ROMANIA

JUDECATORIA SECTORUL 6 BUCURESTI

sTR $TrRBEt VODA NR 115
SECTORUL 1 - BUCURESTI

Destinatar:
TOLONTAN CATALIN
Bucuregti, LA SEDIUL REDACTIEI
"GAZETA SPORTURILOR" , b-dul
Dacia, nr. 30, (clSdirea Mecano),

SECTOR

DOSARUL NR. 17 477 t303t2014

Materia: Civil
Stadiul procesual al dosarului: Fond
Obiectul dosarului: actiune in constatare
Complet: 8-c

COMUNICARE
HOTARARE GIVILA
N

R. 51061201 5 DIN DATA DE 24 lunie 2015

Stimatd doamnd/Stimate domn,

vd comunicdm, aliturat, copia hotdrdrii civile nr. 510612015, pronuntat6 la

CitTE JUDECATORIA SECTORUL 6 BUCURESTI

PARAFA $EFULUI INSTANTEI

(sta m pila

hq nni" 20'15, de

rff

{'

p: ,ru
E.S. 1 8.1 1,2015

4:58.34

DOSAR NR.

I 7 477

t303t20r4

RoMAxra
IunpcAToRIA SECToRULUI VI BUCURESTI
SECTTA crvrlA
SENTTNTA CTVTLA NR. 5106
$EDTNTA puBLrcA DrN DATA DE 21.06.2015

INSTANTA CONSTITUITA olx:

PRE$EDINTE
CLATJDIA CONSTANTINA STEFAN
GREFIER
ELENA SELEA

Pe rol solu{ionarea cererii av6nd ca obiect ac{iune in constatare. formulatd de

reclamanta STOICA ALINA FLORENTINA in contradictoriu cu pArAlii TOLONTAN
cArAlrN qi NEAG MTRELA.
Dezbaterile qi sus{inerile pd4ilor au avut loc in gedinla publicd din data de 27.05.2015.
fiind consemnate in incheierea de qedin{a de la acea datd, care face parte integrantd din prezenta
hotdrdre. cAnd instan{a. avAnd nevoie de timp pentru a delibera, a am6nat pronun{area pentru
data de 10.06 .2015 qi ulterior. pentru a2i.24.06.2015, cAnd a hotdrdt urmdtoarele:

INSTANTA
Prin cererea inregistratd pe rolul acestei instanle la data de 11 .10.2014, reclamanta Stoica
Alina Florentina, in contradictoriu cu pdrdlii Tolontan Cdtdlin gi Neag Mirela, a solicitat ca prin
hotdr6rea ce se va pronunla sd se constate incdlcarea dreptului la imagine, reputa{ie gi demnitate
ca urmare a publicarii mai multor comentarii denigratoare ale pdrdlilor Tolontan Catdlin gi Neag
Mirela la adresa reclamantei pe site-urile w-w-w-,!o_!o,ro (aparfin6nd pArdtului Tolontan Catalin) gi
ww--w::g-qp.ro (site aparfindnd ziarului ,.Gazeta Sporlurilor" al cdrui General Manager este pdr6tul
Tolontan Catalin). sd se dispund obligarea pArAtului Tolontan Catdlin la plata sumei de 100.000
lei qi a p6r6tei Neag Mirela la plata sumei de 100.000 lei, reprezentdnd daune morale pentru
prejudiciul de imagine produs de pdrAli prin afirma{iile defrimdtoare privind reputa{ia
profesionald gi probitatea reclamantei gi atingerea adusd imaginii sale. sd se dispund inldturarea
pasajelor din articolele pdrdlilor din datele de 3,5 qi 11 decembrie 2013,30 ianuarie 2014,24
aprilie 2014 qi 15 august 201'4 de pe site-urile w_ww,to_1o,1o. gi w:ww:g;p,lo. precum gi a
comentariilor la aceste arlicole care aduc atingere reputa{iei profesionale qi imaginii reclamantei.
sd se dispund obligarea p6rAlilor sd inldture pe cheltuiala lor din cadrul tuturor site-urilor a
articolelor publicate de aceqtia care au fost preluate de pe site-urile v{W_W,telg.Ig li ufrryyfgSpfo,
sd se dispund obligarea pdrAlilor la publicarea pe cheltuiala 1or, in ziarele Gazeta Sporlurilor"
Jurnalul Nalional qi Prosport (atdt in formatul print, cAt gi in cel electronic), precum $i pe siteurile www,!o_lo,r-o qi wryw,gsp:ro a hotdrArii pronunlate de instan{d, in cazul admiterii ac{iunii, sd
se dispund incetarea incdlcdrii dreptului la imagine qi interzicerea pentru viitor a denigrdrilor
reahzate de pAr61i la adresa reclamantei, precum gi obligarea pArA{ilor Tolontan Cdtalin gi Neag
Mirela la plata cheltuielilor de iudecatd ocazionate de prezenta cauzd,

In motivarea cererii, reclamanta a ardtat c6, incepand cu luna decembrie 2013 p6nd in
luna august 2014, pArdlii Tolontan Cdtdlin, ziarist qi director al Gazetei Sporturilor, precum qi
administrator al site-ului ry1-v_W.jg-l_g-ro, gi Neag Mirela, ziarist in cadrul Gazetei Sporturilor, au
publicat pe site-urile WfUw*[oJ_oJe qi Wly-Wglp.rg mai multe arlicole/comentarii cu caracter
denigrator de naturd a prejudicia reputa\ia profesionald qi imaginea reclamantei, in calitate de
procuror.
Reclamanta a avut in vedere faptul cd, in cuprinsul mai multor articole publicate pe siteurile u'14rw,to-l.o,ro gi www,Bsp'ro_, pdrdlii Tolontan Cdtdlin qi Neag Mirela au utilizat expresii
calomnioase gi denigratoare pentru a pune la indoiala probitatea profesionald qi buna sa credinld
in ceea ce privegte aplicarea de cdtre reclamantd a dispoziliilor legale intr-unul din dosarele in
care a fost desemnatd sd efectueze cercetdri, aceqtia urmdrind decredibilizarea acesteia sub
aspectul competenlei profesionale, degi are o experienJd de peste 18 ani ca procuror, din care 72
ani in cadrul Direc{iei Na{ionale AnticorupJie (denumitd in continuare DNA).
Seria articolelor denigratoare a debutat in data de 3 decembrie 2013 gi a continuat in 5 qi
1l decembrie 2013 (frecven{a fiind relativ atenuatd dupd ce pdrdlii au anunlat in data de I I
decembrie2013, fErd disimulatd satisfacJie, plecarea reclamantei din cadrul DNA, inainte chiar
de a-gi inregistra la Consiliul Superior al Magistraturii cererea de incetare a activitdtii), respectiv
in datele de 30 ianuarie 2014,24 aprilie 2014 gi 15 august2014.
Succesiunea comentariilor calomnioase ale pArA{ilor Tolontan Cdtalin gi Neag Mirela a
fost generatd in mod evident de faptul cd reclamanta nu a dat curs presiunilor acestora de a
conduce o anchetd penald conform dorinlelor acestora gi cd nu a trimis in judecata unele
persoane, chiar dacd nu au sdvdrgit vreo fapta gi nu erau intrunite elementele constitutive ale
vreunei infrac{iuni in ceea ce le privegte pe respectivele persoane. in suslinerea celor precizate
anterior, reclamanta a ardtat cd, numai in cursul lunii octombrie 2013, pdrAjii au redactat opt
articole prir,'ind ancheta pe care o deslbqura gi in care pretindeau cum anume trebuie sd igi
conducd ancheta procurorul (in datele de 11,16, 77,22,25,27,28 qi 31 octombrie 2013).
Exemplificativ in ceea ce privegte inten{ia acestora de a pune presiune des{bgurarea anchetei sunt
chiar o parle din titlurile articolelor: ,,Sd ajutam DNA", ..Cititorii au ajuns in fala la DNA",
,,DNA, unde este milionul de euro?".
Nemulpmili de faptul cd reclamanta nu a desfbgurat ancheta conform celor pretinse in
arlicolele publicate pe site-ul u-\\'u',tolo,ro, incepdnd cu luna decembrte 2013, pdrAlii Tolontan
Cdtdlin qi Neag Mirela au declan$at o campanie denigratoare Ia adresa reclamantei, concretizatd
in mai multe articole in care pdralii au formulat numai opinii personale referitoare la aceasta.
fLrd a se raporta la posibile fapte concrete ce ar incrirnina-o. InsistenJa gi invergunarea cu care
pArdlii au exprimat opinii personale in ceea ce o priveqte pe reclamantd sugereazd o preocupare a
acestora in a o prezenta in spa{iul public intr-un mod depreciativ, care ar fi avut ca rezultat, aga
cum au pretins acegtia, plecarea reclamantei la o altd unitate de parchet. in acest sens, p6rdlii au
pretins cd plecarea reclamantei ar fi un succes personal al acestora qi rezultatul presiunilor
acestora, afirmAnd cd ar fi,,efectul investigaliei jurnalistice"(?) - arlicol din data de 11 .12.2013.
Astfel, pArAlii au afirmat cd rechizitoriul pe care reclamanta l-a emis in dosarul care face
obiectul interesului obsesiv al acestora, l-ar fi intocmit pentru cd i s-ar fi promis ,,protecfie " gi
cd l-ar fi redactat de ,, de spaimd ", ldsdnd impresia cd gi-ar exercita activitatea profesionald cu
rea credinJd, interesata in oblinerea unor favoruri concretizate intr-o a$a zisd ,,protec{ie" gi fiind
condusd de alte principii decat cele la care o obliga dispoziliile de procedurd penala gi calitatea
de magistrat - articol din data de 5 decembrie2013. Afirmajiile parAlilor sunt cu at6t mai gra','e

cu cat induc in spajiul public ideea cd desfd;urarea unei anchete penale ar repre zenta un risc
pentru integritatea magistralilor. motiv pentru care ar trebui sd aiba,,protectori".
PArAlii au pretins gi cd reclamanta ar fi desfdgurat ancheta penald pentru a proteja unele
persoane. in acest sens, afirmAnd, de asemenea. cd a ,,muSamaltzat" un dosar penal gi cd .,a albit"
persoane cercetate, pun6nd, astfel, la indoiald buna sa credin{6 - articolele din datele de
I r .12 .2013 qi 1 5 .08.2014 .
Lecturarea rechizitoriului la care pAr6lii s-au referit $i pe care l-ar putea incd solicita
DNA, i-ar fi ajutat sd facd aprecieri documentate cu privire la buna sau reaua sa credinld.
raportAndu-se la acte concrete, nu la presupuneri sau eventuale sugestii ale unor te(i interesali.
Reclamanta a ardtaL cd, de-a lungul carierei. niciodatd nu a dispus trimiterea in judecatd, a unor
persoane nevinovate sau referitor la care nu existau probe privind intrunirea elementelor
constitutive ale vreunei infracliuni, chiar gi in condiliile in care s-ar fi putut exercita presiuni de
natura celor practicate de cdtre pArAli. Drept dovadd, in cei 12 ani in care $i-a desfbgurat
activitatea in cadrul DNA nu a avut achitari definitive, degi a intocmit rechizitorii at6t cu privire
la infracJiuni de coruplie, cAt gi la fraudarea fondurilor europene nerambursabile cu prejudicii de
milioane de euro.
Pdrdlii nu au avut in vedere alternativa rezonabilS qi normald ca exercitarea unei profesii
sd se poatd realiza cu bund credinJd, fErd un interes ocult. chiar qi in condiliile efectudrii i1
spa{iul public a unor presiuni avdnd ca scop conducerea unei anchete penale in direclia doriti de
cdtre te(i.
Intr-o serie de afirmalii onctuoase in care pArAlii au exprimat exclusiv opiniile personale
despre reclamantd (contrar obliga{iei inscrise in art. 3 din Codul Deontologic al Ziaristului.
adoptat de Clubul Rom6n de Presd. potrivit cdreia .,ziaristul nu are dreptul sd prezinte opiniile
sale despre fapt") $i, mai mult, frrd a se raporta la relatarea unor posibile fapte imputabile in
ceea ce o privegte, aceqtia au afumat depreciativ cd reclamanta a fost ,, umilitd ", urecheatd in
',,
plina zi ". ,,pulverizatd" gi cd nu ,,lucra in echipd", fard, a indica care ar fi fost echipa
cu care
trebuia sd lucreze (cu precizarea cd, qi daca afirmalia era reald. orice persoand cu sim{ul ra{iunii.
fie ea magistrat sau nu. ar ,,face echip6" numai cu persoane competente, cu minimd experien{d
profesionald gi in care poate avea incredere) - articole din datele de 5 gi 11 decembrie 2013.
Pdrdlii trebuiau sd se limiteze la a informa publicul cu privire la faptul cd, doar vremelnic,
au fost infirmate concluziile reclamantei in ancheta des{bquratd in dosarul privind fraudarea
fondurilor europene gi de care pdrdlii au fost interesa{i (de cdtre o persoand cu privire la care
pArdlii puteau verifica dacd a soluJionat vreo datd un dosar avAnd ca obiect fraudarea fondurilor
europene. dosare care presupun asimilarea in timp a unor proceduri complexe). Trebuie sd
precizeze cd, pAnd la pronunlare'a unei solu{ii definitive de cdtre instan!6, solu{ia dispusd de cdtre
reclamantd este prezumald ca fiind corectd (in condiliile in care infirmarea solu{iei s-a realizat in
urmd cu aproape un an).
PArdlii au mai afirmat in mod depreciativ cd ,, titulatura" pe care a delinut-o, respectiv cea
de qef al serviciului care efectueazd anchete privind fraudarea fondurilor europene .,era o
povard", suger6nd cd nu avea competenla de a ocupa funcJia sau cd nu ar fi fost meritatd de cdtre
reclamantd - articol din data de 03 .12.2013.
Ceea ce nu au cunoscut pdrAlii a fost faptul cd reclamanta qi-a desfbgurat activitatea in
cadrul serviciului respectiv de la infiinlarea acestuia. in anul 2005, gi cd numirea acesteia ca qef
serviciu s-a realizat dupd 8 ani de activitate in cadrul acelui serviciu, in iulie 2012, nu ,,peste
noapte". nu frrd a lucra in cauzele privind fraudarea fondurilor europene gi dupd o perioadd

rezonabila in care a acumulat experienld in acest domeniu (in comparaJie, pentru a aprecia
obiectiv dacd a fost numitb in funcJie in mod meritat, pdrdlii ar fi putut verifica dacd persoana
care a prelual pozrlia delinutd de cdtre reclamanta a soluJionat pdna la numirea sa, in decembrie
2013, vreun dosar avdnd ca obiect fraudarea fondurilor europene $i, cu atdt mai mult, dacd a
intocmit vreun rechizitoriu). Reclamanta a ardtat cd, timp de 9 ani in care a efectuat anchete in
ceea ce priveqte fraudarea fondurilor europene, toate dosarele in care a dispus trimiterea in
judecatd s-au frnalizat cu condamndri definitive, fard, achitdri (cauze cu prejudicii de milioane de
euro, inculpali fiind atAt func{ionari publici', c6t qi persoane {brd calitate speciala).
$i, chiar dacd pArAlii au dorit sd se exprime depreciativ cu privire la modul in care
reclamanta gi-a desfrgurat activitatea ca qef al acelui serviciu, {brd a-qi cunoaqte activitatea^ ar
trebui sd qtie cd, in perioada in care a delinut respectiva funclie, pe ldngd activitatea de urmdrire
penald, s-a implicat (fbra imbolduri ale conducerii, ci doar ca rezultatal experien{ei practice) in
formularea de propuneri pentru completarea procedurilor in cazul finanldrilor POSDRU (cazuri
in care deturnarea fondurilor se realiza mai facil qi la valori mari). scopul fiind de a diminua
posibilitatile legale de fraudare a fondurilor europene. $i, de asemenea, nu pentru cd funclia era
o ,,povor5.", in anul 20\2, reclamanta a iniliat gi condus discuJiile cu reprezentan{ii OLAF
(Oficiul European pentru Lupta Antifrauda) pentru ca aceqtia sa-gi completeze in mod corect
datele statistice pe care le comunicau in rapoarlele de activitate, intrucAt acestea nu
corespundeau celor din evidenla DNA. imprejurare care se reflecta negativ in imaginea
RomAniei.
Reclamanta a dat doar cdteva exemple pentru a ardla cd pdrdlii au adus atingere imaginii
sale profesionale prezentdnd in spa{iul public afirmalii denigratoare gi depreciative referitoare la
aceasta, lard a se strddui sd ii ceard un punct de vedere gi f1rd a-r cunoaqte activitatea
profesionald. Din pdcate, la acest moment, imaginea reclamantei publicd este construitd in mod
exclusiv pe baza aprecierilor depreciative ale parAlilor.
In ceea ce privegte activitatea sa profesionald, reclamanta a mai ardtat cd este procuror cLl
o vechime de aproape 19 ani (dupa ce a absolvit Facultatea de Drept a Universitalii Bucureqti in
anul 1995) gi cd in perioada de 12 ani in care gi-a desfbgurat activitatea in cadrul Direcliei
NaJionale Anticoruptrie, respectir'. din octombrie 2002 pAnd in decembrie 2013, ou a avlrt
achitdri definitive ale inculpalilor trirnigi in judecatd, deqi a sesizat instanla afftt in ceea ce
priveqte infrac{iuni de corr-rp{ie clasicd (inculpalii fiind judecitori, un prim procuror, avocali,
ofi1eri de polilie, funclionari publici. dar gi persoane fbrd calitate speciala), precum gi infracJiuni
economice cu prejudicii de milioane de euro, iar numdrul rechizitoriilor pe care le-a intocmit in
fiecare an (respectiv peste patru) a fost peste media celorlalli procurori din cadrul DNA.
Pentru a susJine afirmaliile privind aqa zisa incompetenld sau reaua sa credinJd, pArAlii au
invocat o singurd frazd din cuprinsul rechizitoriului intocrnit de reclamantd (qi care a fost
preluatd din ordonanla de infirmare), referitoare la faptul cd valoarea unui contract de publicitate
poate fi stabilitd doar subiectiv de cdtre pa4ile contractante, necunoscdnd sau poate ignorAnd
argumentele logice gi juridice pe care le-a expus in rechizitoriu (de altfel. dacd par6tul ar fi
cunoscut modaliLatea legald in care s-a selectat prestatorul serviciilor i-ar fi fost facil sd inJeleagd
motivaJia sus{inerilor din rechizitoriu). in cuprinsul rechizitoriului, reclam anta a detaliat
inJelesul afirma{iei anterioare, care nu era doar o simpld suslinere neargumentatd (aga cum au
ldsat de inleles pArAlii). iar o simpld lecturare a rechizitoriului i-ar fi lSmurit pe numiJii Tolontan
Catalin qi Neag Mirela de juste{ea celor menJionate in cuprinsul frazei la care fac referire.
Intrucdt restric{iile profesionale o impiedicd sd comenteze public con{inutul rechizitoriului,

reclamanta a insistat in a-i indruma pe susnumili sa apeleze la abilitdlile lor investigative, la par{i
sau mdcar la .,vocea bine informatd"-. ,-.sursa" sau ..sursa iudiciard" (aga cum pArAlii au numit in
mod repetat persoana/persoanele care i-ar fi sprliinit in redactarea articolelor denigratoare) sau la
alte mijloace la fel de ".investigative" gi care sd le ofere ,. informalii din interior" (dupa cum. tot
pdrAlii au numit sursele lor de inspiralie).
$i. dupd lecturare, eventual, pArd{ii vor publica qi rechizitoriul intocmit de reclamanti
(aga cum s-au strdduit sd facd cu ordonan\a de infirmare). pentru a ldsa posibilitatea cititorilor sd
comenteze juste{ea gi logica celor menlionate in cuprinsul rechizitoriului.
Perseveren{a obsesivd cu care p6rAlii Tolontan Cdtdlin gi Neag Mirela au lbcut afirmalii
denigratoare despre reclamantd. precum qi exprimarea nemullumirii acestora cd. deqi. conform
suslinerilor p6r6filor, gefii i-ar fi ,,atras atenfia" (?): .,tu vezi ce scrie ziarul ala? Ai verificat
informa{iile? ", flu a .,verificat" afirmaliile lor, puteau fi determinate, aga cum s-a ardtat anterior.
de insatisfaclia acestora cd reclamanta nu a condus ancheta in modul dorit de pdr61i. cd nu a
trimis in judecatd unele persoane pe care le doreau inculpate (arlicol din data de 11.12.2011).
Surprinzdtor este faptul ca pArAlii au avut pretenJia ca reclamanta, in calitate de procuror. sd igi
conducd ancheta dupd cum doreau aceqtia. indiferent de fapte gi de intrunirea elementelor
constitutive ale vreunei infracliuni qi. mai mult, sd pretindd qi sd creadd cd ,,qefii" aveau
abilitatea legald sd ii ,.atragd, atenJia" de conJinutul unor articole (fie ele ;i ale pArAlilor) care nu
aveau. de altfel. nici un element de noutate raportat la ancheta deja desliquratS.
PAr6lii au avut pretenlia sd fie cercetate anumite persoane in dosarul penal in care efectua
cercetdri, lird a avea in vedere cd anchetele penale se pot realiza numai cu privire la personale
implicate in desfbqurarea unor fapte penale qi cd, indiferent de ,,dorin!a" sau ,,percep1ia"
p6rdlilor. o anchetd penal5 nu poate fi derulatd dec6t cu privire la fapte qi nu la presupuneri. iar
trimiterile in judecatd se realizeazd numai in cazul in care sunt intrunite elementele constitutive
ale unor infracliuni. AvAnd o minimd instruclie juridicd qi dupa lecturarearechizitoriului aceste
aspecte ar fi fost ugor de in{eles de orice persoand interesatd in ceea ce prive;te subiectul in
cauz6,.

Astfel. a$a cum a mai precizat anterior. lecturarea rechizitoriului i-ar fi ajutat cu
certitudine pe pArdli sd descopere modul de desfdgurare a faptelor in cauza penald care ii
preocupd intens, sd descopere date referitoare la intrunirea elementelor constitutive ale unor
infrac{iuni gi in ceea ce privegte buna mea credin!6. Totugi, nici la acest moment. lecturarea
rechizitoriului nu este tardivd qi, cu certitudine, acegtia vor gdsi .,vocile bine infbrmate" - aqa
cum iqi numesc aceqtia sursele de informare - pentru a le pune la dispoziyie rechizitoriul.
A mai ardtat reclamanta cd, in articolele publicate pe sit-ul w'ww,J.o-|o,fo, p6rdlii Tolontan
Cdtalin gi Neag Mirela qi-au atribuit in mod neiustificat competen{e in materie juridicd
referitoare la modul in care ar trebui sd se desfdqoare anchetele penale. Astfel, aceqtia nu s-all
limitat la a face doar o prezentare a unor fapte gi s-au substituit. astfel, contrar qi prevederilor
art.5 din Codul Deontologic al Ziaristilor. instituliilor gi puterilor publice. frcAnd aprecieri cu
pretenJii de decizii judecatoregti cu privire la vinovdlia unor persoane.
Deqi in spaliul public (in interviuri gi opinii consemnate in mai multe publicalii) pArAtul
Tolontan Catalin are preten{ia de a fi recunoscut ca un jurnalist competent. acesta a omis sd
respecte obligaliile minime inscrise in Codul Deontologic al Ziaristului, adoptat de Clubul
Romdn de Presd. referitoare la solicitarea punctului de vedere al celor care urmeazd sd facd
subiectul articolelor de presd. inainte de publicarea acestora. Astfel, art. 5 din Codul Deontologic
al Ziaristului, adoptat de Clubul RomAn de Pres6, prevede cd,.Zraristul va da publicitalii

punctele de vedere ale tuturor p64ilor implicate. Nu va aduce acuza\ii {Erd sd ofere posibilitatea
celui invinuit de a-gi exprima punctul de vedere". in acelagi sens, Codul Deontologic elaborat de
organrzaliile membre in Conven{ia Organizaliilor Media stabileqte cd ,, ziaristul va ac{iona cu
bund credin!6 " gi cd ,. Trebuie sd facd eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor
parlilor implicate" (art. 2.2.3).
Ori, unicul efort al pArAlilor a fost de a exprima opinii personale denigratoare la adresa
reclamantei (contrar prevederilor art.3 din Codul Deontologic), frra a-i solicita punctul de
vedere cu privire la ceea ce inten{ionau sa publice pe site-urile w-w_-w-,J-o|o,r-g qi ww-w'gqp,ro.
Din lecturarea articolelor pArdlilor, reclamanta a constatat insd cd nu de acelagi tratament
au beneficiat persoanele fala de care a efectuat cercetdri in dosarul de care pdrdlii sunt interesafi,
persoane cdrora nu le-au refuzat exprimarea unui punct de vedere. Astfel, pArAlii, nu numai cd au
consemnat punctul de vedere al persoanelor cercetate intr-un drept la replicd, dar au lbcut gi
eforturi de a le permite prezentarea opiniilor pe larg in cadrul unor interviuri, cu scopul evident
de a le oferi gi celor anchetali de aceasta ,,oportunitatea" de a o deni gra - articol din data de
11.12.2013.

