Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Limba Si Literatura Romana: Periodizare
Limba Si Literatura Romana: Periodizare
inimii", fiziologiile "Fiziologia provincialului in Iasi", "Adunari dantuitoare"), Costache Negruzzi ("Alexandru
Lapusneanul", "Aprodul Purice", "Sobieski si romanii"), Dimitrie Bolintineanu (romanele "Manoil" si "Elena").
Poeti: Ion Heliade-Radulescu (balada "Zburatorul"), Grigore Alexandrescu (fabule, satire, epistole,
meditatii), Dimitrie Bolintineanu ("Legende istorice"), Vasile Alecsandri ("Doine", "Lacramioare", "Suvenire",
"Margaritarele", "Pasteluri").
Dramaturgi: Vasile Alecsandri (comediile "Chirita in Iasi", "Chirita in provintie", "Chirita in voiaj", "Chirita
in balon").
Altii: Alecu Russo ("Cantarea Romaniei"), Nicolae Balcescu ("Romanii supt Mihai Voievod Viteazul"), Ion
Ghica.
-> postpasoptismul (etapa de tranzitie de la perioada pasoptista la epoca Junimii)
- reprezentanti: Nicolae Filimon ("Ciocoii vechi si noi" (1863)), Alexandru Odobescu (nuvelele istorice
"Doamna Cheajna", "Mihnea Voda cel Rau"), Bogdan Petriceicu Hasdeu.
IV Perioada junimista sau a marilor clasici (1860 - sfarsitul sec al XIX-lea)
- in 1864 este infiintata societatea Junimea, al carui mentor este Titu Maiorescu.Junimistii editeaza si o revista,
"Convorbiri literare", condusa de Iacob Negruzzi.In aceasta revista vor publica cei mai importanti scriitori ai
vremii: Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Ioan Slavici, Ion Creanga.Ei au pus bazele literaturii romane moderne
si de aceea au fost numiti si marii clasici.
V Perioada de tranzitie, intre epoca "Junimii" si perioada interbelica (incepe din primele decenii ale sec XX si
se continua pana la primul razboi mondial)
- in aceasta etapa de tranzitie apar reviste cu tenta traditionala, cum au fost "Samanatorul", in care publica si
George Cosbuc si "Viata romaneasca".In ceea ce priveste poezia, se remarca dorinta aparitiei unui nou
Eminescu.Dupa moartea marelui poet, poezia romana se afla in impas.Se naste fenomenul epigonismului
eminescian, mai ales prin Alexandru Vlahuta.Apar insa si poeti originali, ca Octavian Goga, asimilat directiei
poporaniste si George Cosbuc, care a fost considerat neoclasic, dar si samanatorist.Samanatorismul si
poporanismul au fost directii autohtone ce au mizat pe iluminarea prin cultura a oamenilor simpli.Octavian
Goga a fost incadrat si neoromantismului prin spiritul profetic, mesianic.El este un "poet al cetatii", deplangand
soarta romanilor din Ardeal.Tema melancoliei este dominata in lirica sa, lacrima individuala subsumandu-se
celei colective.
VI Perioada interbelica (1918-1944)
- directiile traditionale anterioare, samanatorismul si poporanismul sunt continuate printr-o noua tendinta,
denumita traditionalism.In opozitie, se naste modernismul.Confruntarea traditionalism-modernism este si de
ordin ideologic.Nichifor Crainic, directorul revistei "Gandirea de la Cluj", este unul dintre cei mai importanti
reprezentanti ai traditionalismului.Traditionalistii mizau pe conservarea valorilor spiritual romanesti, respingand
influentele moderne.De aceea, in scrierile traditionalistilor, obsedanta este aparitia miturilor, traditiilor,
ritualurilor romanesti.Nichifor Crainic, ideologul miscarii traditionaliste, era si un adept al ortodoxismului.Sub
conducerea lui, revista "Gandirea" exacerbeaza rolul ortodoxismului.Un poet care s-a autointitulat traditionlist a
fost Vasile Voiculescu.In volumele "Parga" si "Poeme cu ingeri", referinta primordiala este Biblia.Vasile
Voiculescu a considerat traditionalismul cea mai valoroasa tendinta din literatura romana, integrandu-i aici pe
toti marii poeti, inclusiv pe Eminescu.
Cultura romaneasca este, in perioada interbelica, duala.Pe de o parte, exista dorinta ramanerii in datele
traditiei, iar pe de alta parte, deschiderea catre occident, prin modernism.Mentorul modernismului a fost Eugen
Lovinescu, cel care a condus revista "Sburatorul", de la Bucuresti.Lovinescu defineste modernismul in datele
sincronismului.El considera ca o cultura minora, cum este a noastra, trebuie sa se sincronizeze celei occidentale,
considerate superioara.Criticul aminteste de un "spirit al veacului", caruia trebuie sa i se supuna si cultura
romana.Moernistii fie negau traditia, fie aceasta li se parea insuficienta.Totusi, scriitorii valorosi s-au situat intre
aceste doua directii, pentru ca, in creatiile lor sunt vizibile elemente traditionale, dar si moderne.AStfel, Tudor
Arghezi si Lucian Blaga, care din punct de vedere didactic apartin modernismului, au in vedere si elemente ale
traditiei.In volumele "La cumpana apelor", "La curtile dorului", Lucian Blaga creeaza din satul romanesc un
adevarat spatiu paradisiac.Intr-unul dintre aforismele sale, autorul chiar afirma ca "eternitatea s-a nascut la sat".
Paradoxal, si Vasile Voiculescu se raporteaza la influentele modernitatii in ultimul sau volum de poezii, intitulat
"Ultimele sonete inchipuite ale lui William Shakespeare".