza astfel prin resursa naturala se inteleg acele elemente ale naturii care sunt folosite pentru
satisfacerea necesitatilor materiale si spirituale ale omului.
Structura si varietatea resurselor folosite in economie s-a modificat esential pe parcursul secolelor.
Astfel, de la piatra sau lemn, fructe si animale salbatice, din perioada preistorica, societatea a trecut,
odata cu dezvoltarea rapida a tehnicii si tehnologiilor, la metale, combustibili minerali transformati sau
nu in energie electrica si apoi la cea mai productiva resursa cea informationala.
In ansamblu, resursele naturale si conditiile naturale reprezinta factorul natural, care, alaturi de
factorul demografic si de nivelul de dezvoltare al instrumentelor de lucru, influenteaza nivelul de
dezvoltare economica al unei tari. Astfel calitatea resurselor si gradul de accesibilitate a lor
influenteaza direct productivitatea muncii in toate ramurile de activitate.
Utilizarea resurselor naturale ridica doua probleme importante:
-

necesitatea identificarii celor mai eficiente cai de utilizare si a posibilitatilor de sustituire a

resurselor epuizabile;

diminuarea dezechilibrelor de mediu determinate de exploatarea, conditionarea, prelucrarea si

utilizarea resurselor si respectiv a materialelor/energiei obtinute.

Dupa criteriul locului in spatiu in care se afla resursa, exista resurse provenite din:
-

atmosfera (dioxid de carbon, oxigen, azot, energie eoliana, solara)

hidrosfera (apa, minerale dizolvate)

litosfera (minerale, combustibili fosili)

biosfera ( resurse genetice, biomasa, potential turistic)

Dupa criteriul modului de utilizare in faza de prelucrare, resursele pot fi cele care:
-

devin materii prime pentru sectorul secundar al economiei;

sunt sau produc energie (combustibili, minereurile radioactive, forta vantului si a apei, energia
solara)

sunt informationale, produse de stiinta si tehnica;

Pentru activitatea economica conteaza, in mod deosebit, clasificarea resurselor dupa criteriul
gradului de cunoastere. Din acest punct de vedere, avem urmatoarele grupe de resurse:
-

indentificate si exploatabile (rezerve) in conditii economice cu ajutorul tehnologiilor actuale;

cunoscute, dar a caror exploatare nu este economica in conditii economice cu ajutorul

tehnologiilor actuale

presupuse exploatabile

De asemenea, intereseaza criteriul durabilitatii exploatarii si al particularitatilor de refacere a

resursei, functie de care pot fi delimitate resurse:
-

inepuizabile energia solara si cele legate de aceasta

epuizabile, care pot fi neregenerabile sau regenerabile

6.

Suportul ecologic al Romaniei

7.

Dimensiunea regionala a dezvoltarii

In elaborarea strategiilor de dezvoltare regionala se tine cont de o serie de principii, care

creeaza cadrul global al desfasurarii activitatilor in teritoriu. La acest nivel de generalizare,
dezvoltarea regionala va tine seama de unitatea teritoriului national, de descentralizare,
competenta si concurenta.
Principiul unitatii teritoriului national:
Din aceasta perspectiva, in elaborarea strategiilor de dezvoltare regionala se au in vedere doua
aspecte majore:
Caracterul global si nediscriminatoriu
Principiul constitutional
Principiul descentralizarii
Este sustinut de argumente care tin de necesitatea unei organizari pe principii democratice a
societatii, de imposibilitate tehnica a unei centralizari absolute, dar si de teorema descentralizarii:
oferta descentralizata a unui serviciu public poate fi mai eficienta decat oferta centralizata, in
masura in care se bazeaza pe o mai buna apropiere de preferintele consumatorilor si tine seama de
deosebirile locale.
In practica acest principiu poate fi infaptuit prin descentralizarea teritoriala si cea functionala.
Principiul competentei
Potrivit acestui principiu, colectivitatilor locale li se aplica o clauza generala de competenta,
care recunoaste organelor deliberative si executive ale acestora puterea de a-si administra, ele
insele, propriile afaceri locale.
Principiul concurentei
Implicatiile acestui principiu asupra elaborarii strategiilor de dezvoltare regionala se
manifesta, in special, in sensul limitarii sferei masurilor de politica regionala la cele compatibile
cu mecanismele pietei, determinand, de asemenea, modul de partajare a competentelor intre
agentii economici implicati in procesul de orientare si sustinere a programelor de dezvoltare.
8. Carta Europeana a amenajarii teritoriului si dezvoltarea regionala
Notiunea centrala la care Carta face referire este amenajarea teritoriului, definita ca expresie
spatiala a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice. Amenajarea teritoriului este conceputa,
totodata, ca disciplina siintifica, o tehnica administrativa si o politica elaborata ca o apropiere

interdisciplinara si globala, care are drept scop o dezvoltare echilibrata a regiunilor si o organizare
fizica a spatiului conform unei conceptii directoare.
Caracteristici ale amenajarii teritoriului:
-

este democratica

este globala

este functionala

este prospectiva
Obiectivele fundamentale ale strategiilor regionale sunt:
a)

reducerea dezechilibrelor teritoriale indezirabile prin dezvoltarea regiunilor care

prezinta o anumita intarziere si controlul cresterii in regiunile care cunosc o
evolutie prea rapida;

b)

ameliorarea calitatii vietii prin imbunatatirea cadrului de viata cotidian;

c)

utilizarea rationala a teritoriului prin dezvoltarea echilibrata a centrelor urbane si

rurale, prin localizarea complexelor indurstiale si a elementelor de infrastructura;

In regiunile rurale se considera ca este necesar sa fie create conditii de viata acceptabile,
comparabile cu cele din zonele urbane, tinandu-se totodata seama de functiunile lor particulare, mai
ales cele de conservare si amenajare a peisajului
Zonele urbane ridica probleme in legatura cu dezvoltarea exploziva si poluarea, ocuparea
spatiului, reteaua stradala si transportul in comun, serviciile publice, protejarea si punerea in valoare a
patrimoniului arhitectural si cultural-istoric;
In zonele de frontiera trebuie promovate proceduri de cooperare privind utilizarea in comun a
elementelor de infrastructura si initiate consultari in vederea evitarii oricarui proiect care ar putea avea
consecinte nefaste pentru mediul statelor vecine.
In zonele regiunilor de munte principalele obiective ar trebui sa vizeze conservarea mediului
natural si a cadrului ecologic, economic, social si cultural, dezvoltarea turismului
Pentru regiunile de coasta si insule principalele probleme se refera la dezvoltarea echilibrata si
urbanizarea coordonata, dezvoltarea transportului maritim, a turismului si a infrastructurii, protectia
mediului.

9.

Dezechilibre in economia Romaniei

Echilibrul economic general exprima acea stare spre care tinde piata nationala in ansamblul
sau caracterizata ptintr-o concordanta relativa a cererii si ofertei agregate, decalajele dintre fortele
pietei nedepasind anumite limite considerate normale, nesemnificative pentru producerea de
dificultati, de dezechilibre.
Echilibrul economic se manifesta sub o multitudine de forme care se clasifica dupa anumite
criterii:

Dupa modul de manifestare in timp

Echilibrul economic dinamic

Echilibrul microeconomic

Echilibrul mezoeconomic

Echilibrul macroeconomic

Exist i dezechilibre n economie ce se concretizeaz ndisfunctionalitti, n mari decalaje

ntre cerere i ofert pe diferitele piete, n dereglri n functionarea economiei, n crize
economice,omaj, inflatie etc. Asemenea decalaje nu constituie o stare normal nevolutia economiei,
ele fiind legate de limitele resurselor, de insuficienta cunoatere a relatiilor de piat, de rmneri n
urm n ceea ce privete progresul tehnologic, de lipsa unor reactii rapide i eficiente din partea unor
agenti economici, ca i de unele greeli de politic economic general pe termen lung etc.n
continuare, prezentm principalele forme de dezechilibru:
a)Excesul de ofert pe piata bunurilor i pe piata muncii
Pe piata bunurilor economice, starea de dezechilibru este cunoscut subdenumirea de presiune,
deoarece cantitatea acestora depete cerereaexistent. n consecint, cumprtorii au posibilitatea de
a alege, iar productorii-ofertanti se confrunt cu dificultti n vnzarea mrfurilor,fiind totodat stimulati n
directia restructurrii productiei i creterii calittii.Pe piata muncii, excedentul de ofert nseamn
omaj, subuti-lizare a potentialului de fort de munc existent, repercusiuni asupranivelului de trai al
populatiei.
b)Excesul de cerere pe piata bunurilor i excesul de ofertpe piata muncii
Pe piata bunurilor se manifest o cerere mai mare dect oferta existent, ceea ce duce la situatia
cunoscut subdenumirea de absorbtie.
n acest caz, agentii economici productori nu au posibilitatea de a satisface ntreaga cerere: oferta de
mrfuri nu tine pasul cu cererea la un bun sau altul, nefiind stimulat nici interesul pentru diversificarea
i mbunttirea calittii produselor; se accentueaz excedentul de fort de munc i creterea
omajului.
c)Excesul de cerere pe piata bunurilor economice, pe piata muncii, pe piata monetar.
O asemenea stare de dezechilibru pune nrelief neconcordante, dereglri de profunzime, care tin de
structuri ale productiei i ale economiei n ansamblul ei, de imposibilitatea de a absorbi pe termen lung
oferta de fort de munc, de a asigura o evolutie normal a ofertei de bunuri economice i de mas
monetar.Ca urmare, se accentueaz inflatia (inclusiv forma ei cea mai acut,hiperinflatia), omajul, se
deterioreaz condiiile de viat ale unei importante prti a populatiei.

10. Zone defavorizate in cadrul politicii regionale

Dezechilibre in dezvoltarea regionala a Romaniei s-au manifestat inca dinainte de cel de-al doilea
razboi mondial, pe fondul unei dezvoltari economice globale reduse. Activitatea industriala era

cunoscuta in cateva zone, in functie de accesibilitatea la resursele minerale si energetice, traditie si

continuitate industriala, sau situate favorabil in raport cu principalele fluxuri de transport.
In perioada 1998-2003 au fost declarate 38 de zone defavorizate, ocupand o suprafata totala de
16.829,55 km2 si avand o populatie stabila de cca 1.460.000 locuitori.
Se pot remarca doua categorii de zone defavorizate:
-

zone defavorizate declarate in perioada 1998-1999 (25 de zone)

zone defavorizate in perioada 2000-2003 (13 zone)

Din prima categorie fac parte, in cea mai mare parte, zone miniere sau extractive care au fost
declarate cu statut de zone defavorizate la propunerea Agentiei Nationale pentru Dezvoltarea si
Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere. Este vorba despre zone geografice
izolate in care s-a dezvoltat industria miniera datorita specificului sau deosebit si care au capatat un
pronuntat caracter monoindustrial.
In aceste zone a fost antrenat un numar mare de persoane provenind de regula din localitati
adiacente sau aduse in mod special pentru realizarea obiectivelor de investitii si pentru productie din
alte zone ale tarii. Astfel, in cea mai mare parte a localitatilor miniere s-a ajuns la o dependenta a vietii
sociale exclusiv de activitatea miniera din zona.
Exemple: Valea Jiului, Motru, Comanesti, Baia Mare, Brad, Apuseni. Necesitatea restructurarii
acestei ramuri industriale s-a ipus in etapa de tranzitie catre economia de piata ca urmare a faptului ca
sectorul exploatarilor miniere era caracterizat de un numar mare de angajati, productivitate a muncii
redusa si costuri ridicate de productie.
Masurile adoptate dupa 1990 au determinat disponibilizari masive, generand probleme social
majore. Astfel, majoritatea zonelor minier si de extractie a petrolului au devenit eligibile pentru a
primi statutul de zone defavorizate.
Din cea de-a doua categorie fac parte zone afectate de procese de restructurare si concedieri
colective masive care au loc in sectoarele industriale care sustineau forta de munca existenta in aceste
zone. Este vorba in cea mai mare parte, de orase mici, industrializate mai recent, unde structurile
industriale care au atras forta de munca din zona nu au fost suficient consolidate si nu au putut rezista
noului climat concurential. Principalele industrii pe care se bazau acestea au intrat in regres
determinand cresteri ale ratei somajului. Cele mai relevante au fost Hunedoara, Cugir, Copsa Mica,
Zimnicea, Pascani, Roman.
La nivel global, problemele economice si sociale cu care se confrunta zonele defavorizate pot si
sintetizate dupa cum urmeaza:
-

dificultati in accesarea retelelor de transport

retele de utilitati urbane insuficiente

existenta unui proces puternic de disponibilizari industriale

specializari mono-industriale

posibilitati reduse de diversificare industriala

capacitate redusa de adaptare la cerintele concurentiale

cerinta ridicata de calificare a populatiei in diferite meserii

echilibreu socio-cultural destabilizat in zonele miniere ca urmare a efectelor multiple ale

poluarii aerului, apei, solului, vegetatiei;

resurselor de subsol in scadere si inca ineficient exploatate in orasele miniere care au intrat in
declin economic accentuat

11.

Clasificarea spaiului rural (pag. 103-104)

Carta verde a dezvoltrii rurale n Romnia a mpr it spa iile rurale n trei categorii:

Zone n care predomin factorii favorizani ai dezvoltrii.

Zone n care predomin factorii restrictive ai dezvoltrii.
Zone zone cu condiii medii.
Din punct de vedere structural, spaiul urban se difereniz prin prisma economic i

social n:
a) Spaiu rural periurban se circumscribe marilor centr industrial-urbane, mrimea lui
fiind determinat de puterea economic, demografic i administrativ a polilor respective.
n accest tip de spaiu se manifest att activit ile specific urbane, ct i cele rurale.
Ruralul autentic este din ce n ce mai absent, popula ia este eterogen, mul i practic
navetismul, economia este bine dezvoltat i deiversificat.
b) Spaiul rural intermediare sau spaiul agricol reprezint zona agrar a spaiului rural,
cu exploataiile de tipul fermelor privat-familiale, asociative sau societate. Agricultura este
intensiv, fiind adesea stric specialiazat, dar i extensiv.
c) Spaiul rural periferic. Este numit periferic nu din punct de vedere al teritoriului, ci, n
primul rnd, din perspectiv economic i social. Acesta reprezint acea parte a spa iului
rural care se afl la periferia economic-productiv a spa iului agricol li silvic, i este
considerat o zon defavorizat social a sistemului agrar.
n funcie de capacitatea spaiilor rurale de a se integra n economia na ional, O.E.C.D.
face urmtoare clasificare:
Spaii rurale integrate economic sunt cele aituate n apropierea centrelor industrial-urbane
dezvoltate i caracterizate prin creterea numeric a popula iei, existen a locurilor de munc,
infrastructur mai dezvoltat.

10

 Spaii rurale ndeprtate sunt cele care se afl relativ departe de marile ora e, dar au acces
la cile de comunicii. Ele depend n mare msur de agricultur i de industria de prelucrare a
produselor agricole.
Spaii rurale ndeprtate au o densitate sczut a populaiei, o structur demografic
nefavorabil, venituri mici i dependen de agricultur. De asemenea, au infrastructura slab
dezvoltat, condiii naturale nefavorabile, posibiliti reduse de dezvoltare.

12.Asezarea rurala componenta principal a sp rural (sat-112-113)-un sat la alegere

Gruparea populaiei este un fenomen specific fiinei omeneti, izvort din sentimentul de
siguran. Reeaua aezrilor rurale, precum i locuinele i amenajrile sezoniere sau temporare,
reprezint un element stadial n evoluia habitatului romnesc, de la formele cele mai simple, arhaice,
pn la aezrile zilelor noastre, puternic difereniate ca mrime demografic, funcie economic i
grad de modernizare.
Satul romnesc este o verig dintr-un lan care vine din urm i se va desfura nainte...a
constituit i constituie nc elementul de baz al peisajului geografic i al spaiului rural, care se
impune prin:
-numr i densitate;
-modul relativ uniform de distribuie n teritoriu, ncepe cu sectoarele cele mai joase ale Deltei
Dunrii i pn n zona montan;
-morfostructura deosebit de variat, corelat cu gradul de fragmentare a reliefului, tipul de resurse;
-presiunea crescnd asipra componentelor fizico-geografice ale spaiului geografic etc.
Satul reprezint rezultatul unui proces constant i foarte ndelungat de umanizare a teritoriului,
proiecia n spaiu a modelui n care populaia autohton, geto-dac, daco-roman i romneasc, a
reuit s se adapteze condiiilor naturale i modelui de utilizare a resurselor solului i subsolului, n
baza unor relaii economice social-istorice determinante.
13.Tip. Generice de sate si forme de organizare sociala
Primele asezari rurale sunt satele daco-romane, cunoscute sub denumirea de pagi si vici, cu o
populatie ce practica agricultura, iar uneori mineritul. H. H. Stahl apreciaza ca vechile sate romanesti,
din evul mediu timpuriu, erau sate devlmae ale obtii rneti, care s-au transformat ulterior n sate
rzeti specifice Moldovei i sate moneneti n ara Romneasc, ambele sate de rani liberi.

11

Exist dou topice de mare rspndite n lumea satelor, i anume: seliti (siliti sau sliti) i slobozii,
marcheaz o etap de mari framntri n evoluia aezrilor rurale din Romnia.
Silitile sunt menionate n documente cu doua nelesuri: fie de vatr de sat prsit, refcut
pe aceeai vatr; fie de loc cu grdini i mici ogoare n jurul satului( mai rar).
Sloboziile apar nc din secolul XV, cu o accenturae a fenomenului n secolele urmtoare, i
reprezint sate noi, create de mnstiri i nobili, din locuitori adunai de prin alte locuri, care
beneficiaz de unele liberti, fiind slobozi de bir i de taxe o anumit perioad de timp.
Satele roite. Roirea este un fenomen popular spontan, declanat de creterea populaiei peste
limitele capacitii de absorbie a vetrei satului i efectuat n vederea cutrii de noi ogoare, piuni
sau fnee- care genereaz noi sate n cadrul vechilor hotare de sat s-a bucurat de o atenie deosebit
n literatura sociologic, istoric i geografic.
Considerm roire, numai acea micare spontan de grupuri umane, de amploare mai mare sau
mai mic, care se limiteaz spaial la hotarul satului matc ce alimenteaz plecrile, fiind generat,
aproape n exclusivitate, de nevoia de noi terenuri agricole i declanat ntr-o anumit faz de
dezvoltare a satului matc, i anume, cnd creterea densitii populaiei n vechea vatr i
presiunea demo-economic asupra terenului agricol existent depete nivelul de ntreinere, devenind
iminent necesitatea obinerii unor noi suprafee agricole de ctre anumite contingente de populaie.
14. Turismul rural si agroturismul studiu de caz (132)
Numeroase zone rurale din Romnia dispun de valori naturale i culturale care pot fi integrate
n turismul naional i chiar internaional. Au luat fiin organizaii civice i asociaii profesionale
(Asociaia Naional De Turism Rural Ecologic i Cultural-ANTREC; Federaia de Dezvoltaree
Montan i Rural-FRDMR ) care servesc la dezvolatrea turismului rural.
Gradul relativ sczut de confort al locuinelor rurale, subdezvoltarea infrastructurii, lipsa de
cunoatere a limbiilor strine din partea localnicilor i posibilitile materiale reduse ale catenilor
rii frneaz deocamdat dezvolatrea mai rapid i mai intensiv a ofertei turismului rural.
Turismul rural si agroturismul au cunoscut un trend ascendent n perioada 1998-2003.
Numrul pensiunilor a crescut de la 600, n 1998, la 3500, n 2003. Pensiunile dispuneau, n anul
2003, de 28.000 de locuri de cazare, comparativ cu 3.776, cte existau n anul 1998.
Pensiunile turistice i agroturistice se regsesc n 27 de judee, acoperind toate regiunile de
dezvoltare; o concentrare mai mare a pensiunilor este ntlnit n regiunile Centru, Nord-Est i NordVest.