Mai mult, in mod mincinos, p6r61ii au menJionat in cuprinsul unuia din articolele
denigratoare cd, ar cita o afirmalie despre care au pretins cd ar fi a reclamantei, cu toate cd nu a
fost niciodatd contactatd de pdrali, direct sau prin intermediari, pentru a-gi exprima un punct de
vedere legat de calomniile acestora, ardt6nd cd nu ii cunoagte pe pdrali gi nu a dialogat niciodatd
cu acegtia - arlicol din data de I I .12.2013.
Tot in mod mincinos, pArAlii au sugerat cd reclamantei i-ar fi solicitat, prin intermediul
Biroului de presd al DNA. un punct de vedere, pe care il numesc ,,cerere de dialog" (?). Acegtia
au invocat cd ,,cererea de dialog" ar fi fost cerutd de cdtre ,,Gazetd" ({brd a prectza care ar putea
fi aceastd entitate), deci nu de cdtre pArAli, ca autori ai comentariilor pe site-urile 1_\yw,t_o_l_o,1_o ;i
W_W_W,gs_p:.-fg_. Cu prec rzarea cd o ,,cerere de dialog" a pArdlilor nu i-a fost adusd al cunogtin{d
pentru cd nu a existat. reclamanta a dorit sd precizeze cd o astfel de solicitare trebuia sd fie
formulatd direct acesteia de cdtre autorii articolelor denigratoare, respectir,' de cdtre pArdlii
Tolontan Catdlin gi Neag Mirela qi nu de cdtre alte persoane sau entitafi. Mai mult. in condiliile
in care au redactat mai mult de un articol denigrator, aga zisa cerere de dialog a pdrdlilor nu ar fi
trebuit sd fie singulard, ci repetatd inainte de fiecare articol calomnios.
Intenlia reald, nu doar mimatd, a pArdlilor de a .,dialogan' cu reclamanta (aga cum numesc
acegtia exprimarea punctului de vedere) se putea concretiza dacd, numilii Tolontan Catalin gi
Neag Mirela ar fi contactat-o direct. Pe viitor, in situaJii similare, pentru exersarea abilitalilor de
anchetator, reclamanta le-a sugerat celor doi pArdli sa aleagd cel mai simplu mijloc de a intra in
legdturd cu persoana pe care intenlioneazd sd o denigreze, respectiv contactarea telefonicd a
acesteia prin apelarea centralei telefonice a instituliei in care lucreazd persoand de care sunt
interesa{i (in cazul sdu, putea fi contactatd direct prin apelarea centralei DNA).
Instanla va avea in vedere faptul cd persoanalezata de pdrAlii Tolontan C[talin qi Neag
Mirela este magistrat, calitate in care are datoria de discrelie gi, astfel, a fost impiedicatd si
rdspundd ca orice altd persoand calomniilor exprimate in spa{iul public. A mai precizat
reclamanta c6, denigrarea sa s-a reali zat in mod repetat, pe parcursul mai multor zile de cdtre
ziariqti care au acces facil qi neingrddit la mijloacele de comunicare prin presa scrisd saLl
electronicd (unul dintre acegtia, respectiv,, pdrdtul Tolontan Catdlin fiind qi directorul unui ziar qi
administratorului unui site). miiloace care nu sunt la indemAna unui masistrat sau a oricdrei alte
persoane.

De asemenea. instan{a trebuie sa aibd in vedere maniera in care a fost afectatd imaginea
reclamantei ca magistrat. precum qi cine recep{ioneazd" mesajul denigrator al pArdtului. in acest
sens, reclamanta a ardtat cd eforturile p6rAlilor Tolontan Cdtdlin gi Neag Mirela de a induce in
spa{iul public o imagine profesionalS nereald a acesteia i-au prejudiciat imaginea profesionald gi
reputa{ia gi s-au reflectat in mod direct gi nedorit asupra activitdlii sale profesionale (degi. cr-r
riscul de a se repeta, rezultatele sale profesionale au fost confirmate de cdtre instan{e prin
condamndri definitive in dosarele economice qi de corup{ie pe care le-a solu{ionat).
Astfel. in ultimele l0 luni, in repetate r6nduri, in calitate de procuror in cadrul Direc{iei
de Investigare a Infracliunilor de Criminalitate Organrzatd gi Terorism, reclamanta s-a confruntat
cu imprejurdri care au influenlat gi pot influen{a in continuare in mod negativ rezultatul
anchetelor pe care le deslEqor, intrucAt au fost situalii in care persoanele pe care le cercet ez, dar
gi martori i-au pus la indoiald. direct sau in mod voalat. buna credin{6 qi profesionalismul in
solulionarea cauzelor cu care a fost investitd, aceste persoane invocAnd, in sprijinul sus{inerilor
lor, conlinutul denigrator al articolelor pArAtului Tolontan Cdtdlin de pe site-ul -ww-w,to_lo,1o qi
care au fost preluate qi de alte site-uri.
Referirile la arlicolele pdrAlilor Tolontan Cdtdlin qi Neag Mirela de cdtre persoanele pe
care le cerceteaza ingreuneazd.modul in care trebuie sd se des{E;oare activitatea profesionala a
reclamantei, acesta fiind gi motivul care a determinat-o sd formuleze prezenta ac{iune dupd I
luni de la debutul articolelor calomnioase ale pArAlilor.
imprejurarea cd s-a realizatpreiudicierea reputa{iei gi imaginii profesionale a reclamantei
rezultd nu numai din aspectele anterior men{ionate. ci qi din conlinutul comentariilor la arlicolele
pArdlilor, afirma{iile calomnioase gi depreciative ale acestora fiind propagate in public. dovadd
fiind miile de vizuahzdn ale con{inutului articolelor. Astfel, din comentariile celor care au
vrzualizat arlicolele. rezultd cd acegtia au receptat calomniile p6.r61ilor preludnd gi dezvoltdnd
denigrdrile pdrAlilor referitoare la competenla sa profesional6.
Mai mult. pArAtul Tolontan Cdtdlin nu s-a limitat Ia a face afirmalii denigratoare doar in
conJinutul articolelor. ci a completat seria aprecierilor calomnioase gi in comentariile pe care lea fdcut eu ocazia rdspunsurilor pe care le-a dat cdtorva dintre cititori. Astfel, acesta a reluat
denigrdrile. exprimAnd in clar aprecierea nefondatd, de altfel. cd reclamanta ar ft.,mugamahzat"
un dosar penal. cu precizarea cd in niciunul dintre numeroasele articole ale acestuia nu a explicat
in ce a constat vinovd{ia din punct de vedere juridic a persoanelor pe care le dorea inculpate.
degi a afirmat cd a derulat o anchetd jurnalisticd (postarea 44 la articolul din data de 05 .12.2013).
A mai ardtat reclamanta cd imaginea sa publica (in absenla unei preocupdri a acesteia de
a-qi populariza rezultatele profesionale) a fost prezentatd,,Ia acest moment, exclusiv qi nemeritat
numai prin articolele denigratoare ale pArdlilor care, de altfel. nici nu s-au strdduit s6 facd
minime eforturi pentru a se ldmuri cu privire la rezultatele sale profesionale care au fost validate
definitiv de cdtre instan{e gi nu doar vremelnic intr-o singurd cauzd in care cercetdrile nici nu aLl
fost finalizate.
Raportarea la un a;a zis interes public nu ar putea fi invocat de cdtre pArAli, intrucdt
trdirile gi opiniile personale ale acestora cu privire la reclamantd nu constituie informalii ce ar fr
de interes public.
Pentru a satisface nevoia informarii publice. pAr6lii trebuiau sd se limiteze la a relata
desftqurarea unor fapte, flarl, a face referiri depreciative la persoana reclamantei. Pdrdlii, in
autodeclaratele calitali de ziarigti, nu s-au incadrat in limitele unei relatdri jurnalistice
echilibrate, plas6ndu-se in afara limitelor impuse de Codul Deontologic al Zranstului adoptat de
1

cdtre Clubul RomAn de Presd, prezentdnd doar opinii gi trairi in raport cu reclamanta, intr-o
manierd de naturd sd ii prejudicieze reputa\ia, probitatea gi imaginea profesionald (cu precizarea
cd opiniile acestora au fost determinate, in mod evident, de insatisfacJia pdrAlilor cd nu a condus
ancheta in sensul dorit de acegtia gi nu a trimis in judecatd unele persoane pe care le doreau
inculpate, indiferent de intrunirea elementelor constitutive ale unor infracliuni).
In drept, reclamanta a invocat dispozilttle art.72, art.252, afi.253 qi art. \349 Cod civil.
In dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, in copie, afticolele publicate de pdrali

(filele 12-60).

La data de 31.10.2014, prin compartimentul registratur[, reclamanta a depus la dosar

precrzdrile solicitate de instanJd, conform rezoluliei din data de 20.10.20114.
Urmare solicitdrii instanlei, la data de 13.11.2014, prin acelagi compartiment, au fost
inaintate la dosar relaliile comunicate de Consiliul General al Municipiului Bucureqti DirecJia
Evidenla Persoanelor Serviciul Actualizare, Valorificare Bazd, de Date (fila 75).
La data de 09.12.2U4 pltrdlii au depus la dosar intAmpinare fala de cererea de chemare
judecatd
in
introdusd de reclamanta Alina Florentina Stoica, prin care au solicitat admiterea
excep{iei nulitdlii capetelor de cerere 3,4 gi 6 gi, in subsidiar a excepJiei lipsei de interes a
capetelor de cerere 4 gi 6, respingerea acJiunii ca neintemeiatd gi obligarea la plata tuturor
cheltuielilor de j udecat6.
Prin cererea de chemare in judecat[. reclamanta a solicitat instanJei sd se constate
incdlcarea dreptului la imagine, reputa{ie gi demnitate ca urmare a publicdrii mai multor
comentarii denigratoare ale pArdJilor Tolontan Catalin gi Neag Mirela la adresa reclamantei pd
site-urile www,.tofo,ro_ (aparlindnd pArdtului Tolontan Catalin) gi www,H$p,ro- (site apar{inAnd
ziarului ,,Gazeta Sporturilor" al cdrui General Manager este pdr6tul Tolontan Catalin), si se
dispund obligarea pdr6tului Tolontan Catalin la plata sumei de 100.000 lei qi a p6r6tei Neag
Mirela la plata sumei de 100.000 lei, reprezentdnd daune morale pentru prejudiciul de imagine
produs de pdrAli prin afirmaliile defbimatoare prir,'ind reputa{ia profesionald gi probitatea
reclamantei gi atingerea adusd imaginii sale, sd se dispund inldturarea pasajelor din articolele
pArAlilor din datele de 3. 5 gi 11 decembrie 2013,30 ianuarie 2014.24 aprrlie20l4 gi 15 august
20I4 de pe site-urile w_u,rl_,to-lo_,r,o. qi www,BSp,Io. precum gi a comentariilor la aceste articole
care aduc atingere reputaliei profesionale gi imaginii reclamantei. sd se dispund obligarea
pdrAlilor sd inldture pe cheltuiala lor din cadrul tuturor site-urilor a articolelor publicate de
aceqtia care au fost preluate de pe site-urile Wylry.tg-lg_1p_ $i WUa!y.g$p.Le, sd se dispund obligarea
pAralilor la publicarea pe cheltuiala lor, in ziarele Gazeta Sporturilor, Jurnalul Nalional qi
Prosport (atdt in formatul print" cAt qi in cel electronic), precum li pe site-urile w-w--w,!-o[o,1o qi
www:gsp-,Lo e hotarArii pronunJate de instan{d. in cazul admiterii acliunii, sd se dispund incetarea
incdlcdrii dreptului la imagine qi interzicerea pentru viitor a denigrdrilor realizate de pArali la
adresa reclamantei, precum gi obligarea pardlilor Tolontan Cdtalin qi Neag Mirela la plata
cheltuielilor de judecatd ocazionate de prezenta cauzd.
Pe exceplii, pdrdlii au ardtat urmdtoarele:
Capatul de cerere nr.3. privind inldturarea pasajelor din arlicolele invocate de pe site-urile
www-,!-olo;o gi ww_w;BFp_,fo, precum qi a comentariilor la aceste articole care aduc atingere
reputaJiei profesionale gi imaginii reclamantei nu precrzeaz\, care sunt pasaiele cu pricina,
cererea de chemare in judecatd conlindnd doar cuvinte disparate, ou pasajele pe care le-a
solicitat a fi indepdrtate, astfel inc6t pAralii au apreciat cd nu respectd cerin{ele art. 194 lit. c Cod
procedurd civil6. care impun indicarea obiectului cererii.

Capatul de cerere nr.4. privind inldturarea. pe cheltuiala pArAlilor, din cadrul tuturor siteurilor a arlicolelor publicate de acegtia, care au fost preluate de pe site-urile www,!o-fo,r-o gi
a fost vag formulat, fdrd, a se indica site-urile pentru care s-a solicitat inlaturarea.
astfel incAt pArAlii au apreciat cd nici acesta nu respectd cerin{ele art. 194 lit. c Cod procedurd
civila. care impun indicarea obiectului cererii.
Capatul de cerere nr.6. privind incetarea incdlcdrii dreptului la imagine qi interzicerea
pentru viitor a denigrdrilor rcahzate de pArAli la adresa reclamantei a fost. de asemenea v&g,
nerespectdnd cerin{ele art.194 lit. c Cod procedurd civild. Reclamanta nu a precizat in niciun f'el
care a fost comportamentul pe care ar trebui sa il impund instanla in cazul admiterii acestui
capdt de cerere. O astfel de obliga\ie ar echivala cu un act de cenzurd, interzis de art.3 0 ahn.2
din Constitulia RomAniei.
In consecinfd. cu privire la aceste trei capete de cerere, pAr6lii au invocat excep{ia
nulitdlii, avAnd in vedere cd art. 196 alin.l Cod procedurd civild prevede cd cererea de chemare
in judecatd care nu cuprinde, printre altele, obiectul cererii, este nu16.
In subsidiar. in mdsura in care instan{a va aprecia capetele de cerere nr.4 qi nr.6 drept
conform cu cerinfele art. 194 lit. c Cod procedurd. pArAlii au invocat cu privire la acestea
excep{icr lipsei de interes, avAnd in vedere cd interesul este nelegitim. Interzicerea pe viitor, pe o
perioadd nedeterminatd. avAnd un obiect nedeterminat a oricdror exprimdri critice la adresa
reclamantei (capdtul de cerere ff.6) reprezintd un act de cenzurd. care contravine dispozilillor
constitufionale qi le ingrddeqte nejustificat exerciliul dreptului la liberd exprimare, cu alte
cuvinte reprezintd un abuz de drept. Tot un act de cenzurd. care contravine dispoziliilor
constitufionale. ar reprezenta gi inldturarea de pe orice site a articolelor^ preluate de pe
yrww-,folo,ro- qi w\,'v-_w:g-s_p,-ro, in integralitatea lor (capdtul de cerere nr.4). In acest context.
pAr6lii au menlionat cd. nici cu privire la articolele de pe W-W_Wle_|gJg_ $i W-W-yv-gsp.ro. care le
apa(in. reclamanta nu a solicitat indepdrtarea in integralitatea lor. ci numai a unor aga-zise
pasaie (in realitate cuvinte), iar articolele conJin informa{ii de interes public. astfel cd solicitarea
de a le indeparta integral de pe site-urile unor te(i reprezintd un abuz de drept.
Pe fond, pArdlii au ardtat c6, in motivarea ac{iunii. reclamanta a susJinut cd cele gase
articole menfionate. publicate de acegtia, au un caracter denigrator de naturd a prejudicia
reputa{ia profesionald gi imaginea s?, in calitate de procuror, deoarece au pus la indoiald
probitatea profesionald gi buna credinld a acesteia in instrumentarea unei cauze penale.
Reclamanta a sus{inut cd pdrAlii ar fi urmdrit decredibrlizarea sa sub aspectul competenlei
profesionale. deoarece nu ar fi^dat curs ,,presiunilor" acestora de a conduce o anchetd penald
dupd cum qi-ar fi dorit acegtia. In suslinerea existen{ei acestei presiuni, reclamanta a apreciat ci
numai in cursul lunii octombrie'2013, pdr6{ii au redactat opt articole privind ancheta desfrquratd
de aceasta (arlicole pe care nu le-a anexat cererii de chemare in judecatd) care aveau titluri cum
ar fi: ,,Sd ajutdm DNA", ,.Cititorii au ajuns in fala la DNA", ..DNA. unde este milionul de
euro?". De asemenea, a pretins cd pArAlii qi-ar fi exprimat nemullumirea fajd de faptul cd nu a
condus ancheta penald potrivit dorinJelor acestora prin faptul cd au inserat in arlicolul din I 1
decembrie 2013 a citatului atribuit gefilor sai ,,tu vezi ce scrie ziarul dla? Ai verificat
informa{iile?."
Din cauza acestei nemullumiri. incepAnd cu luna decembrre 2013, pArdlii ar fi declanqat o
campanie denigratoare la adresa reclamantei, concretizatd, prin cele $ase articole invocate de
aceasta. Reclamanta a sus{inut ca pArAlii ar fi pretins cd plecarea sa din cadrul DNA ar fi fost un
!-v*Wlry=glp_'re

succes personal al acestora gi rezultatul presiunilor pdrdlilor qi cd ar fi afirmat cd ar fi fbst

,,efectul investigaJiei jurnalistice" (potrivit reclamantei in articolul din 11 decembrie 2013).
In cuprinsul cererii de chemare in judecatd, reclamanta a menlionat ca denigratoare
afirma{iile pdrdlilor, scoase din contextul articolelor invocate, potrivit cdrora a intocmit
rechizitoriul pentru cd i s-ar fi promis ,,protectie", cd l-ar fi redactat ,,de spaimd" (articolul din 5
decembrie 2013), cd a ,,,mugamalizat" un dosar penal gi cd ,,a albit" persoane cercetate (articolele
din 1 1 decembrie 2013 qi 1 5 august 2014), cd a fost ,,umilitd", ,.urecheatd in plina zi" ,
,,pulverizatd" gi cd.,nu lucra in echip6" (articolele din 5 gi l1 decembrie 2013), cd,,titulatura"
fgef serviciu DNA] .,era o povar6" (articolul din 3 decembrie 2013). in plus, a apreci at ca
denigrator gi comentariul nr.44, semnat Catalin Tolontan, la articolul din 5 decembrie 2013, in
care s-ar fi exprimat opinia cd reclamanta ar fi ,,muqamalizat" dosarul in cauzd.
Cu privire la infirmarea soluliei emise de reclamantd de cdtre procurorul ierarhic, acesta a
suslinut cd este doar vremelnica gi cdpltna la pronunJarea unei solulii definitive de cdtre instan{d.
solu{ia dispusd de cdtre reclamantd a fost prezumatd a fi corectA (!).
Reclamantaa mai criticat faptul cd nu i s-a cerut un punct de vedere cu privire la ceea ce
urmau sa publice, cd ar fi pretins in mod mincinos cd i-au cerut acest punct de vedere prin
intermediul Biroului de presd al DNA, cerere ce nu i-a fost adusd la cunoqtinld deoarece nu a
existat, gi ca a fi trebuit sd o contacteze direct, telefonic, prin centrala DNA. Mai mult, in cazul
altor pA4i implicate, pdrdlii au cerut puncte de r,'edere, dar cu scopul de a o denigra pe
reclamantd (articolul din 11 decembrie 2013).
Fald de cele suslinute de reclamantd, pdrAlii au dorit, in primul rdnd, sd ofere instan{ei qi
contextul articolelor incriminate, context ignorat de cdtre reclamantd in cererea de chemare in
judecatd. Dosarul penal al DNA despre care a ftcut vorbire reclamanta a fost cel cunoscut public
sub denumirea de ,,Gala Bute", eveniment sportiv derulat in iulie 2011 qi finan{at din bani
publici cu suma de 2,5 milioane de euro. Campania jurnalisticd pe care au iniliat-o cu privire la
finanlarea din bani publici ai acestui eveniment, iar nu cu privire la o persoand anume, a
inceput printr-un articol datat 12 aprilie 2011 (chiar inainte ca evenimentul sd aiba loc, cdnd
incepuse pregdtire a achizitiilor publice gi cu un an inainte de formarea unui dosar cu acest obiect
la DNA) gi a cuprins, in perioada 12 aprilie 2011-1 decembrie 2014, o serie de 49 de articole.
Cele gase articole invocate de reclamantd se inscriu in aceastd campanie jurnalisticd gi nu fac
obiectul unei campanii separate, indreptate impotriva reclamantei. Din lectura articolelor este
evident cd i-a interesat cazul in sine prin prisma interesului public gi cheltuirea banilor publici.
europeni qi na{ionali, gi nu denigrarea vreunei persoane.
De altfel. pAnd in 3 decembrie 2013, pAr6lii au publicat deja 26 de articole, reclamanta
neconsiderdndu-se calomniatd de niciunul dintre acestea. Numele Alinei Stoica apare doar in
aproximativ 1 5o/o dintre articolele din toatd aceastd perioadd gi in nici un caz de fiecare data intrun context critic. Din evidenJierea acestor cifre seci, dar pe care pdrAlii au sperat ca instanJa sd le
considere relevante, nu s-a suslinut ideeacd,ac[iunea jurnalisticd s-ar fi concentrat pe,,insisten{6
gi invergunare" sau pe o conduitd ,,obsesivd" referitoare reclamantd, a$a cum a pretins aceasta in
cererea cdtre instanld. Axa urmdritd de pAr61i, ca jurnaligti a fost cea a relatdrii in numele
interesului public, nu a atacului la persoand.
Faptul cd au existat nereguli cu privire la organizarea evenimentului in chestiune, care
antrenau un numdr de funclionari qi oficiali publici, a fost demonstrat nu numai de faptul cd
existd un dosar in cercetare la DNA. ci qi de o notd de control a Departamentului de Lupta
Antifrauda din anul 2012 (I{otii de control nrivincl incheierea si exeufiarea contr"actului cJe

servicii ,, Promovarea Romiiniei ca destinalie ttu'isticd Si a brandului turislic na(ional, pe plan

na(ional ,ti interna(ional, cu prileiul deffisurdrii Galei Internalionale de Box Pro.fesionist
organizate de Federa{ia l{a{ionald de Box (9 iulie 201 I BucureSli) " in cadnil proiectului
,, Promoveree brandului lurislic al Romdniei " , cod SIMS 3 7 612, finan{at prin Programul
Operalional Regional (POR) 2007-2013). ceea ce a ardtat cd interesul public qi jurnalistic cr-r
privire la cercetdrile din aceastd cauzd a fost justificat. in acest context. faptul cd cercetdrile
penale au trenat timp de doi ani gi jumdtate este de asemenea de interes public.
Reclamanta a dispus, printr-un rechizitoriu datat 6 noiembrie 2013, trimiterea in judecatd
a unei singure persoane. respectiv a lui Rudei Obreja. Referitor la articolele de luna octombrie
2013, care au precedat aceastd solu{ie gi care nu fac obiectul prezentei cauze, nu se poate re{ine
cd au reprezentat o presiune la adresa reclamantei de a solu{ionacauza intr-un anumit mod. fapt
demonstrat gi imprejurarea cd. dacd ar fi fost astfel, reclamanta avea nu doar dreptul, dar gi
obliga{ia de a sesiza aceste presupuse presiuni qefilor ei de la DNA gi Consiliului Superior al
Magistraturii. Din octombrie 2013 gi pAna acum nu a lEcut acest lucru.
In data de 2 decembrie 2013, rechizitoriul nr.320lPl20I3 din 6 noiembrie 2013. emis de
cdtre reclamantd. a fost infirmat prin ordonanJa de cdtre procurorul gef adjunct al Sec{iei de
combatere a infrac{iunilor conexe infracJiunilor de corupJie din cadrul DNA. Astfel, nu se poate
re{ine. a$a cum a sus}inut reclamanta^ cd solulia dispusd de cdtre aceasta a fost prezumatd, afi
corectd pAnd la pronun{area unei hotdrAri definitive de cdtre instan{d.
Prin ordonan{a de infirmare s-a constatat c6. in mod greqit, s-a dispus trimiterea in
judecatd numai a lui Rudei Obreja gi s-a dispus scoaterea de sub urmdrire penald sau neinceperea
urmdririi penale. dupd caz, fa\d de reprezentanlii Ministerului Dezvoltdrii Regionale gi
Turismului. Ministerului Economiei, companiilor nalionale gi ai Federa{iei Romdne de Box
implicaJi in sdvArqirea faptelor care formeaza obiectul cauzei penale. in ordonanld s-a constatat
cd rechizitoriul este nelegal sub aspectul solu{iilor de neurmdrire dispuse cu privire la
funclionarii implicaJi in sdv6rqirea faptelor gi al calificdrii faptelor reJinute in sarcina
inculpatului Obreja Rudei.
Trebuie subliniat cd articolele pe care le-a invocat reclamanta au fost toate redactate qi
publicate dupd 2 decembrie 2013. data ordonanJei de infirmare,;i au exprimat fapte gi opinii
care au la bazd, aceastd ordonanld. Continuarea anchetei jurnalistice cu privire la Gala Bute a fost
gi este justificatd atAt timp cdt cauza este in continuare pe rol ;i apreciatd drept sensibild datoritd
implicarii unor funclionari qi oficiali publici in administrarea nelegald a unor fonduri publice.
Mai mult. modul defectuos in care a fost reahzatl, cercetarea penald de cdtre reclamanta (fapt
constatat in ordonan{a de infirmare) a fost, de asemenea, un subiect de interes public. fiind de
datoria pArdlilor, ca jurnaligti" sb informeze publicul despre aceasta. De asemenea, mecanismele
de administrare a justiliei penale, respecliv cauzele care au dus la emiterea unei rechizitoriu
nelegal. dar qi modul in care justilia funclioneazd pentru a repara eventualele disfuncJionalitAli,
reprezintd alte subiecte de interes public. nefiind suficient ca pdrAlii sd aducd la cuno;tin{a
publicu^lui faptul cd" rechizitoriul a fost infirmat. a$a cum a suslinut reclamanta.
In acest context. toate articole invocate de reclamantd reprezintd exercitarea dreptului
p6rAlilor la liberd exprimare, in limitele prevdzute de ar1. 10 din Conven{ia europeand a
drepturilor omului, de art. 30 din Constitulia RomAniei gi de art.10 din Codul civil.
Potrivit Cu(ii Europene a Drepturilor Omului, presa joacd un rol vital de.,cdine de pazd"
intr-o societate democraticd. Degi nu trebuie sd depdgeascd anumite limite, in special cu privire
la respectarea reputaliei gi drepturilor altora. datoria sa este totugi de a comunica - intr-o manierd

conformd cu obligafiile gi responsabilitalile sale - informalii gi idei despre chestiuni politice qi

alte chestiuni de interes general (hotardrea Marii Camere Cumpana qi Mazdre contra Romdniei
din 17 decembrie 2004. $93). Libertatea de exprimare este aplicabild nu numai informa{iilor qi
ideilor care sunt primite favorabil sau privite ca inofensive sau cu indiferenld, ci qi acelora care
ofenseazd, gocheazd sau deranjeazd. Aceste principii sunt de o deosebitd importanld in privinJa
presei. ln ceea ce priveqte limitele criticii acceptabile, ele sunt mai largi cu privire la funclionari
publici sau politicieni care aclioneazd in calitatea lor publicd decdt in legdturd cu persoane
private (hotdrdrea Oberschlick contra Austriei din 1 iulie 1997 (nr.2), $29). Chiar dacd in
privinla magistraJilor, CEDO a exprimat opinia ca ei trebuie protejali impotriva atacurilor
ofensatoare, aceasta nu este o protecJie generald, care sd ii excludd de la astfel de critici, dacd ele
sunt fdcute cu bund credin!6, furnizAnd informaJii exacte gi demne de crezare gi cu respectarea
deontologiei jurnalistice (hotdrdrea StAngu gi Scutelnicu contra Romdniei din 31 ianuarie 2006,
$547-49). Mai mult, CEDO a stabilit c6, degi dreptul la o bund reputalie este protejat de art.8 din
ConvenJie, pentru ca acest arlicol sd igi gdseascd aplicarea, un atac la reputa{ia unei persoane
trebuie sd atingd un anumit nivel de gravitate qi sd cauzeze prejudiciu exercitarii dreptului
victimei la respectarea vielii private (hotdrdrea A contra Norvegiei din 9 aprilie 2009, S 64).
Reclamanta a invocat in fapt incdlcarea dreptului la imagine, reputalie gi demnitate qi in
drept doar incdlcarea dreptului la demnitate (art.72 Cod civil). Cu privire la acesta (dar qi cu
privire la dreptul la imagine, care are cu totul alt conlinut decdt cel invocat de reclamantd in fapt,
dreptul la reputalie nefiind reglementat distinct in Codul civil) art.7 5 Cod civil stabileqte niqte
limite. respectiv cd nu constituie o incdlcare a sa atingerile care sunt permise de lege sau dd
conven{iile qi pactele interna{ionale privitoare la drepturile omului la care Romdnia este parte.
Mai mult. acelagi articol prevede cd exercitarea drepturilor gi libertalilor constitulionale cu bundcredin{6 gi cu respectarea pactelor qi convenliilor internalionale la care Rom6nia este parte nu
constituie o incdlcare a drepturilor din sec{iunea privind respectul vie{ii private qi al demnitalii
persoanei umane, inclusiv a celui prevdzut de art.72.
PArAlii au redactat gi publicat articolele in cauzd, cu respectarea tuturor obligaliilor ce le
revin, in lumina jurispruden{ei CEDO, ceea ce atrage aplicarea art.75 din Codul civil. Astfel,
reclamanta a dezinformat atunci cdnd a susJinut cd nu i s-a solicitat un punct de vedere. ..in mod
mincinos. pAr6lii au sugerat cd i-ar fi solicitat, prin intermediul biroului de presd al DNA. Lrn
punct de vedere, pe care-l numesc cerere la dialog", a suslinut Alina Stoica.
In e-mailul transmis pe data de 10 decembrie 2013, de la adresa gata]_rglalqruAq@ggp,f-o_
la adresa oficiald a Biroului de presd al DNA pl_e_S_a@p_oa.1q, pdrdlii au solicitat un asemenea
punct de vedere'. ,, Buno zitrd. Avent informulii polrivit ciirora doamna procuror Alina Stoicu cr
anunlcrt cii pleacii din DhrA. Inctinle de u scrie despre ucesl lucru, am dori sd discutdm Si cu
clansu. l{u e vorbu clour de.spre o obligct(ie pro/bsionald ccr ju'nctliSti, ci chiar despre dorinya de
u a-i a.f/a motiva(ia gestului. Va rog sd-i transmite{i acesl me,saj doumnei procuror, citreicr ii
ntul1umim, indifbrent ducii decide sd vorbeascci sau nu cu noi. O zi bund, C.dtiilin Tolontctn

Sporturilor ".
Dupd trimiterea mailului, in aceeagi zi, pdrdlii au discutat cu qefa biroului de presd al
DNA, Livia Sdpl6can, rugdnd-o incd o datd sd-i transmitd mai departe mesajul cu cererea de
dialog procurorului Alina Stoica. Nu a existat nici un rdspuns din partea reclamantei. De altfel.
in articolul publicat a doua zi,pe 11 decembrie 2013, pAralii au subliniat de doud ori regretul ca
Gazetu

dna. procuror nu a rdspuns cererii de a-qi explica plecarea.

