Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1 - Tulburarile Circulatiei Sanguine Staza, Embolie, TR
Curs 1 - Tulburarile Circulatiei Sanguine Staza, Embolie, TR
circulatiei
sanguine
1
Hiperemia
Hiperemia
Hiperemia activa
patologica
Macroscopic
Microscopic
Staza
sanguina
locala
este
determinata de cauze mecanice care
realizeaza un obstacol in circulatia
de intoarcere. Obstacolul venos
consta in micsorarea sau obliterarea
lumenului unor ramuri venoase
datorita fie unor procese patologice
proprii vasului (tromboze, flebite),
fie unor compresiuni extrinseci care
se
exercita
asupra
vasului
(compesiuni determinate de tumori,
cicatrici retractile, ptoze, aparate
gipsate, pansamente compresive).
9
Staza
sanguina
generalizata,
apare in insuficienta cardiaca
decompensata
si
intereseaza
toate organele
si
tesuturile
corpului, circulatia de intoarcere
in totalitate.
11
13
Plamanul de staza
Apare in afectiunile cordului stang (stenoza
mitrala), fiind denumit si plaman cardiac
Staza pulmonara acuta
14
Macroscopic
Microscopic
15
Macrofage
incarcate cu
hemosiderin
a
17
Ficatul de staza
Se produce prin
cordului drept.
Macroscopic
decompensare
Ficat muscad:
parenchimul hepatic prezinta un desen
lobular accentuat (aspect caracteristic de
ficat pestrit).
Acest aspect este realizat prin existenta
unor zone punctiforme de culoare
negricios-violacee corespunzand stazei
centro-lobulare inconjurate de altele de
culoare bruna sau galbuie ce corespund
parenchimui lobululor hepatice.
19
Ficat muscad
Ficat muscad
Ficat in cocarda
In staza prelungita si intensa in cuprinsul
lobulilor hepatici, zonele de cianoza
conflueaza inconjurand insulele brunegalbui de tesut hepatic. La nivelul
lobuluilui se disting 3 zone:
centrala, de culoare violacee, corespunzatoare
venei centrolobulare dilatate;
mijlocie, de culoare galbui corespunzatoare
distrofiei grase a hepatocitelor;
periferica, de culoare bruna, corespunzatoare
parenchimului hepatic normal.
22
Ficat
intervertit
23
Ficat intervertit
Microscopic
leziunile variaza in
muscad
vena
centrolobulara
si
capilarele
sinusoidale aferente sunt dilatate, pline
cu hematii;
hepatocitele
prezente
in
imediata
vecinatate a venei centrolobulare apar
atrofiate prin compresiune.
25
Ficat muscad
vena
centrolobulara
dilatata
spatiul
port
26
Ficat in cocarda
Ficat in cocarda
Zona
mediolobular
a
Zona
pericentrolobular
a
Vena
centrolobula
ra
28
Ficat intervertit
se
mentine
dilatarea
venei
centrolobulare si a capilarelor sinusoide
ceea ce duce la hipoxie cu atrofie si
distrofie
marcata
a
hepatocitelor
pericentrolobulare si mediolobulare cu
aparitia procese necrotice;
celule hepatice cvasinormale persista in
jurul spatiului port, astfel incat lobulul
hepatic
are
o
structura
aparent
inversata, parand centrat de spatiul
port si nu de vena centrolobulara, de
unde si denumirea de ficat intervertit.
29
Ficat intervertit
Vena
centrolobular
a
Spatiul
port
30
Rinichiul de staza
Staza renala
Microscopic
Staza renala
capilarele peritubulare
dilatate
capilarele glomerulare
dilatate
34
Splina de staza
sau
in
staza
Microscopic
35
Evolutie si consecinte
36
EMBOLIA
37
38
in
Embolia
retrograda
se
produce
prin
vehicularea embolului in sens contrar
circulatiei sanguine.
39
Trombembolia
Este
Sursa trombilor
Originea
Trombembolia venoasa
are punct de plecare pulmonar
frecvent (arterele pulmonare).
cel
mai
42
43
Embolia grasa
44
Embolia grasa
45
Embolia cu lichid
amniotic
Embolia cu material
ateromatos
Embolia neoplazica
48
Embolia gazoasa
49
Embolia septica
este
50
Embolia parazitara
Este determinata de larve si paraziti ce infesteaza omul, in
special de nematode (Paragoninius, Echinoccocus carinii).
Evolutia si consecintele generale ale emboliilor
51
TROMBOZA
Trombul
Modificari vasculare si
cardiace
54
Tulburarile
hemodinamice
55
Tulburarile factorilor de
coagulare
56
Tulburarile factorilor de
coagulare
Mecanismul de formare
al trombului
prezinta
58
Trombul primar
60
Trombul secundar
61
Localizarea trombozelor
Macroscopic
trombul este aderent de peretele vascular sau cardiac si
are un caracter uscat, mat, friabil cu suprafata rugoasa.
Microscopic
in zona de fixare la peretele vascular, trombul este
constituit dintr-un material vascular, palid colorat, cu
dispozitie particulara, in retea coraliforma.
aceasta retea a carei baza este atasata de peretele
vasului este constituita din plachete alterate.
in contrast cu aceasta retea plachetara se gasesc
numeroase leucocite, precum si fibrina condensata
liniile lui Zahn.
in jur si in ochiurile retelei coraliforme exista o retea
laxa de fibrina, cu leucocite si hematii, in proportii
variabile in functie de tipul trombului.
63
Trombi coronarieni
64
Trombembolism pulmonar
65
Caracterele morfologice
a)
b)
c)
d)
66
67
69
In funtie de gradul de
obstruare a lumenului
vascular
trombul
70
Evolutia trombilor 1
Evolutia trombilor 2
72
Organizarea trombilor 1
73
Organizarea trombilor 2
74
76
Consecintele trombozei
77
SINDROMUL DE COAGULARE
DISEMINATA INTRAVASCULARA
(COAGULOPATIA DE CONSUM)
Sindromul
de
coagulare
diseminata
intravasculara (CDI) este un proces de
coagulare acuta, tranzitorie, care survine
in arborele circulator terminal, la nivelul
capilarelor si vaselor foarte mici.
Apare prin activarea anormala a procesului
de coagulare, in timp ce leziunile
endoteliale sunt inconstante.
78
Cauze
Cauzele CDI sunt foarte variate:
-interventii chirurgicale mari, mai ales in chirurgia
toracica,
chirurgia
cardiac
cu
circulatie
extracorporeala;
-cauze obstreticale, indeosebi travaliul prelungit;
-socul;
-boli infectioase si in special, infectiile cu germeni
gram negative;
-neoplazii;
-hemopatii ca leucemii, poliglobulii;
-cirozele hepatice;
-staze sanguine;
-afectiuni cu mecanisme imune.
79
Mecanismul de
producere
Macroscopic (clinic)
Sindromul
CDI
poate
ramane
inaparent sau se manifesta prin
efectele procesului de obstructie
vasculara care determina leziuni de
necroza ischemica si prin hemoragii
secundare datorita scaderii factorilor
de coagulare.
Adesea
prin
asocierea
acestor
tulburari apar necroze hemoragice.
81
Localizarile
Microscopic
Evolutia