12

15.Ecosistemul agricol (136-145)

Ecosistemul agricol (spaiul agricol) este o unitate funcional a biosferei, cu structur
generat de criteriul unitii antropice a biomasei furnizate, dependent energetic de sursele i
mecanismele naturale de fixare i de transfer.
Principalele funcii ndeplinite de spaiul agricol variaz:
-producerea de materii prime alimentare si de alimente necesare aprovizionrii populaiei;
-producerea de materii prime pentru industria prelucrtoare;
-conservarea resurselor de sol, ap, flor i faun, dar i a echilibrului ecosistemelor;
-sporirea i punerea n valoare a potenialului turistic prin conservarea patrimoniului peisagistic
-armonizarea funciilor sociale i culturale cu cea economic.
1.Factori naturali
A) Relieful Reprezint elementul de baz a diferenierii relaiei: condiii naturaleutilizarea agricol a spaiului, caracterizat printr-o mare complexitate (muni, dealuri, podiuri, cmpii,
lunci ) proporionalitate, simetrie, ceea ce confer posibiliti multiple pentru dezvoltarea unei
agriculturi variate i conturarea unor spaii agricole specifice.

Altitudinea reliefului

Orientarea versanilor

Gradul de nclinare(panta) pn la 12o

B) Clima (variaia de temperatur, precipitai si mase de aer) Varietatea condiiilor

climatice prezente

Temperatura este un factor limitativ n rspndirea plantelor, fixnd oarecum limitele

latitudinale i altitudinale ale localizrii acestora

Lumina

Precipitaiile
C) Solul este acea spaiului geografic care se constituie n substratul natural capabil s

asigure dezvoltarea plantelor.

2.Factorii economici, dezvoltarea agriculturii i caracteristicile spaiului agricol
are un rol deosebit n dezvoltarea i transformarea agriculturii.
Agricultura tradiional
Agricultura socialist

13

 Agricultura de pia
Agricultura industrial
Agricultura de tip Revoluie verde
Agricultura srac n resurse
Agricultura ecologic (biologic, organic)
Agricultura biodinamic
Permacultura
3.Rolul factorilor juridici i politici n conturarea i structurarea spaiului agricol

Factorii juridici

Factorii politici se regsesc n politica economic n general i n politica agricol n mod

special.

16. Spatiu agricol. Caracteristici si restructurare

nc de la nceputurile practicrii agriculturii, cu circa 10.000 de ani n urm, populatia
globului a fost permanent preocupat de extinderea suprafeelor agricole, migrnd dintr-o vale n alta,
dintr-o depresiune n alta, de la un continent la altul n cautarea unor noi terenuri fertile. Au avut n
vedere creterea suprafeei agricole i n principal a terenurilor cultivate (arabil, livezi vii) irigarea,
teresarea deselenirea, despdurirea, desecarea drenarea.
Defririle au avut un rol esenial n obinerea de noi terenuri agricole, solicitate de evoluia
ascendent a populaiei i a necesarului de hran.
Desecarea mlatinilor, a blilor i a unor suprafee lacustre a permis i ea schimbarea modului de
folosin a terenurilor, facilitnd extinderea terenurilor agricole cu peste 70 mil. ha.
Realizarea polderelor, prin smulgerea terenurilor din posesia apelor marine, constituie o metod
foarte veche de amenajare agricol a rmurilor foarte joase, dei necesit investiii mari.
Deselenirea stepelor i preriilor a luat un avnt deosebit n a doua jumtate a sec XIX ntregindu-se
creteri ale suprafeei agricole cu peste 25,5 mil. ha.

17.Amenajarea teritoriala (organizarea spatiului agricol-149)

Organizarea spaiului agricol presupune o folosire ct mai raional a terenurilor cu destinaie

agricol i are n vedere introducerea n circuitul agricol a tuturor suprafeelor neutilizate.

14

Amenajarea teritorial se execut pe baz de de studii i proiecte la cererea proprietarului,

rezolvnd urmtoarele probleme
- corelarea dezvoltrii agriculturii din spaiul analizat cu celelalte activiti economice i sociale,
stabilind masuri pentru creterea produciei agricole;
-elaborarea de studii i proiecte de organizare i amenajare a exploataiilor agricole;
-stabilirea reelelor de drumuri agricole, ca o completare a reelei de drumuri n general, integrate n
organizarea i amenajarea de ansamblu a teritoriului, n scopul transportului produciei i a accesului
mainilor agricole necesare procesului de producie.
Amenajarea teritoriului reprezint ansamblul aciunilor de pregtire a unui teritoriu, prin
executarea lucrrilor de echiparea, asanare, nivelare, defriare etc.
Pentru a-l face corespunztor unor destinaii i functiuni stabilite prin studiile de organizare a
teritoriului respectiv. Fig 4.2

18. Starea sistemelor de irigatii in Romania

Irigaiile reprezint mijlocul prin care se poate asigura optimul de umiditate pentru culturile
agricole.
Dup metodele de udare folosite se disting mai multe tipuri de irigare:

Irigare prin inundare complet sau prin submersie, se aplic numai n irigarea culturilor de
orez

Irigarea prin scurgere la suprafa, pe brazde sau fii, nfiltrarea apei avnd loc n tot timpul
scurgerii.

Irigarea prin aspersiune sau ploaie artificial este avantajoas pe terenurile cu relief neregulat
i pe solurile nisipoase;

Irigarea prin udare subteran const n introducerea apei in sol, la mic adncime, cu
ajutorul conductelor subterane , i este aplicabil mai ales n cazul solurilor nisipoase sau cu
permeabilitate sczut.

Irigaiile moderne se bazeaz fie pe crearea unor mari acumulri de ap cu folosin multipl,
fie pe utilizarea unor canale magistrale sau utilizarea apei n cdere liber n urmapomprii la
nlime i , mai nou, pe pomparea apei din stratele acvifere de adncime.

19.

Dezvoltarea durabila a agriculturii (163-168)

15

n prezent agricultura se confrunt cu grave probleme de poluare, prezena unitilor industriale

gigant,echiparea acestora cu instalaii i echipamente poluante au condus, pe suprafete ntinse, la
deteriorarea grav a factorilor de mediu,a echilibrului ecologic.
-

Solul este poluat n special cu metale grele, fluor i SO 2 pe o suprafa de 900.000 ha, din care

200.000 ha sunt excesiv de poluate,solul devenind neproductiv.

O poluare grav este reprezentat de rezidurile i produsele petroliere (rezultate n urma
agresrii conductelor magistrale) ,care afecteaz peste 50.000 ha; exploatarea crbunelui la zi, care
numai la Rovinari a distrus circa 15.000 ha;
Deversara n ruri a unor mari cantiti de substane chimice toxice contribuie, de asmenea, la
poluarea solului prin folosirea apei din aceste reele hidrografice la irigaii.
Din pcate, chiar agricultura a devenit n ultimele decenii, agent al polurii propriului su mediu, din
victim transformndu-se n cauza a polurii, a deteiorrii mediului( fapt susinut de datele furnizate
de sistemul naional de monitpring al calitii solurilor din terenuriel arabile).
-

Anual se pierd , prin eroziunea declanat de cele mai diverse activiti agricole, circa 150

milioane tone de sol. Folosirea cu prioritate , a metodelor chimice pentru distrugerea duntorilor i
buruienilor, sau pentru combatrerea unor boli au avut ca efect imediat poluarea chmic a solului i a
altor factori de mediu.
Irigaiile utilizate n zonele aflate sub influena climatului continental,de ariditate fara de care
culturile agricole sunt evident periclitate, a avut ns i efecte negative n unele pri ale rii ,efecte
manifestate prin apariia i extinderea proceselor de salinizare sau de mltinare secundar.
Folosirea n mod neraional a mainilor agricole i executarea necorespunztoare a unor
lucrri agricole au condus, n timp, la tasarea solurilor, distrugerea texturii acestora pe suprafee relativ
mari.
-

Industrializarea agriculturii, prin infiinarea unor complexe foarte mari de cretere a

porcinelor sau taurinelor a provocat i ea mari pagube mediului i chiar agriculturii.

Conceptul de agricultur durabil este relativ recent i a cptat o circulaie la scar plenar prin tema
central a dezbaterilor Congresului al XXI-lea al Asociaiei Internaionale a Economitilor Agrarieni
de la Tokio din 1994.
Agricultura durabil ii are fundamentarea n conceptul de bioeconomie care ia n considerare att
voina real a fenomenului socio-economic,schimbrile calitative,ct i factorii naturali ai evoluiei
resurselor i problema mediului nconjurtor.
Formarea unei agriculturi durabile este un proces de lung durat,cruia i trebuie puse bazele n
prezent ,ntr-o viziune de perspectiv,innd cont de contradiciile existente ntre necesiti i resursele
de capital, dintre preurile la consumator i productor etc.
Relizarea unei agriculturi durabile n Romania trebuie sa porneasc de la :

Creterea dimeniunii proprietii i fomarea exploataiilor rneti mijlocii prin: cumprare de

pmnt, arendarea terenurilor agricole de ctre posesorii de terenuri neagricultori sau de proprietarii
vrstnici.

Formarea unei agriculturi competitive, care s creeze un surplus economic necesar propriei
dezvoltri

16

Dezvoltarea unei agriculturi ecologice, prin stabilirea unor norme foarte stricte privind

utilizarea substanelor chimice, a ngrmintelor poluante etc i adoptarea de stimulente, prin pre,
pentru produsele nepoluate.
n opiunile pentru dezvoltarea agriculturii se confrunt,n prezent,doua concepii diferite privi nnd
tipul de progres tehnic n agricultur :

Conceptul agriculturii intensive, de tip industrial, care a dus, n scurt timp (apelnd la

mecanizare, chimizare i genetic) la creterea spectaculoas a produciei, n paralel ns cu scderea

calitii produselor i accentuarea polurii mediului

Conceptul agriculturii biologice sau organice , care pune n centrul preocuprilor sale
practicarea unei agriculturi pure , sporirea factorului bilogic ( prin ultizarea bioingineriei i
biotehnologiilor) n cretereaproduciei animale i vegetale.
n ara noastr ,experiena agiculturii tradiionale i a celei intemsive, de tip industria, rmne un bun
catigat care, cu anumite corectri,ar putea fi folosite n agricultua viitorului-agricultura durabil.
Agricultura durabil, de tip ecologic, va trebui s se concretizeze prin:

Creterea fertiliii solului prin aplicarea unor asolamenete echilibrate,dar i prin folosirea

fertilizanilor organici din circuitul nchis al propriei exploataii agricole

Utilizarea de culturi sritoare, prin fixarea azotului i evitarea eroziunii

Diversificarea produciei, care asigur stabilizarea veniturilor,elimin riscurile majore

determinate de evoluia raportului cerere-ofert sau cdere puternic a preurilor la anumite produse.

Adoptarea creterii i ameliorrii animalelor la condiiile locale, conform nevoilor diversitii

speciilor, favoriznd soiurile de plante i rasele de animale adecvate din punctul de vedere al
rezistenei la boli i duntori

Promovarea utilizrii durabile-tipurile de utilizarea a terenului promovate n acest sens sunt

foarte variate, fiind reprezentate prin: agricultur extensiv, recoltarea produselor neforestiere, culturi
organice, silvicultur durabil, ecoturism, pepiniere etc.

20.

Spatiul verde caracteristici

Micile oaze de verdea din deerturile de pietre ale peisajelor urbane sau din incinta staiunilor
balneoclimaterice i climaterice, pdurile-parc i pdurile de agrement din vecintatea marilor
aglomerri urbane, pdurile din zonele montane, deluroase sa ude podi etc., cu o diversitate
impresionant de funcii, rezervaiile floristice constituie, toate la un loc spaiul verde.
Subsistem fundamental al spaiului geografic , al crui specific este dat de prezena vegetaie, spaiul
verde realizeaz-n timp i spaiu-un echilibru biologic deosebit de complex i cuprinztor, fr de care
integritatea biosferei nu ar putea exista.
Spaiul verde prezent n intravilanul aezrilor valorific potenialul biologic i estetic al vegetaiei,
reducnd agresiunea mediului urban asupra populaiei. Prin elementele sale componente i
caracteristicile acestora , poate epura mediul de factori nocivi ( fum, pulberi, gaze, petrol ) i modific

17

parametrii unor factori climatici, asigur un regim hidrologic echilibrat, protejnd n mod evident
resursele de ap subteran,fondul de ape minerale, protejeaz domeniul versanilor de efectele nedorite
ale proceselor geomorfologice, influeneaz profund pozitiv asupra strii generale a organismului
uman. Sunt doar cteva considerente care ne oblig s nvm cum s folosim, s preuim i s
perpetum aceast component verde a spaiului geografic.
Caracterizndu-se prin suprafee, amplasri n teritoriul naional, amenajri i folosine diferite,
spaiile verzi se grupeaz n :
-

Spaiul forestier (pdurea)

Spaiul verde intraurban (intravilan)
Spaiul verde de agrement i recreare periurban.

21.

Padurea-component de baza a spaiului verde (170)

Pdurea ocup un loc deosebit de important n asiguarea resurselor i condiiilor necesare vieii, n
conturarea unor peisaje cu o valoare estetic remarcabil. Ea reprezint ecosistemul n care arborii
formeaz comunitatea dominant.
Organizarea natural a pdurilor se bazeaz pe informaia gentic, pe posibilitile de
modelare a acesteia, care se exprim apoi sub forma

unor subsisteme bine adaptate condiiilor

naturale date. Varietatea condiiilor difer n ceea ce privete comunitatea vie, organizarea n latitudine
i altitudine a spaiului forestier.
Prezena pdurilor este dependent, n primul rnd, de factorii climatici,respectiv de relaia dintre
regimul termic i regimul precipitaiilor, diferitele tipuri de pduri corelndu-se cu caracteristicile
parametrilor climatici.
Din punct de vedere termic,rspndirea speciilor forestiere depinde de realizarea
temperaturilor medii zilnice mai mari de 10 C , timp de cel puin 60 de zile pe an.
Conform calsificrii lui Larouse (1996) se deosebesc ase mari formaii forestiere:
-

pdurea boreal
pdurea temperat de foioase i rinoase
vegetaie mediteraneean
savan mpdurit
pdure ecuatorial
pdure tropical musonic.
Se observ importana factorilor climatici n dieferenierea tipologic, care se suprapune,n fapt, cu

zonele climatice.

Pdurile interopicale

Problematica acestor pduri are un caracter global deoarace, prin suprafaa ocupat (peste 50% din
totalul suprafeelor mpdurite) i prin serviciile asigurate,constituie un element determinant n
meninerea echilibrului ecologic global,dar impactul activitilor antropice se materializeaz, n
ultimile decenii, n distrugeri uriae ale formaiunilor forestiere de aici.
Conform clasificrii acceptate de FAO, n yona tropical sunt prezente:

18

Pdurile permanent verzi, ecuatoriale , a cror repartiie urmrete climatul ecuatorial,

extinzndu-se acolo unde este asigurat o cantitate de cel puin 1500 mm anual, iar temperatura medie
anuala depeste 20 C. Se caracterizeaz printr-o mare varietate a speciilor : n bazinul Amazonului
s-au identificat 2500 de specii de arbori, iar n insulele Jawa numrul acestora depete 3000.
Se remarc prezena unor esene lemnoase cu utilitate economic deosebit (teck,mahon,abanos,
santal, eucalipt etc), exploatarea acestora fiind ns greoaie, datorit diversitii biocenozei i densitii
mici,de numai 1-5 arbori la ha.

Pdurile cu frunze cztoare, care pot fi umede sau uscate (localizate de-a lungul curusrilor

de ap sau pe fundul vilor umede, dispersate n arealul vast al savanelor tropicale i n zona de trecere
de la pdurile umede cu frunze cztoare).
Prima categorie ocup suprafee ntinse n Asia(India, Thailanda,Laos ), fiind mai puin reprezentat n
Africa (Congo, Angola i Sudan) i n America (Mexic, Panama,Venezuela, sudul Braziliei), n timp ce
pdurile uscate s-au format pe arii extinse la periferia precedentelor.
Pe lng cele dou ecosisteme naturale, n zona dintre cele dou tropice exist i suprafee importante
acoperite cu pduri rezultate din plantaii, n care predomin specii indigene de esene valoroase sau
specii exotice cu cretere rapid (eucalipt, pini, etc).

Pdurile temperate

Caracteristicile acestei zone climatice sunt pdurile de foioase adaptate regimului termic sezonier prin
pierderea frunziului pe durata sezonului rece. Sunt mai bine reprezentate n emisfera nordic , la
latitudini de 40-55 C . Principalele caracteristici ale climatului sunt: alternana dintre sezonul rece i
sezonul cald, cu o medie anual cuprins ntre 7 i 10 i o amplitudine anual de 24-26 C,cantitatea
medie anual de precipitaii este 500-1000 mm.
Diversitatea speciilor i productivitatea sunt ridicate, ntreruperea ciclului vegetativ fiind responsabil
de diminuarea, cu circa 25%, a productivitii fa de pdurile umede.
Att n Europa, ct i n America de Nord, aceste pduri au suferit importante modificri ca urmare a
aciunii antropice.

Pdurile de conifere (taigaua)

Sunt prezentate n emisfera nordic, ocupnd suprafee vaste n Asia i America de Nord.Climatul n
care se dezvolt fiind aspru, de multe ori caracterizat de constraste termice (>100 C) remarcabile, nu
a permis extinderea spaiului oicumenic dect parial, astfel c prezint o evident cotinuitate ,
ntrerupt numai de anumite particulariti orografice.
Speciile care formeaz aceste pduri sunt mai puin numeroase, au n general frunze persistente , i n
funcie de de localizare formeaz diferite asociaii. Astfel, n America de Nord, pe coasta Pacificului ,
cresc specii de Sequoiadendron, Sequoia, formnd pdurile cele mai impuntoare,dar i printre cele
mai vechi (un arbore ajunge la vrsta de 800-1000 de ani ). n taigaua euro-siberian predomin
bradul,molidul i pinul care formeaz singurul strat de vegetaie.