Se poate accepta. desigur, qi varianta

reclamanta nu a fost contactatd de biroul de presd

al DNA gi cd nici nu a verificat acest lucru cAnd a formulat prezenta ac{iune. Dar, din pdcate.
existd pe aceastd temd un punct unde reclamanta a dezinformat instanla cu bund gtiinfd. atunci
cdnd a pretins cd o contactare a unui procuror de la DNA de cdtre presd se face prin ..contactarea
telefonicd direct a acesteia prin apelarea centralei telefonice a instituliei". Regula aplicatd atdt
magistrajilor. cdt ;i ziarigtilor este aceea de a comunica inilial prin biroul de pres6, lucru pe care
pArAlii l-au fbcut atAt in scris" cAt qi verbal. Nu se comunicd direct cu angajaJii DNA dec6t dupd
ce se trece prin biroul de presd. Mai ales cd. dupd cum a recunoscut qi reclamanta, ar fi fost
prima discuJie a acestora, iar aceasta cunogtea foarte bine regula cererilor prin biroul de presd a
DNA, care de altfel func{ioneazd latoate parchetele gi instan{ele. In ceea ce ii privegte. pAr6lii au
respectat pe deplin procedura DNA qi chiar au insistat pe cdile oficiale sd discute cu reclamanta,
din pdcate ldrd succes.
Mai mult, deqi. a$a cum au ardtat, libertatea de exprimare permite qi o dozl, de exagerare
gi chiar provocare. in cazul articolelor invocate nici mdcar nu s-au apropiat de aceasta. In
articolul din 5 decembrte 2013, pArAlii ai scris: ,,Loviturd de teatru la DNA. Este probabil primul
efect, neaqteptat, fulgerdtor gi sever al investigaliei jurnalistice in care au acuzat autoritdlile ca
mu$amahzeazd, magnitudinea reald a Galei Bute".
Dupa cum s-a putut observa. pdrdlii au folosit expresia ..este probabil primul efect" gi in
niciun caz nu gi-au asumat .,meritul personal" al plecdrii sale din DNA. De asemenea. s-au
referit la .,autoritAti" c6nd au vorbit de mu$amahzare, nu la cineva anume, inclusiv in
comentariul nr.44la artrcolul din 5 decembrre 2013. Acesta nu conline numele reclamantei gi
nici o referire la ,,procurorul de caz" sau alte exprimdri apte sd conducd la concluzia cd s-ar fi
referit la reclamantd.
Termenul .,muqamalizare" din articol a fost inspirat chiar din ordonanla de infirmare a
rechizitoriului reclamantei. infirmare frcutd de gefii procurorului gi unde conducerea DNA a
constatat cd .,rechizitoriul este nelegal sub aspectul solu{iilor de neurmdrire dispuse cu privire la
func{ionarii implica!i in sdr,'Arqirea faptelor descrise". De altfel, pdrAlii au oferit aceastd
ordonanld integral publicului, pentru a putea sd igi formeze singur o opinie qi in sus{inerea
afirmaJiilor acestora, in totalitate dovedite de aceasta. In acest context, pArAlii au precizat cd
articolul acestora a fost mult mai pu{in critic la adres a rechtzitoriului infirmat decAt a fost
ordonanla de infirmare.
De pilda, in mod repetat ordonanJa infirmd concluziile rechizitoriului intocmit de
reclamantd. constatAnd cd urmdrirea penald avtzat un singur om, deqi in ceea ce DNA considerd
ilegalitdli au fost implicaJi responsabili din mai multe ministere qi institulii ale statului.
Relatarea pAr6lilor a rdinas echilibratd. ,,De 88 de ori a platit mai mult MDRT decAt
trebuia, scrie procurorul gef. Procurorul gef igi contrazice colegii care suslinuserd in rechizitoriu
cd valoarea expunerii publicitare nu putea fi evaluatd (incredibil cum ii fbceau scapali!) gi
sus{ine cd directorii din MDRT sunt cei care au comis un abuz in serviciu, iar Obreja este
complicele lor".
Edificator este cd, in acest amplu articol din 3 decembrie 2013, numele Alinei Stoica
apare doar in urmdtoarea frazd,:,'Sd mai spunem (ca sd ne amdrAm) cd primul rechizitoriu fusese
cd,

intocmit chiar de procurorul Alina Florentina Stoica, $efa serviciului de combatere

infracliunilor de corup{ie impotriva intereselor financiare ale Comunitalii Europene. Titulatura

ca o povar5....".

Fraza de mai sus, care ar fi parte a ,,campaniei obsesive" nu e in nici un caz violentd sau
calomnioasd, ci mai degrabd amard. in constatarea ei.
Atitudinea pArAlilor fala de caz apare clar in urmdtoarea expresie din articolul din 5
decembrre2013: ,,In mod aproape miraculos, dosarul a fost salvat chiar inainte sd fie impins cu
degtul in magina de tocat hArtie, a$a cum fusese impachetat vreme de doi ani gi vidat pe 6
noiembrie 2011. Pe de altd parte, e remarcabil, totugi, cd DNA $i-a mdrturisit in public
problemele. Va avea de muncd pentru a-$i restaura increderea celor care au susJinut-o. Cu
zgomot gi umilinJe, dosarul a rendscut in fala romdnilor. $i nu numai in fala lor".
De altfel, toate exprimdrile invocate de reclamantd au ca bazd constatdrile autoritdlilor
din ordonan{a de infirmare. Nu se poate reline ca p6rAlii nu ar putea, in limitele libertatii de
exprimare. sd formuleze opinii cu privire la insemndtatea acestora, atdta vreme cdt, potrivit
CEDO. libertateade exprimare acoperd,atdL comunicarea de fapte c6t qi de opinii, protejate dacd
acestea din urmd au o bazd, factuald. Or, ordonan{a de infirmare reprezintd tocmai aceastd bazd,
factuald, care a qi fost prezentatd publicului. De altfel, acesta este gi sensul art.3 din Codul
deontologic al ziaristului adoptat de Clubul Romdn de Presd qi invocat distorsionat de cdtre de
reclamantd,: ,,Ziaristul nu are dreptul sd prezinte opiniile sale drept fapte. $tirea de presd trebuie
sd fie exactd. obiectiva qi sa nu con{ind p[reri personale". Or, pArdlii nu au prezentat opinii qi
pdreri personale in locul faptelor, ci pe baza acestora.
Mai mult, toate articolele invocate au avut drept subiect Gala Bute gi doar incidental
conduita reclamantei in cercetdrile penale desfdqurate, astfel incAt nu se poate refine, aga cum s-a
ardtat gi mai sus, cd inten{ia paralilor a fost sd deslbgoare o campanie denigratoare impotriva ei.
Articolul din 11 decembrie 2013, care se referd la faptul cd reclamanta a solicitat sd plece din
DNA, relateazd, un fapt real gi important cu privire la cercetirile penale in cauzd. de vreme ce
aceastd cerere a venit la foarte puJin timp dupa infirmarea soluliei pronunlate de reclamantd, iar
arlicolul (la fel ca qi celelalte unde se trateazd subiectul) incercd sd gdseascd o explica{ie acestei
plecdri. Existen{a unor conflicte in interiorul DNA, care ar putea afecta mersul corect al unei
anchete. este o chestiune de real interes public.
Reclamanta qi-a incheiat activitatea la DNA printr-un act al gefilor sdi. dureros pentru
orice magistrat, dar pe care nu pdrAlii l-au provocat qi in fala cdruia nu au exultat, dovada fiind
faptul cd au folosit mai degrabd surse din institu{ie care au relatat despre incident gi nu au lbcut
judecaJi proprii de valoare. chiar dacd acestea ar fi fost pe deplin garantate de libertatea de
exprimare. De altfel. pdralii au fost extrem de nuanJali cdnd au descris plecarea reclamantei din
DNA in articolul din 11 decembrie 2013, .,Stoica e portretizatd de cdtre colegii sdi drept osti16
muncii in echipd". Din pdcate,.reclamanta a refuzat sd-qi explice gestul gi sa vind cu propria
versiune a tabloului. Culmea e ca gi cei audiali gi albili de aceasta au amintiri ur6te. Sau aga
povestesc. pentru cd e greu de decelat adevdrul intr-un joc cu atdLea personaje, interese gi
temeri". Faptul cd pdrdlii au recunoscut onest in fala publicului cd ,,e greu de decelat adevdrul",
informAndu-gi cititorii in legdturd cu propriile limite sau cd au numit drept ,,crudd" satisfacJia
unora dintre colegii Alinei Stoica la vestea plecdrii sale. probeazd buna credin{d a acestora. Mai
mult, articolul nu se referd numai la reclamantd, ci include gi un interviu cu o altd persoand
afectatd de ordonan\a de infirmare.
Nici motivatia pArdlilor privind aqa zisa campanie de denigrare a reclamantei nu poate fi
re{inutd ca fiind nemullumirea pe care ar fi avut-o fala de reclamantd, de vreme ce articolele
invocate au fost publicate dupd ce solulia sa a fost infirmatd de procurorul ierarhic superior. O
asemenea motivare ar fi putut fi eventual reJinutd dacd ar fi scris despre reclamantd in termeni

denigratori inainte ca solulia sd fie infirmatd, ceea ce nu s-a intAmplat. De altfel, reclamanta ar fi
putut sd se plAnga de astfel de denigrdri in prezenta cauzd. dar nu a fdcut-o pentru cd nu au
existat.
Cu privire la prejudiciul cauzat reclamantei care, potrivit jurisprudenJei CEDO, trebuie sd
atingd un anumit grad de gravitate pentru a atrage aplicarea dreptului la viaja privatd. aceasta l-a
definit ca imposibilitate de a-$i indeplini eficient indatoririle prevdzute de lege. deoarece
persoanele pe care le cerceteazd in prezent, dar qi marlorii. ii pun la indoiald buna-credinJa gi
profesionalismul. in niciun caz nu se poate re{ine cd, gi in cazul in care aceste sus{ineri sunt
adevdrate, imposibilitatea de a-gi exercita atribu{iile sunt urmarea articolelor scrise de pArali.
Dacd persoanele cercetate gi martorii ii pun la indoiald buna-credinJd gi profesionalismul. acesta
ar putea fi eventual rezultatul ordonanlei de infirmare a rechizitoriului emis de reclamantd. care
a constatat cd acesta este nelegal. Or, publicarea ordonan{ei, faptd ce le-ar putea fi imputatd
pdrAlilor, nu a fost consideratd de cdtre reclamantd drept o atingere adusd demnitdlii sale"
deoarece nu s-a pl6ns de aceasta gi nici nu a cerut inldturarea ordonanlei de pe site-urile
men!ionate.
Mai rnult. in niciun moment pArAJii nu au afirmat nimic despre capacitatea reclamantei de
a efectua cercetdri penale in general gi nici nu s-au substituit procurorului. a$a cum a suslinut
aceasta. Dimpotrivd, in numeroase rAnduri pArAlii au frcut precizdri cd fiecare dintre profesii are
atribujii specifice gi cd puterile din stat trebuie respectate a$a cum sunt ele definite de
Constitulie.
CAnd, pe 5 decembrie 2013, chiar la unul dintre arlicolele invocate de reclamantd" un
cititor a bagatelizat munca procurorilor" pArAlii au intervenit pe propriul blog gi au ardlat
distinclia dintre munca ziariqtilor qi cea a procurorilor. Ca ziarigti nu au dec6t pretenlia relatdrii
gi nu a rezolvdrii juridice a cazului.
In aceste condilii. nu se poate constata incdlcarea dreptului la imagine, reputa{ie qi
demnitate, nu se poate reJine ca publicarea articolelor invocate reprezintd, o faptd ilicita qi nici cd
prefudiciul ardtat de reclamantd le este imputabil. astfel incdt nu sunt indeplinite condiliile art.
253 gi 1349 Cod civil. pentru a se angaja rdspunderea pdrAlilor delictuala gi pentru obligarea la
plata unor despdgubiri morale.
In subsidiar, in mdsura in care instanla va constatacd rdspunderea pdrAlilor delictuald ar
trebui angajatd. parAlii au apreciat cd obligarea acestora la plata unor despdgubiri morale in
cuantumul solicitat reprezintd o interferenld disproporlionatd cu dreptul acestora la liberd
exprimare. nefiind necesard intr-o societate democraticd.
Cu privire la capdtul de cerere privind inldturarea pasajelor din articolele invocate de pe
site-urile w1vw,lolo,ro gi www,g$p,-ro_., precum gi a comentariilor la aceste articole care aduc
atingere reputaJiei profesionale gi imaginii reclamantei, pdrdlii au apreciat cd,, in condiliile in
care aceste pasaje nu incalcd dreptului la imagine, reputalie qi demnitate qi nici nu se poate reJine
existenJa unei fapte ilicite care sd atragd rdspunderea delictuald, nu se poate face aplicarea
art.253 alin.3 lit. b pentru a fi obliga{i sd le inldture. Cu privire la comentariile la articole,
reclamanta a invocat in concret un singur astfel de comentariu, respectiv comentariul nr.44Ia
articolul din 5 decembrre 2013 apar{inAnd lui Cdtalin Tolontan. care nici mdcar nu se referd la
reclamantd. astfel incAt nu pot fi obliga{i sa il indepdrteze. Alte comentarit aSa-zis denigratoare
nu au fost indicate de reclamantd. In consecintrd, $i acest capdt de cerere se impune a fi respins ca
neintemeiat.

Cu privire la capdtul de cerere privind inldturarea, pe cheltuiala pdrAlilor, din cadrul

tuturor site-urilor a articolelor publicate de acegtia, care au fost preluate de pe site-urile
Wlyyd_o-19*.Le $i yllvwlp,fq. pdr6lii au apreciat c5, in condiliile in care pasajele invocate de
reclamantd nu incalcd dreptului la imagine, reputa{ie gi demnitate gi nici nu se poate reJine
existenJa unei fapte ilicite care sd atragd, rdspunderea delictuald, nu se poate face aplicarea
art.253 alin.3 lit. b. Mai mult, reclamanta a solicitat indepdrtarea articolelor in integralitatea lor,
nu numai a anumitor pasaje (nici acelea precizal"e) preluate din articolele originale, astfel incdt,
obligarea p6r61ilor de a inldtura aceste articole ar echivala cu un act de cenzurd,, interzis de art.30
alin.2 din Constitulia Romdniei. Mai mult, admiterea acestui cap6t de cerere ar insemna
stabilirea in sarcina pdrdlilor a unei obligaJii imposibile, neavAnd posibilitatea tehnicd de a

indepdrla materiale de pe site-urile unor terli sau de a obliga nigte terJi sd facd ceva. in
consecintd, $i acest capdt de cerere se impune a fi respins ca neintemeiat.
Cu privire la capdtul de cerere privind publicarea hotdrdrii pronunlate de instan!6, in
cazul admiterii acliunii, p6rdlii au apreciat cd, aceasta nu se impune. deoarece acJiunea este
neintemeiatd.
in capdtul de cerere privind incetarea incdlcdrii dreptului la imagine qi interzicerea pentrll
viitor a denigrdrilor realizate de pdr61i la adresa reclamantei, aceasta nu a prectzat in niciun fel
care este compoftamentul pe care ar trebui sa li-l impund instan{a in cazul admiterii acestui capdt
de cerere. O astfel de obliga{ie ar echivala cu un act de cenzurd,, interzis de art.30 alin.2 din
Constitulia Romdniei, dar gi de cdtre ar1.l0 din ConvenJia europeand a drepturilor omului,, fiind
disproporJionatd cu scopul urmdrit. Pdrdlii sunt jurnaligti care relateazd, subiecte de interes publii
astfel inc6t obligarea acestora de a nu scrie nimic critic despre un magistrat, niciodatd, le
afecteaza direct exerciliul dreptului la liberd exprima.e. in consecintd $i acest capdt de cerere se
impune a fi respins ca neintemeiat.
In drept, pdrAlii au invocat dispoziliile aft. 30 din Constitulia RomAniei, art. 10 din
ConvenJia europeand a drepturilor omului, art.70,72,73,75,253, 7349 Cod civil, art. 194, 196
Cod procedurd civild, art.205 qi urmdtoarele.
Aldturat intampinarii. p6r6lii au anexat in copie, un set de inscrisuri (filele 94-150, 151qi
300 301-313).
La dala de 26.01.2015. prin comparlimentul registraturd, reclamanta a depus la dosar
rispuns la intimpinarea formulata de pdrdlii Tolontan Catalin gi Neag Mirela.
Fa{6 de invocarea excep{iei nulitalii cererii formulate la punctul 3, reclamanta a solicitat
respingerea acesteia, intrucat obiectul cererii a fost in mod concret exprimat gi detaliat in
cuprinsul cererii de chemare .in judecatd, ardtdndu-se in ce constau denigrdrile pArAlilor,
contextul in care au fost lbcute, precum qi articolele de presd in care s-au exprimat calomniile
pArAlilor. Astfel, in cererea de judecatd s-au detaliat calomniile, dupd cum urmeazd: pdrAlii au
afirmat ci rechizitoriul pe care reclamanta l-a emis in dosarul care face obiectul interesului
obsesiv al acestora l-ar fi intocmit pentru cd i s-ar fi promis ,,protec{ie" qi cd l-ar fi redactat de
,,de spaiffid", ldsdnd impresia cd qi-ar exercita activitatea profesionald cu rea credin!6, interesatd
in oblinerea unor favoruri concretizate intr-o a$a zisd ,,protec{ie" gi fiind condusd de alte
principii decAt cele la care ma obligd dispoziliile de procedurd penalS qi calitatea de magistrat articol din data de 5 decembrie 2013.
Pardlii au pretins gi cd reclamanta ar fi desfEqurat ancheta penal[ pentru a proteja unele
persoane, in acest sens, afirmAnd, de asemenea, cd, a,,mugamalizat" un dosar penal gi cd ,,a

alibit" persoane cercetate. punAnd, astfel, la indoiald buna sa credin{d - articolele din datele de
11.12.2013 qi 1 5.08.2014.
De asemenea. pArdlii au afirmat depreciativ cd reclamanta a fost .,umilitd". .,urecheatd in
plind zi". ..pulverizatd" gi cd nu ,,lucra in echipd", fard, a indica care ar fi fost echipa cu care
trebuia sd lucreze (cu precrzarea cd, gi dacd afirmalia era rea16, orice persoand cu simlul rafiunii.
fie ea magistrat sau nu. ar ..face echip6" numai cu persoane competente, cu minimd experien{d
profesionald qi in care poate avea incredere) - articole din datele de 5 gi I 1 decembrie 2013.
PArAlii au mai afirmat in mod depreciativ cd .. titulatura" pe care reclamanta a de{inut-o.
respectiv cea de qef al serviciului care efectueazd, anchete privind fraudarea fondurilor europene,
.,era o povard". sugerAnd ca aceasta nu avea competenla de a ocupa func{ia sau cd nu ar fi fost
meritatd de cdtre aceasta - articol din data de 03 .12.2013.

Faja de invocarea excep{iei referitoare la solicitarea de inldturare a articolelor

calomnioase ale pArd{ilor Tolontan Catilin qi Neag Mirela preluate de alte site-uri. reclamanta a
precizat cd, in mod evident. obiectul cererii a fost indicat. astfel cd a solicitat respingerea
excep{iei. ca neintemeiat6.
AvAnd in vedere cd prejudicierea reclamantei a fost creatd prin ac{iunea intenlionatd a
pArAlilor Tolontan Catdlin gi Neag Mirela este tot obliga{ia acestora de a identifica aceste site-uri
la momentul la care se va pronun{a o hotdrAre definitivd de cdtre instanla de judecatd.
Pe de altd parte, reclamanta a ardtat cd, o indicare la acest moment a tuturor site-urilor nu
ar fi completd. fiind posibil ca pe parcursul desfEgurdrii procesului, articolele calomnioase ale
acestora sd fie preluate gi de alte site-uri decAt cele care le-au publicat la momentul formularii
cererii de chemare in iudecatd. astfel cd abia la momentul pronunldrii hotarArii judecdtoregti qi
inldturdrii articolelor de pe site-urile pdrdlilor" vor putea fi identificate celelalte site-uri care au
preluat articolele denigratoare.
P6rdlii Tolontan Catalin qi Neag Mirela au invocat, de asemenea. exceplia nulitAtii in
ceea ce priveqte incetarea incdlcdrii dreptului la imagine gi interzicerea pe viitor a denigrdrilor
realizate de pAr61i la adresa reclamantei. apreciind cd este vag, excepJie care reclamanta a
solicitat sd fie respinsd. ca neintemeiatd. Formularea din cuprinsul cererii este clard gi se referd
doar la incetarea incdlcarii dreptului la imagine qi interzicerea pe viitor a denigrdrilor la adresa
reclamantei qi nu a$a cum se victimtzeazd pArdlii. la incetarea relatdrii unor fapte concrete, &$?
cum le cere gi Codul Deontologic aI Zrartqtilor.
Solicitarea pArAlilor de a li se indica comportamentul pe care trebuie s6 il urmeze este cel
pulin bizar\^ in condiJiile in care o educaJie minimald este suficientd sd indemne orice persoand
sa aibd un compoftament civilizat in relaJiondrile cu terfe persoane gi sa-gi cenzureze impulsul
primar de a avea reac{ii verbale necontrolate atunci cdnd este nemulpmitd. Din modul de
exprimare al pArdlilor. care se lamenteazdintreb6nd:,, Ar trebui sd nu mai scriem nimic niciodatd
despre reclamantd ?". rezu\td,, in mod evident, cd aceqtia considerd cd a .,scrie" inseamnd ,.a
denigra" qi constituie incd o dovadd a modului deformat in care aceqtia in{eleg sa iqi exercite
profesia. Ceea ce li s-a solicitat celor doi pAr61i nu a fost sd inceteze sd scrie, ci sd inceteze
calomnierea qi denigr area reclamantei.
O minimd experienJd jurnalisticd, ar fi suficientd pentru ca pArdlii sd qtie cd in redactarea
articolelor trebuie sd se limiteze doar relatarea unor fapte, frrd sd facd aprecieri personale
injurioase gi mincinoase.