19

Evoluia i caracteristicile pdurilor din Romnia

Pdurea,ca subsistem al spaiului geografic al Romniei, este perfect integrat n aceasta, aflndu-se
ntr-o indiscutabil legtur cu celelalte susisteme. Iat de ce slbirea structurilor de rezisten ale
acesteia afecteaz stabilitatea ntregului spaiu, tot aa cum dereglarea altor elemnte (mai ales ale
ecosferei) influeneaz asupra stabilitii i productivitii pdurii.
n prezent, Romnia se nscrie n categoria rilor cu un grad mediu de acoperire, respectiv 26,67% din
suprafaa total , ocupnd locul 10 pe baza suprafeei forestiere i locul 2 din punct de vedere al
produciei medii la hectar.
Efectele creterii populaiei-manifestate prin nevoia de noi i noi terenuri agricole,dezvoltarea cilor
de comunicaie, exploatarea resurselor de subsol, cererea susinut de mas lemnoas-nu ntarzie s se
arate ns pe baza documentelor cartografice i istorice se pot evidenia mai multe momente n
evoluia spaiului forestier romnesc:
Pn la sfritul secolului al XVII-lea, n lipsa unor reglementri oficiale privind exploatarea
i gospodrirea pdurii, cnd agricultura avea un caracter subsistenial, pdurile au fost defriate pe
msur ce populaia avea nevoie noi locuri pentru a-i fixa gospodria, de teren agricol pentru
creterea animalelor i cultura plantelor necesare traiului de zi cu zi. Puterea de regenerare depea
intensitatea defririlor. De asemenea unele documente din secolul XIX confirm acest lucru,
menionnd c pdurile acoperea circa 8,5-9 milioane hectare (respectiv 35-40% din suprafaa rii)
nceputul secolului al XIX-lea cu nceputurile exploatrii intensive, exploatri generate de :
intesivizarea prelucrrii materialului lemnos prin gatere mnate de fora apei i creterea fr
precedent a suprafeelor arabile, a terenurilor pentru puni i fnee.
Sfritul secolului al XIX-lea i prima jumtate a secolului al XX-lea marcheaz o nou
perioad de reducere important a fondului forestier, cnd sunt defriate ntinse suprafee de pdure n
vederea prelucrrii industriale, dar i pentru export. Exploatrile forestiere devin devastatoare
depind puterea de refacere a pdurii.
Dup 1948, pdurea devine o avuie naional (n urma naionalizrii principalelor mijloace
de producie ce a cuprins i patrimoniul forestier). Se declaneaz o serie de aciuni care au vizat
efectuarea unor cercetri n vederea amenajrii fondului funciar.
Potrivit unor aprecieri, n ultimii 200 de ani suprafaa mpdurit a sczut cu aproape 4 milioane
hectare.
n condiiile unui climat temperat-continentalrelativ moderat, cu temperaturi medii anuale ce oscileaz
ntre 2,6 i 11,5 C, cu precipitaii medii ntre 350 i 1500 mm/an, pe teritoriul rii noastre se dezvolt
o vegetaie forestier bogat i variat, dominat de elementele central-europene, rspndite difireniat
pe cele trei trepte major de relief :
Zona montan ( peste 700 m altitudine), cu cele mai favorabile condiii pedo-climatice
necesare dezvoltrii vegetaiei lemnoase, concentreaz peste 58% din suprafaa total a pdurilor.
Zonele deluroase i de podi (150-700 m ) dein aproape 33% din fondul forestier
Cmpiile, cu condiiile climatice uneori chiar nefavorabile dezvoltrii speciilor menoase, circa
9%.
Exist o corelaie ntre cantitatea precipitaiilor czute i suprafaa mpdurit.

20

22.

Padurea spaiu verde polifuncional (175-185)

Pdurea natural, existent n prezent pe teritoriul Romniei, i-a dovedit, de-a lungul veacurilor,
rezistena fa de factorii naturali sau cei antropici ai spaiului, capacitatea productiv, calitatea de
real i eficient protejare a mediului, dar i excepionalele caliti estetice i igienico-sanitare.
Creterea continu a cerinelor societii fa de aceast component fundamental a spaiului
geografic, dar mai ales necesitatea diferenierii regimului de gospodrire a pdurilor n raport cu
natura i intensitatea cerinelor societii fa de pdure n raport cu natura i intensitatea cerinelor
societii fa de pdure fac, ca n principiu, s se accepte mprirea pdurilor n dou mari categorii:
-

Paduri de producie (de lemn)

Pduri de protecie, pe baza principiului utilizrii efective.

Conform Ordinului Ministrului Silviculturii nr. 3134/1963. Cu acest preilej s-au distins dou grupe
funcionale de pdure:
-

Grupa I: pduri cu funcii speciale de protecie

Grupa II: pduri cu funcii de producie i protecie

Pornind de la aceste criterii s-a ajuns la un sistem mai detaliat, care sintetizeaz att clasificarea
funciilor, ct i pe cea a pdurilor, n raport cu natura funciilor:

23.

Funcii de protecie a mediului

Protecie hidrografic
Protecie antirozional
Protecie climatic
Funcii sociale de protecie
Protecia igenico-sanitar
Funcie recreativ
Funcie estetic peisagistic
tiinific
funcii de producie
producie de biomas vegetal
producie de biomas animal
Organizarea si amenajarea spaiului forestier(185-189)

Rezumnd istoria pdurilor romneti, n epoca modern, se constat c suprafaa forestier a cunoscut
scdere, datorit despduririlor nechibzuite efectuate n zona de cmpie i de deal, sejretele fiind cele
mai afectate,dar i exploatrii salbatice a pdurilor de rinoase.Aceste aciuni necugetate, au
declanat ulterior efecte n lan, a constat n adoptarea unor msuri pentru gospodrirea i aprarea
pdurii, pentru rempdurirea terenurilor defriate.
Primul cod silvic aplicat n Romnia este considerat edictul Ornduiala de pdure emis de Iosif al
II-lea n Bucovina, n anul 1786, care prevedea, printre altele, ca nivelul tierilor s fie condiionat de
refacerea pdurii exploatate, n aa fel nct s permit regenerarea.
n acest act normativ au fost precizate speciile forestiere care puteau fi exploatate i care trebuiau
folosite pentru regenrare, recoltarea seminelor i semnatul lor ,reglementarea punatului n
pdure-pentru a nu degrada fondul forestier etc.

21

Primul cod silvic a fost promulgat de Carol I, constituind un prim pas n elaborarea unor
documente oficiale privind gestionarea raional a fondului forestier, dintre prevederi impunndu-se:
-

Defriarea pdurilor suspuse regimului silvic este interzis,este oprit defiarea pdurilor cun

funcii de protecie a malurilor sau a pmnturilor contra alunecrilor etc

Administraia domeniilor pdurilor statului era obligat prin lege s notocmeasc la fiecare
doi ani o eviden statistic a pdurilor supuse regimului silvic, care s cuprind numrul i suprafaa
pdurilor amenajate, pdurile puse n exploatare, pdurile neamenajate etc.
Sanciuni contravenionale pentru tierea sau ridicarea fr drept le lemn, punatul vitelor,
distrugerea de plantaii etc.
Aciuni, amenajari i principii ce definesc organizarea optim a spaiului forestier
Organizarea optim a spaiului forestier presupune o serie de aciuni i amenajri:
-

Formarea de structuri optime sub raport compoziional,respectiv optimizarea compoziiei

arboretelor pentru a-i exercita ct mai bine funcia sau funciile(de protecie,recreere etc)
Relizarea unei ealonri optime arborilor pe vertical, n scopul mririi capacitii de
intercepie, absorbie i convertire a energiei solare n procesul de fotosintez
Optimizarea structurii pentru a mri capacitatea de a aciona ca cun filtru biologic i/sau
acustic.

Strategia de baz a silviculturii va trebui sa fie maximizarea regenerrii naturale i reducerea

ponderii plantaiilor din fondul forestier, n paralel cu creterea rolului mpduririlor n zonele cu
echilibru ecologic dereglat, din afara pdurii.

Regenerare natural: prezint o importan deosebit deoarece, sub raport genetic, permite
conservarea diversitii i ofer un cmp larg pentru o evoluie favorabil. Regenerrile naturale se
realizeaz prin aplicarea diferitelor metode de tiere cu caracter intensiv: tieri grdinrite, progresive,
succesive,n benzi la margine de masiv.

Regenerrile arificiale (mpduririle) : chiar dac determin n timp creterea ponderii

pdurilor cu structuri simplificate, apar ca o msur eficace pentru: amenajarea terenurilor degradate
n afara fondului forestier, realizarea unor benzi mpdurite, realizarea unor spaii verzi n zonele
balneare i turistice etc.
n general, n amenajarea i organizarea spaiului forestier trebuie s se in cont de unele principii
fundamentale :

Principiul continuitii are n vedere rennoirea i ameliorarea polifuncionalitii

arboretelor fr ntreruperi temporare ale funciilor social-economice speficice, pe care arboretele

respective trebuie s le asigure

Principiul productivitii asigur c n procesul de amenajare i organizare a pdurii s se

gseasc toate soluiile pentru creterea produciei de mas lemnoas.

Principiul eoclogic are un rol hotrtor n conservarea pdurilor secularea, protejarea de

exploatarea excesiv a arboretelor cu specii sau ecotipuri valoroase( molidul, gorunul, tisa zmbrul
etc)

22

Principiul folosirii raionale a tuturor resurselor forestiere urmrete folosirea tuturor

resurselor naturale oferite de pdure, lemn, ciuperci, fructe, flori, rin, n mod raional i nu pn la
epuizare, prin valorificare superioar, cu nalt eficien.
Datorit unei politici cinegetice de conservare a efectivelor de vnat, pdurile din ara noastr au una
din cele mai diverse i bogate faune de interes vntoresc din Europa.
24.

Starea pdurilor romneti i dezvoltarea Durabil

Starea sntii pdurilor

Dezvoltarea normal a pdurilor poate fi stnjenit de numeroi factori duntori, care apar
periodic sau accidental, pe suprafee i cu intensiti variabile.
Dup natura lor, aceti factori se grupeaz n :

factori abiotici( factorii climatici duntori, incendiile, pulberile i gazele toxice)

factori biotici (insecte fitofage duntoare, ageni criptogami)
n etajul molidiurilor, climatul rece i umed este n geneal impropriu nmulirii n mas a
duntorilor : gndacii de scoar se nmulesc mai mult n condiiile existenei arborilor n
stare de vegetaie lnced, iar insectele defoliatoare apar foarte rar pe suprafee mai mari (cu

precdere n grupa nordic a Carpailor i n unele Brdete din Carpaii Meridionali)

n subetajul stejarului, cu frecven mai mare a culturilor tinere,apare anual finarea stejarului.
De asmenea, anual apar insecte defoliatoare care atac pn la 600.000 hectare, din care
100.000 hectare puternic defoliate.
Starea relativ proast a arborilor din pdure a crescut alarmant n ultimii ani, mai ales n cazul
stejarului secetei excesive din ultimul deceniu, la care s-a adugat : poluarea, factorii agresivi,
msuri de amenajare i organizare greit aplicate etc.

Zonele prioritare, care ridic probleme de poluare a fondului forestier, sunt : Baia Mare, Zlatna, Copa
Mic, Ploieti, Ialnia,Suceava, Gorova, Trgu Mure, etc. pdurile din aceste areale sunt afectate de
ploi acide, metale grele, pulberi, genernd probleme complexe .
Dezvoltarea durabil a fondului forestier
La reuniunea experilor de la Geneva (24 ianuarie 1998) i Antalza (23 iunie 1998) s-au stabilit criterii
i indicatori pan-europeni pentru gestionarea durabil pdurii, pe care Romnia le-a inclus, n prezent,
n programele naionale proprii de administrare, conservare i exploatare a pdurilor. Aceste criterii se
refer la :
-

Conservarea i ameliorarea corespunztoare a reusurselor forestiere i a contribuiei lor n

ciclul carbonului
Meninerea ecosistemelor forestiere cu rol hotrtor n asigurarea sntii i vitalitii

populaiei
Meninerea, conservarea i sporirea biodiversitii n ecosistemele reprezentative, rare i

vulnerabile
Meninerea i sporirea funciilor de protecie n gestionarea pduriii, n cadrul
managementulelor forestiere

23

ncurajarea funciilor de producie ale pdurii, alturi de meninerea altor funcii

social-economice
ntreinerea sntii i vitalitii fondului forestier, etc.

Principalele obiective ale dezvoltrii durabile n Romnia

Avnd n vedere starea actual, nu prea bun, a pdurilor din Romnia este mai mult dect necesar
stabilirea i apoi realizarea unor obiective strategice, pe durat medie i lung, alinioate obiectivelor
stabilite la nivelul continetului european.
Un prim obiectiv ar fi perfecionarea structurilor instituionale de profil i prmovarea legislaiei silvice,
asigurarea cadrului legislativ prin elaborarea, pe termen scurt, a cetlor normative referitoare la :
-

Circulaia juridic a fondului forestier

Construirea i administrarea ariilor protejate
Restructurarea Regiei Naionale a Pdurilor, ca urmare a aplicrii prevederilor Legii fondului

foretsier din 1991

Prevenirea sub orice form, a reducerii suprafeei forestiere

Pdurile din ara noastr exercit o multitudine de influene asupra reliefului, apelor
,climei i nu n ultimul rnd asupra populaiei, avnd numeroase funcii : de producie, de

protecie, recreativ, sanitar-igienic, tiinific etc.

Conservarea biodiversitii i asigurarea stabilitii sntii

i polifuncionalitii

pdurilor este un alt oboectiv strategic al dezvoltrii durabile, mai ales n condiiile
ingustrii diversitii biologice, prin aplicarea unor soluii silvotehnice unice, ceea ce a

dus la apariia unor arborete uniforme ntr-un mediu diversificat

Creterea gradului de accesibilizarea a fondului forestier , dotarea n continuare , a
pdurilor noastre cu ci de transport constituie o condiie fundamental pentru protejaea i
organizarea durabil a pdurii.Relizarea acestui obiectiv va permite exploatarea continu

i n condiii de rentabilitate a tuturor produselor principale i secundare ale pdurii.

Amelioraea strii de sntate a pdurii, prin perfecionarea i dezvoltarea sistemelor de
supraveghere, n concordan cu reglementrile europene adoptate, prezint i ea o

importan deosebit.
Crearea de culturi cu specii forestiere repede cresctoare n afara fondului forestier, n
scopul reducerii presiunii economice asupra pdurii, poate constiui i ea un obiectiv

strategic al dezvoltrii durabile a pdurii.

Gestionarea durabil a fondului cinegetic naional i a celui piscicol din zona de munte
este un obiectivrealizabil prin aplicarea legii fondului cinegetic i a proteciei vnatului, a
reglementrilor prevazute n codul sivlic, care au n vedere

: repopularea nielor

ecologice existente n cazul unor specii, pentru creterea productivitii i stabilitii

ecosistemelor.

25. Spatiile verzi urbane-periurbane-sp verde(193)

24

Totalitatea unitilor de spaiu verde existente n perimetrul urban i n zona periurban constituie,
ntr-o structur spaio-funcional unitar, n funcie de factorii naturali, socio-economici i de mediu
construit, sistemul spaiilor verzi urbane i periurbane.
Definind noiunea de spaiu verde intraurban i periurban, S. Muja precizeaz c aceasta este o
categorie funcional din cadrul localitilor, sau din afara acestora, care se caracterizeaz prin :
-

Existena unui cadru vegetal natural sau amenajat

Existena unui cadru construit , cuprinznd amenajri i dotri corespunztoare unor
activiti cultural-sportive i recreative ale populaiei.

Aceast definiie sublinieaz caracterul funcional complex al spaiilor verzi, precum i relaia
complementar a celor dou caracteristici-vegetaia i dotrile specifice-reunite ntr-un ansamblu
armoniios organizat.l Vegetaia determin categoria funciilor de protecie i de ameliorare a calitii
mediului nconjurtor, iar dotrile determin categoria funciilor cultural-educative, de odihn i
agrement.
Spaiul verde urban i periurban constituie un mediu deosebit de favorabil pentru practicarea a
numeroase forme de recreere : repaus relativ sau plimbri, diferite activiti sportive i artistice, jocuri
pentru copii etc.
Spaiile intraurbane :
Spaiile verzi armonizeaz peisajele artificiale urbane cu cele naturale i reprezint ambiana n care
viaa uman se coreleaz cu elementele naturale sau artificiale ale acestora. Spaiile verzi urbane au o
importan deosebit n dezvoltarea i meninerea echilibrului fizic i psihic al omului.
Clasificare spaiilor verzi :

Dupa criteriul folosinei, spaiile verzi se grupeaz n :

A ) Spaii verzi de folosin general( publice, cu acces nelimitat), care cuprind :

-

Scuarurile
Grdinile(oreneti, de carter, grdina complexului de locuit, etc)
Parcurile
Grdinile botanice i zoologice
Spaiile verzi aferente cilor de circulaie din ora, de-a lungul curusrilor de ap, din

jurul unor dotri publice.

B) Spaii verzi de folosin special (cu acces limitat), care aparin unitilor industriale, de
nvmnt, culturale, sanitare i curative, locuinelor individuale etc.

A)

Dupa profilul predominant, spaiile verzi din perimetrul urban pot fi :

Spaii verzi cu profil specializat : care includ grdinile botanice, parcurile

dendrologice, grdinile zoologice, grdini de trandafiri, parcurile pentru expoziii, spaiile

verzi din cimitire
B)
Spaiile verzi cu profil de protecie : cuprind plantaiile de consolidare a terenurilor,
plantaiilor de protecie a cursurilor de ap, plantaiile de protecia contra polurii i impotriva
fenomenelor meteorologice nefavorabile, plantaiile aferente unor ci de comunicaie.
C)
Spaii verzi cu profil de recreere cotidian : scuaruri, gdini, parcuri.

25

Spaiile periurbane :
Predilecia pentru asigurarea vecintii cu spaii verzi, zone nverzite, este constant n
evoluia urbanismului de-a lungul timpului. Spaiile verzi recreative periubane sunt considerate, de
altfel, ca fcnd parte din mediul inconjurtor oraului, o prelungire natural a sisitemului recreativ
urban.
Spaiile verzi periurbane sunt, n general, aferente recreeri de sfrit de spmn, ofer
recreeri multiple avantaje : sunt uor accesibile, prezintposibiliti de destindere n spaii libere, n
afara influenei oraului, care se constituie ntr-o legturintermediar ntre ora i natur, avnd efecte
iemdiate i destul de nsemnate asupra strii locuitorilor urbani.
Cele mai reprezentative zone de agrement sunt pdurile-parc i pdurile de agrement.
Importana lor, necesitatea organizrii, amenajrii, extinderiiacestora, creterea valorii lor recreative
sutn determinate de factorul demografic, materializat prin creterea populaiei i intensificarea
presiunii acesteia asupra pdurilor din jurul oraelor, cu scopul de a asigura condiiile de mediu i
ambiana necesar odihnei i agrementului.
Pdurea-parc constituie o zon de agrement deosebit de important din zona periurb, face
parte din categoria pdurilor sociale cu funcii de recreere, are de obicei peste 100 ha suprafa i
rezult n urma manejrii pdurilor sau a unor pri din pdure, prin introducerea unor specii floristice
ornamentale, infinarea unir drumuri i lei, dotri cu caracter utilitar i de servire a vizitatorilor
( terenuri sportive, ufete, refugii n caz de ploaie, grupuri sanitare, cinematografe etc.)
Exemple de pduri-parc sunt : Snagov i Bneasa pentru Bucureti, Dumbrava de la Sibiu,
Crngu Petreti de la Focani, Trivale din Piteti etc.
Pdurile de agrement sunt mult mai extinse dect pdurile-parc i se situeaz, de cele mai
multe ori, n exteriorul pdurilor-parc amenajate n zona periurban sau n zonele de interes
balnear-turistic deosebit. Spre deosebire de prima categorie de pduri, ele dispun de dotri i amenajri
sumare,reprezentate prin drumuri i poteci marcate ce duc la obiective turistice existente n
zon( cabane, puncte de belvedere,cabane vntoreti i pastorale).
Fac parte tot din grupa pdurilor de protecie social cu funie evident recreativ i constituie o
rezerv posibil pentru extinderea pdurilor-parc.
Alturi de pdurile-parc, pdurile de agrement intens solicitate de populaia urban din vecintate sau
de ali vizitatori, care se remarc prin valene estetice i recreative deosebite, sunt numeroase fiind
menionate de M.A.P.M.I (1990) :
-

Cernica ,Pustnicu, Mogooaia, Comana, Clugreni( n bucureti i judeul Giurgiu).

Ceala, Mndruloc ( Arad, judeul Arad)
Poiana Vntorilor, Bile Felix i Bile 1 Mai ( Oradea, Judeul Bihor)
Tmpa, Poiana Braov, Dmbul Morii, Prul Rece (Braov, judeul Braov)
Feleac, Fget, Baicu, Horia ( Cluj, judeul Cluj)

26

Valea de Aram, Znoaga, Poienari( n Deva, judeul Hunedoara)

Neptun Comorova( Constana)
Parc Oa ( n teritoriul Alexandriei, judeul Teleorman) etc.

26.Principalele tipuri de spatii urbane

Scuarurile-sunt unitati de spatii verzi cu dimensiunea cea mai mica, care oscileaza intre 0,3-3 hectare
destinate odihnei de scurta durata sau realizarii unui efect decorativ deosebit.Sunt amplasate in zonele
de intersectie,pe locul unor demolari,in fata unor institutii importante.
Scuarurile din intersectie sunt usor accesibile dar prezinta dezavantajul poluarii fonice si atmosferice.
Scuarurile sunt permanente ,temporale si provizorii.
Destinatiile pt care au fost integrate in peisajul urban sunt multiple:
-odihna de scurta durata,fie la nivel de oras fie la nivel rezidential
-loc de odihna si de joaca pt copii de varsta prescolara sau scolara
-loc decorativ si de odihna
Parcurile sunt spatiii verzi autonome sau mai rar aferente unor monumente importante cu o suprafata
de cel putin 20hectare si o mare complexitate functionala necesitand o administratie proprie.
Parcurile pot fi nespecializate (orasenesti) sau specializate.Sunt cele mai mari unitati de spatiu verde
din perimetrul construibil cu un complex de dotari corespunzatoare in primul rand odihnei cotidiene.
In general un parc trebuie sa fie usor accesibil pt locuitorii din zona careia i se adreseaza intr-o zona
lipsita de nocivitati sau cu un grad foarte redus de poluare.
In functie de marime, dar si de importanta orasului exista mai multe situatii posibile:
-parcul urban de tip zona de agrement-caracteristic oraselor mici unde reprezinta pana la 80% din
totalul suprafetelor verzi
-parcul urban de tipemblema orasului-pt orasele cu o populatie numeroasa suprafata sa detinand 5060% din suprafata totala a spatiilor verzi
-parcul devine o dotare in orasul mare cu functii complexe
Parcurile nu trebuie amplasate in apropierea zonelor intens poluate fizic,chimic,sonor
Gradinile- sunt unitati verzi su suprafete intre 3-20hectare care au functie principala asiguraraea
recreerii locuitorilor din zona de servire.Ele sunt integrate in spatiul locuirii,au utilizare zilnica.Exista
si gradini orasenesti in cazul oraselor mici unde au functii asemanatoare parcurilor
-gradinile botanice sed creaza in scopuri stiintifice dar indeplinesc si functii de
recreere,sanitara,decorativa,
-gradinile zoologice snt organizate in general la periferia oraselor dar langa surse de apa si aproape de
caile de transport
Plantatiile de arbori pe aliniamente- pot fi diferite tipuri si au roluri multiple:de decor,de protectie a
pietonilor impotriva insolatiei,poluari,imbogatesc aerul cu oxigen,sporesc umiditatea aerului

27

Fasiile olantate de-a lungul arterelor de circulatie: sunt spatii verzi amenajate pt separarea
trotuarelor pietonale de traficul stadal.Cele mai importante specii lemnoase pt amenajarea
aliniamentelor sunt:castanul ulmul,teiul
Spatiile verzi aferente unitatii economice au rolul de a diminua zgomotul,poluarea atmosferica cu
diferite impuritati.
Spatii verzi aferente dotarilor socio-culturale cuprind plantatiile si amenajarile din jurul
spitalelor,gradinitelor,scolilor
27.Spatiul verde periurban
Spatiile verzi recreative periurbane snt considerate ca facand parte din mediul inconjurator.Spatiile
verzi snt in general aferente recreeerii de sf de saptamana,ofera recreeri multiple:snt usor accesibile
orasului ofera posibilitati de destindere in spatii libere.
Cele mai reprezentative zone de agrement sntpadurile-parc si padurile de agrement.Importanta
lor,necesitatea organizarii,amenajarii snt determinate de factorul demografic,materializat prin cresterea
populatiei.
Padurea-parc constituie o zona de agement deosebit de importanta din zona periurbana face parte din
categoria padurilor sociale cu functii de recreere,are deobicei peste 100 ha suprafata si rezulta in urma
amenajarii padurilor sau a unor parti din padure prin introducerea unor specii floristice
ornamentale,infiintarea unor drumuri si alei.
Desi creaza recreere la sf de saptamana padurile parc creaza un cadru optim si pt odihna de scurta
durata,dispunand de hoteluri,moteluri.Ele snt organizate in zone balneare
Padurile de agrement sunt mult mai extinse decat padurile-parc si se situeazade cele mai multe ori in
exteriorul padurilor parc amenajate in zona periurbana sau in zonele de interes balnear-turistic
deosebit.Acestea dispun de dotari sumare reprezentate prin drumuri si poteci marcate ce duc la
obiective turistice existente in acea zona.Fac parte din grupa padurilor de protectie sociala,
28.Spatiul turistic concept
Spatiile turistice snt sisteme spatio-temporale generate de existenta unui potential turistic
natural/antropic de prezenta unei baze de primire si a fluxurilor turistice,care interactioneaza si se
conditioneaza reciproc in prezenta unor factori economico-sociali si culturali specifici factori ce
reglementeaza si influenteaza dezvoltarea sistemului respectiv.
Tipologia spatiului turistic poate fi abordata in diferitele maniere
-prezenta spatiala a turismului,intensitatea fluxurilor turistice
-cacarteristicile diverselor amenajari turistice si impactul lor asupra mediului georgrafic
-cacarteristicile functionale ale spatiului turistic
Se contureaza astfel spatii turistice balneare,termale,lacustre,montane
Un spatiu turistic se poate defini ca regiune turistica din momentul in care exista o prezenta turistica
semnificativa,spatii de primire corespunzatoare unde organizarea transporturilor si serviciilor este
partial sau total subordonata turismului.

28

29.Zonarea turistica a Romaniei

Se contureaza ca un proces obiectiv care urmareste delimitarea unor spatii geografice cu conditii
favorabile derularii fenomenului turistic,tinand cont de calitatea resurselor turistice,de profilul
diferitelor spatii.
Trepte taxonomice la nivelul tarii
-obiectivul turistic-constituie categoria taxonomica cea mai mica care este reprezentata de o singura
unitate de un sg element cu cacarter turistic al carui potential constituie o valoare de atractie
-localitatea turistica-rep o asezare urbana sau rurala in care snt mai multe obiective turistice constituie
in puncte de atractie a turistilor.
-Complexul turistic se suprapune teritorial peste o suprafata restransa care concentreaza insa un nr ai
mare de obiective diferite,mai mult sau mai putin izolate
-Arealul turistic la acel nivel suprafata teritoriului se extinde cuprinzand numeroase obiective si
complexe turistice
-regiunea sau provincia turistica este o categorie cuprinzatoare reprezentata de un teritoriu intins si se
caracterizeaza printr-o concentrare evidenta a obiectivelor turistice in care snt incluse masive
forestiere,ape,forme de relief
30.Tipuri de staii turistice(pag 225)
1.Tipul balnear
1.1Tipul balnear litoral-simbolizeaza spatioul de desfasurare a vacantelor majoritatii turistilor
autohtoni si straini in lunile de vara imaginea marii albastre fiind factorul cel mai important de
atractie.valorificarea potentialului turistic al litoralui romanesc prin activitati turistice organizate
incepe in jum secolului XIX,cand pe ,malul lacului Techirghiol snt amenajate stabilimemte balneare si
se ridica primele hoteluri
1.2 Spatiul turistic balnear-termale
Cele mai importante spatii turistice de acest tip s-au conturat si dezvoltat in timp la Baile
Herculane,Baile Felix
1.3 Spatii turistice balneoclimaterice specializate
Spatiile turistice balneoclimaterice specializate sunt generate de prezenta apelor minerale din zona
montana si deluroasa a lacurilor sarate prezente in zona cutelor diapire ijn stepele aride din estul
Campiei Romane sau in zona litoralului marii negre
2.Tipul lacustru
La nivelul tarii noastre acest tip de spatiu turistic nu este incafoarte conturat fie datorita lipsei
investitiilor si spiritul de initiativa manageriala,fie datorita predominarii lacurilor naturale si antropice
de dimensiuni reduse
3.Tipul montan
31.Turism montan

29

Cele mai importante componente ale cadrului natural care concura in mod evident la conturarea
acestui tip de spatiu sunt relieful cu o serie de caracteristici morfometrice si morfogarfice specifice si
clima prin caracteristicile de baza ale parametrilor climatici.Roamania dispune de un domeniu schiabil
potential considerabil dar in mare parte neamenajat catre se desfasoara intre 1500-1800m.Cele mai
importante domenii schiabile amenajate se concentreaza in masivele bugegi garbova in lungul axei
vaii prahovei restul fiind deseminate in masivul semenic.gutai.
Conceptia de dezvoltare a turismului montan in romania presupune elaborarea unui program national
de valorificare superioara a muntelui esalonat in anul 2000 la realizarea caruia sa participe toti factorii
responsabili,silvicultura,agricultura

33. Potential

turistic

Delta

Dunarii

si

litoralul

Marii

Negre

(http://www.asociatia-

litoral.ro/index.html)
LITORALUL ROMANESC:
Cu o lungime de 245 km, tarmul romanesc al Marii Negre coboara lin de la Capul Midia, pana
la granita cu Bulgaria la Vama Veche; pe o distanta de 82 km se situeaza 19 localitati litorale, din
care 13 sunt statiuni turistice.
Litoralul romanesc detine un potential turistic natural complex n cadrul caruia se impun
resursele balneoclimaterice.
Plaja este deschisa, coborand n mare cu panta lina, ce favorizeaza baile de mare si mersul pe
apa.
Stratul gros de nisip ofera conditii optime pentru baile de soare - helioterapie si cele de nisip arinoterapie.
Nefiind foarte adanca (1-2 m pana la 100-200 m n larg), apa de langa tarm se ncalzeste
repede n timpul sezonului, atingand valori pana la 18 - 25C si chiar mai mult.
Apa de mare, cu o salinitate redusa, mpreuna cu contrastul termic apa-aer, cu actiunea
valurilor si a aerosolilor care plutesc n aerul marin, genereaza o forma speciala de cura
talasoterapia - folosita n tratarea anumitor afectiuni.
Alaturi de acesti factori, exista si alte atractii turistice naturale, care sporesc potentialul
litoralului, si anume :

fauna piscicola originala existenta sturionilor si a delfinilor, lipsa rechinilor sau a altor

specii periculoase;
lacuri de agrement, naturale sau artificiale, destinate sporturilor nautice;
paduri (Comorova), parcuri si rezervatii naturale, care contribuie la mentinerea unui
microclimat tonifiant pentru organism.
Litoralul romanesc, situat pe aceleasi coordonate geografice ca si statiuni renumite din Europa

San Remo, Monaco, Nice, Rimini, prezinta avantajul unei orientari spre rasarit, ceea ce permite

30

o expunere la soare pe tot parcursul zilei ( peste 10 ore/zi). Turismul de litoral concentreaza circa
43% din capacitatea turistica de cazare al tarii.
DELTA DUNARII:
Ca marime, Delta Dunrii este a doua din Europa, dup cea a rului Volga. Prin bogia
peisagistic i faun, n care psrile ocup un loc important, Delta Dunrii este din punct de
vedere tiinific un adevrat laborator de formare a ecosistemelor deltaice. Valoarea universal a
Rezervaiei Delta Dunrii a fost recunoscut prin includerea ei n reeaua universal a rezervaiilor
biosferei, n cadrul programului Omul i biosfera, lansat de UNESCO n anul 1970.
nzestrat cu resurse turistice naturale i antropice deosebite, Delta poate satisface prin
formele de turism practicate cerinele diverse din primvar pn n toamn. Valoarea peisagistic,
estetic i recreeativ a Deltei Dunrii, dar i calitile unor factori naturali de cur, inclusiv ale
bioclimatului sunt determinante n formarea motivaiei turistice. Zona limitrof continental a
Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii adpostete numeroase vestigii, monumente i muzee care
atest etapele de locuire din antichitate i pn n prezent. Populaia din Delta Dunrii este
purttoarea unor tradiii case, costume, obiceiuri cu o valoare deosebit. Satele turistice din
Delt constituie, prin originalitatea i specificul resurselor, un produs turistic inedit.
34. Pot turistic Carp Orientali gr N, gr S
(http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Carpatii_Orientali.php)
CARPATII ORIENTALI:
GRUPA NORDIC A CARPAILOR ORIENTALI (Carpaii Maramureului i ai Bucovinei):
Munii vulcanici Oa ible:
- rezervaii i monumente ale naturii:
-mlatini oligotrofe: Poiana Brazilor (n Munii Igni) n care vegeteaz relicte glaciare Pinus
mugo (jneapn), aflat aici la cea mai joas altitudine din ar: 970 m;
-Arbori ocrotii: castanii comestibili de la Baia Mare (rezervaie de interes economic i
peisagistic), castanii de la Huta Certeze, Bixad, stejarii de la Bixad, Valea Mariei (Vama), teiul
de la Cmrzana.
-Rezervaii geologice, geomorfologce, speologice: Creasta Cocoului din Munii Guti este un
dyke andezitic modelat de procese periglaciare; Cheile Ttarului din Munii Igni (Prul Brazilor,
afluent al Marei) tiate n andezite bazaltoide; Lacul Albastru de pe Dealul Minei (565 m), la N de
Baia Sprie, format prin surparea unor lucrri miniere, alimentat de un izvor pe o veche galerie;
prezena ionului de cupru l face albastru; rezervaia fosilifer Chiuzbaia (850 m), cu plante fosile
teriare (neozoice); Petera cu oase de la Biu.
-Rezervaii geobotanice: Tul Morrenilor din Munii Guti.
Munii Rodnei:
- potenial turistic:
-Relieful glaciar cu circuri, vi i morene; lacurile glaciare; Iezer, Buhescu, Lala;
-Cascade: Izvorul Cailor;
-Rezervaia natural Pietrosu Mare, cu elemente floristice i faunistice;
-Formele carstice: peterile Tuoarele, Izvorul lui Zalion (pe versantul sudic) i Izvorul Albastru
al Izei (pe versantul nordic);

31

-Izvoarele minerale cu proprieti curative;

-Elemente etnografice i folclorice ntlnite n aezrile de pe vile Sluei i Someului Mare;
-Dou staiuni: Sngeorz Bi, cu caracter balnear i Bora Fntna, cu caracter complex,
odihn, tratament i practicarea sporturilor de iarn;
-Cabanele: Valea Vinului, Farmecul Pdurii.
Munii Maramureului:
- potenial turistic:
-Varietatea i pitorescul formelor de relief;
-Ape bogate n specii de peti (lostri, pstrv);
-Faun de interes cinegetic, prezent n pdurile de foioase i conifere (urs, lup, rs, cerb), coco
de mesteacn (acesta din urm mai poate fi ntlnit doar n aceast parte a rii);
-Valea Vaserului: defileu sculptat n isturi cristaline, strbtut de o cale ferat ngust (mocni);
-Izvoarele minerale de pe Valea Vinului;
-Exist Parcul Natural Munii Maramureului, din nov. 2004;
Sighetul Marmaiei:
Obiective turistice: Memorialul Victimelor Comunismului i al Rezistenei, Muzeul Satului
Maramureean, Muzeul Etnografic al Maramureului, Festivalul de Datini i Obiceiuri de iarn
MARMAIA etc.
Vieul de Sus:
Din punct de vedere turistic se remarc:
-Ocna ugatag: staiune intrat n circuitul turistic naional n anul 1957 datorit apelor
mineralizate srate, cu dotri moderne de tratament i cazare;
-Cotiui: localitate cu vocaie balnear;
-Cimitirul vesel de la Spna;
-Elemente de art tradiional (biserici din lemn, porile maramureene);
-Mnstiri: Brsana.
Obcina Mare:
Obicetive turistice importante: Mnstirile Putna, Moldovia, Sucevia, Solca, Humor.
Culoarul Brgu Dorna Moldova
Turistic sunt puin valorificai: exist o mic staiune climateric la Piatra Fnnele (950 m), de
importan local.
Depresiunea Dornelor:
Izvoare minerale: Vatra Dornei, aru Dornei, Poiana Negrii; se mbuteliaz la aru Dornei, Poiana
Negrii i Cona.
Fabric de industrializarea laptelui (unt, brnz, vaier): Vatra Dornei (La Dorna).
Cmpulungurile:
Depresiunea Cmpulung Moldovenesc:
Important centru turistic pentru odihn i climateric (punct de plecare n Masivul Raru).
Depresiunile Vama, Molid, Frasin i Humor:
Cea mai important aezare este oraul Gura Humorului - staiune climateric; sporturi de iarn.
GRUPA SUDIC A CARPAILOR ORIENTALI (Carpaii Curburii):
Munii Vrancei:
*Potenial turistic puin valorificat: deschiderea drumului auto pe valea Putnei spre Depresiunea
Braov permite vizitarea obiectivelor turistice cum sunt Cheile Tiiei i Cascada Putnei, ambele
rezervaii naturale;
*Rezervaii naturale:

32

-Rezervaia forestier Lepa Zboina Neagr, cuprinde fgete seculare pure, fgete n amestec cu
brad i molid i molidiuri seculare;
-Rezervaia forestier Izvoarele Nrujei: fgete seculare n amestec cu molid i brad;
-Rezervaia complex Cheile Tiiei;
-Rezervaia geologic Focul Viu: este situat n sud vestul Munilor Vrancei, pe teritoriul
comunei Loptari i este o emanaie de gaze ce se autoaprind, care apare pe o falie invers;
-Rezervaia geologic i de peisaj Cascada Putnei: cascada are o nlime de 1012 m i
corespunde unui sector de gresii dure, rezistente la eroziune.
Munii Buzului:
*Rezervaii naturale:
-Rezervaia forestier Milea Viforta: este situat n Munii Penteleu i ocrotete un codru
secular de molid, fag i brad;
-Rezervaia Poiana cu Narcise n Munii Penteleu;
-Stnca Budurloaia (sau Stnca lui Persescu): un martor de eroziune alctuit din gresii paleogene,
situat pe valea Bsca Rozilei.
*dintre subdiviziunile grupei de muni, cele mai importante din punct de vedere turistic sunt:
-Culmea Ivneu:
n sud vestul acestei culmi se gsete unica min de chihlimbar din Romnia i un muzeu al
chihlimbarului, situat n localitatea Coli;
-Munii Siriu:
Aici se afl Lacul Vulturilor (Lacul fr Fund), cruia i se atribuie origine nival (format n spatele
unui val de moren nival, creat ca urmare a avalanelor de pe versantul estic al Culmii Mlia);
Munii Teleajenului i Doftanei:
*Turism:
-staiunea climateric Cheia, situat pe valea Teleajenului, la poalele Masivului Ciuca;
-cabanele Vrfu Ciuca (aprox. 1550 m altitudine) i Muntele Rou (1300 m) din Munii Ciuca;
-Valea Prahovei, cu numeroasele ei staiuni i obiective turistice, cuprinde ca arie i Masivul
Bucegi, dar i versantul apusean al Munilor Grbova.
-Munii Ciuca: Potenial turistic: oseaua Ploieti Braov, prin pasul Bratocea, staiunea
climateric Cheia, mnstirile Cheia i Suzana, cabana Muntele Rou (pn la care se poate ajunge
cu maina), numeroase trasee turistice marcate.
Munii Timiului:
*Potenial turistic:
Posibilitile de acces au stimulat intensificarea activitii turistice, Valea Timiului constituind o
adevarat ax a turismului, situat n continuarea vii Prahovei;
Poiana Braov: staiune climateric i pentru sporturi de iarn, este situat la altitudini de 9501050 m, pe versantul nordic al masivului Postvaru; este cea mai dotat staiune din ara noastr
pentru sporturi de iarn;
Prul Rece: este staiune turistic situat pe drumul ce leag oraele Predeal i Rnov, n sud
vestul Masivului Postvaru;
Masivul Piatra Mare: cascada Tamina, Cheile apte Scri, Petera de Ghea, Cabana Piatra Mare.
35. Pot turistic Carp Meridionali