Referitor la cererea de interzicere pe viitor a denigrdrilor, reclamanta a ardtat cd

solicitarea acesteia nu a fost intdmpldtoare" intruc6t a fost convinsd cd pAr6lii vor continua seria

articolelor calomnioase, ceea ce s-a gi intdmplat. Astfel, imediat dupa ce au primit comunic area
cererii de chemare in judecatd, in data de 14.11.2014, pdrdtrii Tolontan Cdtdlin gi Neag Mirela au
scris un nou articol calomnios la adresa reclamantei, urmat de un altul in data de 07.01 ,2015. Cei
doi pArd{i au ales astfel ca, prin aceste articole calomnioase sa ii producd in mod voluntar probe
care susJin cererile pe care le-a formulat gi sunt o noud dovadd a faptului cd sunt subiectul unei
campanii de denigrare din parle acestora.
De altfel, conlinutul celor doud articole este cu atAt mai edificator rapoftat la aprecierile
pe care reclamanta le-a frcut in cererea de chemare in judecatd, respectiv cd acegtia au declanqat
campania de calomniere intrucdt reclamanta nu a cercetat qi trimis in judecatd unele persoane pe
care acum nu s-au mai ascuns sd le indice in mod expres gi sd le asocieze intr-un context
calomnios de persoana reclamantei,, inventAnd relaliondri pe care nu le are gi fdcAnd speculalii
ftrd, a porni mdcar de la situalii reale sau probate.
Cuprivire la articolele din 14.11.2014 qi 07.01.2015, reclamanta a formulat deja o cerere
de chemare in judecata la Judecdtoria Sectorului 5 in data de 11.01.2015 pe care o va ataga la
prezenta cerere. A mai ardtat reclamanta cd, amAnarea introducerii ac{iunii de chemare in
judecatd urmare a articolului calomnios din data de 14.11.2014 a fost determinatd doar de
imprejurarea cd a intenlionat sd formuleze ac{iunea in cadrul rdspunsului la intAmpinarea
p6rAlilor (dovadd in acest sens fiind chiar plata taxei de timbru realizatd incd din luna noiembrie
2014). in condiliile in care rdspunsul p6r6lilor i-a fost comunicat dupd ce pdrAlii au mai scris un
articol calomnios in data de 07.01.2015, reclamanta a ales sd formuleze o cerere de chemare in
judecatd distinctd. Se pare cd amdnarea introducerii cererii de chemare in judecatd cu privire la
articolul calomnios din data de 14.11.2074,le-a dat celor doi pdrdJi ,,avdntul" de a mai arunca in
spaliul public un alt articol calomnios, respectiv, cel din data de 07.01.2015. Articolele anterior
menJionate abunda in afirmalii mincinoase gi calomnioase pe care reclamanta le-a detaliat in
cererea de chemare in judecatd.

Prin urmare, solicitarea reclamantei ca pdrAlii sd inceteze pe viitor sd-i incalce dreptul la
imagine gi sd o calomnieze, nu este nejustificatd.
Pe de altd parte, referirile la o a$a zisd ,,cenzurd" ce li s-ar aplica celor doi pArAli prin
solicitarea de inldturare a articolelor calomnioase, constituie o altd formd a acestora de incercare
de a se victimiza. inainte de a invoca existenJa unei aga zise cenzuri, p6rAlii ar trebui sa aibd in
vedere obligaJiile incluse chiar in Codul Deontologic al Ziaristului, respectiv de a nu exprima
opinii proprii, frrd o bazd factuald. Ori, doar ca un exemplu al unor astfel de opinii calomnioase
a fost gi afirmaJia cd reclamanta a intocmit un rechizitoriu ,,d spaim6", cd i s-a oferit ,,
proteclie" qi cd ,, a albit-o pe.Elena Udrea" fdrd, a proba afirmaliile sau a se raporta la fapte
concrete ale reclamantei legate de acea invocatd ,,protecJie" sau,',spaim6".
Nu este surprinzdtor faptul cd intreaga intdmpinare a pArdlilor Tolontan Cdtalin qi Neag
Mirela se concentreazd,, in principal, pe incercarea de a convinge cd seria articolelor calomnioase
cu privire la care am formulat cerere de chemare in judecatd, nu fac parte dintr-o campanie de
denigrare a reclamantei, acegtia avdnd reprezentarea gravitSlii campaniei de calomniere,
campanie care poate fi interpretatd qi care are elementele unui demers infraclional. O dovadd a
preocuparii in acest sens a acestora este qi faptul cd singura solicitare de a discuta cu reclamanta
(cerere pe care p6rAlii au formulat-o la biroul de presd al DIICOT, in noiembrie 2014, dupd ce aLr
publicat arlicolul calomnios din 14.11.2014), aceqtia doreau doar sd le dea detalii referitoare la
modul in care a perceput presiunile acestora. Solicitarea acestora nu se referea nicidecum la
exprimarea unui punct de vedere referitor la aspectele calomnioase pe care deja le publicaserd.

PdrAlii au afirmat cd ,.cele $ase articole se inscriu in aceastd campanie jurnalisticd qi nu

fac obiectul unei campanii separate, indreptate impotriva reclamatei ". cd numele reclamantei nu
apare in toate articolele scrise de acegtia qi nu ,,de fiecare datd intr-un context critic" gi ca ,,axa
urmdritd de acegtia, ca jurnaligti a fost aceea a relatdrii in numele interesului public. nu al
atacului la persoand". Reclamanta a precizat cd toate afirma{iile anterior men{ionate constituie
doar o serie de minciuni, pe care au preten{ia. .,ca instanla sd le considere relevante". Astfel.
imprejurarea cd, ,,fac obiectul unei campanii". rezultd, cu eviden{d din urmdtoarele aspecte:
imediat, dupa ce au luat cunogtinld de emiterea rechizitoriului, respectiv in decembrie 2013.
rechizitoriu care nu corespundea solicitdrilor repetate ale acestora (formulate prin articolele de
pAnd in luna decembrie 2013) de a trimite in judecatd persoane pe care le doreau inculpate,
pArAlii au relatat despre reclamantd in toate articolele publicate pAnd in prezent despre dosarul
care face obiectul interesului acestora. $i in toate arlicolele referirile la reclamantd au fost
exclusiv calomnioase:, nu obiectiv critice.
PdrAlilor le va fi greu sd explice instan{ei de ce au continuat sd se refere la reclamantd
intr-un mod injurios qi calomnios pe tot parcursul anului 2014, degi din luna decembrie 2013
reclamanta a incetat orice contact cu ancheta, iar dosarul a fost repartizat altui procuror. Nu
poate exista o explica{ie de bun simJ nici cu privire la referirea calomnioasd la adresa
reclamantei. inclusiv in luna ianuarie 2015.
Folosind o exprimare pretenlioasd qi bombasticd, dorind sd lase sd se creadd cd ar fi
desfrgurat o activitate intelectuald. Tolontan Cdtdlin qi Neag Mirela spun cd. .,axa urmdritd de
acegtia. ca iurnaliqti a fost aceea a relatdrii in numele interesului public. nu al atacului .la
persoand. Totugi. de aproape un an gi jumdtate, deqi dosarul nu se mai afld la reclamanti, singura
,,ax6" pe care au construit-o cei doi pArAli a fost aceea a denigrdrii reclamantei" in mod suspect qi
probabil interesat.
Reclamanta a mai ardtaL cd rechizitoriul intocmit de aceasta nu este singura solu{ie
vreodatd infirmatd vreunui magistrat gi nu va fi nici ultima, astfel cd nu existd justificare logicd
cu privire la insisten{a acestora de a se referi la persoana reclamantei la aproape un an qi
jumdtate de la emiterea ordonanlei. Singura justificare poate fi un interes pe care cu siguranJd il
vor devoala chiar pArAlii, avdnd in vedere apetitul acestora de a comunica public senzaliile.
stdrile, trdirile. dramele existen{iale qi alte aprecieri legate de persoana reclamantei.
PArdlii Tolontan Catdlin;i Neag Mirela au preten{ia (qi nu este prima data) cd reclamanta
ar trebui sd acJioneze dupd cum doresc aceqtia qi sd sesizeze organele pe care acegtia le indicd,
urmare a articolelorpublicate anterior lunii decembrre20l3. Demersurile pe care reclamanta lea intreprins nu are obli ga\ia de a le devoala, dupd cum pAr6lii ar face bine sd nu mai facd
aprecieri cu privire la modul ih care trebuie sd se apere impotriva agresiunilor venite din partea
ziariqtilor care ar putea reprezenta interesele unor te(i interesali.
PArAlii Tolontan Catdlin gi Neag Mirela au afirmat in mod mincinos cd articolele acestora
,.exprima fapte gi opinii care au la bazd ordonanla de infirmare", Ibrd sd precizeze faptul cd in
cuprinsul ordonan{ei reclamanta nu a fost calomniatd sau insultatd. in cuprinsul ordonanlei nu sa afirmat. in mod depreciativ, cum au fbcut p6rdlii, cd reclamanta a intocmit un rechizitoriu de
".spaimd" sau cd i s-ar fi oferit ,,protec!ie", cd a mu$amalizat un dosar gi cd ,,.a albit" unele
persoane. Afirma{ia p6rAlilor legatd de expunerea unor fapte ar fi fost reald,dacd s-ar fi limitat in
a aduce la cunogtinJa publicului doar faptul cd s-a infirmat o solu{ie intr-un dosar. Nimic nu le dd
dreptul pArAlilor sd o denigreze referindu-se la un act care, nu are confirmarea instanlei qi, mai
mult, frrd sd cunoascd, prin comparalie. conJinutul rechizitoriului intocmit de reclamantd,.

Ceea ce au omis, de asemenea, sd spund pdrAlii, a fost cd o solu{ie de infirmare nu este un

act definitiv, fiind opinia vremelnicd a unui alt procuror, nefiind confirmatd de cdtre instan{a de
judecatd printr-o decizie contard celei dispuse de reclamantd.

Imprejurarea cd o solulie dispusd de un procuror este infirmatd nu este un act de exceplie,

indiferent care ar fi dosarul (aqa cum au l6sat de inleles pArAlii, de parcd dosarul de care au fost
interesa{i este unicul dosar aflat in lucru in Romdnia) gi nu trebuie sd il transforme pe cel a cdrui
soluJie a fost infirmatd in victima calomniilor unor persoane interesate.
Cu rea credinfd, p6rdlii Tolontan Catalin qi Neag Mirela au afirmat cd articolele invocate
de reclamantd ar rcprezenta ,,exercitarea dreptului la liberd exprimare" gi cd nu era suficient sd
aducd la cunoqtin{a opinie publice doar ordonanla de infirmare,, dar gi modul in care
func{ioneazdjustilia. Cu riscul de a repeta afirmaJiile denigratoare ale pArAJilor gi minciunile
acestora, reclamanta a precizat cd privitor la modul de funcJionare a justiliei s-au exprimat
pdrdlii atunci cdnd au spus cd a intocmit un rechizitoriu de ,,spaimd" sau cd i s-ar fi oferit
,,protec{ie", cd a,,mugamahzat" un dosar gi cd. ,,a alibit" persoane (citdnd doar o parte din
calomniile acestora), sau cdnd au prezentat-o intr-un mod depreciativ afirm6nd, lbrd nici o
dovadd cd a fost ,,umilit6", ,,urecheatd in plind zi", ,pulvertzatd" qi cd nu ,,lucra in echipd".
Toate aceste afirmalii nu au legiturd cu a$a invocata ,,func{ionare a justiliei" p" care
Tolontan Catdlin qi Neag Mirela au pretins cd ar fi dorit sd o expund publicului. ci sunt doar
calomnii.
Nu exercitarea dreptului la liberd exprimare constituie demersul acestora de mai mult de
un an gi jumdtate, ci des{d$urarea unei campanii de calomniere determinatS, intre altele, de'
nemullumirea cd reclamanta nu a condus ancheta cum au vrut pdrAlii qi cd nu a trimis in judecatd
unele persoane pe care le doreau inculpate, cd nu a audiat anumite persoane (a$a cum s-au
exprimat in mod clar in articolele publicate anterior lunii decembrie 2013, pAnd la momentul la
care au aflat cd nu a intocmit rechizitoriul cum doreau acegtia).
A mai ardtat reclamanta cd cererea de chemare in judecatd, dupd cum rezultd in mod
evident din conlinutul acesteia, nu are ca obiect aga zisa investigalie a celor doi p6r6{i, aga cum
nu s-au sfiit sd mintd cei doi in int6mpinare.
Referitor la aga zisa anchetd jurnalistic[, aqa cum au definit Tolontan Cdtdlin gi Neag
Mirela articolele, dupd cum poate constata qi instanla chiar din documentele pe care pAr6lii le-au
atagat intdmpindrii. respectiv raportul DLAF intocmit inainte de redactarea articolelor acestora,
ancheta nu le apar{ine. Tolontan Catalin gi Neag Mirela preluAnd doar concluziile unei anchete
desfbgurate de cdtre consilierii DLAF gi prezentdnd-o ca pe un efort intelectual al acestora. in
acest sens, instan{a are posibilitatea sd constate cd afirmaliile reclamantei din cererea de chemare
in judecatd referitor la faptul cd aqa zisele dezvdluiri din articolele pdrAlilor gi despre care acegtia
aveau pretenlia cd i s-a atras aten{ia de cdtre $efi ( ,,tu vezi ce scrie ziarul ala? Ai verificat
informa{iile? "), nu reprezenlau un element de noutate raportat la ancheta deja desfbguratd,
intrucdt aceste aga zise dezr'dluiri erau conlinute in raportul DLAF din care au preluat informa{ii
parAlii gi au redactat aqa zisele investiga{ii. Mai mult, raportat la insistenla pdrdlilor de a trimite
in judecatd anumite persoane, despre care pretind cd nu le-am anchetat, nici investiga{ia DLAF
nu identifica responsabilitAti ale acestor persoane.
Singura activitate intelectuald a celor doi raportat la acest dosar a fbst aceea de a prelua
concluziile consilierilor DLAF gi sd o prezinte ca pe un efort investigativ propriu, fdrd a aduce
nici un element de noutate.

Pe de altd parte, reclamanta a constatat c5. insistenla cu care Tolontan Catalin qi Neag
Mirela se raporteazd. doar la ordonanla de infirmare este cel pujin bizard,. in condi{iile in care nu
conlinutul ordonanJei face obiectul cererii de chemare in judecatd. ci doar calomniile pArAlilor.
PArAlii au solicitat ca instanla sd aprecieze cd nu ,,s-au concentrat" pe reclamant6. motivat
prin aceea cd ar fi scris anterior lunii decembrie2013. alte articole, dar au omis cu rea intenlie sd
precrzeze cd nu articolele anterioare lunii decembrie au fbcut obiectul cererii de chemare in
judecatd. Dovada faptului cd, in fapt ,,s-au concentrat" pe reclamantd. a fost faptul c6" de mai
mult de un an, acegtia continud sd publice articole calomnioase despre reclamantd, deqi dosarul
penal de care au fost interesa{i nu se mai afld in lucru la reclamantd. De altfel, in cuprinsul
intdmpindrii. pAr6lii Tolontan Cdtdlin qi Neag Mirela nu au explicat de ce au continuat
denigrdrile la adresa reclamantei, inclusiv in ianuarie 2015.
Numilii Tolontan Catalin gi Neag Mirela au afirmat cd era de ,. datoria" lor (aga cum s-au
exprimat) sa informeze publicul cu privire la ordonan[a de infirmare. degi nu con{inutul acestei
ordonan{e a fbcut obiectul cererii de chemare in judecatd pe care reclamanta a formulat-o. Pot
oare insd p6rdlii, care se pretind profesionigti, sd explice dacd aveau o ,,datorie" (sau poate chiar
aveau o datorie in acest sens fa{d de terli) sd o calomnieze in mod repetat? Tot ,.datoria" acestora
a fost sd o calomnieze in alte doud articole. din data de 14. 11.2014. imediat dupd ce li s-a adus la
cunoqtinld cererea de chemare in judecatd qi din data de 07.01.2015, intr-o serie de afirmalii
absurde. frrd, a verifica, inainte de a scrie. parcursul reclamantei profesional gi asociindu-o cu
persoane pe care la momentul soluliondrii dosarului, gi o parte dintre ele nici acum, nu le
cunogtea personal?

Pdrdlii Tolontan Catdlin gi Neag Mirela au pretins cd toate articolele au constituit

exprimarea exercitdrii dreptului la liberd exprimare, pe care o asimileazd, calomniei. Afirma{ia
este gravd avAnd in vedere cd a aceqtia au pretins cd insultarea unei persoane pe care nu o
agreeazd, este doar exprimarea unui punct de vedere.

Referitor la libertatea de exprimare invocatd a fi exercitatd de cdtre pArAlii in cuprinsul

articolelor calomnioase. reclamanta a fEcut urmdtoarele precizdri
Conform articolului 30 alin.6 din Constitulia Rom6niei ,,libertatea de exprimare nu poate
prejudicia demnitatea. onoarea, via{a particulard a persoanei qi dreptul la propria imagine".
Dreptul la exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de restrdngeri in ipoteza in
care folosirea libertAtrii de exprimare este indreptatd impotriva unor valori pe care statul le poate
in mod legitim apdra. cum este gi autoritatea gi impa(ialitatea puterii judecdtoregti. Reputa{ia
este pdrerea publica favorabild sau defavorabild despre o persoand. felul in care este cunoscut
sau apreciat. Pdrerea publica defavorabild este de naturd sd aducd atingere reputaliei unei
persoane. Reputalia profesionald este o consecinld a integritalii morale gi profesionale de care
trebuie sd dea dovadd fiecare magistrat gi conferd credibilitate gi siguranJd in exercitarea
profesiei.
Dreptul la reputa{ie este garantat in cadrul art.B din Conven{ia Europeand a drepturilor
Omului. ca element esen{ial al dreptului la respectarea vielii private. Referindu-se la
restrAngerea libertalii de exprimare in scopul garantdrii autoritatii qi impar!ialitAtii puterii
judecdtoregti, CEDO a tdcut considera{ii cu privire la protej area reputaJiei gi autoritalii justitiei
in cauza Brafos contra Danemarcei, precum gi Paeger qi Oberschlick contra Austriei.
in seria afirma{iilor mincinoase, pdrdlii Tolontan Cdtdlin gi Neag Mirela au mai afirmat in
intAmpinare cd .,au redactat qi publicat articolele in cauzd cu respectarea tuturor obligaliilor ce le

revin, in lumina jurisprudenlei CEDO",

Fard

a precva care ar

fi acele obligalii

pe care le-au

respectat sau jurispruden{a care le permitea calomnierea.

In continuare, pArdlii au afirmat, tot mincinos, cd reclamanta a ,,dezinformat atunci cAnd a
suslinut cd nu i-au solicitat un punct de vedere", afirma{ie care este cel pu{in indrdznea{d, avdnd
in vedere cd apar'{ine celor doi pdr61i care au exprimat in spaliul public numai minciuni
referitoare la reclamantd.
intr-o firavd incercare de a construi o argumentare logicd pentru a susline cele afirmate,
pdrdlii Tolontan Catdlin gi Neag Mirela au invocat o solicitare pe care ar fi trimis-o biroului de
presd al DNA, dar fbrd a preT-enta rdspunsul biroului, pentru a se constata dacd posibila solicitare
i-a fost sau nu comunicatd. In absenJa unui rdspuns al biroului de presf, sau a altor dovezi din
partea pArAlilor (martori, alte inscrisuri) din care sd rezulte dacd reclamanta a fost informatd cu
privire la solicitarea acestora, logica comund oricdrei persoane spune cd o astfel de cerere nu i-a
fost transmisd. Dupa ce chiar pArdlii au relatat cd nu au primit rdspuns de la biroul de presd al
DNA gi in care sd fie ingtiin{a1i pdralii dacd i s-a transmis reclamantei solicitarea acestora, p6r61ii
au concluzionat in logica comund doar acestora ,,flu a existat nici un rdspuns din parlea
reclamantei", fbrd sd verifice dacd i s-a comunic at acea pretinsd ,,cerere de dialog" a acestora. Ce
au omis pArdlii a fost si ataqeze la dosar emailul transmis biroului de pres6, nu doar sd facd o
consemnare a aga zisului conlinut al email-ului.
Tot mincinos, pAr6lii au afirmat cd reclamanta a pretins sd fie contactatd telefonic de cdtre
aceqtia. in condiliile in care nu este prima datd cAnd preluarea de cdtre p6r61i a afirma{iilor
reclamantei se face trunchiat sau prin inldturarea unor cuvinte, aceasta a ardtat c5, in cererea de
chemare in judecat6, le-a precizat pArAlilor Tolontan Catalin qi Neag Mirela cd ,,pe viitor, in
situalii similare, prtru exersarea abilitalilor de anchetator, le sugereazd celor doi p6r61i sd
aleagd cel mai simplu mijloc de a intra in legdturd cu persoana pe care intenlioneazd sd o
denigreze,, respectiv contactarea telefonicd a acesteia prin apelarea centralei telefonice a
instituliei in care lucreazd persoand de care sunt interesali (in cazul reclamantei, putea fi
contactatd direct prin apelarea centralei DNA)".
Faptul cd cei doi nu fac decAt sd mimeze un aga zis profesionalism, in incercarea acestora
de a o contacta pe reclamantd pentru a exprima un punct de vedere, este dovedit gi de
imprejurarea cd,, degi au scris mai mult de un articol despre reclamantd, acegtia nu au ldcut
demersuri inaintea fiecdrui articol pentru a-gi exprima un punct de vedere. Aceastd contactare a
fost promptd cu persoanele pe care reclamanta le-a cercetat.

Reclamanta a detaliat aceste afirmalii ale pdrdlilor, referitoare la a$a zisele sale
dezinformdri, numai pentru a mai aduce un argument al faptului cd tot demersul acestora a fost
condus numai de dorin{a de a o calomnia qi nu de a ldmuri aspecte despre care au pretins cd au
tzrut sd le aducd la cunoqtin{a publicului din aSa zisa dorinld de ,,informarea publicului" .
incd o datd, a$a cum reclamanta a mai pre cizaI, pdrdlii au iar pretenJia cd o cunosc.
afirmdnd cd aceastaar cunoaqte,,foarte bine regula cererilor prin biroul de presd a (!!) DNA". A
mai constatat reclamanta qi, de asemenea. nu este prima dat6, dificultdlile numililor Tolontan
Cdtalin qi Neag Mirela de adaptare la utilizarea corectd a limbii romAne. Astfel, intr-o exprimare
pe care doar cu ingdduin{a o numesc, incdlcdnd regulile de bazd, ale acordului gramatical qi care
este nepermisd unor persoane care se pretind jurnaliqti, cei doi fiind obligali sd fie un exemplu
de exprimare corectd. acegtia au folosit exprimarea,,biroul de presd este a (!!) DNA" , neavAnd o
cunoagtere a acordului gramatical corect qi considerdnd cd presa, nu biroul este a DNA.

Pentru a-gi justifica denigrdrile, pArAlii au sugerat in mod grav gi periculos cd denigrdrile
ar fi permise intrucAt, au afirmat ace;tia cel pulin suspect ,.libertatea de exprimare permite o
dozd de exagerare". Aceastd frazd, este, de altfel. edificatoare in ceea ce privegte modul in care
aceqtia in{eleg sd facd iurnalism.
Dorind sd gdseascd explicaJie doar pentru una din calomniile acestora, respectiv faptul cd
au afirmat cd reclamanta a ,.mu$amalizat" un dosar, aceqtia au pretins cd ,,termenul" ,,este
inspirat chiar din ordonanJa de infirmare" (surprinzdtor fiind faptul cd pdrAlii au recunoscut cd se
inspird din actele altora gi cd. implicit. nu au frcut investigaJii, aga cum au afirmat repetat).
TrecAnd peste faptul cd in ordonan{d nu se fac afirma{ii calomnioase, reclamanta a adus la
cunogtinp paratilor Tolontan Cdtdlin qi Neag Mirela cd se puteau raporta la ordonan!6, folosind
cuvAntul ,.muqamahzare" doar dacd acea ordonanld ar fi apreciat in mod expres cd, a favorizat
unele persoane.
Incd o apreciere, cel puJin curioasd a pAr6lilor, a fost aceea conform cdreia articolele lor
ar fi fost .,mai pulin critice" decdt ordonanJa de infirmare. Ceea ce face obiectul cererii de
chemare in judecat6,a pdrAlilor nu este,,critica" acestora, ci calomnierea repetatd a reclamantei.
Reclamanta a men{ionat cd crede cd, a existat o competilie privitor la care document este mai
critic la adresa acesteia, a$a cum au dorit sd sugereze pdrAlii, ci cu privire la care dintre
documente este insultdtor gi denigrator (cu precizarea cd pdrAtul. nelecturdnd alte ordonanJe de
inflrmare, nu e in mdsurd sd facd aprecieri in acest sens qi cu precrzarea cd in ordonan{d nu se
indicd care ar fi probele care susJin afirmaliile din cuprinsul ei).
Este evidentd insistenla pdrdlilor de a se rapofta numai la ordonanJa de infirmare. ca qi
cum aceasta face obiectul cererii de chemare in judecatd sau cd le-ar putea justifica acJiunile
repetate de calomniere. Aceastd preocupare rezulta gi din faptul cd gi-au exprimat nemullumirea
cd, reclamanta nu a considerat cd ordonanla i-a adus atingere demnitdlii ..publicarea ordonan{ei
nu a fost consideratd de reclamantd drept atingere adusd demnitdlii".
TrecAnd peste modul bizar in care pArAlii au identificat o ordonan1d ca fiind similard
calomniilor publicate in mai multe rAnduri, punAnd astfel semnul egal intre un act procedural gi
mai multe articole conlinAnd injurii clare, reclamanta le-a reamintit acestora c5. in cuprinsul
ordonanfei, nu a fost calomniatd qi cd, deqi a trecut peste un an de la emiterea ordonan{ei. acegtia
continud sd o denigreze nu doar intr-un articol. ci intr-o serie coordonatd. Este lipsita de
fundament referirea repetatd a numililor Tolontan Cdtalin gi Neag Mirela la acea ordonanJd care.
in mod evident nu le-a dat dreptul acestora sd afirme cd reclamanta a intocmit rechizitoriul ..de

fricd". etc.
Reclamanta a comentat qi o altd afirmaJie, cel pulin stranie a p6r61ilor Tolontan Cdtdlin gi
in cuprinsul intAmpindrii cd ,.relatarea acestora rdmAne
echilibratd". Dacd aproape 10 articole mincinoase scrise pe parcursul a mai mult de un an poate
fi calificatd,ca echilibratd. atunci. aga cum a mai precizat anterior, logica acestoranu este inmod
evident cea comund tuturor.
Deqi pArdlii insistd sd considere ordonan{a de infirmare o aga zisd, ,,bazd, factuald" care lear permite calomnierea reclamantei, nu ordonan[a le-a oferit insa baza pentru a afirma denigrator
cd ar fi ,,protejat6" gi cd, a intocmit rechizitoriul ,.de spaimd", pretinzdnd cd nu gi-a indeplinit