(http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/Potentialul-turistic-

al-Carpat43317.php)
In ansamblul Carpatilor Meridionali se individualizeaza prin particularitatile si pitorescul lor
urmatoarele masive:

33

Muntii Bucegi (2505m)

reprezinta leaganul turismului romanesc prin pozitia, frumusetea peisajului, atractiile
turistice naturale, domeniul skiabil, accesibilitatea usoara etc.
Ei se impun prin:

abrupturi aproape verticale, de sute de metri inaltime (Caraiman, Costila), creste si muchii

spectaculoase generand peste 256 de trasee pentru alpinism cu grade diferite de dificultate

relief glaciar: vai si circuri glaciare cu intinse panze de grohotis de un pitoresc deosebit :
Hornul si Valea Malaiestilor

vai salbatice cu cascade Urlatoarea, Vanturis, Valea Jepilor, Valea Alba

relief carstic cu forme de mare atractivitate pe Valea Ialomitei: Pestera Ialomicioara, Cheile
Ursilor, Tatarului, Zanoagei, Orzei, Pesterii, Cascada Doamnele

lacurile Scropoasa si Bolboci pe Ialomita (de baraj artificial), in apropierea Cheilor

Zanoagei

Platoul Bucegi situat la circa 2000m cu pajisti alpine si renumitele stanci cu forme bizare
Babele si Sfinxul

important domeniul skiabil amenajat in statiunile Sinaia, Busteni, Azuga

o retea densa de poteci marcate: peste 25

rezervatii stiintifice: Bucegi cu paduri de brad, fag, Pestera Ialomicioara, Valea

Malaiestilor, Poiana Crucii Cocora etc

monumentele istorice: Castelul Peles, construit intre 1875 - 1883 in stil german
renascentist, cu elemente gotice; Castelele: Pelisor si Castelul de vanatoare, Manastirea Sinaia,
intemeiata intre 1690 - 1695 de Spatarul Mihail Cantacuzino; Casa Memoriala George Enescu etc.
Culoarul Rucar-Bran (1254m)
se caracterizeaza prin atractii de mare spectaculozitate
elemente peisagistice
relief carstic pe Valea Dambovicioarei :
cheile Dambovicioarei, Ghimbavului si Rudaritei
Pesterile Dambovicioara, Ursilor, Coltu Surpat
vestigii medievale :
ruinele unei fortarete feudale Podul Dambovitei
Castelul Bran
Manastirea Namaiesti
mausoleul Mateias inchinat memoriei eroilor din primul razboi mondial
satele agroturistice:
Dragoslavbele, Rucar, Podul Dambovitei (judetul Arges)
Bran, Moeciu, Sirnea, Fundata
unde se evidentiaza elemente de etnografie si folclor specifice : artizanat, sculptura in lemn si
arhitectura populara, port popular, sarbatori traditionale, branzeturi cascaval afumat, branza de
burduf in coaja de brad
Muntii Piatra Craiului:
- se evidentiaza printr-o creasta calcaroasa si variate forme carstice (chei, pesteri, doline)
- 218 trasee pentru alpinism
- Parcul National Piatra Craiului unde exista puncte de observare a vietii animalelor salbatice in
mediul lor natural
Destinatii :
drumetie, sporturi de ierna
cabane: Plaiul Foii, Gura Raului, Curmatura
Muntii Fagaras:

34

cei mai inalti din Romania (Moldoveanu 2544m ) ofera numeroase atractii:
-peisaje alpine pitoresti dominat de o creasta lunga de 70 km
-cel mai extins si cel mai pitoresc relief glaciar din Romania
-numeroase lacuri glaciare (peste 28) situate la mare altitudine ca Balea, Capra, Avrig, Podragu
etc
-Barajul si Lacul Vidraru , pe versantul sudic, (judetul Arges acces din Curtea de Arges);
barajul este marcat si prin Monumentul Energeticienilor
-In apropiere se afla ruinele Cetatii Poienari
-Tranfagarasanul drum alpin ce urca pana la cea mai mare altitudine 2050m si strabate creasta
montana printr-un tunel lung de 890 m
-domeniu skiabil neamenajat in zona Balea Lac, Balea Cascada
-domeniu alpin deosebit de atractiv al M. Iezer datorita formelor glaciare si a lacului Iezer
-trasee pentru drumetie (54) si pentru alpinism (11)
Defileul Oltului:
-cea mai spectaculoasa portiune intre Turnu Rosu (400m) si Cozia (309m), impunator prin
lungime (40km) si spectaculozitatea abrupturilor
-axa turistica importanta nationala si internationala
-Turnul Romanilor
-Manastirea Cozia
-rezerve de ape minerale bicarbonate, sulfuroase,
balneare Calimanesti,

Caciulata,

clorurate sodice valorificate in statiunile

Olanesti destinate tratarii afectiunilor tubului digestiv,

afectiunilor hepatobiliare, metabolice si de nutritie

Muntii Parang (2519m):
-intins domeniu alpin cu pajisti alpine si un relief glaciar reprezentativ
-numeroase lacuri glaciare (peste 28) situate la mare altitudine Rosiile si Galcescu
-peisaj spectaculos pe rama:
Cheile Galbenului in cuprinsul carora se afla Pestera Muierii accesul asigurandu-se prin
localitatea Baia de Fier,
Cheile Oltetului in cuprinsul carora se afla Pestera Polovragi (Muntii Capatanii), accesul
asigurandu-se prin localitatea Novaci,
Complexul turistic Ranca cu un intins domeniu schiabil putin amenajat
Cabanele RUSU, ANEFS.
acces pe Transalpina
Muntele Cozia (1668):

rezervatia complexa de flora fauna si peisaj

rezervatie geologica cu forme bizare

trasee montane
Muntii Capatanii (2124):
-munti calcarosi se impun prin formele carstice: Cheile si Pestera Bistrita (legenda Sfantului
Grigore Decapolitul situate in apropierea Manastirii Bistrita
-domeniu pentru alpinism 33 de trasee si pentru drumetie
-rezerve de ape minerale sulfuroase, bicarbonate calcice, sodice valorificate, la poale, in
statiunea Olanesti
-Destinatie odihna, tratament, alpinism, drumetie, speoturism
Muntii Lotrului (2242):
-se remarca prin domeniu alpin cu circuri si vai glaciare dar mai ales prin constructiile
hidrotehnice: barajul si lacul Vidra hidrocentralele Ciunget si Malaia
-statiunile Voineasa pentru odihna si recreere si mini-statiunea Vidra pe malul lacului Vidra

35

Muntii Candrel (2244):

-domeniu alpin pitoresc cu pajisti, circuri si vai glaciare
-domeniu schiabil amenajat valorificat in statiunea Paltinis cea mai veche si cea mai inalta din
tara
-regiune agropastorala de mare traditie Marginimea Sibiului unde se evidentiaza elementele
etnografice si folclorice reprezentate prin port popular,

arhitectura populara,

artizanat,

manifestari populare, si folclor intalnite in special in satele agroturistice:

-Sibiel (exista o expozitie de icoane pe sticla)
-Jina centru pastoral
-Rasinari exista o cetate de pamant si casa memoriala a lui O. Goga
-Gura Raului
-Poiana Sibiului
-Destinatii: odihna, sporturi de iarna, drumetie, alpinism, cunoastere, agroturism
Muntii Sureanu (2139):

aspecte peisagistice montane si alpine, vai deosebit de pitoresti

peisajul carstic spectaculos de pe partea NV si V: Platforma Luncanilor, Platoul Ohaba

Ponor, Jiul de est cu chei, abrupturi si pesteri

pesterile de mare valoare stiintifica Sura Mare si Cioclovina

vestigiile dacice: Sarmizegetusa Regia (Gradistea de Munte), de la Costesti, Blidaru

(UNESCO)

Valea Sebesului cu salba de baraje, lacuri si hidrocentrale

-Destinatii: odihna, sporturi de iarna, drumetie, speoturism,

turism cultural,

alpinism,

cunoastere,
Muntii Retezat (2509m):
detin un potential turistic foarte valoros fiind considerati cei mai pitoresti munti din tara noastra
Dintre principalele atractii pot fi evidentiate:

intins domeniu alpin si subalpin dominat de peste 20 de varfuri ce depasesc 2300 m cu

aspecte peisagistice din cele mai spectaculoase

cel mai complex domeniu glaciar: circuri, vai glaciare, grohotisuri imense, abrupturi,
creste semete stancarii care dau aspecte peisagistice alpine dintre cele mai salbatice si pitoresti

peste 80 de lacuri glaciare dintre care unele prezinta recorduri: Zanoaga 29 m adancime
(cel mai adanc lac din tara) cel mai intins Complexul Bucura: format din lacurile in salba Bucura,
Ana, Lia, Florica, Viorica: 10, 5 ha, Gemenele, Pietrele, Galesu, Valea Rea, Taul Negru

Parcul National Retezat (circa 20.000 ha ) inclus pe lista Natiunilor Unite de parcuri si
rezervatii din 1936., ocotrste numeroase specii de plante si animale dintre care unele pe cale de
disparitie, peisaje alpine pitoresti, turme de capre negre, rezervatia stiintifica Gemenele pentru a
carei vizitare este necesara o aprobare speciala (accesul in Parcul National Retezat se realizeaza
din comuna Campul lui Neag),

peisaj carstic spectaculos in Muntele Scoarbele Iorgovanului de la Izvoarele Jiului de vest

(pesteri, chei, abrupturi)

fond cinegetic si piscicol

barajul si lacul de pe raul Lapusnic, pe Raul Mare-Lapusnic drum de acces pana sub Poarta
Bucurei

domeniu schiabil neamenajat in caldarile glaciare

domeniu pentru alpinism 71 trase de maxima dificultate

accesibilitate usoara pe drumurile forestiere pe Raul Mare, Raul Barbat, Buta

36


17 trasee pentru drumetie in mare parte marcate
Destinatie: cunoastere, alpinism, drumetie, sporturi de iarna
Depresiunea Hateg : se remarca prin:

Ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa capitala Daciei Romane,

Rezervatia de zimbrii de la Slivut- Hateg,

Lacul Cincisdestinat agrementului nautic

Monumentele istorice si de arta feudala: biserici: Strei, Densus, Santamarie-Orlea ,

Castelul Santamarie-Orlea

elemente etnografice si folclorice: artizanat, port popular, manifestari traditionale

Muntii Tarcu (2190), Muntele Mic (1805)

se remarca prin peisajul alpin si subalpin pitoresc cu circuri, vai, creste si lacuri glaciare
(3)

intins domeniu skiabil amenajat valorificat in complexul turistic Poiana Marului-Scorilo

(acces Caransebes)

lacul Poiana Marului la 5 km de statiune (acces Otelul Rosu)

-Destinatie: odihna, drumetie, sporturi de iarna
Muntii Cernei (1928 m), Mehedinti (1446 m), Valcan (1946 m) se remarca prin:
formele carstice deosebit de spectaculoase :
o
Cheile de pe Cerna, Motru Tismana Sohodol
o
Pesterile Closani si Gura Plai (monumente ale naturii)
Statiunea Baile Herculane situata in Muntii Cernei destinata tratarii afectiunilor aparatului
locomotor; ale sistemului nervos periferic, dermatologice datorita apelor termale sulfuroase, usor
radioactive. In statiune exista un muzeu de istorie cu valoroase exponate arheologice.
De aici se pot face excursii:

pe Valea Cernei una dintre cele mai spectaculoase si in cheile Cernei ,

la Pesterile fierbinti : Grota cu Aburi, Grota Haiducilor,

spre Domogled (Stanca calcaroasa - rezervatie complexa de flora, fauna si peisaj),

la Standul Sapte izvoare

Lacul Prisaca aflat la 5 km de Baile Herculane

lacurile de acumulare Cerne, Valea Mare , Motru, Tismana , de interes piscicol
-Destinatie: tratament balnear, odihna si recreere, cunoastere, alpinism, drumetie, speoturism,
cunoastere.
36. Pot turistic m-tii Banatului
obiective: Cheile Carasului, Cheile Nerei, Muntii Semenic, statiunea Herculane, zona Dognecea
Ocna de Fier (lacul cu nuferi, Muzeul de Mineralogie Constantin Gruescu), Pestera Comarnic,
statiunea Trei Ape etc.
37. Pot turistic m-tii Apuseni
- Arealul de la Vadul Crisului si defileul Crisului Repede. Reprezinta un complex carstic deosebit de
pitoresc, format din calcarele din Muntii Padurea Craiului. In aceasta zona se semnaleaza pe langa
defileul Crisului Repede, strajuit de abrupturi salbatice, o serie de pesteri, dintre cele mai insemnate
sunt: Pestera Vadului, Pestera Podinului, Casa Zmaului, Pestera cu Apa, Pestera Fugarilor, Pestera
Deventului si Pestera Caprei.

37

In sfera de influenta a acestui areal turistic apare si platoul carstic Zece Hotare, ciuruit de doline si
uvale, precum si Pestera Vantului de langa suncuius, considerata cea mai lunga pestera din tara.
(11000m).
Frumusetea locului este subliniata si de prezenta cascadei paraului Pestireu, care traverseaza
Pestera Vadului;
- Arealul Meziadului se caracterizeaza prin prezenta uneia dintre cele mai mari pesteri din tara noastra
-Pestera Meziad- dispusa in cinci etaje.
- Arealul zona carstica Padis - Cetatile Ponorului reprezinta cel mai insemnat areal carstic din tara, atat
datorita frumusetii peisajului, cat si a complexitatii formelor sale carstice. Aici se poate ajunge fie pe
drumuri de culme, venind de la Stana de Vale sau Scarisoara, fie urcand pe soseaua de la Sudrigiu,
Petroasa etc. In cadrul arealului distingem mai multe subunitati: Padisul; Poiana Ponor; Lumea
Pierduta; i Cetatile Ponor.
- Arealul Vaii Aleului, situat sub Masivlul Carligati, areal ce poate fi vizitat utilizand derivatia de la
Sudrigiu, pe vale Crisului Pietros, pana la confluenta cu valea Ariesului, si de aici in amonte pe aceasta
vale. Frumusetea povarnisurilor abrupte ale Muntilor Bihorului, Cascada Bohodeiului, clima de
adapost, terenul din Poiana Aleului, extrem de propice pentru amenajari turistice, recomanda
necesitatea ca, neantarziat, arealul sa fie amenajat turistic;
- Arealul valea Iada - Stana de Vale. Farmecul regiunii este dat de alternanta sectoarelor salbatice de
defileu cu bazinete, in cere valea se largeste pentru a cuprinde poieni cu fanete. Depresiunea Stana de
Vale este dominata de masive muntoase inalte, reprezentand unul dintre cele mai insemnate centre
turistice din Muntii Apuseni, mai ales ca poate sa ofere posibilitati corespunzatoare de cazare si hrana;
- Arealul carstic al Vascaului. Pe langa relieful carstic de suprafata, reprezentat prin doline, polii,
sorburi, un interes deosebit prezinta izbucul intermitent de la Calugari situat intr-o tona deosebite de
pitoreasca in partea estica a Masivului Codru Moma. Este accesibil fie din comuna Crisilor, fie din
comuna Ponor, respectivul izbuc constituie un fenomen stiintific interesant prin raritatea sa. Datorita
unei circulatii subterane pe baza de sisteme sifonale, apa izbugneste la suprafata intermitent, la
intervale de timp regulate;
- Arealul Muntele Baisorii (1600 m) este situat la o distanta de 50-53 km departare de Cluj-Napoca si
Turda beneficiaza, in medie, de 171 zile cu zapada, fiind solicitata in special in intervalul 15
noiembrie-15 aprilie. Vara se remarca peisajul de o frumusete exceptionala si posibilitatile de vanat si
pescuit. Tot aici se intalnesc rezervatia Scarita - Belioara, Cheile Runcului si ale Pociovalistei, varful
Cornul Pietrii si alte cateva obiective; fiind usor accesibile de la cabanele din Muntele Baisorii;
- Arealul Gilau Tarnita ofera conditii deosebite pentru agrement la sfarsit de saptamana, deschizand si
una din "portile" cele mai solicitate pentru patrunderea in interiorul Muntilor Apuseni;
- Arealul Belis - Fantanele, pe malul stang al lacului de acumulare si pe traseul drumului judetean
Huedin - Belis - Albac, care ocoleste lacul. Mai putin spectaculoasa, partea estica trezeste interesul
prin cateva sectoare de chei si mici defilee, mai reprezentative fiind Cheile Baciului, precum si prin
ariile de alunecari de teren vechi cu un microrelif foarte accidentat, cateva dintre ele adapostind
asociatii floristice si faunistice de o mare varietate si impunand, ca si Cheile Turzii, includerea intre
rezervatiile naturale ale zonei;

38

- Arealul Valea Ighelului (22 km). Pornind din Ighiu, pe aceasta pitoreasca vale, se poate ajunge pana
la lacul de baraj natural Iezerul, declarat monument al naturii, singurul lac de acest fel din Muntii
Apuseni, aflat intr-un splendid cadru natural. Peste culme, se poate ajunge la Piatra Cetii, cu
interesante fenomene geologice: pesteri, chei, cascade si o magnifica poiana cu narcise, apoi la Cheile
Intregalde. Aici se intalneste floarea de colt sau siminicul;
- Arealul Valea Ampoiului. Catre nord-vest de Alba Iulia, pe valea raului Ampoi, o cale ferata si o
sosea urca spre Tara de Piatra, trecand prin asezari pitoresti, cu urme ale unor constructii romane si
medievale, monumente de arhitectura populara si interesante monumente ale naturii. Dintre acestea
amintim: calcarele cu orbitoline de la Ampoita, martori geologici si puncte fosiliere, precum si clipele
de calcar de la Valea Mica;
- Arealul Munti Codru Moma se situeaza in partea de nord-est a judetului Arad. Principalul obiectiv
din aceasta zona il constituie statiunea balneoclimaterica Moneasa care dispune de capacitati de
cazare, stabilimente balnear si numeroase dotari turistice corespunzatoare tratamentului balnear si
odihnei, un strand si un lac de agrement. In imprejurimi se pot face excursii interesante spre zona
carstica Tinoasa, varful Izoi, Valea Rujii si sper platoul carstic al Vascaului. In apropiere, in perimetrul
comunei Dezna, se afla cetatea Deznei si un frumos han pescaresc In perimetrul Muntilor Codru Moma se intalnesc si alte obiective de interes turistic; amintim aici frumoasele vai ce coboara spre
depresiunea Zarandului si suprafetele forestiere compacte;
- Arealul depresionar Gurahont Halmagiu grupeaza elementele de peisaj si cele istorico-etnografice
din depresiunile Almas - Gurahont si Halmagiu. Depresiunile largi, legate prin defileul Crisului Alb
intre comunele Varfurile si Gurahont intinsele suprafete forestiere cu un valoros fond cinegetic, situate
la contactul muntilor Codru - Moma cu Muntii Zarandului, satele cu obiectivele lor istorice si
etnografice confera arealului o diversitate de aspecte interesante. Dintre cele mai reprezentative
obiective turistice amintim: valea Zeldisului cu satele si peisajele ei pitoresti, valea Zimbrului (cu
rezervatia de laur), defileul Crisului Alb si satele din depresiunea Halmagiu - interesante pentru
arhitectura, mestesuguri, port si folclor.
38. Ob turistice Bucovina (http://www.descoperaromania.eu/obiective_turistice/bucovina)
Asezari din Bucovina
Gura Humorului
Campulung Moldovenesc
Vatra Dornei
Suceava
Manastiri din Bucovina
Manastirea Solca
(1622)Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava
(Secolele XVI-XIX)Manastirea Bogdana
(1360)Manastirea Zamca
(1606)Manastirea Probota
(1530)Manastirea Moldovita
(1532)Manastirea Rasca
(1542)Manastirea Slatina
(1553-1564)Manastirea Humor