Neag Mirela, care precizeazi

atribuliile conform dispoziliilor legale. PAr6lii au pretenJia sd catalogheze afirma{iile

calomnioase gi injurioase ca fiind .,opinii" (potrivit exprimdrii acestora). Deqi potrivit celor doi.
CEDO ar aprecia (fdrd a indica care ar fi contextul in care s-a pronunlat CEDO) cd libertatea de
exprimare acoperd comunic area de fapte qi opinii, acegtia au omis sd preci zeze cd aceastd

comunicare nu trebuie sd prejudicieze, prin formuldri iniurioase gi denigratoare. Prin urmare,

incercarea p6rAlilor de a crea o identitate de in{eles intre formularea de opinii gi afirmaliile
calomnioase este exageratd gi periculoasd.
Tot pentru a-gi justifica exprimarea repetat injurioasd, pdrdlii Tolontan Catalin qi Neag
Mirela au invocat un articol din Codul Deontologic aI Ziaristilor in care se men{ioneazd, cd,
.,gtirea trebuie sd fie exactd gi sd nu con{ind pdreri personale". Suslinerea celor doi cd nu au
prezentat pdreri personale nu are nici o legdturd cu situalia de fa{d, in condiJiile in care aceqtia nu
s-au limitat la a prezenta conlinutul unei ordonanle de infirmare (pe care o folosesc pentru a
justifica toate incdlcdrile dispoziliilor legale, dar gi ale moralei), ci au fbcut comentarii personale
intr-o exprimare violentd, nepotrivitd, conform cdrora reclamanta a intocmit un rechizitoriu ,,de
spaimS" (nu se precizeaz\, de cine s-ar fi temut) qi ca i s-a oferit ,,protec!ie". in mod evident.
aceste afirmaJii sunt doar pdreri personale injurioase, ceea ce Codul Deontologic le interzice
ziariqtilor sd exprime.
Tot mincinos, pAr6lii au afirmat cd toate articolele acestora s-au referit ,,doar incidental la
conduita" reclamantei gi ca.,nu se poate reJine intenJia de a desfEgura o campanie denigratoare".
Cum au explicat insd pdrdlii cd, cel pu{in unul din titlurile articolele se referd direct la
reclamantd gi nicidecum incidental, a$a cum au minlit acegtia. Astfel, articolul din 1 1 decembrie
2013 are ca titlu ,', Procuroarea care a pierdut suspecJii pe drum pleacd din DNA".
Din nou. in mod mincinos, referindu-se la arlicolul din 11 decembrie 2013, acegtia ar-r
afirmat cd ar fi relatat doar un fapt real ,,cd reclamata a solicitat sd plece din DNA", dar acegtia
au omis gi nu au comentat faptul cd au afirmat in mod denigrator, printre altele, cd ,,ar fi albit"'
unele persoane.
In lunga ingiruire a afirma{iilor mincinoase poate fi inclusd gi cea potrivit cdreia
.,reclamata qi-a incheiat activitatea la DNA printr-un act al gefilor". Ceea ce pdralii gtiu, pentru
cd intr-o frazd, anterioard au consemnat acest lucru, este cd plecarea reclamantei din cadrul
acestei institulii a fost un act individual de voin{d, dar prin inducerea in eroare a instanJei, aceqtia
au dorit sd o prezinte incd o datb intr-o pozilie profesionalS care i-ar putea prejudicia imaginea
profesionald.
Reclamanta a constatat cd. qi in cuprinsul intdmpindrii, ca gi in articolele calomnioase,
pentru a-gi justifica minciunile gi calomniile, cei doi pdrAlii au incercat sd acopere opiniile
personale, invocAnd aqa zise ,,surse", ca qi cum invocarea unor anonimi ar da credibilitate gi
legitimitate afirmaliilor injr-rrioase qi depreciative. Singurele a$a zis."surse" nominahzate au fost
doud din persoanele pe care reclamanta le-a cercetat gi cdrora pdrdlii nu le-au refuzat exprimarea
unui punct de vedere calomnios.. Astfel, pArdlii Tolontan Catdlin gi Neag Mirela nu numai cd au
consemnat punctul de vedere al persoanelor cercetate, intr-un drept la replicd, dar au fEcut gi
eforturi de a le permite prezentarea opiniilor pe larg in cadrul unor interviuri, cu scopul evident
de a le oferi gi celor anchetaJi de reclamantd .,oportunitatea" de a o denigra.
Reclamanta a sesizat, de asemenea, ca p6rAlii au pretenlia, incd o dat6, cd pot sa iqi
exprime pdrerea in ceea ce privegte modul in care reclamanta ar putea sd se apere impotriva
presiunilor la care a fost supusd pentru a dispune o solufie pe care acegtia o doreau emisd in
dosarul de care sunt interesa{i, indicAnd institulii la care reclamanta sd se adreseze.
Preocuparea acestora ar trebui sd se limiteze la situa{ia in care se afld raportul la acliunile
judiciare in care sunt subiecli, la modalitatea in care se exprima in spaJiul public gi amenin{drile
pe care le transmit intr-o manierd pe care aceqtia o cred isteaJ6, dar care poate intruni elementele
constitutive ale unor infractiuni.

Cu privire la pdrerea acestora cd. articolele repetat denigratoare (care continud qi in

prezent) nu i-ar fi creat un prejudiciu, reclamanta a ardtat cd, aga cum a precizat qi in cererea de
chemare in judecatd, buna credintA li profesionalismul acesteia in solulionarea cauzelor cu care
a fost investitd, au fost puse la indoiald de persoane care au invocat in sprliinul suslinerilor lor,
conJinutul denigrator al articolelor pdrdlilor qi flu, a$a cum au pretins acegtia, conlinutul
ordonanlei de infirmare.
Deqi pdrAlii vor sd transfere crearea imaginii reclamantei publice exclusiv pe ordonan{a
de infirmarea, aceasta a ardtat cd nu conlinutul acelei ordonan{e prezentat o singurf, datd in
spa{iul public creeazd, o imagine public6. ci repetabilitatea agresivd a pAr6lilor in exprimarea in
aproape 10 articole a unor denigrdri, minciuni qi aprecieri depreciative referitoare la reclamantd.
A mai ardtat reclamanta cd ordonanla de infirmare mult invocatd de pArAli este un act care nu
este singular in activitatea unui procuror gi reprezintd o cale de exercitare a controlului ierarhic.
act pe care p6rAlii insistd sd il prezinte ca fiind de necontestat, fard, ca p6rdlii sd expun6, spre
compara{ie, qi rechizitoriul reclamantei pentru a se putea aprecia care act aduce argumente
legale qi probate in suslinerea solu{iilor. Cei care s-au strdduit gi se strdduiesc qi la acest moment
sd ii creeze o imagine depreciativd (ultimul arlicol calomnios fiind redactat in urmd cu mai pu{in
de doud saptdmAni. in data de 07.01.2015), sunt doar pdrAlii (care, intre altele. au afirmat cd
reclamantei i s-ar fi ofbrit protecJie pentru a intocmi rechizitoriul), nu actele procedural
?ntocmite de ter'fi.
Ceea ce nu au putut explica p6rdlii a fost de ce o infirmare, care nu va fi singulard ?n
cariera unui procuror la fel ca gi achitdrile gi restituirile, au generat o reacJie atdt de violentd din
partea celor doi.
Mincinos. pdrAlii au suslinut cd nu au afirmat nimic legat de capacitatea reclamantei de a
efectua cercetdri qi cd nu s-au substituit organelor de cercetare intervenind in desfrgurarea
anchetei insd, chiar acegtia au spus cd reclamantei i-a fost spaimd, deci capacitatea acesteia a fost
afectatd, ba mai mult au cerut sd fie audiate unele persoane pe care le vroiau inculpate. solicitAnd
sd fie efectuate cercetdrile intr-un anume fel gi ldcAnd presiuni asupra anchetatorului. a$a cum
rezultd, chiar din titlurile articolelor publicate de aceqtia ,,Cititorii au ajuns in fald la DNA",
.,DNA. unde este milionul de euro?".
in final, reclamanta a ardtat cd imaginea sa publica (in absenja unei preocupdrt a acesteia
de a-$i populariza rezultatele profesionale) este prezentatd., la acest moment, exclusiv gi
nemeritat numai prin articolele denigratoare ale pdrAJilor care, de altfel, nici nu s-au strdduit sd
facd minime eforluri pentru a se ldmuri cu privire la rezultatele reclamantei profesionale care au
fost validate definitiv de cdtre instanle qi nu doar vremelnic intr-o singurd cauzd in care
cercetdrile nici nu au fost finalizate.
Instanla va avea in vedere faptul cd perso ana Iezatd de pdrdlii Tolontan Cdtdlin gi Neag
Mirela este magistrat. calitate in care are datoria de discrelie qi. astfel, este impiedicatd sd
rdspundd ca orice altd persoand calomniilor exprimate in spa{iul public. A mai precrzat
reclamanta cd denigrarea acesteia s-a reahzat in mod repetat pe parcursul mai multor zile gi
continud gi dupa ce a formulat cererea de chemare in judecatd de cdtre ziariqti. care au acces
facil gi neingrddit la mijloacele de comunicare prin presa scrisd sau electronicd. mijloace care nu
sunt la indemdna unui magistrat sau a oricdrei alte persoane.
Aldturat rdspunsului la intdmpinare, reclamanta a anexat. in copie, cererea de chemare in
judecatd inregistratd pe rolul .Tudecdtoriei Sectarului 5 Bucureqti gi articolele publicate in
14.11 .2014 ei 07.0 1.201 5.

La termenul de judecatd din data de 25.03,2015, pArAtrii au depus la dosar un set de

inscrisuri,, in copie, filele 351-358.
Prin cererea conexi formulatd in dosarul nr.675130212015 inregistrat la rolul
Judecdtoriei sectorului 5 la data de 14.01.2075, reclamanta Stoica Alina Florentina, in
contradictoriu cu pdrdlii Tolontan Cdtdlin gi Neag Mirela, a solicitat ca prin hotdrdrea ce se va
pronunla sd se constate incdlcarea dreptului la imagine,, reputalie gi demnitate ca urmare a
publicarii mai multor comentarii denigratoare ale pdrdJilor Tolontan Cdtalin gi Neag Mirela la
adresa reclamantei pe site-ul www,to-lo,ro (aparJindnd pdrdtului Tolontan Catalin), s[ se dispund
obligarea p6rdtului Tolontan Cdtdlin la plata sumei de 100.000 lei gi a pdrAtei Neag Mirela la
plata sumei de 100.000 lei, reprezentdnd daune morale pentru prejudiciul de imagine produs de
pArAli prin afirmaliile defbimdtoare privind reputalia profesionald qi probitatea reclamantei gi
atingerea adusd imaginii sale, sd se dispund inldturarea pasajelor din articolele din datele de
14.11.2014 si 7.01.2015 de pe site-ul wwwJ_a_l*o-Ig, precum gi a comentariilor la aceste articole
care aduc atingere reputaJiei profesionale qi imaginii reclamantei, sd se dispund obligarea
pArAlilor sd inldture pe cheltuiala lor din cadrul tuturor site-urilor a articolelor publicate de
aceqtia care au fost preluate de pe site-ul w-ww,to,lo,ro, sd se dispund obligarea pdralilor la
publicarea pe cheltuiala lor, in ziarele Gazeta Sporturilor, Jurnalul Na{ional gi Prosport (atAt in
formatul print, c6t gi in cel electronic), precum qi pe site-urile y4g1ry.1-oja,rc $i wtuw..gsp.1q- a
hotdrarii pronunJate de instanjd, in cazul admiterii acliunii, sd se dispund incet area incdlcdrii
dreptului la imagine qi interzicerea pentru viitor a denigrdrilor realizate de pardli Ia adresa
reclamantei, precum qi obligarea pdrdlilor Tolontan Catalin gi Neag Mirela la plata cheltuielilcir
de judec atd ocazionate de prezenta cauzd,.
In motivarea cererii, reclamanta a ardtat c6, dupd ce in luna octombrre 2014 a formulat
o cerere de chemare in judecatd a pAr6lilor Tolontan CAtAlin gi Neag Mirela pentru incdlcarea
dreptului la imagine, reputajie gi demnitate ca urmare a publicarii de cdtre susnumilii a mai
multor articole denigratoare la adresa sa in perioada decembrie 2013 - august 2014, pifi4ii au
continuat afirmaliile calomnioase in ceea ce o priveqte intr-un articol din data de 14.11.20f4
gi, ulterior, in data de 07.01.2015, publicate pe site-ul ww.w1.olo'{o (apar{inand pArAtului
Tolontan Catalin).
P6r61ii au optat pentru continuarea ac{iunilor de calomniere a reclamantei,
producAndu-i in mod voluntar noi mijloace de probd in sus{inerea cererii de chemare in
judecatd din data de 17.10.2014, depusd la Judecdtoria Sectorului 6. Aceqtia au fbcut, de
asemenea, o dovadd in plus a faptului cd reclamanta a fost subiectul unei campanii de
denigrare din partea acestora reahzatd, prin afirma{ii mincinoase gi denigratoare, depagind
limitele reacliei de nemullumire pentru cd nu a dat curs presiunilor parAlilor de a conduce o
anchetd penald dupa cum doreau acegtia gi pentru cd i-a chemat in judecat6.
Mai grav este cd, pretinzdnd cd citeazd conlinutul ac{iunii in instan!6, pdrAlii au
eliminat in mod voit doar cuvintele (nu pasajele, ci doar cuvinteie) care le permiteau acestora
sd dea un alt in{eles cererii de chemare in judecatd,, pentru a-gi susline minciunile repetate
(aspecte pe care le va detalia ulterior). Este relevant in sus{inerea prezentei cereri de chemare
in judecatd cd aceste practici din parlea unor persoane care pretind neincetat gi agresiv cd ar
fi profesioniqti gi ca ar fi condugi de bund credinld in redactarea articolelor gi nu de dorinla de
a o calomnia.
A mai ardrat reclamanta cd, p6rdlii s-au implicat in prelungirea campaniei de
denigrare a acesteia, degi in cererea de chemare in judecatd din data de 17.10.2014, una din

solicitArile acesteia era aceea de a inceta incdlcarea dreptului la imagine gi interzicerea pentru
a denigrdrilor reahzate de pdr61i.
Cuprinsul afiicolului din data de 14.11.2014, dar qi cel din 07.01.2015. sunt incd o
dovadd a faptului ca pArdlii fac afirmalii despre reclamantd ftrd sus{inere faptic6, exprimdnd
doar speculalii/presupuneri, intenlia acestora fiind in mod evident de a o denigra.
Astfel, dupd ce la inceputul articolului. pdrAlii Tolontan Cdtdlin gi Neag Mirela au
frcut mai multe afirmaJii mincinoase legate de conlinutul cererii de chemare in judecatd din
data de 17.10.2014. afirmajii pe care le va detalia ulterior. cei doi au continuat seria de
denigrdri referitoare la cariera sa profesionald, denigrdri declangate in luna decembrie 2013 gi
prelungite pdnd in prezent.
Pretinzdnd cd relateazd, cu privire la traseul reclamantei profesional, cei doi pArA{i au
spus cd ,,a fost angaiatd" in cadrul DIICOT, completAnd afirma{ia cu suslinerea cd unitatea
de parchet este condusd de procurorul gef Alina Bica. De la acest moment, debuteazd
afirmaliile calomnioase care se bazeazd doar pe speculaJii denigratoare ale pArdjilor" fdrd
legdturd cu fapte reale, gi care vin in completarea suslinerilor mincinoase anterioare ale
numililor Tolontan Cdtalin gi Neag Mirela.
Astfel, dupa ce au afirmat ca DIICOT este condusd de procurorul qef Alina Bica qi
fbrd a avea legdtur[ cu subiectul articolului, respectiv persoana reclamantei. pardlii au
suslinut in fraza imediat urmdtoare, cd procurorul gef este ..prietend cu Elena Udrea". Intr-o
logicd a relatdrii unor imprejurdri care ar fi privit (respectiv parcursul sdu profesional),
referirea la reiaJia de prietenie a procurorului qef nu are nici o legdturd cu reclamanta. Dar nu
s-a vorbit aici despre logica care este comund oricdrei persoane, ci despre suslinerile
pArdlilor. care s-au strdduit doar sd facd speculaJii fdrd argumente probatorii, cu scopul
exclusiv de a o calomnia. Aldturarea celor doud afirma{ii privind, pe de o parte, numirea
reclamantei in cadrul DIICOT, iar, pe de altd parte. o rela{ie de prietenie dintre terfe persoane
care nu au legdturd cu reclamanta. este calomnioasd prin aceea cd lasd de inleles cd parcursul
sdu profesional nu are legdturd cu experien{a qi competenlele sale profesionale. ci cu o
invocatd relaJie de amicilie dintre doud persoane. Imprejurarea cd mesajul calomnios al
pArAlilor a fost preluat intocmai in spajiul public rezultd, qi din comentariile la articol, cititorii
receptAnd sus{inerile pdrAJilor in sensul cd numirea reclamantei in DIICOT nu se bazeaz6, pe
experienJd profesionald.
Aceastd denigrare se adaugd multor altora care au fost expuse opiniei publice prin
intermediul site-ului yylyj_o_l_g-ry1_ pe parcursul mai multor luni, din decembrie 2013 pAnd in
prezenl. qi care au indus la ideea cd nu a trimis in judecatd pe prietena procurorului qef qi alte
persoane pe care pArdlii le doreair inculpate. indiferent dacd mijloacele de probd gi situa{ia de
fapt suslineau sau nu vinovd{ia persoanelor pe care Tolontan Catdlin qi Mirela Neag le vor
trimise in judecatd. Legat de dorinlele faptului celor doi pe care nu s-au ascuns sd le exprime
in mod explicit in spa{iul public, reiau sugestia ca aceqtia sd lectureze rechizitoriul intocmit
de reclamantd in luna noiembrie 2013 gi care ii poate ajuta sa igi rezolve dilemele referitoare
la legalitatea solu{iei pe care a dispus-o.
Trec6nd peste specula{iile celor doi pdr6{ii. care cautd doar explicalii oculte in ceea ce
priveqte cariera reclamantei. o minimd verificare a parcursului sdu profesional i-ar fi ldmurit
de ce a optat qi a fost acceptatd sd lucreze in cadrul unei structuri specializate, respectiv
DIICOT.

viitor

Astfel, in perioada 2000-2002 (anterior numirii, in luna octombne 2002, in cadrul

Parchetului Nalional Anticorup{ie), reclamanta gi-a desfEgurat activitatea in cadrul PiCCJ SecJia de combatere a corup{iei qi criminalitAtii organrzate, structurd de parchet din care s-a
organrzat DIICOT.
Drept urmare, numirea reclamantei in cadrul DIICOT nu este rezultatul unei inlelegeri
oculte, a$a cum ar vrea sd creadd pdr61ii, ci reluarea activitalii in cadrul unei structuri
specializate, reorganizate la acest moment, gi in care qi-a mai desfdgurat activitatea timp de 2
ani. Mai mult, imprejurarea cd nu a beneficiat de un tratament diferit. rezulta qi din faptul cd,
tot in cursul lunii decembrie1}73, alli doi fogti colegi din cadrul DNA au ales sd ili
deslbgoare activitatea tot in cadrul DIICOT, fiind delegali in aceiagi perioadd cu reclamanta.
Cei doi colegi au fost numili in cadrul DIICOT la o lund de la delegare, respectiv in luna
ianuarie 2074, iar reclamanta dupa 6 luni de la delegare, respectiv in luna iunie 2014. De
altfel. gef al serviciului in care reclamanta igi desfrgoard activitatea este un fost coleg qi gef
care a lucrat in cadrul DNA qi care a fost delegat in cadrul DIICOT, cu pulin inainte de
delegarea reclamantei in cadrul DIICOT.
Reclamanta a constatat ca pArdlii continud sd aibd o preocupare obsesivd in ceea ce o
priveqte, inventAnd situalii gi {bra a face verificdri minime referitoare la aceasta. Legat de
parcursul sdu profesional, despre care pdrdlii au lbcut afirmalii mincinoase sau incomplete,
reclamanta a ardtat c5. dupd incetarea activitdlii in cadrul DNA, reclamanta a revenit la
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casa{ie qi Justilie, unde a mai deslbqurat activitatea in
perioada 2000 - 2002, in luna decembrre 2013 a fost repartizald, in cadrul Biroului de relalii
cu presa, compartiment unde erau posturi disponibile. Intruc6t activitatea in cadrul Biroului
de presd nu avea in mod direct legdturd cu experienJa sa profesionald de peste 18 ani, tot in
luna decembrie 2013, reclamanta a fost delegatd in cadrul DIICOT, iar in luna iunie 2014 a
fost numita in cadrul aceleiagi structuri.

itt finalul articolului" pdrdlii Tolontan Catalin gi Neag Mirela au pretins cd -.,ou

dezlegat" un ..mic mister ". afirmalii pe care le-au fbcut in scopul de a o calomnia qi a induce
ideea, din nou mincinos. cd ar exista o legdturd intre afirmaliile unei persoane publice gi
demersul sdu de a-i acliona in judecatd pe cei doi pdr61i. Astfel. susnumi{ii preiau declaraJiile
unei persoane publice care a spus cd,,,decizii de procurori uu.fost controlate de un ziarisl".
Apoi, pardlii au afirmat cd reclamanta a men{ionat in cuprinsul cererii de chemare in judecatd
cd ,, nlt a dat curs pres'iunilor ziarislilor de a condttce o anchetci penald coffirm dctrin{ei
ctce)'tor0 ".

Urmare a unui minim exerciliu de logicd, se poate constata cd persoana publicd se

referd la decizii care au fost controlate de un ziarist, or in cazul reclamantei, deciziile nu au
putut fi controlate. intrucAt nu a dat curs presiunilor exercitate repetat de cdtre pdrdlii ziarigti,
motiv pentru care au;i calomniat-o. AvAnd in vedere cd pdrdlii Tolontan Cbtalin qi Neag
Mirela au pretins cd, referindu-se la un ziarist, persoana publica ii avea in vedere pe cei doi
p6rAli, acegtia trebuie sd verifice lista procurorilor la care s-au referit (sau nu) in articolele
scrise de-a lungul timpului, pefltru a stabili singuri care sunt cei pe care au reugit sd-i
controleze qi care au luat decizii conform dorin{elor pAr6lilor.
Reclamanta a constatat c6, prin prezentarea pe site-ul www,t_olqfo a cererii de
chemare in judecatd din data de 17.10.2014, numilii Tolontan Cdtalin gi Neag Mirela au
incercat sd se victimizeze gi sd atragd cadrul compasiunea opiniei publice in ceea ce privegte
ingrata situa{ie in care s-ar afla. respectiv cea de pAr61i cdrora li se solicitd daune morale.

Pentru a-$i susline victimizarea. in intregul articol, pdrAlii au lZcut afirma{ii

mincinoase aproape in fiecare paragraf, inclusiv c6nd au pretins cd citeazd, din cererea de
chemare in judecatd formulata de reclamantd (care presupunea doar preluarea cuvAnt cu
cuvAnt a afirmaliilor reclamantei. nu eliminarea voitd doar a unor cuvinte). In esen{d, in
articolul calomnios, p6rA{ii au minlit in mod repetat cd ar fi fost aclionali in judecatd pentru
cd ar fi desfbqurat o pretinsd .,investigalie" (a;a au afirmat chiar acegtia). cu citalii toate cd
sesizarea instanJei s-a realizat doar pentru modul calomnios gi denigrator in care pArAlii s-au
referit la reclamantd. ne{dcAnd nici o referire la aga zisa investigaJie.
Mai mult, pentru a se victimiza, pdrdlii Tolontan Cat[lin qi Neag Mirela au minlit cd
reclamanta ar fi cerut ,,slergerea invesliga(iei de pe nel". Nimic mai mincinos, avAnd in
vedere cd in cuprinsul cererii de chemare in judecatd, care a generat iritarea pArAlilor,
reclamanta nu a solicitat inldturarea articolelor in integralitatea acestora, ci doar a posa.jelor
calomnioase la adresa reclamantei (pasaje calomnioase care, de altfel, flu se justificau in
contextul unei a;a zise investigaJii qi care sunt ale unor persoane cu pretenlii de profesioniqti
in domeniul jurnalisticii). Spre exemplificare. in cererea de chemare in judecatd. reclamanta
a prectzat la punctul 3 cd a solicitat sd se dispund ..inldturarea pasajelor din articolele
pArdlilor din datele de 3, 5 qi 1l decembrie 2013. 30 ianuarie 2011, 21 aprilie 2011 Si l5
attgttst 2011 cle pe site-tu'ile y11lty,lgJ_o'r1-o*. Si U_yU,E1p,.Lo*, precltm Si cr comenlariilor lcr
ace,ste articole care aduc alingere reputa{iei profesionale Si imaginii reclamentei".
Deqi poate fi in{eleasd nevoia/sldbiciunea unor persoane de a atrage compasiunea
semenilor in cazul in care trec prin situalii nepldcute de viald (chiar nepldcerile sunt
rezultatul propriilor ac{iuni agresive), ceea ce nu poate fi in{eleasd este utilizarea minciunii
pentru a atrage mila.
Din conlinutul articolului rezultd nu numai ca p6rAlii Tolontan Cdtdlin gi Neag Mirela
au lbcut afirma{ii calomnioase in ceea ce o priveqte, dar gi cd intreg articolul este o
succesiune de minciuni. incepAnd cu titlul arlicolului. continuAnd cu chiar primul paragraf al
articolului qi pAna la final, pdrAlii Tolontan Cdtdlin qi Neag Mirela au minJit in mod repetat,
inclusiv cu privire la aspecte evidente gi uqor de verificat, respectiv atunci c6nd au pretins cd
au citat pasaje din cuprinsul cererii de chemare in judecatd. $i aceste minciuni reprezintd,
elemente ale campaniei de denigrare condusd de pArAli gi care este determinatd. in mod
evident. de faptul cd nu a dat curs solicitdrilor acestora.
Reclamanta a detaliat in continuare afirmaliile mincinoase ale pdrAlilor:
in titlul arlicolului din data de 14. 11.2014. p6.rdtii au afirmat mincinos cd ,s-a ldmurit
misterul lansal de trtreSedintele Bdsescu: prima procLr'oare a Galei Bute cere .judecdtorilor
sci ne pedepseascd pentru cd ,,a.fost presatd de articolele din ziet"". Referitor la,,misteru/"
pe care au pretins p6rdlii cd l-ar fi ldmurit (gi pe care il dezvoltd in cuprinsul arlicolului,
dAndu-i un caracter denigrator in cea ce o priveqte), va detalia ulterior.
Pentru a se victimiza gi a atrage compasiunea/mila opiniei publice. aceqtia au afirmat
cd reclamanta a cerut ,,pedepsiree" lor pentru cd au exercitat presiuni asupra reclamantei.
Nimic mai mincinos, intrucAt ,,pedepsirect", a$a cum o nurresc aceqtia (in fapt exercitarea
unui drept pentru apdrarea onoarei reputaJiei), s-a cerut pentru calomnierea qi denigrarea
reclamantei. a$a cum a consemnat in acfiune. Denigrarea reclamantei a venit dupd mai multe
arlicole ?n care. intr-adevar. pdrAlii au exercitat presiuni asupra sa, solicitAndu-i sd trimitd in
judecatd unele persoane pe care le vor inculpate.
,

In mod mincinos, pdrAlii au pretins cd exprimarea reclamantei ar fi fost ,, crm .fost

presatii de articolele din ziar " (in acest sens cei, doi folosind semnele citarii). Exigenla in
relatarea faptelor o obliga sd precizeze cd exprimarea ugor rudimentard nu ii aparfine. In
niciun pasaj al ac{iunii nu a folosit cuvAntul ,,presere", cuvdnt care este probabil familiar
p6rAlilor qi care, dintr-un automatism al exprimdrii, l-au prezentat ca fiind exprimarea
reclamantei.