39

(1530)Manastirea Dragomirna
(1609)Manastirea Sucevita
(Secolul al XVI-lea)Manastirea Putna
(1466)Manastirea Voronet
Biserici din Bucovina
Biserica Sfantul Ioan Nepomuk din Suceava
Biserica Dragomirna Mica
(1602)Biserica Schimbarea la Fata din Siret
(1908)Biserica Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul din Siret
Biserica Sfantul Dumitru din Ciprian Porumbescu
(1887)Biserica Domnitelor din Suceava
(1643)Biserica Sfantul Nicolae Balinesti
(1494 1499)Biserica Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul din Reuseni
(1504)Biserica Romano-Catolica din Cacica
(1904)Catedrala Ortodoxa din Radauti
(1927)Biserica Sfantul Dumitru din Suceava
(1534-1535)Biserica Inaltarea Sfintei Cruci din Volovat
(1801)Biserica Sfantu Ilie din Scheia
(1488)Biserica Tuturor Sfintilor din Parhauti
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Suceava
(sec. XVII-lea)Biserica de lemn din Putna
(1352)Biserica Sfantul Nicolae din Suceava
(1611)Biserica Invierea Domnului din Suceava
Biserica Sfanta Treime din Siret
(mijlocul sec. XIV-lea)Biserica Inaltarea Sfintei Cruci din Patrauti
(1487)Biserica Mirauti din Suceava
(Secolul al XVII-lea)Biserica Arbore
Muzee din Bucovina
Muzeul Oualor Incondeiate Lucia Condrea
Casa Muzeu Taran Leonida
Muzeul Apelor Mihai Bacescu
Muzeul de Arta Ion Irimescu
Muzeul Lemnului din Campulung Moldovenesc
Muzeul de Istorie din Siret
Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului
Muzeul Lingurilor din Campulung Moldovenesc
Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica din Vatra Dornei
Muzeul Etnografic Vatra Dornei
Muzeul de Etnografie Samuil si Eugenia Ionet din Radauti
Hanul Domnesc din Suceava
Muzeul de Istorie din Suceava
Casa memoriala Nicolae Labis
Casa memoriala Simion Florea Marian din Suceava
Casa memoriala Eusebiu Camilar
Casa memoriala Mihail Sadoveanu
Casa memoriala Cipriant Porumbescu
Muzeul de Stiintele Naturii din Suceava
Muzeul Etnografic Ion Gramada
Muzeul Ciprian Porumbescu
Muzeul Satului Bucovinean
Diverse Obiective din Bucovina
Zoo Soimaru Ilisesti
Telescaunul Vatra Dornei
Partia de schi Veverita Vatra Dornei
Partia de schi Parc Vatra Dornei

40

Partia de schi Dealu Negru Vatra Dornei

Telescaunul Gura Humorului
Complexul de Agrement Arinis Gura Humorului
Partia de schi Soimu din Gura Humorului
Herghelia Radauti
Salina Cacica
Cetatea de Scaun a Sucevei
Chilia lui Daniil Sihastrul
39. Turismul

cultural

in

Bucuresti

(http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetul-

bucuresti.html)
-Muzeul Theodor Aman: este construit dupa planurile artistului Theodor Aman, el fiind si autorul
pieselor de mobilier, picturii murale din hol si al ornamentatiilor din interior si exterior; reuneste o
parte din lucrarile artistului: tablouri de gen, acuarele, desene si gravuri; obiecte personale - pensule,
violoncelul, arme, masti, costume, precum si colectia de arta a pictorului.
-Casa memoriala Tudor Arghezi: a fost locuita de poet incepand cu 1930, iar din toamna anului 1947
aceasta a devenit muzeu memorial conform dorintei testamentare a poetului; in "laboratorul" poetului
se afla cea mai mare parte a bibliotecii cuprinzand cateva mii de volume, un aparat radio si o icoana de
peste 150 de ani; intr-o camera alaturata descoperim medaliile si decoratiile conferite de statul roman
creatiilor argheziene, precum si Premiul european Gottfried von Herder, 1965, Arghezi fiind primul
scriitor roman laureat al acestei prestigioase distinctii.
-Muzeul National de Arta Contemporana: Situat in incinta Palatului Parlamentului; aici au loc
expozitii de grafica, pictura, desen si alte arte, concerte de muzica electro sau proiectii de filme.
-Muzeul de Arta Vasile Grigore: este structurat pe doua niveluri, piesele fiind dispuse in cele cinci sali
reprezentand sapte sectiuni mari (pictura, grafica, sculptura, arta populara romaneasca si arta
decorativa europeana, orientala si extrem-orientala.
-Muzeul de Arta Populara Doctor Nicolae Minovici: adaposteste mai multe tipuri de piese de arta
popular romaneasca din intreaga tara: icoane, ceramic, tesaturi, obiecte din lemn, instrumente musicale
traditionale, cat si un fond documentar despre activitatea doctorului Minovici.
-Muzeul de Arta Veche Apuseana: adaposteste arme medievale si moderne, vitralii austriece, germane,
elvetiene, flamande, tapiserii flamande tesute la razboi vertical, mobilier (austriac, italian), opere ale
unor pictori flamanzi, italieni, germani, raritati bibliofile; impresionante sunt vitraliile, semineul adus
din Toscana si biblioteca din lemn masiv de nuc ce incadreaza volume rare.
-Muzeul National de Arta al Romaniei: are trei galerii de arta: Galeria de Arta Europeana, Galeria de
Arta Romaneasca si Galeria de Arta Veche Romaneasca.
-Muzeul National Cotroceni: colectia este compusa din urmatoarele domenii: arta plastica (pictura
romaneasca, pictura universala, grafica, sculptura romaneasca si universala, arta religioasa), arta
decorativa (ceramica, sticla, metal, textile, mobilier), numismatica, medalistica, istorie, arheologie;din
domeniul arta plastica s-au format colectiile: arta religioasa (icoane pe lemn), care este reprezentativa
pentru perioada tarzie a artei religioase romanesti (secolele XVIII-XIX) si atelierelor rusesti.

41

-Muzeul National de Istorie a Romaniei: principalele sectii ale muzeului sunt: arheologie preistorica,
dacica, greaca, romana si medievala; istorie; numismatica; Tezaurul National, lapidarium, laboratoare
de restaurare si biblioteca.
-Muzeul Zambaccian: este constituit din 310 lucrari care includ picturi, lucrari de grafica, sculpturi si
piese de mobilier; piesele expuse apartin pictorilor romani si francezi, dar si unor pictori care au lucrat
in Franta.
-Muzeul Comunitatii Evreiesti: structurat pe domenii precum literatura, stiinta, arta sinagogala, arta si
spectacol, teatru si viata de cult; aici exista si carti ale celor mai importanti scriitori evrei din Romania,
lucrari stiintifice, afise de teatru, portrete ale actorilor evrei; un spatiu important este alocat gravorilor
evrei, autori ai unor medalii emise de diferite institutii ale statului.
-Muzeul Taranului Roman: colectia de ceramica cuprinde aproximativ 18.000 de piese; cea mai veche
piesa de ceramica datand din 1746; colectia de port numara aproape 20.000 de piese de costum din
toate provinciile romanesti, incepand cu prima jumatate a secolului al-XIX-lea; impresionanta este si
colectia de tesaturi pentru interior confectionate din in, canepa, bumbac sau borangic; colectia de lemn
cuprinde mobilier si feronerie veche romaneasca; obiectele realizate in tehnica dulghereasca totalizand
130 de piese din toate zonele etnografice; colectia religioasa cuprinde icoane pe sticla si pe lemn,
izvoade pentru icoane, xilogravuri, vesminte preotesti, vase, troite si cruci.
-Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa: are un bogat patrimoniu format din colectii
zoologice, de minerale si roci, paleontologice si etnografice care insumeaza peste 2 milioane de piese;
dintre acestea doar o mica parte sunt prezente in sali pentru a nu incarca excesiv expunerea si a evita
deteriorarea obiectelor sensibile la actiunea luminii; adaposteste de asemenea si o biblioteca, desene,
schite, harti, tablouri, obiecte mostenite de la savantii si exploratorii din trecut.
-Muzeul Municipal Bucuresti: a luat nastere prin unificarea Muzeului de Istorie cu Muzeul de Arta;
detine aproximativ 400.000 de obiecte provenite din cercetari arheologice, donatii si achizitii documente, harti si planuri, fotografii, tiparituri si imprimate, arme, arta decorativa, arta religioasa,
arta plastica, sculputura si piese de arheologie.
-Muzeul National al Literaturii Romane: are in custodie sase case memoriale: in Bucuresti, cele alor
Tudor Arghezi; George si Agatha Bacovia; Liviu si Fanny Rebreanu; Ion Minulescu si Claudia Milia;
in Moroeni - Casa Memoriala "Alexandru Cioranescu" si in judetul Neamt, Casa Memoriala "Mihail
Sadoveanu".
-Muzeul Aviatiei din Bucuresti: functioneaza pe trei sectii: Istoria aeronauticii nationale si universale;
Tehnica de forte aeriene; Istoria rachetelor si cercetarii spatiale (la Medias).
-Muzeul CFR Bucuresti: sala principala adaposteste machete de locomotive cu abur lucrate artistic,
printre care la loc de frunte se afla renumita Pacific, o diorama care infatiseaza prin exponatele sale
evolutia vagoanelor si locomotivelor de-a lungul timpului,o garnitura a unui tren de epoca, placi
montate pe vechile locomotive.

42

-Muzeul Filatelic din Bucuresti: ocupa o suprafata de 600 mp, compartimentati in 3 sali de expunere;
Sala Lahovari adaposteste o parte a celor peste 11 milioane de timbre, constituind aproximativ 3
milioane de serii filatelice, unele unicate mondiale, dar si matritele originale din otel cu care s-au
tiparit cele patru valori din prima emisiune Cap de Bour Moldova (1858) precum si probe, machete,
diverse stadii de realizare a timbrelor din anul 1872 pana astazi; Sala Cezar Librecht prezinta obiecte
postale datand din doua jumatate a secolului al XIX-lea si prima jumatate a secolului XX, tablouri
vechi, tiparituri si efecte postale, mobilier din oficiile postale, trasuri de posta, lazi de valori; Sala
Dimitrie C. Butulescu cuprinde carti, cataloage, articole despre istoria filatelica romaneasca, precum si
diplome si medalii obtinute de Posta Romana de-a lungul anilor.
-Muzeul National de Geologie: adaposteste un tezaur stiintific inestimabil, reprezentat prin colectii
mineralogice, petrografice si paleontologice, recunoscute pe plan international; impresionante sunt
colectiile "flori de mina", cat si cea mai completa colectie de roci si fosile din Romania, dar si
reconstituiri ale unor vertebrate mari descoperite in stratele geologice de pe teritoriul Romaniei,
inclusiv cativa dinozauri in marime naturala.
-Muzeul National George Enescu: expozitia permanenta este desfasurata in trei sali ale palatului si
prezinta cronologic, fotografii, manuscrise, instrumente muzicale, obiecte si documente legate de viata
si activitatea muzicianului.
-Muzeul National al Hartilor si Cartilor Vechi: este alcatuit din 16 incaperi care adapostesc
aproximativ 750 de exponate printre care harti vechi inramate, gravuri, litografii, dar si obiecte care nu
fac parte din colectia propriu-zisa, cu care se urmareste recrearea atmosferei de odinioara, din secolul
al XVIII-lea sau al XIX-lea.
-Muzeul Operei Romane Bucuresti: dispune de 30.000 exponate, marturii asupra inceputurilor
spectacolului de opera in Romania, costume, partituri, obiecte personale ale unor mari personalitati,
tablouri, documente, fotografii, sculpturi, afise, programe.
-Muzeul Theodor Pallady: adaposteste colectia sotilor Serafina si Gheorghe Raut, in cadrul careia se
evidentiaza cateva tablouri semnate de Theodor Pallady, dar si peste 800 de desene si gravuri ale
marelui pictor roman, reprezentative pentru perioada lui pariziana; pe langa acestea mai exista si
sectiunea de pictura europeana din secolele XVI-XIX, dar si obiecte de sculptura antica greco-romana,
egipteana, indiana si renascentista italiana si franceza, textile, piese de mobilier, ceramica orientala si
alte obiecte de arta decorativa.
-Muzeul Memorial George Calinescu: interiorul conserva obiecte personale, mobilier, manuscrise,
fotografii, documente privitoare la viata si activitatea scriitorului George Calinescu, biblioteca cu
cartile acestuia, dar si covoare orientale, obiecte de arta din China, icoane pe sticla si tablouri semnate
Stefan Luchian, Theodor Pallady, Ioan Andreescu.
-Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti: expozitia permanenta cuprinde 121 de complexe distincte,
totalizand 338 de monumente, iar patrimoniul mobil insumeaza 53.828 obiecte; alaturi de patrimoniul
expus in aer liber, muzeul detine si un bogat fond documentar de o inestimabila valoare istorico-

43

etnografica, alcatuit din colectii de manuscrise, studii, schite, desene, relevee, planse, clisee pe sticla,
filme, negative alb-negru si color, fotografii, ce provin atat din cercetarile pe teren ale echipelor de
monografisti care au contribuit la fondarea Muzeului Satului, cat si din investigatiile ulterioare.
-Muzeul Bancii Nationale a Romaniei: detine bunuri culturale clasate in Tezaurul patrimoniului
cultural national; gazduieste o importanta colectie numismatica, de la monedele cetatilor grecesti de pe
tarmul vest-pontic, la denominarea leului din anul 2005; sunt expuse seriile numismatice emise de
Banca Nationala a Romaniei, alte piese de importanta majora, insemne bancare, precum si o galerie de
portrete ale guvernatorilor bancii.
-Muzeul Memorial Nottara: adaposteste documente si obiecte de arta ale familiei, iar bibilioteca
cuprinde peste 7.000 de volume, iar decoratiunile interioare sunt formate din portelanuri de Sevres,
Maissen, Alt Wine, vase japoneze, chinezesti, sticla de murano, Galle.
-Muzeul Militar National Regele Ferdinand I: patrimoniul este alcatuit din peste 300.000 de obiecte
tridimensionale si materiale documentare, fiind valorificat in modalitati diverse, in expozitii
permanente si temporare ale muzeului si filialelor sale.
-Casa memoriala Liviu Rebreanu: colectia cuprinde mobilier, documente literare, scrisori, manuscrise,
fotografii, precum si tablouri, dar si o impresionanta colectie de ceramica si alta de icoane pe sticla,
toate apartinand lui Liviu Rebreanu.
-Casa memoriala Ion Minulescu-Claudia Millian: colectia cuprinde documente literare, scrisori,
manuscrise, fotografii, dar si tablouri si sculpturi care poarta semnaturile unor nume importante.
-Casa memoriala George si Agatha Bacovia: adaposteste documente personale ale acestuia, fotografii,
diplomele obtinute de poet, inclusiv cea de bacalaureat, colectia proprie de carti, dar si piese de
mobilier.
-Casa memoriala Gheorghe Tattarescu: prezinta tablouri, schite, diplome si medalii, albume si carti de
arta ce au apartinut pictorului.
-Arcul de Triumf: comemoreaza victoria Romaniei in Primul Razboi Mondial.
-Ateneul Roman: interiorul cuprinde o sala de concerte cu o capacitate de 794 de locuri, iar deasupra
lojilor, de jur imprejurul tamburului cupolei, cu exceptia locului unde se afla scena, se desfasoara o
fresca lata de 3 m si lunga de 70 m, alcatuita din 25 de scene reprezentative din istoria Romaniei.

40. Preistorie si istorie veche.

Rezultatele cercetrilor arheologice atest c teritoriul pe care se afl Bucure tiul a fost locuit
nentrerupt nc din epoca paleolitic (achii tioase din cremene, un nucleu de silex descoperite pe
malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la Mihai-Vod i Radu-Vod .
Au fost scoase la iveal numeroase aezri neolitice; din perioada culturii Dudeti s-au descoperit
urme la Dudeti, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului Fundeni etc. Din perioada
culturii Boian s-au gsit urme la Glina, Dudeti, Celu, Bucuretii-Noi, Giuleti, Dealul Spirei,

44

Pantelimon. La Cernica s-a gsit una din cele mai mari necropole din Europa din perioada Boian. n
morminte s-au descoperit i perle din minereu de cupru, cele mai vechi din ar i printre cele mai
vechi din Europa.
Din perioada culturii Gumelnia s-au gsit aezri la Glina, Jilava, Mgurele .a. La Chitila s-a
descoperit o brr de aram, cu capete n form de arpe. Acest tip de br ar st la originea altor
brri cu capete de arpe realizate ns mai trziu. Se confirm astfel prerile istoricilor Vasile
Prvan i Nicolae Iorga c arta traco-dacilor are origini n milenii anterioare.
S-au descoperit urme din cultura Tei (a doua etap a bronzului): securi de bronz, cuite, ace, vrfuri de
sgei etc., din epoca fierului, n special din partea a doua a epocii, care coincide i cu nceputul
culturii geto-dacilor. La Blceanca s-au descoperit dou a ezri cu zece bordeie i ase locuin e de
suprafa. Urme ale unei locuiri ndelungate s-au gsit sub mnstirea Mihai-Vod. S-au descoperit:
cuptoare de ars oale, ceti dacice, o moned din timpul mpratului roman Galienus, cosoare, r ni e
rotative etc.
Descoperirile din secolul al IV-lea confirm coexistena n zona Capitalei a unor populaii dacice cu
goii i sarmaii de ramur alanic i faptul c existau relaii cu romanii. Din secolele VI-VII s-au
descoperit pe malurile Colentinei i Dmboviei semibordeie cu o camer, cu cuptor de gtit i unelete
casnice, ceramic. n secolele X-XIV urme de a ezri s-au gsit pe malurile tuturor apelor din zon,
bordeie cu cuptoare de gtit i nclzit, ceramic fin, monezi, urme ale culturii Dridu La Pipera, n
Bucuretii Noi, n Piaa de Flori, la Crngai i la Giuletii-Srbi au fost descoperite a ezri ale
populaiei vechi romneti din secolele X-XI, iar n pdurea Pantelimon, pe malul Lacului Tei, a ezri
din secolele XII-XIV. ncepnd cu secolul al XV-lea, mrturiile arheologice se completeaz cu izvoare
scrise.
Intemeierea orasului.
Tradiia spune c ntemeierea oraului s-a realizat n vremea lui Bucur, pe care unii l cred cioban, al ii
pescar, boier, haiduc. Prima consemnare n scris a acestei tradi ii este cea din 1761, a clugrului
franciscan Blasius Kleiner.
O alt tradiie, din secolul al XVI-lea, vorbete despre Negru Vod ca ntemeietor al Bucuretiului.
Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul Luccari, dup o cltorie prin ara Romneasc n
timpul lui Mihai Viteazul. Printr-un document al domnitorului Mircea cel Btrndin 1410 Bucuretiul
este numit Cetatea noastr
Prima atestare documentar cert a Bucuretiului dateaz din 1459, cnd prin hrisovul din 20
septembrie, domnitorul Vlad epe scutete de dri i ntrete dreptul de proprietate al unor
locuitori [5]. Documentul, foarte deteriorat, a fost descoperit n jurul anului 1900. Vlad epe petrece
patru din cei ase ani de domnie n cetatea Bucure ti, preferndu-l re edin ei Trgovite.

45

n timpul domniei lui Radu cel Frumos, fratele lui Vlad epe, 18 din cele 25 de documente care au
nscris pe ele locul de unde au fost emise sunt din Cetatea de Scaun Bucure ti .
Mircea Ciobanu n timpul domniei sale ridic un palat domnesc numit mai trziu Curtea Veche;
n 1558-1559 n curtea domneasc se construiete o biseric, cea mai veche construc ie pstrat n
forma sa original iar n 1562 se ridic i biserica Sf. Gheorghe cunoscut ca Sf. Gheorghe-Vechi sau
cel romnesc dup ce Constantin Brncoveanu construiete n 1707 Sf. Gheorghe-Nou sau cel
grecesc.
Oraul se dezvolt continuu iar din secolul al XVII-lea se ntinde i pe malul drept al Dmboviei; n
partea de vest se ntinde pn n zona Cimigiu iar n est pn la intersec ia Cii Moilor cu Hristo
Botev de astzi. n 1563 este menionat pazarul (de la turcescul bazar), piaa Bucuretiului situat n
apropierea Curii domneti. Zece ani mai trziu, n 1573 Alexandru al II-lea Mircea nfiineaz
la mnstirea Plumbuita prima tipografie cunoscut din Bucureti.
n septembrie 1593 Mihai Viteazul devine domn al rii Romneti iar n 1594 ncepe lupta
antiotoman. La 15 august 1595 Capitala este ocupat de turci; Sinan Paa ntrete oraul spnd un
an lat de circa 6 metri i tot att de adnc i ntrituri la marginea an ului din dou rnduri de
trunchiuri de copaci ngropai care aveau spaiul dintre ei umplut cu pmnt. Bisericile au devenit
Moschei . La retragerea turcilor din Bucureti, n octombrie 1595, Sinan Pa a a prdat i a incendiat
oraul.
Istoria moderna
Articole principale Revoluia de la 1821 i Regulamentul Organic
Dup ce la nceputul lunii martie Tudor Vladimirescu trimite ctre bucureteni mai multe
proclamaii prin care le cerea s se solidarizeze cu mi carea sa , la 21 martie 1821 intr n
Bucureti sechestrnd o parte din boieri n casa lui Dinicu Golescu,Belvedere, i domnind aproape
ca un domn .
Pe 17 mai 1821, la dou zile dup ce Tudor Vladimirescu i armata sa, Adunarea norodului,
prsesc oraul, Capitala este ocupat de turcii venii s potoleasc Revolu ia. ncepe o perioad
de ocupaie turceasc terminat n iunie 1822, perioad n care n ora se comit execuii , se ard
case .
Grigore al IV-lea Ghica (1822-1828), primul domnitor pmntean din ara Romneasc
dup epoca fanariot a iniiat o serie de lucrri edilitar-urbanistice: pavarea cu piatr a celor patru
drumuri principale ale oraului (Podul Trgului de Afar, Podul Mogo oaiei, Podul Calicilor i
Podul erban Vod), construirea de palate, biserici, cazrmi etc. n 1824, n Bucureti sunt
menionate n documente 1.515 prvlii din care 255 erau de frunte, 489 de mijloc i 771 de
coad .
Domnitorul Ghica este nlturat iar la 16 mai 1828 trupe ruseti conduse de generalul Roth intr n

46

Capital; potrivit Tratatului de la Adrianopol, principatele dunrene rmn drept gaj sub ocupaie
i administraie ruseasc pn la achitarea despgubirilor de rzboi ctre Imperiul Otoman . n
timpul administraiei ruseti condus de generalul Pavel Kiseleff intr n vigoare Regulamentul
Organic. Avnd reedina la Bucureti, Kiseleff se implic n via a ora ului: impune carantina n
ora pentru stoparea ciumei i a holerei, mre te numrul de medici, nume te o Comisie ntradins pentru nfrumusearea i ndreptarea Poli iei, elaboreaz Regulamentul de nfrumuse are a
oraului. n 1841 n timpul domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica i se acord cetenia
munteneasc iar n 1844, de ziua generalului, oseaua din Bucureti, a doua strad ca importan
dup Podul Mogooaiei, a fost denumit oseaua Kiseleff, nume neschimbat de peste 160 de ani.
n 1834 s-a introdus nomenclatura oficial a strzilor Capitalei, strzile se lrgesc, sunt pavate i dotate
cu canalizare. n aceast perioad, au fost construite palatele Ghica, Sutu, tirbei i au fost nfiin ate:
Eforia Spitalelor (1831), Arhivele Statului (1831), Societatea Filarmonica (1833), Societatea
literar (1836), Societatea d-agricultur a Rumniei sub conducerea lui Mihail Ghica (1836),
Imprimeria statului (1839), se deschide la Colegiul Sf. Sava prima expozi ie de art din ar (1836), a
aprut primul Muzeu de istorie naional i antichit i (1834), se organizeaz biblioteci publice
(1836), s-au dat n folosin spitalele Brncovenesc (1838), Filantropia (1839), prima maternitate din
Bucureti numit Spitalul de nateri (1839).
Oraul este afectat de dezastre naturale i epidemii care aduc mari pagube. n 1829 apare primul ziar
din ara Romneasc, Curierul romnesc sub directoratul lui I.H. Rdulescu. Apar ziarele:
Romnia (1836), Universul (1837), Magazin Istoric pentru Dacia (1845), Bukarester Deutsche
Zeitung (1845); ncep s se tipreasc cri pentru coli.
ntr-o carte aprut n 1839 Coup Doeil sur la Valachie et la Moldavie, Raoul Perrin spune despre
Bucureti c avea 1.500 de strzi pline cu cini i 130.000 de locuitori . Sunt nfiinate piee noi: piaa
Suu (1840), piaa Amzei (1841), piaa Sf. Vineri (1841), piaa de pe maidanul Dudescului, pia a de pe
podul Caliei, piaa de pe maidanul Dulapului (1845). Se amenajeaz grdina Cimigiu i ncepe
ridicarea Teatrului Naional. Capitala este afectat de marele incendiu din 1847 n timpul cruia mor
15 oameni i aproape 2000 de cldiri sunt distruse.
n secolul al XIX-lea, influena oriental este echilibrat de manifestarea influen ei occidentale: n
mbrcminte, limb, instituii, mentalitate.
41. Oraul este o zon urban format de obicei din zone rezideniale (de locuit), zone industriale i
de afaceri, mpreun cu funcii administrative destinate unei zone geografice mai ntinse, de regul
situat mprejur.
O mare parte din suprafaa oraelor este ocupat de cldiri, drumuri de legtur i strzi.
Cuvntul romnesc ora este mprumutat din limba maghiar: vros: ora

47

O industrie este o ramur a produciei materiale i a economiei naionale, care cuprinde totalitatea
ntreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu produc ia uneltelor de munc,
cu extracia materiilor prime, a materialelor i combustibililor i cu prelucrarea ulterioar a produselor
obinute..
Industria, a devenit sectorul principal de producie al rilor europene i nord-americane n
timpul revoluiei industriale, care a rsturnat vechea economie negustoreasc i agrar- feudal prin
salturi rapide, succesive n tehnologie, aa cum au fost inventarea motorului cu aburi, rzboiului
mecanic de esut i cuceririle tehnice i tehnologice importante n producia la scar mare
a oelului i crbunelui. rile industriale au adoptat o politic economin de tip capitalist. Cile
ferate i vapoarele cu aburi au nceput s lege pieele foarte deprtate, dnd posibilitatea
noilor companii private s dezvolte niveluri de volum de afaceri i bogie nemaintlnite pn atunci.
n acest sens, industria se clasific n:

industria grea, care se ocup cu producerea mijloacelor de producie, i

industria uoar, care se ocup cu producerea mrfurilor de larg consum.

n alt sens, cuvntul industrie definete o grupare de afaceri care folosesc aceeai metod pentru
generarea profitului, cum ar fi "industria cinematografic", "industria construc iilor de ma ini", sau
"industria crnii i a produselor din carne", "industria minier". Se refer de asemenea la
anumite ramuri i o anumit zon a produciei concentrat pe fabricare, proces care implic mari
investiii de capital fcute mai nainte de a se obine profituri.
n tiinele economice i n planificare urban, termenul industrial este sinonimul pentru modul de
folosire intensiv al terenului destinat activitilor economice care implica fabricarea i produc ia.
42. Caracteristici ale sp urban
Orasul este acea unitate administrative-teritoriala de baza, alcatuita fie dintr-o singura localitate
urbana, fie din mai multe localitati, dintre care cel putin una este localitate urbana, Ca unitate
administrative-teritoriala de baza si ca sistem social-economic si geographic orasul are doua
component:
a) component teritoriala-elementele orasului sunt: -vatra suprafata cuprinsa in linia de contur a
zonei cladirilor de locuit;-intravilanul este suprafata afectata constructiilor, ingloband toate
zonele functionale ale orasului mai putin teritoriul agricol; - extravilanul reprezinta restul
suprafetelor din perimetrul administrative al orasului.
b) Componenta demografica si socio-economica, care consta in grupurile de populatie si
activitatile economice, sociale si politico-administrative care se desfasoara pe teritoriul
localitatii. Dimensiunile, caracterul si functiile orasului prezinta mari variatii, dezvoltarea sa

48

fiind strans corelata cu cea a teritoriului caruia ii apartine. Orasele care prezinta o insemnatate
deosebita in viata economica, social-politica si cultural-stiintifica a tarii sau care au conditii de
dezvoltare in aceste directii sunt declarate municipii.
43. Orasul ecologic ob prioritar in urbanismul viitorului
De la formularea termenului "ecologie" in anul 1866 pana in zilele noastre acesta a stat la baza mai
multor concepte privitoare la protectia mediului inconjurator.
Conturata in ultimele decenii ale secolului trecut, ideea oraselor ecologice a inceput sa fie agreata
progresiv de locuitorii din intreaga lume si aplicata fara retinere in orasele unde conditiile materiale au
permis acest lucru.
Aceasta se explica in primul rand prin constientizarea actiunii distructive a oamenilor si prin dorinta
de a se evita pierderea iremediabila a elementelor inconjuratoare. Conform unui studiu realizat in anul
2007 orasele mari care duc lipsa unui management corespunzator reprezinta cauza principala a
extinctiei speciilor vegetale locale.
"De exemplu, Singapore si New York au pierdut impreuna 600 specii de plante din 2179 si respectiv
1361" explica intr-un articol Dr. Amy Hahs, unul dintre autorii studiului.
Se admite ca centrele urbane acoperite in proportie de peste 30% cu vegetatie inregistreaza o rata mai
scazuta a extinctiei. Pe seama acestui fapt San Diego a pierdut numai 11 specii din 296 specii vegetale,
ceea ce reprezinta fara indoiala o performanta admirabila.
Insa protectia speciilor de flora si fauna nu ar avea sens in lipsa masurilor de limitare a poluarii.
Orasele ecologice au ca obiectiv si exploatarea resurselor neconventionale din care nu rezulta deseuri
si care nu polueaza sub nici o forma mediul.
Dezvoltarea oraselor in cadrul normelor de ecologie va reprezenta un pas important spre recuperarea
calitatii factorilor de mediu si a armoniei dintre om si natura.
44. Harta Romaniei
Carpatii Romanesti apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce cuprinde aria
intercontinentala a Euroasiei. Lantul carpatic incepe la nord de Bratislava si ajunge pana la raul
Timok, in Iugoslavia, constituind o prelungire a Alpilor. Lungimea Carpatilor o depaseste pe cea a
Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. Carpatii se impart in mai multe grupe: Carpatii Occidentali,
Padurosi, Orientali si Meridionali, extinzandu-se pe teritoriile Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ucrainei si
Romaniei. Carpatii Romanesti inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest,

49

asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna dreptate, "coloana vertebrala" a spatiului mioritic.
Literatura

romaneasca

de

specialitate

imparte

Carpatii

Romanesti

in

trei

grupe:

Carpatii-Orientali,
Carpatii-Meridionali,
Carpatii-Occidentali.
Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si pana la defileul
Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor variaza intre 40 km - in Muntii
Fagarasului

-si110km.

Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m) -,
care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii Transilvaniei". Inaltimea medie a
Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica decat cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita
dintre

cele

doua

grupe

de

munti

este

considerata

de

geografi

Valea

Prahovei.

Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii Banatului, situati in vestul
si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc 1850 m, motiv pentru care sunt considerati
munti de inaltime medie. Numeroase vai pitoresti, brazdate de ape curgatoare, despart masivele
muntoase ale Carpatilor Romanesti, subimpartindu-le in unitati mai mici.
-Obiectivele turistice din Campia Romana
Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si podisul Moldovei.
Campia Romana apare ca o depresiune (in sens geologic) puternic sedimentata si este o regiune de
platforma, relativ rigida. Altitudinea maxima este de 300 m la Pitesti iar partea cea mai joasa (10-20 m
altitudine) se afla pe Siretul Inferior.
Obiectivele turistice sunt in mare parte in Bucuresti, Snagov, Caldarusani, si orasele mari: Ploiesti,
Braila, Galati, Pitesti, Targoviste, Craiova etc.
Turistii fiind atrasi de asemenea de statiuni balneo-climaterice precum cea din Baragan care utilizeaza
apele sarate (Amara, Lacul Sarat).

n Lunca Dunrii se afl multe aezri printre care 18 orae, (Moldova

Nou, Orova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu
Mgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenia, Clrai, Feteti, Cernavod, Hrova, Brila, Galai, I
saccea, Tulcea i Sulina), fiind traversat de cinci osele i dou ci ferate.

Principalele orase ale Judetului Olt sunt: Slatina (resedinta de judet), Bals, Caracal, Corabia,
Draganesti Olt, Piatra Olt, Scornicesti.

Judetul Olt este situat in partea sudica a Romaniei pe cursul inferior al raului Olt. Este limitat de
judetele: Valcea (nord-vest), Dolj (vest), Teleorman, Arges (est) respectiv de granita cu Bulgaria in
sud.

50

Rul Siret izvorte din Munii Carpaii Pduroi aflai n Bucovina de Nord (astzi regiunea
Cernui a Ucrainei), la o altitudine de 1.238 m. Izvoarele sale se afl n apropiere de
localitatea ipotele pe Siret (raionul Vijnia).

Siretul parcurge 706 km (dintre care 596 km pe teritoriul Romniei i 110 km pe teritoriul Ucrainei) i
se vars n Dunre, lng oraul Galai. Dintre afluenii fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic
din Romnia.
Principalii aflueni ai Siretului sunt: pe partea dreapt, Siretul
Mic, Suceava, Moldova, Bistria, Trotu, Putna i Buzu; pe partea stng, Polocin i Brlad. Bazinul
su hidrografic este format n principal din apele aduse de rurile Bistria (circa 35%), Trotu (circa
18%), Moldova (circa 17,6%) i Suceava (circa 9%).
Rul urmeaz la nceput o direcie nordic n regiunea Bucovinei de Nord. Por iunea de pn la
confluena cu rul Siretul Mic(n dreptul localitii Suceveni din raionul Adncata) poart denumirea
de Siretul Mare. Dup confluena cu Siretul Mic, rul prime te denumirea de Siret.
Rul strbate localitile Berhomet pe Siret i Jadova, unde ncepe s-i schimbe direcia de curgere
ctre sud-est. i continu curgerea prin oraul Storojine i prin
satele Ropcea, Camenca, Volcine i Cerepcui.

44.Pentru Municipiul Alexandria, att definiia consacrat a dezvoltrii durabile: dezvoltarea care
garanteaz satisfacerea necesitilor actuale fr s compromit capacitatea generaiilor viitoare de a-i
satisface propriile necesiti ct i ideea de preocupare pentru meninerea vieii pe planet au o
rezonan de maxim actualitate. Alexandria se confrunt pe plan local cu un dezechilibru sever de
dezvoltare economic i social - dezechilibru constatat pentru majoritatea localitilor mici i medii.
n acelai timp, nevoile de dezvoltare i obligaiile de protecie a mediului genereaz obligaii la limita
de suportabilitate financiar.
Astfel, elaborarea unei strategii de dezvoltare durabil i de eficientizare a eforturilor administraiei
locale, a mediului economic i a societii civile reprezint singura alternativ realist de supravieuire
i dezvoltare a municipiului i a zonei.
Datele de baz care au stat la elaborarea prezentului document sunt datele publice referitoare la
situaia municipiului i cele direct sau indirect furnizate de 4 / 81 serviciile Primriei i de operatorii
serviciilor publice. Ele permit o evaluare general a situaiei i a tendinelor precum i identificarea
obiectivelor i aciunilor prioritare.