Pdr6lii Tolontan Cdtdlin qi Neag Mirela au mai pretins, mincinos, folosind semnele
citdrii, cd reclamanta ar fi afirmat: ,, comenlariile denigratoere la adresa mee apdnfte in
Gazeta Sporturilor". Nimic mai mincinos intrucAt, in niciuna din suslinerile reclamantei
legate de afirmaliile calomnioase ale acestora nu s-a refertt Ia Gazeta Sporturilor, ci la site-ul
y--W-W.-1-el-9,-lq. apar{inAnd numitului Tolontan Cdtdlin $i yy-Wly_,.g5p-I9. al cdrui director este tot
pardtul Tolontan Catdlin. De altfel, minciuna privind referirea reclamantei la Gazeta
Sporturilor a fost repetatd pe parcursul articolului.
Pdrdlii au pretins mincinos cd: ,,dupd Il luni de la publicare, procLtro(trea,sus(ine cd
,,em fost presatd de articolele din zier" pi ne-a dat in judecatii". Aceasta este incd o
afirmaJie mincinoasd. Din nou, deloc surprinzdtor, pdrAlii nici nu vor sd preia corect pasaje
din cererea de chemare in judecatd formulatd de reclamantd qi sa o citeze corect, folosind o
exprimare rudimentard care nu ii aparfine.
Pe de altd parte, pdrAlii Tolontan Cdtdlin qi Neag Mirela, au pretins cd reclamanta i-a
chemat in judecatd pentru cd au exercitat presiuni asupra acesteia in urmd cu I I luni. Cererea
de chemare in judecatd a fost introdusd nu pentru cd au exercitat presiuni (pentru care are
opJiunea de a formula o plAngere penal6), ci pentru calomniile repetate ale parAlilor care au
debutat in urmd cu 11 luni qi care continud qi in prezent.
Pdrdlii au mai afirmat cd reclamanta a solicitat,,stergerea investiga{iei de pe net".
Susfinerea este tot o afirma{ie mincinoasd cu caracter calomnios gi incd o dovadd a relei
credin{e a pArdlilor gi a campaniei desfbqurate de cdtre acegtia prin mijloace de comunicare
publice in scopul de a o denigra. Aga cum rezultd din cererea de chemare in judecatS,
reclamanta a solicitat doar: ,,inliiturureo pusajelor din articolele parayilor din datele de 3, 5
S'i I I decembrie 2013, 30 iunuctrie 2011, 21 aprilie 2011 Si l5 uugttst 2011 de pe site-urile
\!:.\ll--!:-,lelQ.fg. Si tt,_tt,ttLg,yp,r,r2, pt'ecum Si u comentariilor la qceste articole care aduc atingere
reputct(iei pro/esionule Si imaginii reclctmantei " gi nu intregul conlinut al articolelor.
De asemenea, pArdlii au suslinut mincinos cd a afirmat: ,,mltnce la DIICOT pe
parcursul unului 2011 .\e clesfiS'ourci cu dificultate din calzct investigaliei din Gazeta
Sporturilor din decemhrie 20J3". Afirmalia este mincinoasd. iar buna credin!6 sau mdcar
profesionalismul care pretind cd i-ar caracteriza i-ar fi obligat pe numilii Tolontan Catdlin gi
Neag Mirela sd ctreze corect din cererea reclamantei. Astfel, in cererea de chemare in
judecatS, reclamanta s-a referit doar la conlinutul denigrator al articolelor pdr6tului qi nu la
aqa zisa investigalie a acestora, dupd cum urmeaz6: ,,in ultintele I0luni, in repetate randuri,
in calilcrte tJe procuror in cadrul DIICOT, s-a confruntat cu fmprejurciri care uu influen{at Si
pol influen{u in continltare in mod negativ rezuhatul anchelektr care le de,s/iiSor, intrucdt au
fosl situa(ii in care persoenele pe care le cerceteazd, dar Si martori i-au pus la indoialii,
clirect sau in mod voalat, buna credin{ii Si profesionalismul in solufionarea cauzelor cu care
u fost investitii, aceste pers'oone invociincl, in sprijinul sus(inerilor lctr, conlinutul denigrator
al articolelor trtdratttlui Tolontun C'c-rlirlin cle pe site-trl yyly,tqlqryl, Si care cru.fbst preluute Si
de olte sile-uri".

Cu privire Ia con{inutul pasajului anterior din cererea de chemare in judecatd

formulatd, reclamanta a ardtat ca pArdlii Tolontan Cdtdlin qi Neag Mirela au ales sd il publice,
Stergand in mod voil un singur cuvdnt, respectiv cuvAntul ,,denigrat{)l"", ldsAnd astfel de
inleles cd, ar fi invocate de cdtre terJe persoane conlinutul integral la articolelor nu. a$a cum a
precrzat, conJinutul denigrator al acestora.
Eliminarea voitd de cdtre cei doi pAr61i a unui singur cuvAnt din acliunea reclamantei,
in condiliile in care au pretins cd au citat un intreg paragraf, este mai mult decdt relevantd cu
privire la profilul uman al acestora, care folosesc minciuna gi inqeldciunea pentru a-qi susline
campania de denigrare.
Tot mincinos, parAlii au afirmat cd reclamanta a cerut sd fie ,,pedepsili" la plata sumei
de 40.000 euro pentru greutd{ile pe care ,,le intdmpin in rezolvarea cazlrilor".ln realitate,
suma reprezenta daune morale qi,,pedepsirea", cum numesc acegtia exercitarea unui drept,
sunt cerute pentru afirmaliile calomnioase repetate ale pdrAlilor, o$? cum in mod expres
reclamanta a precizat in cererea chemare in judecatd din data de \7.I0.2014: ,,ctbligarea
pdrdtului Tolontan Cdtdlin la plata sumei de I00.000 lei Si a pardtei IIeag Mirela la plcrta
sttntei de I00.000 lei, reprezentdnd daune morale penlrtt pre.fudiciul de imagine produs de
pdrdyi prin afirma(iile dffiimdloare privind reputa{ia profesionald Si probitatea reclamantei
Si alingerea adttsd imaginii mele".
Incercdnd sa justifice de ce nu gi-au exercitat profesia cu bund credin{d gi nu i-au
solicitd punctul de vedere inainte de a redacta articolele calomnioase, pArdlii au afirmat'. ,,ca
ziaristi, am contaclat imediat (n.m.dupd sau inainte de calomniere?) biroul de presd al DI,{A
.,si am rugat sd i se comunice procuroarei cd dorim un dialog pentru ca ee sd comenteze
infirmarea rechizitoriultti Si sit-Si explice plecarea". SusJinerea este cel pulin curioasd.
avAnd in vedere cd relalionarea cu o institulie publicd nu se poate rcalizacLr,,rLtgdmin{i ", ci
in mod oficial. inbaza unor cereri inregistrate la compartimentele competente. In acest sens,
pArAlii vor trebui sd prezinte numdrul de inregistrare al cererii pentru a-gi justifica afirma{ia,
in caz contrar aceasta este doar o altd sus{inere mincinoasd a acestora.
Pe de altd parte. dovada relei credin{e a acestora este gi faptul cd. degi o parte din
articolele denigratoare, inclusiv acestea, au fost redactate in timp ce reclamanta igi deslbqoard
activitatea la DIICOT. pArAlii nu i-au solicitat punctul de vedere inainte de publicarea
acestora.
in finalul articolului. pdrd{ii au afirmat, tot mincinos. cd reclamanta ar fr invocat in
fala instanJei ,,investiga(ia Gcrlei Bule".In realitate, in nicio fraz6. a cererii de chemare in
judecatd. reclamanta nu s-a referit la,,Gala Bute " qi, cu atAt mai pu{in la aga zisa investiga{ie
a acestora. singurele referiri fiind la afirma{iile calomnioase ale celor doi p6rdli.
Ca gi in cazul arlicolelor denigratoare anterioare, pAr6lii Tolontan Cbtdlin gi Neag
Mirela nu au respectat obligaliile minime inscrise in Codul Deontologic al Ziaristului,
adoptat de Clubul RomAn de Presd, referitoare la solicitarea punctului de vedere al celor care
urmeazd. sd facd subiectul articolelor de pres6. inainte de publicarea acestora. Astfel, art. 5
din Codul Deontologic al Ziaristului, adoptat de Clubul RomAn de Presd, prevede cd
,,Ziaristul va da publicitd(ii punclele de vedere ale tuturor pdrlilor implicate. l,{u va aduce
acttzalii fara sd ofere posibititatea celui fnvinuit de a-Si exprima punclul rJe verJere". itt
acelaqi sens, Codul Deontologic elaborat de organizaliile membre in Conven{ia
Organizaliilor Media stabilegte cd ,,ziaristul va ocliona cu bund credin{d" qi cd ,,Trebuie sd
.facd eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale ttrluror pdr{ilor implicate " (art. 2,2,3).

Reclamanta a ardtat cd,, dacd i-ar

profesional, ar

fi

fi solicitat un punct

fost scutili de efortul de a

de vedere cu privire la parcursul sdu

face doar speculalii nedocumentate despre

reclamant6.
Dupd ce pretind ca au prezentat ordonanla de infirmare a rechizitoriului intocmit de
reclamantd pentru a sus{ine cd ar fi avut dreptate referitor la vinovd{ia unor persoane (ca gi
cum ar fi fost un act de condamnare), folosind o exprimare bombasticd, pArAlii au pretins cd
au fdcut acest lucru ,, pentru cu oricine sii vadii cine ascunde adeviinrl in acest caz "
Fdrd a fi surprinzdtoare logica pArAlilor, care este diferita de cea comund tuturor, a$a
cum a demonstrat anterior, trebuie prectzat cd, pentru a se putea face o compara{ie Si ,, u se
veclea cine ascunde udeviirul", trebuia prezentat qi rechizitoriul reclamantei. Neexist6nd
subiectul compara{iei, respectiv rechizitoriul, fraza pdrdlilor este incd o afirmalie mincinoasd,
fard a constitui o argumentare probatd a sus{inerilor acestora.
Reclamanta a remarcat faptul cd, in finalul articolului calomnios, parAlii Tolontan
Catalin qi Neag Mirela au vrut sd consemneze cd nu au contactat-o direct, dorind probabil sd
se asigure cd acliunile lor nu vor fi interpretate ca elemente ale unor acliuni ce pot fi
apreciate ca fiind de qantajare, in inlelesul dispoziliilor penale. in acest sens (teoretic qi fbra a
face referiri la subiecli gi situalii concrete), est de precizat faptul cd nu ar a\/ea relevanla dacd
cei ce formuleazd solicitdri in mod agresiv, conlacteazl, sau nu subiectul asupra cdrora
exercitd presiuni, in condiliile in care solicitdrile de a face anumite lucruri (inclusiv tragerea
la rdspundere a unor persoane) se realizeazd, direct in cuprinsul mai multor arlicole, care
culmineazd, cu afirmalii calomnioase, determinate de faptul cd s-a dat curs cererilor acestora.
Superficial qi fdrd, a avea o minimd cunoagtere a aspectelor pe care le presupune o
anchetd penal6, pArdlii au pretins c6, reclamanta a suslinut in fa{a judecdtorilor cd, ,, avand in
.fala" traficanli interna{ionali de droguri (exprimarea le apar{ine pAr61ilor), acegtia ii ,,
ingreuneazci sarcina invocand articole din ziet"'
Ceea ce pArdlii nu pot inlelege este faptul cd, pAnd ca,,traJicctn{ii " sd ajung5.,,in.fu{a"
procurorului se desfdqoard o ancheta in care sunt implicate multe persoane, raportat la care
credibilitatea profesionald a procurorului este extrem de imporlantd, credibilitate care, de
altfel, este necesard in orice tip de relalie profesionald. Chiar gi in fa\a ,,traficanlilor
interna{ionali de droguri". credibilitatea este necesard pentru ca acegtia sd participe la
desfbgurarea procedurilor judiciare in mod eficient.
Prin urmare. degi p6ralii au pretenlia cd in urma articolelor calomnioase reclamanta nu
a fost prejudiciatd, aceastd prejudiciere s-a realizat tocmai prin indoiala care se ridicd cu
.

privire la credibilitatea aceste ia, bazatl, doar pe suslinerile denigratoare ale numililor
Tolontan Catalin gi Neag Mirela.
Mai mult, dovada campaniei de denigrare al cdrei subiect sunt este qi faptul cd seria
afirma{iilor denigratoare privind traseul reclamantei profesional a continuat gi in articolul din
data de 07.01.2015 al cdrui conJinut este similar celui din data de 14. 11 .2011.
Obsesiile prelungite ale pArAlilor referitoare la reclamantd, derulate pe parcursul a
aproximativ un an gi jumdtate (din octombrie 2013)" gi care s-au concretizat in seria
nejustificatd de articole denigratoare, constituie pentru reclamantd o certitudine a faptului cd
demersul acestora impotriva sa este justificat de interese care, cu siguranJd, nu au nici o
legdturd cu necesitatea informdrii publice (li care, probabil, vor fi devoalate chiar de cdtre
p6rdli, av6nd in vedere apetitul acestora de a comunica public senza{iile,, stdrile, trdirile,
dramele existenJiale qi alte aprecieri legate de persoana reclamantei).

Cu certitudine, interesele acestora nu o privesc. singurul aspect care a adus-o in

atenJia celor doi fiind doar faptul cd a fost investitd cu solulionarea unei cauze.
Reclamanta a ardtaL cd, denigrdrile agresive al cdror subiect a fost. constituie o
nedoritd dovadd a vulnerabilitAtrii poziliei magistratului care nu se supune presiunilor
exercitate de te(i pentru a-qi conduce ancheta intr-o anumit fel pi a dispune solu{ii dincolo de
limitele cadrului legal.
De asemenea. reclamanta a subliniat cd nimic nu justificd faptul ca, la mai mult de un
an de la data la care a dispus o soluJie intr-un dosar (gi care a rdmas" in continuare. in faza de
urmdrire penal6), cei doi p6rAli sd continue sd inventeze aspecte care ar fi legate de aceasta,
exceptAnd doar, a$a cum a precrzat anterior. un interes al celor doi pArdJi.Aqa zisa calitate de
investigatori pe care gi-o arogd cei doi ar fi trebuit sd ii oblige sd aducd minime dovezi ale
unor rela{iondri nedeontologice ale reclamantei gi sd verifice imprejurdrile in care a fost
delegatd sau numita in cadrul unor institulii.
Degi prima acliune a reclamantei a fost comunic atd, p6rit{ilor de cdtre Judecdtoria
Sectorului 6 Bucure;ti de aproximativ doud luni (dovadd frind chiar con{inutul articolului
denigrator al acestora 17.1I.20I4), p6nd in prezent nu i s-a comunicat intAmpinarea
formulatd de cei doi.
Reclamanta a ardtat c5, amAnarea introducerii acestei cereri de chemare in judecatd,
urmare a arlicolului calomnios din data de 17 .11.2014, a fost determinatd doar de
imprejurarea cd, a inten{ionat sd rdspundd acestor noi atacuri in cadrul primului dosar. dupd
comunicarea intdmpindrii formulate de cei doi pdr6Ji (dovada in acest sens este chiar plata
taxei de timbru. realizatd in luna noiembrie 2014). Or. in condiliile in care pdna la acest
moment nu i-a fbst comunicatd intdmpinarea pAr61ilor. reclamanta a ales sd formuleze o
acliune separatd. imediat dupd un alt articol calomnios din data de 07.01.2015. in care pArAlii
dezvoltd afirmaliile mincinoase din articolul din data de 17.11.2014.
Conlinutul articolelor din datele de 14.11.2014 qi 07.01.2015. redactate de pAr6lii
Tolontan Catalin. ziarist gi director al Gazetei Sporturilor. precum gi administrator al site-ului
www,tolo_,f,o-. qi Neag Mirela. ziarist in cadrul Gazetei Sporturilor, au un caracter denigrator
de naturd a prejudicia reputafia profesionald qi imaginea reclamantei, in calitate de procuror.
Reclamanta a avut in vedere faptul c6. in cuprinsul articolelor publicate pe site-ul
www_,tol,o,ro, pdrAlii Tolontani Catalin gi Neag Mirela au pus la indoiald probitatea
profesionald. afirmAnd cd traseul sdu profesional ar fi fost condilionat de te(e persoane. care
nu au legdturd cu sistemul judiciar.
InstanJa va avea in vedere faptul cd perso ana lezata de pdrdlii Tolontan Catalin qi
Neag Mirela este magistrat. calitate in care are datoria de discrelie gi, astfel, a fost
impiedicatd sd rdspundd ca orice altd persoand calomniilor exprimate in spaJiul public. A mai
precrzat reclamanta cd, denigrarea sa s-a realizat de cdtre ziansti care au acces facil qi
neingrddit la mijloacele de comunicare prin presa scrisd sau electronicd (unul dintre aceqtia,
respectiv, pdrAtul Tolontan Catalin fiind directorul unui ziar qi administratorului unui site),
mijloace care nu sunt la indemAna unui magistrat sau a oricdrei alte persoane.
De asemenea, instan{a trebuie sa aibd in vedere maniera in care este afectatd imaginea
reclamantei ca magistrat, precum $i cine receplioneazd, mesajul denigrator al pArAtului. In
acest sens, reclamanta a ardlat cd ac{iunile pdrdlilor Tolontan Cdtdlin gi Neag Mirela au
caracterul unei campanii de calomniere ce ar debutat in luna decembrie2013, a continuat pe
parcursul anului 2074, pAnd in luna noiembrie, dar qi in luna ianuarie 2015, induc in spaliul

public o imagine profesionald nereald a reclamantei, ii prejudiciazd" imaginea profesionala gi

reputa{ia gi se reflectd in mod direct gi nedorit asupra activitdlii sale profesionale.
Imprejurarea cd s-a realizal" prejudicierea reputa{iei qi imaginii profesionale a
reclamantei rezultd, nu numai din aspectele anterior menJionate, ci gi din conJinutul
comentariilor la articolele pArdlilor, afirmaliile calomnioase gi depreciative ale acestora fiind
propagate in public, dovadd fiind miile de vizualizdn ale conlinutului articolelor. Astfel, din
comentariile celor care au vizualizat articolele, rezultd, cd acegtia au receptat calomniile
pAr6lilor preluAnd gi dezvolt6nd denigrdrile pdrAlilor referitoare la reputalia sa profesionalS.
Raportarea la un a$a zis interes public nu ar putea fi invocat de cdtre pdrAli, intruc6t
speculaJiile acestora fbrd o minimd dovadd cu privire la parcursul profesional al reclamantei
nu constituie informaJii ce ar fi de interes public. Pentru a satisface nevoia informdrii publice,
pdrAlii trebuiau sd se limiteze la a relata deslEgurarea unor fapte adevdrate, nu mincinoase (nu
a$a cum au relatat articolelor
din 14.11.2014 qi 07.01.2015) qi fbra a face referiri
depreciative la persoana reclamantei.
In drept, au fost invocate dispoziliile art.72, art.252, art.253 qi art. 1349 Cod civil.
La data de 24.02.2015 paralii au depus la dosar intimpinare prin care au solicitat
admilerea excepliei conexitiilii gi conexarea prezentei cauze cu dosarul nr. 17471130312011
al Judecdtoriei Sectorului 6 Bucuregti iar, in subsidiar, admiterea exceplia nulitalii gi a
excep{iei lipsei de interes. a capetelor de cerere 3,4 $i 6, precum gi respingerea ac{iunii ca
neintemeiat6.
De asemenea, pArAlii au solicitat obligarea reclamantei la plata tuturor cheltuielilor de
judecat6.

Prin cererea de chemare in judecatd, reclamanta a solicitat instanlei sd constate

incdlcarea dreptului la imagine, reputa{ie qi demnitate ca urmare a publicarii mai multor
comentarii denigratoare a pArAlilor la adresa sa pe site-ul )y_Wya1glq,{'9 (aparfinAnd pArAtului
Cdtalin Tolontan), sd se dispund obligarea pArdlilor la plata sumei de 100.000 lei fiecare,
reprezentdnd daune morale pentru prejudiciul de imagine produs prin afirma{iile
de{bimatoare privind reputa{ia profesionald a reclamantei gi atingerea adusd imaginii sale, sd
dispund inldturarea articolelor din datele de 14 noiembrie 2014 gi 7 ianuarie2015 de pe siteul w\\'$'.tolo.ro. precum gi a comentariilor la aceste articole care aduc atingere reputa{iei
profesionale qi imaginii reclamantei, sd dispuna obligarea pdr61ilor sd inldture pe cheltuiala
lor din cadrul tuturor site-urilor a articolelor publicate de acegtia care au fost preluate de pe
site-ul w_yi1v,_,to_l-9_,lo, sd dispund obligarea pdrdlilor la publicarea pe cheltuiala lor,, in ziarele
GazeLa Sporlurilor, Jurnalul NaJional gi Prosport (atat in formatul prin!, cAt gi in cel
electronic), precum gi pe site-urile ww-w-,!ofo,ro_ gi www,gs-p,ro a hotdrdrii pronunlate de
instan!6, in cazul admiterii ac{iunii,, sd dispund incetarea incdlcdrii dreptului la imagine gi
interzicerea pe viitor a denigrdrilor realizate de p6rAli la adresa acesteia. precum $i obligarea
pArAlilor la plata cheltuielilor de judecatd ocazionate de prezenta cauzd,.
In motivarea acJiunii, reclamanta a suslinut cd cele doud articole men{ionate, publicate
de parali, au un caracter calomniator. in .on.tet, reclamanta s-a pl6ns de faptul cd, urmare a
ac{iunii promovate de aceasta impotriva pdrAlilor in luna octombrie 2011, la data de 14
noiembrie 2014, pdr14ii au pr,rblicat un articol in care au prezentat publicului aceastd acfiune,
din care ar fi prezentat trunchiat anumite pasaje, cd ar fi fEcut afirmalii despre reclamantd
lbrd susJinere faptica gi ca acestea ar fi mincinoase. Cu precddere, reclamanta a afrcmat cd se
simte lezatd, de legdtura pe au fbcut-o in cuprinsul articolului intre persoana sa qi a fostei sale

qefe de la DIICOT, doamna Alina Bica. in legdturd cu articolul din 7 ianuarie 2015,
reclamanta nu a dezvoltat pe larg motivele pentru care l-a apreciat drept calomniator, ci a
precrzat cd acesta dezvoltd afirma{iile mincinoase din arlicolul din 14 noiembrie 2014 (pe
care il dateazd greqit in 1l noiembrie 2014),
Fala de cele sus{inute de reclamantd, pdrAlii au dorit, in primul r6nd, sd ofere instan{ei
qi contextul articolelor incriminate. in luna noiembrie 2014, Judecdtoria Sectorului 6le-a
comunicat acliunea promovatd de reclamantd impotriva acestora, cu capete de cerere aproape
identice cu cele din prezenta cauzd., in legdturd cu $ase articole publicate de pAr6tri pe
www,-tglo-,r-o- gi .w_w_w:gsp,Lo (dosar fit. 17477130312014). Cele $ase articole invocate de
reclamantd (qi anexate gi acliunii de fatA) se inscriu in campania jurnalistic6 pe care au
iniliat-o cu privire la finanlarea evenimentului sportiv ,.Gala Bute", derulat in iulie 20Il gi
finan{at din bani publici cu suma de 2,5 milioane de euro. Campania jurnalisticd pe care au
iniliat-o cu privire la finan{area din bani publici ai acestui eveniment, iar nu cu privire la o
persoand anume, a inceput printr-un articol datat 12 aprilie 20ll (chiar inainte ca
evenimentul sd aibd loc. cdnd incepuse pregdtirea achiziliilor publice ;i cu un an inainte de
formarea unui dosar cu acest obiect la DNA) li u cuprins, in perioada 12 aprlhe 2011 - 1
decembrie 2074, o serie de 49 de arlicole. Pdrdlii au continuat sd scrie despre subiect gi dupa
aceastd datd. avAnd in vedere evenimentele ce s-au derulat, respectiv inceperea urmdririi
penale qi luarea unor mdsuri preventive cu privire la o serie intreagd de persoane. printre care
qi inalli demnitari, ,,Dosarul Gala Bute" fiind un subiect .,fierbinte" pentru intreaga presd
chiar qi la data redactdrii prezentei.
Faptul cd au existat nereguli cu privire la organizarea evenimentului in chestiune, care
antrenau un numdr de funclionari gi oficiali publici de faptul cd existd un dosar in cercetare la
DNA. ceea ce aratd cd interesul public qi jurnalistic cu privire la cercetdrile din aceastd cauzd
este justificat. in acest context, faptul cd cercetarile penale au trenat timp de doi ani gi
jumdtate este. de asemenea. un interes public.
Reclamanta a dispus. printr-un rechizitoriu datat 6 noiembrie 2013. trimiterea in
judecatd a unei singure persoane, respectiv a lui Rudei Obreja. in data de2 decembrie2013,
rechizitoriul nr.3201P12013 din 6 noiembrie 2013, emis de cdtre reclamantd,, a fost infirmat
prin ordonanJa de cdtre procurorul gef adjunct al Secjiei de combatere a infrac{iunilor conexe
infracliunilor de corup{ie din cadrul DNA. Prin ordonanfa de infirmare se constatd cd in mod
gregit s-a dispus trimiterea in judecatd numai a lui Rudei Obreja qi s-a dispus scoaterea de
sub urmdrire penalS sau neinceperea urmdririi penale, dupd caz, fa\d de reprezentanJii
Ministerului Dezvoltdrii Regionale gi Turismului, Ministerului Economiei. companiilor
nalionale gi ai Federaliei RorirAne de Box implicaJi in sdvArgirea faptelor care formeazd.
obiectul cauzei penale. in ordonan{d se const atd, cd, rechizitoriul este nelegal sub aspectul
soluJiilor de neurmdrire dispuse cu privire la funclionarii implica{i in sdvdrqirea faptelor gi al
calificdrii faptelor relinute in sarcina inculpatului Obreja Rudei.
Trebuie subliniat cd articolele pe care le-a invocat reclamanta in prima acliune au fost
toate redactate qi publicate dupd 2 decembrie 2013. data ordonanlei de infirmare, qi au
exprimat fapte qi opinii care au la bazd aceastd ordonan{d.
Dupd infirmarea soluliei sale din dosarul ,,Gala Bute", reclamanta a pardsit DNA-u1"
fiind incadrata la DIICOT, structurd condusd la acea data de doamna Alina Bica. care avea o
rela{ie de prietenie cu doamna Elena Udrea. una dintre persoanele impotriva cdrora s-a dispus