51

De asemenea, Strategia de dezvoltare a Municipiului Alexandria, trebuie sa se afle n concordan cu

Planul Naional de Dezvoltare i cu Planul de Dezvoltare Regional, precum i cu Planul Local de
Aciune pentru Mediu i politicile Uniunii Europene n materie. Necesitatea elaborrii unei strategii
globale de dezvoltare pentru Municipiul Alexandria provine din zonele de constrngeri i provocri
majore: situaia actual local (economic, social, financiar, cultural i instituional), situaia n
contextul judeean, regional i naional, situaia n contextul european i internaional.
Analiza realitilor i evoluiilor la nivel local, regional, naional i european arat fr dubiu c
supravietuirea i dezvoltarea colectivitilor locale, mai ales ale celor mici i medii cum este i cazul
pentru Alexandria, depind aproape exclusiv i n egal msur de capacitatea Consiliului Local de :
- nelegere a contextelor economice i legislative i a fenomenului de globalizare,
- identificare a obiectivelor i prioritilor de aciune i dezvoltare,
- angajare a reformelor necesare i proiectelor concrete,
- atragere i motivare a societii civile,
- reabilitare a i dezvoltare a infrastructurilor publice, a unui cadru instituional i a unui mediu de
afaceri stimulant pentru ntreprinztorii i investitorii privai,
- protejare i valorizare a mediului i resurselor locale i zonale,
- amenajare a spaiul comunitar i de sporire a calitii sale ambientale,
- integrare n structuri asociative intercomunitare (ntre Consilii Locale limitrofe).
Strategia - n forma sa adoptat de Consiliul Local - va implica:
analiza diagnostic a situaiei actuale,
identificarea obiectivelor generale de dezvoltare,
definirea de concepte i politici,
identificarea obiectivelor i aciunilor prioritare ( un plan anual i un plan multianual),
stabilirea obligaiilor i atribuiilor de execuie ce revin instituiei Primarului.
ALEXANDRIA REPERE ISTORICE

52

Desi tanar din punct de vedere istoric, cercetarile arheologice efectuate in zona in care este situat
orasul, au scos la iveala urme de viata datand din paleolitic, neolitic, epoca metalelor, evul mediu.
Deci viata a inceput pe acest teritoriu din zorii istoriei si s-a perpetuat, dezvoltat si perfectionat
neincetat in decursul veacurilor. Ideea intemeierii orasului Alexandria isi are originea in hotararea unor
grupuri de locuitori din Zimnicea si Mavrodin de a infiinta un oras liber de orice ingerinta straina.
Intemeiat in 1834, dupa planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce
lucrase planurile oraselor Braila si Giurgiu si avea sa execute, mai tarziu, planul viitorului oras Turnu
Severin), orasul si-a luat numele domnitorului de atunci al Tarii Romanesti, Alexandru Dimitrie Ghica
(1834 1842) ale carui oseminte se gasesc depuse astazi intr-un monumental sarcofag din incinta
Catedralei Episcopale Sfantul Alexandru din municipiu.
Harnicia intemeietorilor - agricultori, mestesugari si negustori -, conditiile geografice si mai ales
Ekstruktia - acea interesanta constitutie pe care si-au alcatuit-o si dupa care s-au condus timp de 30
de ani: o pilda de gandire profund omeneasca, un exemplu de conducere democratica, prin
reprezentanti alesi ai locuitorilor si un omagiu adus principiului de libertate si pasnica conlocuire a
cetatenilor, toate au facut ca Alexandria sa evolueze, ca asezare, destul de energic.
Comertul, dominat de afacerile cu cereale si vite, a constituit cea mai importanta ramura a vietii
economice pana la 1948. Dupa reinfiintarea judetului Teleorman, in anul 1968, devenind resedinta
acestuia, Alexandria beneficiaza de importante investitii. Pe 27 iulie 1979 orasul Alexandria este
declarat municipiu.
Alexadrenii s-au implicat in toate evenimentele de rascruce ale istoriei moderne a Romaniei:
Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor Romane (1859), Razboiul de neatarnare (1877-1878),
Rascoala taraneasca din 1907; Razboiul pentru reantregirea patriei (1916-1918) si cel de-al doilea
Razboi Mondial (1939-1945).
Cu daruire, locuitorii Alexandriei au participat la Revolutia din decembrie 1989, iar in anii care au
urmat, la toate marile transformari caracteristice perioadei de tranzitie.
Astfel, Alexandria isi va afla ritmul propriu unei gasiri de sine, care sa-i permita o integrare fireasca la
nivel national si european.
Factori de mediu si calitatea lor
Reeaua hidrografic din zona municipiului Alexandria este alcatuit din cursul raului Vedea, acesta
avand trei afluienti si anume: paraul Bratcov, paraul Burdea si paraul Teleorman. Raul Vedea este
situat in partea de sud a tarii, avand o lungime de 108 km, izvoraste din platforma Cotmeana care

53

apartine podisului Getic si se revarsa in ostrovul Gasca in apropiere de localitatea Pietrosani,

strabatand pana la confluenta cu Dunarea judetele Arges si Teleorman. In ceea ce priveste apele
subterane din arealul municipiului Alexandria, acestea sunt in totalitate freatice, se gasesc la o
adancime mica 3 - 6 m, cu o circulatie rapida si se afla sub directa influenta a conditiilor climatice.
Alimentarea cu apa a municipiului Alexandria se face in exclusivitate din panza freatica, apa fiind
pompata in reteaua de distributie de la urmatoarele fronturi: Laceni, Orbeasca, Plosca, Peretu.
Vegetaia i fauna
Prin configuraia sa geografic, corespunzator reliefului si factorilor fizicogeografici, vegetatia zonei
municipiului Alexandria este variata si bogata in specii caracteristice florei sudice. Formatia floristica
este caracteristica zonei de silvostepa. Vegetatia spontana este reprezentata prin vegetatia lemnoasa
(plopul negru), subarboretul si buruienile in culturi.Conditiile naturale de sol si climatice favorabile,
fac sa se dezvolte foarte bine vegetatia cultivata (grau, porumb, floarea soarelui).
Particularitatile solului si existenta unei retele hidrografice corelate cu o vegetatie protectoare asigura
o compozitie si raspandire variata a faunei. Astfel exista mamifere atipice regiunii, cum ar fi vulpea si
mistretul, cat si de stepa, reprezentativ fiind iepurele. Pasarile sunt specifice zonei de stepa si
silvostepa, reprezentate prin: mierla, pupaza, ciocanitoarea, pitigoiul si privighetoarea. De remarcat
este prezenta fazanilor, specie originara din Caucaz si colonizata la noi.
Dintre speciile de pesti care populeaza apele din zona amintim: crapul, carasul, bibanul si salaul.
Clima i relieful
Clima este temperat continentala si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat, prin
amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantitati reduse de precipitatii, adeseori in regim
torential, indeosebi vara, precum si frecvente perioade de seceta, cantitatea medie anuala de
precipitatii fiind de 550-600 I / mp. Temperaturi maxime si minime absolute au fost: 42,90 C (5 iulie
1916) si 34,80 C (24-25 ianuarie 1942). Vanturile predominante sunt cele de vest si de est. Crivatul
bate din est mai ales in miezul iernii, iar austrul, vantul dinspre sud si sud-est, cu o frecventa mai
redusa, este foarte uscat, fierbinte si prevestitor de seceta. In schimb, Baltaretul, dinspre Lunca
Dunarii, este un vant cald si umed, favorabil dezvoltarii vegetatiei.
Municipiul Alexandria este situat in cadrul Campiei Burnazului, sector principal al Campiei Romane,
regiune marginala dunareana care apare ca un tampon longitudinal intre linia morfotectonica a
Calnistei cu prelungirea ei spre vest si albia Dunarii, cu aceeasi orientare de la vest la est si care
domina regiunile din jur mai joase, mai ales in regiunea estica, cu caracter evident peninsular.

54

Aerul
Atmosfera este cel mai important vector de propagare a poluanilor, ale cror efecte asupra
componentelor mediului biotic i abiotic se manifest att local, ct i la scar global.
Dintre factorii de mediu, ponderea cea mai importanta in relatia dintre starea de confort si sanatate a
populatiei pe de o parte si calitatea mediului in zonele locuite pe de alta parte, o detine aerul.
Actiunea factorilor de mediu asupra sanatatii este foarte diversa. Atunci cand intensitatea poluarii este
mai mare actiunea asupra organismelor este imediata. Cel mai frecvent insa, actiunea factorilor de
mediu are intensitate redusa determinand o actiune cronica, de durata, cuantificarea efectului fiind
greu de evaluat. 9/81
Poluarea atmosferei produce in primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator.
Un aport insemnat in degradarea calitatii aerului il au centralele termice si mijloacele de transport care
emit in atmosfera oxizi de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi.
Reteaua de supraveghere a poluarii la nivelul municipiului Alexandria este alcatuita din: 2 puncte de
control pentru poluantii gazosi; 5 puncte de control pentru pulberi sedimentabile; 1 punct pentru
determinarea pulberilor in suspensie - fractiunea PM 10 - si un punct de recoltare precipitatii.
In zona Alexandria, in anul 2004, s-au efctuat determinari ale concentratiilor medii zilnice ale NO2,
care nu au pus in evidenta depasiri ale concentratiei maxime admisibile (CMA) pe 24 ore (100 g/mc)
comparativ cu STAS nr. 12574/87.
Concentratiile maxime la 24 ore pentru NO2 au fost de 54,34 g/mc in punctul de control A.P.M.
Alexandria si respectiv 51,70 g/mc in punctul de control SE Alexandria.
Concentratiile medii anuale s-au situat sub valoarea limita anuala (40 g/mc), in cele doua puncte de
control.
Concentratiile medii anuale ale indicatorului NO2 pentru anul 2004 au scazut in cele doua puncte de
control, comparativ cu anul 2003, dar se mentin ridicate fata de anii 2000-2002. In semestrul I 2005,
concentratiile medii semestriale au fost de 9,67 g/mc in punctul de supraveghere A.P.M. Teleorman,
respectiv 10,48 g/mc in punctul SE Alexandria.
Principalele surse generatoare de emisii de oxizi de azot au fost reprezentate de trasportul rutier,
centralele termice, arderea combustibilior in gospodarii.

55

Concentratiile de dioxid de sulf (SO2) au fost determinate in municipiul Alexandria, de asemenea, prin
masuratori medii zilnice care nu au pus in evidenta depasiri ale CMA pe 24 ore (250 g/mc)
comparativ cu STAS nr. 12574/87. De asemenea, concentratiile medii anuale, inregistrate in anul
2004, s-au situat sub valoarea limita anuala (60 g/mc) si sunt comparabile cu anii anteriori in ambele
puncte de control.
In semestrul I 2005, concentratiile medii semestriale au fost de 1,37 g/mc in punctul de supraveghere
A.P.M. Teleorman, respectiv 1,70 g/mc in punctul SE Alexandria.
Principalele surse potentiale de poluare sunt reprezentate de arderea combustibililor si traficul rutier,
fapt pentru care concentratiile cele mai mari de SO2 s-au inregistrat in lunile de iarna ale anului.
In zona Alexandria, concentratiile medii zilnice de amoniac (NH3), in cursul anului 2004, nu au
depasit concentratia maxima admisibila (CMA) pe 24 ore conform STAS 12574/87 (100 g/mc).
Concentratia maxima admisa de amoniac (87,26 g/mc) s-a inregistrat in punctul de control SE
Alexandria. In punctul de supraveghere A.P.M. Alexandria, concentratia medie anuala pentru anul
2004 s-a redus fata de anul 2003, dar este mai mare decat mediile anuale inregistrate in 2001 si 2002.
La statia SE Alexandria, media anuala a crescut comparativ cu anii anteriori 2000-2003.
In semestrul I 2005, concentratiile medii semestriale au fost de 10.89 g/mc in punctul de
supraveghere A.P.M. Teleorman, respectiv 20.64 g/mc in punctul SE Alexandria.
Principalele surse potentiale de poluare pentru amoniac sunt reprezentate de epurarea apelor uzate,
deseurile menajere si agricultura. 10 / 81
In municipiul Alexandria, pulberile in suspensie - fractiunea PM10 - se monitorizeaza in punctul de
supraveghere sediul A.P.M. Teleorman din anul 2003.
Comparativ cu anul 2003, nivelul de impurificare cu pulberi in suspensie se mentine in Alexandria si
in anul 2004. Se constata ca, in 2004 frecventa de depasire a valorii limita zilnice (24 ore) pentru
protectia sanatatii umane (50 g/mc), prevazuta de Ordinul 592/2002, nu s-au redus semnificativ fata
de anul anterior. De asemenea, concentratiile medii anuale au depasit valoarea limita anuala pentru
protectia sanatatii umane (40 g/mc), valorile fiind comparabile in cei doi ani. Numarul de depasiri ale
valorii limita zilnice a fost de peste 35 ori atat pe parcursul anului 2003, cat si in anul 2004.
In ceea ce priveste pulberile sedimentabile, in municipiul Alexandria s-au efectuat determinari in 16
puncte de control. Valorile inregistrate au depasit concentratia maxima admisibila (17 g/mp/luna)
conform STAS 12574/87, dupa cum urmeaza:

56

- in 2003 s-au inregistrat 3 depasiri ale CMA in punctul de supraveghere sediul A.P.M. Telorman;
- in 2004 s-a inregistrat o depasire a CMA in punctul de supraveghere str. M. Kogalniceanu.
- in semestrul I 2005 nu s-au inregistrat depasiri ale CMA, dar se constata depasiri ale pragului de
alerta conform Ordinului MAPM 756/1997 (70% din CMA) in punctele de supraveghere Meteo si str.
Negru Voda din Alexandria.
Sursele de poluare cu pulberi sedimentabile sunt aceleasi ca in cazul pulberilor in suspensie.
Din analiza datelor furnizate de Agentia de Protectia Mediului Teleorman, privitor la concentratiile
medii anuale, la cei trei indicatori de calitate ai aerului (NO2, SO2, NH3) se constata o imbunatatire a
calitatii aerului prin linia descendenta pe care o urmeaza valorile concentratiilor medii anuale a acestor
indicatori in ultima perioada.
Disfuncionaliti
- mirosurile i fumul rezultat din aprinderea/autoaprinderea gunoaielor de la ghenele si gropile de
gunoi de pe teritoriul municipiului;
- circulaia auto reprezint o puternic surs de poluare, n special pe arterele de transport n comun i
de tranzit.
Apa
Alimentarea cu ap a municipiului Alexandria este asigurat in exclusivitate din panza freatica care
este pompata in reteaua de distributie de la urmatoarele fronturi:
- Laceni;
- Orbeasca;
- Plosca;
- Peretu.
Poluarea fonica
Situatia poluarii sonore in municipiul Alexandria este diferita de la zona la zona. In urma
masuratorilor efctuate in anul 2004 a iesit la iveala faptul ca limita maxima admisa de zgomot, de 65

57

dB, este depasita cu valori cuprinse intre 10-15dB in zona industriala a orasului, pe arterele intens
circulate, marile intersectii de strazi, pietele din oras intre anumite intervale orare.
Unele probleme legate de poluarea fonica au aparut si datorita unitatilor de alimentatie publica dar
prin masurile ameliorative intreprinse de municipalitate aceste aspecte au fost inlaturate fie prin
reducerea programului de lucru fie prin izolarea fonica a spatiilor aferente.
Solul
Poluarea solului ca fenomen si proces este foarte veche, strans legata de desfasurarea activitatilor
industriale si a practicarii unei agriculturi intensive.
Conform Situatiei Statistice a Terenurilor, la 31.12.2006, pentru teritoriul administrativ al
municipiuluii Alexandria din totalul de 7.939,70 ha cat reprezinta terenul agricol, 111,80 ha sunt
degradate si neproductive.
Degradarea terenurilor s-a produs datorita eroziunii prin apa, excesului de seceta si aciditatii
deseurilor.
In ceea ce priveste deseurile industriale, ponderea cea mai mare o detin cenusa si zgura.
Spaiile verzi
Zonele verzi ale oraului (ecologice, agrement-recreative, complementare) constituie un domeniu n
care rezolvrile urbanistice privind suprafaa i distribuia vegetaiei n intravilan sunt determinante
pentru confortul cetenilor.
Ca i n alte zone din ar, deficitul de spaii verzi este prezent i n municipiul Alexandria, zonele
verzi intinzandu-se pe 6,4 ha ha aceasta suprafata fiind repartizata astfel:
- 1 ha de teren flori;
- 1,6 ha de teren gard viu;
- 4,3 ha de teren gazon.
Suprafata totala ocupata de paduri este de 32,30 ha de teren iar starea relativ proasta a padurilor poate
fi explicata prin prezenta secetei excesive din ultimii ani la care se adauga poluarea locala dar si
factorii biotici si abiotici ai mediuilui si in special factorul antropic.
Calitatea vegetaiei este afectat att de poluare ct i de dezinteresul unor membri ai comunitii,
ceea ce impune o schimbare radical de optic n relaia dintre administraia local i agenii
economici poluani, precum i n strategia de planificare urban.
Analiza Swot
Puncte tari :
- Suprafaa agricol ntins n Alexandria i localitile nvecinate;
- Condiii pedo-climatice deosebit de prielnice pentru culturi de gru, orz, ovz, porumb, legume,
plante de nutre, vie i pomi fructiferi;
- Existena pieelor de desfacere pentru produsele alimentare;
- Existena agenilor economici care au ca obiect de activitate prelucrarea produselor agricole;
Puncte slabe:

58

- Suprafeele agricole sunt frmiate la diveri productori individuali;

- Lipsa iniiativelor n domeniul agriculturii, a aptitudinii de asociere n domeniul produciei i a
valorificrii produselor agricole;
-Producie sczut n agricultur i creterea animalelor, datorit lipsei posibilitilor material si a
mijloacelor de producie, n special la productorii individuali.
Turismul
Datorita asezarii geografice dar si interesului istoric destul de redus, Alexandria nu este un oras
deosebit de atractiv din punct de vedere turistic. Ca atare si serviciile hoteliere sunt pe masura. Exista
un singur hotel in centrul municipiului, hotelul Parc cu standard de doua stele, avand 240 locuri de
cazare, bar, restaurant si terasa.
Oaspetii care doresc sa iasa din atmosfera citadina, sa se cazeze in mijlocul naturii , o pot face la
motelul Hanul cu Noroc aflat pe DN 6, la iesirea din Alexandria spre Rosiorii de Vede, sau la
complexul Rustic situat in padurea Vedea. Ambele ofera locuri de cazare, dar si preparate culinare
traditionale inambient zonal specific.
Centrul civic dispune de un numar de restaurante, baruri, terase, cofetarii care ofera celor interesati
servicii de cea mai buna calitate.

Obiective generale
Pricipalele obiective ale dezvoltrii oraului Alexandria constau n: \ Domeniul ECONOMIC dezvoltarea economic n acord cu tendinele
majore ale Comunitii Europene;
Domeniul REGENERARE URBAN - dezvoltarea infrastructurii i
asigurarea accesului populaiei i consumatorilor industriali la aceast
infrastructur (ap, electricitate, distribuie gaze, ci de transport);
Domeniul SOCIAL - mbuntirea strii de sntate, reducerea srciei,
asumarea responsabilitii fa de persoanele defavorizate;
Domeniul PROTECTIEI MEDIULUI - mbuntirea activitii n sectorul
proteciei mediului, creterea calitii mediului astfel nct s se asigure
protecia sntii umane;
Domeniul ADMINISTRATIEI PUBLICE - functionarea unei administratii
publice moderne, transparente, flexibile si eficiente.
Formularea strategiei pornete de la urmtoarele premise:
Strategia trebuie s mbunteasc condiiile de via ale locuitorilor
(locuine i locuri de munc);
Strategia trebuie s ridice standardul calitativ al designului urban, al
construciilor, serviciilor i al imaginii oraului n general;
Strategia trebuie s ofere oportuniti pentru intervenia sectorului
privat n operaiuni urbane, fie sub forma investiiilor directe n
proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultrilor
permanente ntre parteneri;
Strategia trebuie s se cldeasc pe caracterul social al proceselor
urbane, pe suportul i participarea comunitii;

59

35 / 81 Strategia trebuie s permit o anumit flexibil itate de adaptare la

inevitabilele schimbri ce au loc n municipiu. De aceea, procesul de
planificare trebuie s fie creativ, participativ si anticipativ.
4 Obiective in domeniul social
Sntate
Pornind de la evaluarea strii de sntate, pot fi definite urmtoarele
obiective strategice:
Creterea speranei de via;
Ameliorarea calitii vieii;
Scderea mortalitii;
Un sistem sanitar eficient;
O nou mentalitate a personalului medical fa de exercitarea actului
medical;
Accesul echitabil la serviciile de sntate;
Realizarea registrului sntii persoanelor defavorizate n
vederea acordrii serviciilor medicale curative i preventive
specifice;
Realizarea de programe de educaie n domeniul HIV, SIDA, TBC,
hepatit B i C;
Realizarea de programe n colaborare cu organizaii
nonguvernamentale de profil.

60