inceperea urmdririi penale in dosarul DNA menJionat, dupd ce solujia reclamantei a fost
infirmatd.
Au mai precizaL pdrdlii c[, in cursul anului 2014, pAr6tul Cdtalin Tolontan a fost linta
mai multor atacuri din partea domnul Traian Bdsescu, fostul Pregedinte al Romdniei. Mai
mult, informalii care fac obiectul secretului fiscal gi care il privesc pe pdrdtul Catalin
Tolontan, respectiv veniturile sale, au fost frcute publice, iar la cAteva zile distan\d,, intr-o
emisiune de televiziune, fostul Pregedinte s-a referit la ,,un ziarist important", ,,bine pldtit"
care ar,,controla" ,,decizii de procurori".
ln acest context, pdrAlii au publicat cele doud articole considerate de cdtre reclamantd
delbimdtoare, in primul inform6nd publicul despre faptul cd au fost daJi in judecatd de cdtre
reclamantd qi prezentdnd opinia acestora cu privire la aceastd situalie,, respectiv cd reprezintd
o noud piesd in no{iunile care s-au desfbqurat impotriva p6rdJilor pentru a nu mai scrie despre
dosarul ,,Gala Bute". PArAlii au subliniat cd articolul a fost publicat impreund cu acliunea
reclamantei, in integralitatea ei. Cel de-al doilea articol gi-au exprimat despre presiunile de
tot felul care se fac asupra presei gi libertalii acesteia, intre care au inclus qi ac{iunea
reclamantei.
Pe exceplii, pArdlii au invocat:
Excep(ia cJe conexitule, apreciind ca obiectul qi cauza acestei acliuni se afld in strdnsd
legdturb cu obiectul qi cauza acliunii formulate impotriva acestora gi inregistrate de
reclamantd pe rolul Judecdtoriei Sectorului 6 Bucuregti (dosar ff.17477130312014), avAnd
primul termen de judecatd stabilit la data de 25 marlie 2015, astfel incAt, pentrr-r
asigurarea unei bune judecaJi. in temeiul aft.139 Cod procedurd civild. se impune conexarea
cauzelor la instanla mai intai sesizatd. De altfel, chiar reclamanta, in cuprinsul cererii de
chemare in judecatd. a afirmat cd a dorit sd rdspundd ,,noilor atacuri" in cadrul primului dosar
gi ca a formulat o acliune separatd doar pentru cd nu i se comunicase intAmpinarea pana la
momentul depunerii acliunii.
Excep{ia nulitiilii cctpetelor de cerere nr.3 (par(ial), I Si nr.6.
Capatul de cerere nr.3 privind inldturarea articolelor invocate de pe site-ul
qww,J-o-l-o,fo, precum gi a comentariilor la aceste articole care aduc atingere reputaliei
profesionale gi imaginii reclamantei nu precizeazd, care sunt comentariile cu pricina, cererea
de chemare in judecatd necon{inAnd niciun fel de referiri precise cu privire la acestea, astfel
inc6t apreciem cd nu respectd cerinlele art. 194 lit. c Cod procedurd civild, care impun
indicarea obiectului cererii.
Capatul de cerere nr.4 privind inlSturarea, pe cheltuiala pArdlilor, din cadrul tuturor
site-urilor a articolelor publicate de acegtia care au fost preluate de pe site-ul w-ww-,Jolo,fo
este vag formulat, fbrd a se indica site-urile pentru care se solicitd inldturarea astfel incdt
pdrAlii au apreciat cd nici acesta nu respectd cerinlele ar1. 1 94 lit. c Cod procedura civila, care
impun indicarea obiectului cererii.
Capatul de cerere nr.6 privind incetarea incdlcdrii dreptului la imagine gi interzicerea
pentru viitor a denigrdrilor reahzate de pdrdli la adresa reclamantei este, de asemenea, v?g,
nerespectdnd cerinlele art. 194 lit. c Cod procedurd civild. Reclamanta nu a precizat in niciun
fel care este comportamentul pe care ar trebui sd il impund instanla in cazul admiterii acestui
capdt de cerere. Ar trebui sa nu mai scrie nimic niciodatd despre reclamantd, in niciun
context gi indiferent de interesul public. O astfel de obligalie ar echivala cu un act de
cenzurd,, interzis de art.3 0 alin.2 din Constitutia Rom6niei.

in consecinfd. cu privire la aceste trei capete de cerere, pdrAlii au invocat excep{ia

nulitdlii, avAnd in vedere cd art. 196 alin. 1 Cod procedurd civild prevede cd cererea de
chemare in judecatd care nu cuprinde, printre altele, obiectul cererii. este nu1d.
Exceplia lipsei de interes capetelor de cerere nr.3, nr.1 Si nr.6.
In subsidiar. in mdsura in care instan{a va aprecia capetele de cerere nr.3.4 qi nr.6
drept conform cu cerinlele art. f94 fit. c Cod procedurd, pdrA{ii au in{eles sd ridice cu privire
la acestea exceplia lipsei de interes, avdnd in vedere cd interesul este nelegitim. Articolele
incriminate conlin informaJii de interes public, iar inldturarea in integralitatea lor reprezintd
un act de cenzurd. care contravine dispoziliilor constitulionale ;i ne ingradegte nejustificat
exerciliul dreptului la liberd exprimare, cu alte cuvinte reprezintd, un abuz de drept. Trebuie
remarcat in special faptul cd articolul din 7 ianuarie 2015 nu o menJioneazd, pe reclamantd
decdt pasager, subiectul principal fiind presiunile asupra presei gi ?ncercdrile de a reduce la
tdcere vocile din presd prin diferite mijloace.
De asemenea. interzicerea pe viitor. pe o perioadd nedeterminatd, avdnd un obiect
nedeterminat a oricdror exprimdri critice la adresa reclamantei pe care aceasta le-ar putea
interpreta drept denigratoare (capdtul de cerere nr.6) reprezintd tot un act de cenzurd, care
contravine dispoziliilor constituJionale, la fel cum ar fi qi inldturarea de pe orice site (adicA
aparJinAnd unor ter-fi asupra cdrora nu avem niciun control) a arlicolelor preluate de pe
Wlyw-J_o*1.9*,fq.. in integralitatea lor (capdtul de cerere ff.4).
Pe.foncl, pdrAlii au subliniat, in primul rAnd, cd prezenta acJiune se referd strict la cele
doud arlicole din 14 noiembrie 2014. respectiv 7 ianuarie 2015. in consecinld au apreciat cd
toate referirile gi criticile inserate in acliune cu privire la articolele anteriore. care fac obiectul
altei cauze. nu pot constitui temei pentru obligarea pdrAlilor la plata vreunei despdgubiri in
cadrul acestei ac{iuni.
Articolele invocate de reclamantd reprezintd exercitarea dreptului pArA{ilor la liberd
exprimare" in limitele prevdzute de art. 10 din Convenlia europeand a drepturilor omului. de
art. 30 din Constitujia RomAniei qi de afi.70 din Codul civil.
Potrivit CurJii Europene a Drepturilor Omului, presa joacd un rol vital de .,cAine de
pazd" intr-o societate democraticd. Deqi nu trebuie sd depdgeascd anumite limite, in special
cu privire la respectarea reputaliei qi drepturilor altora, datoria sa este totuqi de a comunica intr-o manierd confbrmd cu obligafiile qi responsabilitalile sale - informajii gi idei despre
chestiuni politice gi alte chestiuni de interes general (hotdrdrea Marii Camere Cumpana pi

Mazdre contra RomAniei din \7 decembrie 2004, S93).Libertatea de exprimare este

aplicabild nu numai informaJiilor qi ideilor care sunt primite favorabil sau privite ca
inofensi\re sau cu indiferen{d. li gi acelora care ofenseazd, gocheazd sau deranjeazd. Aceste
principii sunt de o deosebitd imporlan\d in privinJa presei. in ceea ce priveqte limitele criticii
acceptabile, ele sunt mai largi cu privire la funclionari publici sau politicieni care acttoneazd
in calitatea lor publicd decdt in legdturd cu persoane private (hotdr6rea Oberschlick contra
Austriei din 1 iulie 1997 (nr.2). $29). Chiar dacd in privinJa magistrafilor, CEDO a exprimat
opinia cd ei trebuie proteja{i impotriva atacurilor ofensatoare. aceasta nu este o proteclie
generald. care sd ii excludd de la astfel de critici. dacd ele sunt fEcute cu bund credinJd,
furnizAnd informa{ii exacte qi demne de crezare gi cu respectarea deontologiei jurnalistice
(hotdrarea StAngu gi Scutelnicu contra RomAniei din 31 ianuarie 2006, S547-49). Mai mult,
CEDO a stabilit c6. degi dreptul la o bund reputalie este protejat de ar1.8 din Convenlie,
pentru ca acest arlicol sa igi gdseascd aplicarea. un atac la reputalia unei persoane trebuie sd

atingd un anumit nivel de gravitate gi sd cauzeze prejudiciu exercitdrii dreptului victimei la

respectarea vie{ii private (hotdrdrea A contra Norvegiei din 9 aprilie 2009, S 64).
Reclamanta a invocat in fapt incdlcarea dreptului la imagine, reputa{ie gi demnitate gi
in drept doar incdlcarea dreptului la demnitate (art.72 Cod civil). Cu privire la acesta (dar gi
cu privire la dreptul la imagine, care are cu totul alt conlinut decdt cel invocat de reclamantd,
in fupt, dreptul la repr-rtaJie nefiind reglementat distinct in Codul civil) arL.7 5 Cod civil
stabilegte niqte limite, respectiv cd nu constituie o incdlcare a sa atingerile care sunt permise
de lege sau de convenJiile gi pactele internaJionale privitoare la drepturile omului la care
RomAnia este parte. Mai mult, acelagi articol prevede cd exercitarea drepturilor gi libertalilor
constituJionale cu bund-credin!6 gi cu respectarea pactelor gi conven{iilor interna{ionale la
care RomAnia este parte nu constituie o incdlcare a drepturilor din secliunea privind respectul
vielii private qi al demnitalii persoanei umane, inclusiv a celui prevdzut de afi.72.
Pdrdlii au redactat gi publicat articolele in cauzd cu respectarea tuturor obligaJiilor ce
le revin, in lumina jurisprudenlei CEDO, ceea ce atrage aplicarea art.75 din Codul civil.
Astfel, articolul din data de 14 noiembrie 2014, prezintd fapte qi opiniile pdrAlilor
bazate pe fapte, confirmate chiar de cdtre reclamanta. Articolul con{ine un sumar al acliunii
reclamantei gi este insolit de intreaga acJiune a reclamantei, reprodusd in facsimil, fapt
ignorat cu buna gtiinla de reclamantd. Astfel, nu se pot re{ine acuza\iile reclamantei cd au
prezentat trunchiat gi mincinos acfiunea formulatd in instanJd, schimbAndu-i sensul, cAt timp
oricine avea posibilitatea de a citi intreaga acliune. Libertatea de exprimare nu acoperd numai
prezentarea seacd a unor informaJii, ci qi prezentarea contextului lor qi formularea unor opinii
pe baza acestora. Mai mult, nu se poate susJine, cum a fbcut-o reclamanta, cd pArAlii nu au
frcut eforturi pentru a prezenta qi punctul acesteia de vedere, de vreme ce punctul de vedere
al reclamantei a fost prezentat integral.
Reclamanta a susJinut cd articolul conjine mai multe afirmaJii mincinoare. in primul
rAnd, le-a fost reprogatd afirma{ia pretins mincinoasd din titlu, respectiv cd ,,S-o ldmurit
misterul lansat de pregedintele Bdsescu: prima procuroare a Galei Bute cere judecdtorilor sd
ne pedepseascd pentru cd ..am fost presatd de articolele din ziar". Deqi a menlionat cd va
reveni asupra ,,misterului" nu este clar care parte din acliune se referd la acest ,,mister".
PdrAlii au precizat cd au folosit aceastd exprimare, in contextul atacului fostului Pregedinte
Traian Bdsescu, la adresa acestora (referitoare la ,,ziatigti care comandd procurorilor") li pe
baza similitudinilor evidente intre acestea qi suslinerile reclamantei. Atat in acJiunea iniliald
c6t qi in prezenta acliune. aceasta a suslinut cd solulia dispusd in dosarul ,,Gala Bute" a fost
corectd, ceea ce ar implica printr-un ra{ionament logic, cd tot ceea ce au fbcut colegii
dumneaei de la DNA dupa ce soluJia a fost infirmatd, respectir'. pAnd in prezent, inceperea
urmdririi penale gi luarea unor mdsuri preventive fa\d de un numdr mult mai mare de
persoane, nu este temeinic gi legal, ci, eventual, rezultatul ,,comenzii" pArAlilor.
In continuare, reclamanta a afirmat ca pArdlii ar fi minlit cdnd au spus cd a cerut
,,pedepsirea" acestora pentru cd a fost presatd de articolele din zrar. Minciuna ar consta, pe de
o parte, in faptul cd ,,pedepsirea" nu s-ar fi cerut pentru cd, ar fi exercitat presiuni asupra sa, ci
pentru calomniere gi denigrare iar, pe de altd parte, pentru cd ar fi pretins cd ,.a fost presatd de
articolele din ziar;', folosind semnele citarii. In primul rAnd. pArdlii au dorit sd sublinieze cd,
,,,semnele citdrii" sau ,,ghilimelele" se folosesc in limba romAnd nu numai pentru a reda un
citat exact, ci qi pentru a reda in scris ironia sau pentru a ataga o importan{d deosebitd unor
cuvinte. in al doilea rdnd. a$a cum se poate vedea din explicitarea titlului, pdrAlii au precizat

foarte clar sus{inerile reclamantei, respectiv cd prejudiciul pentru care a solicitat obligarea
pArAlilor la plata de daune morale se referd la greutd{ile pe care le intdmpina profesional din
cauza ,.comentariilor denigratoare". Acestea. conform acjiunii iniliale, dar gi prezentei
acfiuni. ar fi fost determinate de faptul cd, nu a dat curs ..presiunilor pArAlilor". Deci,
inldnluirea evenimentelor este, in opinia reclamantei, urmdtoarea: pdrdlii ar fi exercitat
presiuni asupra dumneaei, prin intermediul articolelor din ziar, sd urmdreascd penal anumite
persoane in dosarul ..Gala Bute"; pentru cd nu a dat curs acestora. pdrAlii ar fi denigrat-o
(dupa infirmarea solujiei (!)); drept urmare i-a aclionat in judecat6. Exact acesta este gi sensul
titlului, explicitat in rdndurile imediat urmdtoare. sens de care gi-ar fi putut da seama. in plus.
oricine citind qi acliunea reclamantei, anexatd articolului.
Alta afirma{ie pretins mincinoasd este cea potrivit cdrora reclamanta s-ar fi adresat
instanlei datoritd comentariilor denigratoare din Gazeta Sporturilor, or aceasta s-ar fi pl6ns in
realitate cu privire la denigrdrile publicate pe wlyyy-.tg!g_{9 li ylW_yr._a$p_,f-q. Or, la o simpld
vizitd, pe site-ul ww--w-,gSgfo, pe care se presupune cd reclamanta a reahzat-o, de vreme ce s-a
referit la acest site in cererea de chemare in judecatd din anul 2014, relevd cd pe acesta scrie
Gazeta Sporturilor.
Reclamata a mai sus{inut ca pdrd{ii ar fi minlit cAnd au afirmat cd a cerut ,.gtergerea
investiga{iei de pe net", pentru cd aceasta nu a cerut decAt indepdrtarea unor pasaje din
articolele incriminate. La o simpld lecturd a ac{iunii iniliale. se poate vedea cd reclamanta a
solicitat. la capdtul 4 de cerere, .,indepdrtarea din cadrul tuturor site-urilor a articolelor
publicate [de cdtre pdrAli] care au fost preluate de pe site-urile www,to--lo,ro qi w.w'w,gsp,ro".
Mai departe, reclamanta a apreciat mincinoasd afirmalia potrivit cdreia munca
acesteia la DIICOT ar fi fost ingreunatd de investigaJia din Gazeta Sporturilor din decembrie
2013, pdrAlilor reprogAndu-li-se gi cd, au inldturat cuvAntul .,denigrator" din citatul din
acliunea iniliala. Or. ceea ce in opinia reclamantei reprezintl,,.denigrare" ;i ,,presiuni", in
opinia pArAlilor reprezintd o investiga{ie iurnalisticd, recunoscutd ca atare de public ;i care a
contribuit la continuarea unei anchete penale deosebit de importante, care altfel s-ar fi soldat
cu trimiterea in judec atd a unei singure persoane. PArAlii au subliniat cd opiniile nu pot avea
valoare de adevdr, neputdnd fi adevdrate sau mincinoase. Mai mult. cu privire la caracterul
denigrator la adresa reclamantei al articolelor din decembrie2013 urmeazd,sd se pronunJe o
instanld de judecatd. in plus, a$a cum au mai precrzat opinia pdr6lilor cu privire la aceste
articole a fost insolita de acliunea reclamantei, care este foarte clard in a cataloga aceste
articole drept denigratoare, astfel incAt publicul a putut sd-qi formeze propria opinie in
cunogtin{d de cauzd, avdnd in faJd opiniile gi argumentele ambelor parJi.
Reclamanta i-a mai acuzat pe pArAli cd au minlit cu privire la faptul cd. la momentul
infirmdrii rechizitorului reclamantei, din dosarul ,,Gala Bute", ar fi luat legdtura cu biroul de
presd al DNA. Acest aspect, respectiv dacd au incercat sd oblind sau nu punctul sdu de vedere
atunci cAnd au scris, in decembrie 2013, despre infirmarea soluliei din dosarul ,,Gala Bute"
face obiectul dosarului nr. 17477130312014 al .Tudecdtoriei Sectorului 6 Bucuregti. Practic,
reclamanta, pe calea acestei acJiuni, a incercat sd infirme apdrarea p6r6lilor din celdlalt dosar,
apdrare ale cdrei linii generale le-a prezentat qi in articolul ce face obiectul acestei acliuni.
Or. calea procedurald prin care putea sd combatd apdrdrile cuprinse in intAmpinarea depusd in
dosarului nr.17477130312014 este cea a rdspunsului la intAmpinare, instanJa de judecatd
urmAnd a aprecia asupra juste{ii susJinerilor.

in final, o altd afirmaJie pretins mincinoasd ar fi cd reclamanta ar fi invocat in fa{a

instanJei ,,investigalia Gala Bute" cAnd aceasta ar fi invocat doar afirmaliile p6r6lilor
calomnioase. Or, la o simpld lecturd a celor $ase articole, care au fost anexate de reclamantd
qi prezentei acJiuni, reiese foarte clar cd articolele care conJin afirmaliile pretins calomnioase
se referd chiar la ,,Gala Bute" gi fac^ parte, a$a cum au ardtat, dintr-o lungd investigalie
jurnalisticd cu privire la acest subiect. In acest context cu greu pdrdlii pot inlelege cum pot fi
calificate drept mincinoase. E adevdrat cd reclamanta a evitat sd foloseascd cuvintele ,,Gala
Bute" in cuprinsul acliunii iniliale, referindu-se doar la ,,o anchetd penald", dar ignorarea
evidenlei nu ii transformd pe p6rdli in mincinoqi.
Un alt aspect considerat denigrator de cdtre reclamantd a fost cel privind menlion area
faptului cd aceasta, dupd plecarea de la DNA, qi-a continuat activitatea in cadrul DIICOT,
unde geld era Alina Bica care, la rdndul sdu, era prietend cu Elena Udrea, qi cd asta ar induce
ideea cd parcursul profesional al reclamantei ar putea avea legdturd cu terJe pe.roane. itt
primul r6nd, pdrAlii au subliniat cd toate faptele prezentate de acegtia au fost adevdrate qi nu
au fost contestate de reclamantd. In al doilea rdnd, in articolul incriminat pdrAlii s-au limitat
la a prezenta aceste fapte, ldrd niciun comentariu sau opinie cu privire la legdtura dintre
parcursul profesional al reclamantei gi prietenia recunoscutd dintre doamnele Alina Bica gi
Elena lJdrea. insd, atunci cAnd un procuror evitd sd cerceteze o persoand care, ulterior
dobdndegte calitatea de inculpat in aceeaSi cauzd, iar procurorul respectiv ajunge, imediat
dupa ce i-a fost infirmatd solulia, sd lucreze sub conducerea prietenei actualei inculpate, este
de datoria presei gi a pArdlilor ca iurnaligti, sd informeze publicul despre aceste fapte.
Cuprivire la articolul din 7 ianuarie 2015, reclamanta nu aprecrzeazd,exact care sunt
afirmaliile calomniatoare. PArAlii au precizat cd subiectul articolului este cu totul altul,
respectiv presiunile asupra presei gi ,,scurgerile din dosare", iar cazul Galei Bute este dat
drept exemplu, ca situaJie in care pdr61ii, ca jurnaliqti, au fost supuqi presiunilor din partea
fostului Pregedinte Traian Bdsescu. dar qi prin acliunea inregistratd de reclamantd pe rolul
Judecdtoriei Sectorului 6, Bucuregti.
Cu privire la presupusa campanie de denigrare impotriva reclamantei, pdrAlii au
subliniat cd articolul din 14 noiembrie 2014, precum $i menJiunea din articolul din 7 ianuarie
27015, au fost determinat de promovarea unei acliuni in justilie de cdtre reclamantd
impotriva pdrdlilor. Reclamanta s-a pldns in cadrul acestei acJiuni doar de aceste doud
articole, apdrute la aproximativ un an distanJa de celelalte gase care fac obiectul altei cauze,
aqa cd nu se poate vorbi de o ,.campanie". Nici motivaJia pAr6lilor privind aga zisa campanie
de denigrare a reclamantei nu poate fi re{inutd ca fiind nemullumirea pe care ar fi avut-o fald
de reclamantd, de vreme ce articolele invocate au fost publicate dupa ce solu{ia sa a fost
infirmatd de procurorul ierarhic superior qi aceasta nu mai lucra la DNA. O asemenea
motivare ar fi putut fi eventual reJinutd dacd ar fi scris despre reclamantd in termeni
denigratori inainte ca soluJia sd fie infirmatd, ceea ce nu s-a intdmplat. Cdt despre
presupusele interese pe care le-ar avea pentru a o denigra pe reclamantd, aceasta nici nu le-a
indicat, nici nu le-a probat in vreun fel.
Cu privire la prejudiciul cauzat reclamantei care, potrivit jurisprudenlei CEDO,
trebuie sd atingd un anumit grad de gravitate pentru a atrage aplicarea dreptului la via{d
privatd, aceastd nu il detaliazd in cuprinsul acliunii, ci il descrie larg ca fiind afectarea
reputa{iei profesionale. Or. aceasta nu este cauzat de o ac{iune a pArAlilor ilicitd,, atdt timp c6t

dreptul la liberd exprimare presupune posibilitatea de a comunica in public inclusiv

informalii gi opinii despre cauze aflate pe rolul instanJelor civile in care pArAlii sunt parli.
In aceste condilii. nu se poate constata incdlcarea dreptului la imagine, reputalie gi
demnitate. nu se poate reJine ca publicarea articolelor invocate reprezintd, o faptd ilicita gi
nici cd prejudiciul suferit de reclamantd le este imputabil. astfel incdt nu sunt indeplinite
condiliile art. 253 qi 1349 Cod civil. pentru a se angaja rdspunderea pdrdlilor delictuala gi
pentru obligarea la plata unor despdgubiri morale.
In subsidiar. in mdsura in care instanla va constatacd, rdspunderea pArdlilor delictuald
ar trebui angajatd, acegtia au apreciat cd obligarea acestorala plata unor despdgubiri morale
in cuantumul solicitat reprezintd o interferen{d disproporfionatd cu dreptul acestorala libera
exprimare. nefiind necesard intr-o societate democraticd.
Cu privire la cdpdtui de cerere privind inldturarea articolele invocate de pe site-ul
W*vry-,!ql_o_,"f-q. , precum qi a comentariilor la aceste articole. care aduc atingere reputaliei
profesionale qi imaginii reclamantei (comentarii pe care nu le-a indicat). pdrAlii au apreciat
c5. in condiliile in care aceste articole nu incalcd dreptului la imagine. reputa{ie ;i demnitate
qi nici nu se poate reJine existenla unei fapte ilicite care sd atragd rdspunderea delictuald. nu
se poate face aplicarea art253 alin. 3 lit. b pentru a fi obligaji sd le inlSture. Mai mult,
reclamanta a solicitat indepdrtarea arlicolelor in integralitatea lor. nu numai a anumitor
pasaje. deqi con{in qi informalii de interes public. qi a tuturor comentariilor. inclusiv celor
care sunt impotriva pArdlilor. ca autori. in consecin{d. gi acest cap[t de cerere se impune a fi
respins ca neintemeiat.
Cu prir,'ire la capdtul de cerere privind inldturarea. pe cheltuiala p6r61ilor. din cadrul
tuturor site-urilor a articolelor publicate de aceqtia care au fost preluate de pe site-ul
!yw-W.tgj,o_.19.. pAr6lii au apreciat cd, in condiJiile in care articolele invocat de reclamantd nu
incalcd dreptului la imagine, reputalie gi demnitate qi nici nu se poate re{ine existen{a unei
fapte ilicite care sd atragd rdspunderea delictuald, nu se poate face aplicarea art.253 alin. 3 lit.
b. Mai mult. reclamanta a solicitat indeparlarea arlicolelor in integralitatea lor, nu numai a
anumitor pasaje (nici acelea precizate) preluate din articolele originale, astfel incdt. obligarea
pArAlilor sd inldture aceste articole ar echivala cu un act de cenzurd, interzis de ar-t.30 alin.2
din Constitulia RomAniei. Mai mult, admiterea acestui capdt de cerere ar insemna stabilirea
in sarcina pArAlilor a unei obligalii imposibile. neavAnd posibilitatea tehnici de a indepdrta
materiale de pe site-urile unor te(i sau de a obliga niqte terfi sd facd ceva. in consecinJd gi
acest capdt de cerere se impune a fi respins ca neintemeiat.
Cu privire la capdtul de cerere privind publicarea hotdrArii pronun{ate de instan}d, in
cazul admiterii acliunii, pdrAlii au apreciat cd. aceasta nu se impune deoarece acliunea este
neintemeiatd. Mai mult, in cazul in care instanJa va admite ac{iunea. pdrAJii au apreciat cd
este o sancliune disproporlionatd, mai ales dacd vor fi admise toate celelalte capetele de
cerere.
in ...u ce priveqte capdtul de cerere privind incetarea incdlcdrii dreptului la imagine
gi interzicerea pentru viitor a denigrdrilor realizate de pAr61i la adresa reclamantei, aceasta nu
a precizat in niciun fel care este compoftamentul pe care ar trebui sd i-l impund instan{a in
cazul admiterii acestui capdt de cerere. Ar trebui ca pdrAlii sd nu mai scrie nimic niciodatd
despre reclamantd. in niciun context qi indiferent de interesul public. O astfel de obligaJie ar
echivala cu un act de cenzurd. interzis de art.30 aIin.2 din Constitulia RomAniei, dar gi de
cdtre art. 10 din Convenlia europeand a drepturilor omului, fiind disproporJionatd cu scopul

urmArit. Pdrdlii au menJionat cd sunt jurnaligti care relateazd subiecte de interes public, astfel
incdt obligarea acestora de a nu scrie nimic critic^despre un magistrat, niciodatd, le afecteazd,
direct exerciliul dreptului la liberd exprimare. In consecin!6, gi acest capdt de cerere se
impune a fi respins ca neintemeiat.
In drept, pArAlii au invocat dispoziliile art. 30 din Constitu{ia Rom6niei, ar1. 10 din
Convenlia europeand a drepturilor omului, art.70,72,73,75,253,1349 Cod civil, art. 139,
150, 194, 196 Cod procedura civild.
Prin incheierea pronunfati de Judecitoria Sector 5 Bucureqti la data de 10.04.2015
in dosarul nr.675130212015 a fost admisi excep(ia conexitilii qi s-a dispus conexarea
dosarului nr.675130212015 la prezentul dosar, dosarul nr. 675130212015 fiind inregistrat la
Judecatoria sectorului 6 la data de 20,04,2015 si atasat la prezenta cauza pentru a fi
judecat ca cerere conexa.
La termenul de judecatd din data de 29.04,2015, instanla a pus in discu{ie excepliile
invocate prin int6mpinare de cdtre pdr61i, respectiv excepJia nulitalii capetelor 3, 4 gi 6 din
cererea principala gi a nulitdlii capdtului 3-par\ial, 4 gi 6 din cererea conexd gi exceplia lipsei de
interes a capetelor 3, 4 $i 6, atdt din cererea principala c6t gi din cererea conexd.
Prin incheierea de qedin{i din data de 06.05.2015, instan{a a respins ca neintemeiatl
excepfia nuliti(ii capetelor de cerere 3, 4 qi 6 ale cererii principale gi conexe, iar in
conformitate cu prevederile art.248 alin.4 Cod procedurl civili, a unit excep{ia lipsei de
interes invocatd de pArAfi in privin(a capetelor 4 gi 6 de cerere, cu fondul cauzei.
Reclamanta a administrat in cauzd proba cu inscrisuri si interogatoriul pArdlilor, iar
paratii au administrat in combaterea cererii proba cu inscrisuri.
La termenul de judecatd din data de 21 .05.2075, instan{a a procedat la administrarea
probei cu interogatoriul pdrdlilor, intrebdrile gi rdspunsurile acestora fiind consemnate gi atagate
la dosarul cauzei.
Parlile au depus la dosar concluzii scrise.
Analizfind actele qi lucririle dosarului, instan(a refine urmitoarele:
Cu privire lu exceptia /ipsei de intercs invocata de parati prin intampinare instanta o va
respinge ca neintemeiata, apreciind ca in raport de prevederile art. 33 din codul de procedura
civila reclamanta justifica un interes personal, legitim, nascut si actual in formularea cererii ,,Inlerestt/ lrebuie sa ./ie deterntinql, legitim, personal, nascut s'i actual. Cu toale uceslea, chictr
dacu interesttl nu este nus'cul s'i ucltrul, se poate formula o cerere cu scopttl cle u preveni
incnlcurea unui drept subiectiv ameninlal sau pentru a preintampina proclttcerea unei pagube
iminenle si c7re nu s-ar putea repera.". Astfel, instanta constata ca paratii au invocat
nelegitimitatea interesului, in esenta,, din perspectiva cara cterizarii capetelor de cerere vizand,
inlaturarea pasajelor care aduc atingere reputatiei profesionale si imaginii reclamantei din
articolele paratilor, precum si a comentariilor la aceste articole, obligarea paratilor de a inlatura
articolele publicate de pe site-urile care au preluat aceste afticole, precum si interzicerea pentrll
Viitor a denigrarilor realtzate de parati la adresa reclamantei, ca fiind un act nepermis de cen zLLra.
motivatie care are relev anIa, in opinia instantei, pe aspectul temeiniciei acestui capat de cerere.
fiind o aparare de fond, iar nu o conditie a interesului in formularea cererii.
Pe fondul cattzei, instanta retine ca, in cadrul unei investigatii jurnalistice desfasurate
de parati, in calitate de ziaristi, cu privire la finanlarea unui eveniment sportiv cunoscut
public sub denumirea ,,Gala Bute". acestia au publicat mai multe articole pe site-urile
W-WW.to-lo-.-{9 si www,gs-pl-o- referitoare la activitatea profesionala desfasurata de reclamantd.

in calitate de procuror in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in instrumentarea dosarului

penal cunoscut public sub aceeasi denumire .,Gala Bute". dosar in care a fost desemnatd sd
efectueze cercetdri sub aspectul savarsirii unor infractiuni legate de finantarea evenimentului
sportiv. frnahzale prin intocmir ea rechizitoriului nr. 3 320I6.11 .2013
Reclamanta a solicitat prin prezenta cerere sa se constate ca prin articolele publicate
de pAr61i la datele de 3.5 gi 11 decembrie2013, 30 ianuarie 2071,24 aprilie2014. 15 august
201,4,14 noiembrie 2014 si 7 ianuarie 2015 pe site-urile www,to_lo-,rg gi www,gsp,r-o, pArdlii
Tolontan Cdtdlin qi Neag Mirela au utilizat expresii calomnioase gi denigratoare pentru a
pune la indoiald probitatea profesionald qi buna sa credinld. urmdrind decredibrhzarea
acesteia sub aspectul competenlei profesionale, fiindu-i incalcat dreptul la imagine. reputatie
.

si demnitate.
Pentru a analiza continutul articolelelor mentionate anterior din perspectiva incdlcdrii

drepturilor nepatrimoniale invocate de reclamantd ca fiind prejudiciate. in raport de

dispozitiile legale de drept substantial aplicabile, aft. 20 din Constitu{ie care prevede cd
legile interne vor fi interpretate in conformitate cu tratatele privind drepturile omului la care
RomAnia este pafte, instanla urmand a avea in vedere atdt dispoziliile Constituliei. cdt gi ale
Conven{iei pentru Apdrarea Drepturilor Omului qi Libertalilor Fundamentale. ale DeclaraJiei
lJniversale a Drepturilor Omului, precum gi jurisprudenla CurJii Europene a Drepturilor
Omului, care are o aplicare directd in dreptul intern, instanta va reda in cele ce urme aza atat
pasajele din articolele publicate la datele de 3, 5 qi 11 decembrie 2013, 30 ianuarie2014,24
aprilie 2011. 15 august 2014, 14 noiembrie 2014 si 7 ianuarie2015. la care a facut referire
reclamanta in cererea principala si in cererea conexa, cat si motivatiile si concluziile, in linii
generale. ale rechizitoriului intocmit de reclamanta si ale ordonantei de infirmare a acestui
rechizitoriu. insa exclusiv in scopul de a prezenta contextul factual al publicarii de catre
parati a articolelor de presa apreciate de reclamanta ca fiind de natura sa-i incalce dreptul la
imagine. reputatie si demnitate. analiza faptelor expuse si a solutiei dispuse prin rechizitoriu
de catre reclamanta nefiind nici obiectul sesizarii si nici in competenta acestei instante de a o
efectua.

Astfe. instanta retine ca prin rechizitoriul nr.320lPl20l3 din data de 06.11.2013

intocmit de procurorul Stoica Alina Florentina din cadrul DNA. s-a dispus trimiterea in
judecatd a inculpatului O.R. pentru sdvArqirea infracliunilor prevdzute de ar1.3 | alin.Z Cod
penal raportat la art.302 indice 1 Cod penal, art.37 ahn.2 raporlat la art.18 indice 4 qi 18
indice 1 din Legea nr.7812000,, art.215 alin.1,3,5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod
penal (10 acte materiale). aft.13 din Legea nr.7812000 gi art.31 alin.l Cod penal raportat la
aft.290 Cod penal cu aplicarea art.41, ahn.2 Cod penal (2 acte materiale) qi art.290 Cod penal
cu aplicarea art.41 ahn.2 Cod penal gi scoaterea de sub urmdrire penald a aceluiaqi inculpat
pentru sdvArqirea infrac{iunii prev. de art.231 alin.1 Cod penal raportat Ia afi.20 Cod penal qi
ar1.18 indice 2 alin.1 qi 2 din Legeanr.7812000.
Totodatd, S-? dispus scoaterea de sub urmdrire penald sau neinceperea urmdririi
penale, dupd caz. fald de reprezentanlii Ministerului Dezvoltdrii Regionale gi Turismului.
Ministerului Economiei, Companiilor Nalionale qi ai FederaJiei Romdne de Box, implicali in
sdvArgirea faptelor care formeazd obiectul prezentei cauze.
Pe situaJia de fupt, s-a relinut cd, la 24.06.2011 o societate comerciald, persoand
juridicd reprezentatd de inculpatul O.R.. a incheiat cu reprezentantul Ministerului Dezvoltdrii
Regionale gi Turismului un contract de prestdri servicii de promovare de brand in valoare de

16.800 RON, ftrd TVA. Contractul a fost incheiat prin procedura negocierii, fard
publicare prealabila a unui anun! de participare, motivat de imprejurarea cd societatea
administratd de inculpat ar fi avut un drept de exclusivitate cu privire la organizarea galei de
box ,,campioni pentru Romdnia" in cadrul cdreia urmau sd fie prestate serviciile. La
incheierea contractului, inculpatul a prezentat inscrisuri falsificate qi a ldcut declaraJii
inexacte, pe care funcJionarii le-au transmis ulterior instituliilor care gestioneazd fonduri
europene in vederea acorddrii unei asisten{e financiare nerambursabile. Dupd plata pre{ului
prevdzut in contract, inculpatul ar fi folosit o parte din aceastd sumd in scopuri care nu aveau
legdturd cu prestarea serviciilor de brand, iar in acest mod, i-ar fi determinat pe funclionarii
ministerului c&, aclionAnd fard vinovdlie, sd schimbe destinalia unei parli din fondurile
prevdzute in bugetul de stat pentru promovarea turisticd a RomAniei. Totodatd, inculpatul,
ac{ionAnd in calitate de pregedinte al Federaliei RomAne de Box, a indus in eroare
reprezentanlii a 10 companii na{ionale aflate in subordinea Ministerului Economiei, pe care
i-a determinat sd sponsofizeze federalia cu suma totald de \.779.926,77 de lei in vederea
organizdrii galei, ascunzAndu-le faptul cd evenimentul este organizat de o societate
comerciald, ceea ce ar fi impiedicat acordarea sponsorizdrrlor. Ulterior, folosindu-qi influenla
de{inutd in calitate de pregedinte, inculpatul i-ar fi determinat pe angajaJii Federa{iei RomAne
de Box ca, acliondnd fbrd vinovdlie, sd achite cheltuieli in valoare totala de 2.081.900 lei,
angajate de societatea comerciald in vederea organizdrtr galei de box.
Prin ordonanla emisd la 02)22013 de cdtre procurorul qef adjunct al secliei de
combatere a infracliunilor conexe infracliunilor de coruplie din cadrul Direcliei Nalionale
Anticoruptie, a fost infirmat rechizitoriul nr.3201P12013 intocmit de reclamanta in cauzd, in
vederea efectudrii urmdririi penale cu privire la sdvdrgirea infracJiunilor de abuz in serviciu,
contra intereselor publice in formd calificatd, dacd funclionarul public a oblinut pentru sine
sau pentru altul un avantaj patrimonial prevdzute de art.26 Cod penal raportat la art.l3 indice
2 din Legea nr.1812000 cu referire la afi.248 gi art.248 indice I din Codul penal gi contra
intereselor financiare ale Uniunii Europene descrise anterior. prevdzute de art.20 Cod penal
raportat la art.18 indice 4 gi 18 indice 1 din Legea nr.7812000, de cdtre funcJionarii din cadrul
Ministerului Dezvoltdrii Regionale gi Turismului. Ministerului Economiei, Companiilor
Najionale gi ai federaliei Rom6ne de Box implicali in sdvdrgirea faptelor descrise anterior,
precum gi cu privire la participarea inculpatului O.R., in calitate de instigator sau complice la
8.1

sdvdrgirea acestor fapte.

In motivarea ordonanlei de infirmare a rechizitoriului nr.32012013, procurorul a

ardtat, in esenld, faptul cd rechizitoriul este nelegal sub aspectul soluliilor de neurmdrire
dispuse cu privire la funclionarii inculpali in sdvArgirea faptelor descrise gi a calificdrii
faptelor reJinute in sarcina inculpatului O.R.. argumentele prezentate referindu-se la
atribuirea contractului de prestdri serl'iciu cdtre societatea comercial6 cu incdlcarea
atribuliilor de serviciu de cdtre funcJionarii Ministerului Dezvoltarii Regionale gi Turismului,
ceea ce a produs un prejudiciu bugetului de stat qi au procurat un folos material in acelagi
cuantum societdlii comerciale, astfel incdt sd impund efectuarea urmdririi penale impotriva
tuturor persoanelor responsabile pentru sdvArqirea infrac{iunii de abuz in serviciu, contra
intereselor publice in formd calificatd. S-a mai re{inut cd afirma{ia din rechizitoriu potrivit
cdreia valoarea contractului nu poate fi determinatd decAt in mod subiectiv, este greqitd, in
condiliile in care, chiar reprezentan{ii Ministerului au propus o modalitate obiectivd de

cuantificare a valorii contractului, care a fost insd ignoratd de cdtre persoanele care au luat
decizia de atribuire.
S-a mai apreciat cd in mod greqit s-a dispus neinceperea urmdririi penale cu privire la
sdvArgirea infracJiunii prevdzute de art.18 indice 1 dinLegea nr.7812000 de cdtre funclionarii
Ministerului DezvoltArii Regionalei gi Turismului, ardtdndu-se cd sus{inerile din rechizitoriu
referitoare la lipsa de vinovd{ie a acestor persoane, care nu ar fi cunoscut c6 atribu{iile de
organrzare erau impa(ite intre societatea comerciald qi FederaJia Rom6nd de Box, cd unele
servicii au fost subcontractate qi cd, licenJa de organizator de competilii de box a fost
eliberatd neregulamentar. sunt greqite. in continuarea motivdrii ordonan{ei. s-a mai ardtat cd
solulia de neurmdrire cu privire la unul dintre inculpati qi la reprezentanJii Companiilor
NaJionale care au sponsorizat FederaJia RomAnd de Box. este greqitd, fiind necesard
continuarea urmdririi penale cu privire la sdvArqirea de cdtre aceste persoane a infracJiunilor
prev. de art.13 indice 2 din Legea nr.7812000 raportat la art.248 din Codul penal, aceeagi
apreciere fiind expusd gi cu privire la reprezentanlii FederaJiei RomAne de Box.
in fine, s-a mai apreciat cd faptele reJinute in sarcina inculpatului O.R. au fost
calificate in mod greqit printr-o evaluare eronatd a materialului probator care a determinat
calificarea juridicd gregita ;i in privin{a infracliunilor relinute in sarcina inculpatului O.R..
fiind necesard continuarea cercetdrilor in cauzd pentru stabilirea corectd gi completd a stdrii
de fapt in vederea identificdrii qi tragerii la rdspundere penald a tuturor parlicipanJilor in
raport de contribu{ia fiecdruia.
In ocest context, prin articolul publicat pe site-ul www,.tolo.ro- la data de 03.12.2013.
intitulat .,Ruta secretd a milioanelor din ,.Gala Bute"- investigalie de Mirela Neag gi Catalin
Tolontan. pAralii au fbcut urmdtoarea afirmalie: ..sd mai spunem cd primul rechizitoriu fusese
intocmit de chiar procuroarea Alina Florentina Stoica, qefa Serviciului de Combatere a
Infrac!iunilor de Corup{ie impotriva Intereselor Financiare ale Comunitdlii E,uropene.
titulatur0 ca o povard...... ".
lJlterior. prin arlicolul publicat la 05.12.2013 pe site-ul w__\_v__W_._!e_l_e,_r*o_, pArAlii.
exprimdndu-gi opinia asupra ordonan{ei de infirmare a rechizitoriului nr.32012013, datd in
dosarul denumit..Gala Bute". au ftcut urmdtoarele afirma{ii:,,Incredibil cum ii scdpau!
in{elegeJi? procurorii sus{ineau cd audienJa unui contract de publicitate nu poate fi stabilita
cu cifre, procurorii erau fa{d de cei pe care teoretic ii cercetau. mai bldnzi decAt ar fi indrdznit
sd fie funcJionarii cu ei ingiqi. Nu era un rechizitoriu. ci o indulgen{d! Pe scurt, gefa le spune:
Voi, procurori de caz,il acuza\i doar pe Obreja gi ii faceli scdpa{i pe toli ceilalli! C'e spaimii
trebuie sd tragi ca sd rasoleSti .ftro mustrdri de consliin(d in astfel de dosar!!! Sau ce
proteclie (i .s-cr promis....gi ce mult trebuie sd te infurii, ca gef. uitAndu-se in dosar, ca sd vi cu
o redactare atdt de severd. cu siguranld necolegiala qi sd o faci public6....mai ales cd Alina
Florenlina Stoica, cea urecheatd in plina zi, nu e un simplu procuror de caz. ci $efa
Serviciului de Combatere a Infracliunilor de Coruplie impotriva intereselor financiare ale
comunitdlii europene. ReJineJi cuvintele anticorup{ie qi comunit atea europeand din titlul
nobiliar pentru cd sunt impoftante."
Prin articolul publicat la 11 .12.2013, publicat pe site-ul www,[olo'f-o- de cdtre pAr6lii
in cauzd" in cadrul aceleiaqi investiga{ii efectuate in dosarul ,,Gala Bute", acegtia au fbcut
urmdtoarele afirmaJii: ,, Petrecere e mult spus, dar bucuria a fost in birourile li pe holurile
reci ale DNA qi ca de fiecare datd cAnd cineva antipatizat cade, colegii nu il iarld. ,,Ieri am
aflat cd procuroarea Alina Stoica qi-a depus la CSM cererea de plecare din DNA". povestegte

un om din interior. Nu-qi ascunde satisfacJia crudd. Pe 2 decembrie, Alinct Stoiccr a /bs't lottitii
in plin cle ordonan{a prin care procurorul Sef udjuncl Mariana Alexandrtt, ii res:pingea
rechizitoriul in dosarttl ,,Galei Bule ", o fraudd masiva pe bani europeni qi dintr-un buget de
peste 2,3 milioane de euro. (lmilitd in public, cdci ordonanJa a ajuns chiar in ziua emiterii la
presd, Stoica le-a spus colegilor cd niciodatd nu s-a intdmplat aga ceva, nu e corect. Niciodatd
nu s-a intdmplat, e adevdrat, dar ,, nici nu ,s-a inlumplat ca un procLu"or sii neglijeze in aceste
zile /egea inlr-o asemenea manierd, deSi $efii ii atrdseserd aten{ict", motiveazii colegii siii
lratumentul de;oc aplicat Alinei Stoica, icrr,,cLt excep{ia unui singur nume din inslilttlie,
nimeni nLt o mai sus(ine pe procuroqrea Sloicct". In Gala Bute procuroarei de caz i s-a
transmis clar cd in gazetd, apar indicii concrete gi a fost indemnatd sd le verific e. ,.C'itim zi cle
zi cci ziarul cla indicii clare, $e./ii i-e11 s:pLts procuroarei Stoica; lu vezi ce scrie ziaru/ ucela
...oi verificut informaliile? Nu le-a verificat pdna la sfdrqit"- procuror din DNA. Stoica e
portretizatd de colegii sdi drept ostild muncii in echipa. Din pdcate, ea a refuzat sa igi explice
gestul gi sa vind cu propria versiune a tabloului, cttlmecr e cii Si cei uudiali Si albili de ect, au
amintiri urAte sau a$a povestesc pentru cd e greu de decelat adevdrul intr-un joc cu at6tea
personaje, interese gi temeri. ,,Nu vreau sd vd descriu cum s-a purtat cu mine doamna
procuroare Stoica, spune afectat .... fostul ministru al economiei. Actualul senator povestegte
cd procuroarea i-a ascultat doar formal explicaliile. ,,M-am rdstit gi eu la ea, cd incepuse sd
tipe", a descris gi R.O., singurul vinovat conform rechizitoriului intocmit de Stoicu. in fa\d,,
prin semndtura de pe ordonanfd, a ieqit procuroarea Mariana Alexandru, dar informa{ii certe
din interior sus{in cd gefa DNA a fost personal deranjatd de ceea ce a numit in institulie
,,neuplicerea legii de cdtre Alina Stoiccr Si pierderea suspec{ilctr pe drtrm ".,,Tipul acesta de
procurori orientat intr-o direcJie sperdm sd dispara qi demisia Alinei Stoica asta spune.
comente azd crneva din institulie".
Prin articolul publicat la 30.01.20\4 pe site-ul ulw_n',_to__l-e.r.9,, p6r61ii au formulat
urmdtoarele afirmalii: ,.Procurorul de caz Alina Stoica intocmise un rechizitoriu in care
singurul trimis in judecatd era Rudel Obref a. Toate celelalte piste fuseserd abandonate. Ceea
ce a urmat a zguduit DNA.....pur gi simplu, Mariana Alexandru u intocmit ttn referut de
respingere a rechizilor"ittlui cure u pulver"izal-o pe Alina Stoicct, a fos't o acliune echivcr/entii
ctt o tJemitere. De altfel. Alina Stoica a pdrdsit DNA in cAteva zile. Kovessi a fost de
neinduplecat, explicAnd colegilor cd, pur gi simplu, Stoica a fbcut un lucru nepermis in
munca de procuror".
Prin articolul publicat \a24.04.2014 pe acelagi site, avAnd acelagi subiect de dezbatere
in cadrul investigaliei efectuate,de pdrdlii Mirela Neagu qi Catalin Tolontan. acegtia au frcut
urmdtoarele afirma{ii: ,.Dupd ce CodruJa Kovessi a venit la conducerea DNA, ea a stat la
originea impiedicdrii, mugamalizdrii acestui dosar, potrir,'it informaliilor din interior,,Kovessi
le spune merell procurorilor cd toate dosarele sunt tehnice ca sd-i scoatd de sub presiunea
publicd sau politicd gi sd se concentreze doar la datele complete ale cazului. Dar ,,Gala Bute"
a devenit mai mult dec6t atdt, pentru cd niciodcrtii in istoria DIVA un procuror nu u.fost umilit
public Si ntt tt.fbs't silit sd plece pentru cd, practic, musamalizase un dosar, oSo cum i s-ct
intamplal tn decembrie 2013 Alinei Stoica. Pentru noi toli cei din sistem, momentul a fost un
$oc", spune o voce bine informata in legdturd cu situa{ia curentd din DNA."
Prin articolul publicat la data de 15.08 .2014 pe site-ul w-w--w,t-olo,1o, parAlii au fbcut
urmdtoarele afirmalii referitoare la cursul judiciar al dosarului: prima oard (referindu-se la
cercetdrile fbcute in dosar de reclamantd, in calitate de procuror desemnat pentru a

instrumenta dosarul penal) nu se {Ecuse a$a. Dimpotrivd, nu se insistase aproape de loc pe

rolul Elenei Udrea. spune o sursd a ziarului, dosarul fusese practic inchis qi urma trimiterea
in instan{d doar cu Rudel Obreia, inculpat. Dupd ancheta insistentd, a ziarului gi la interven{ia
nervoasd a lui Kovessi, soluJia a fost infirmatd in decembrie 2073. procuroorea, care o
albise pe (ldreu, a.fost unilitd in public chiar de DL|A, impinsd sd plece Si do,sarul s-a reluat
imediat. "

La data de 14.11.2014. pltrdlii au publicat pe site-ul w.w.-w,!.of-o,1o un articol de presd in

cadrul investiga{iei,,Gala Bute". afirmAnd urmdtoarele: ,.plecatd de la DNA in20l3. dupd ce
i s-a infirmat rechizitoriul ,.Gala Bute", procLtr"orul Alina Florentina Stoica a fo,st angaiat in
2011\a DIICOT de cdtre Alina Bica, prietena Elenei (Jdrea. Stoica susline cd are greutdli in
a-qi face meseria pentru cd cei anchetali de ea la DIICOT ii bat apropouri despre comentariile
denigratoare apdrute la adresa sa in Gazeta Sporturilor. Dupd 11 luni de Ia publicare,
procuroarea susline cd a fost presatd de articolele din ziar". in cadrul articolului pdrdlii
redAnd pasaje din cererea de chemare in judecatd ce formeazd obiectul prezentului dosar.
In fine. prin articolul publicat pe site-ul www,tolo-,ro la 07.01.2015. pAr6{ii au fbcut
urmdtoarele afirma{ii: ,.Tot pentru cd am fi influenJat justiJia de nu mai poate sd-qi facd
meseria gi sd-i urmdreascd pe infractori. ne-a dat in judecatd qi Alina Stoica. Stoica e
procuroarea DNA care construise pentru ,.Gala Bute" solu{ia: doar R.O. e vinovat, el le-a
sucit minlile tuturor celorlalli". dupi ce argumentele ei nu au jinut gi gefii i-au frcut praf
rechizitoriul in decembrie2013, cine crecle{i cd ctrecuperal-o imediat pe Alina Stoica? Alina
Bica de la DIICOT. Frumos se insird.faptele Si personajele....prietena E,lenei Udrea o
angajeazd pe procuroerea cere o absolvise pe Elena (Jdrea".
In drepl. instanta retine ca potrivit art. 72 din codul civil ,,(1) Orice persoanaare dreptul

la

respectarea

demnitatii

sale.

(2) Este interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane. fara consimtamantul
acesteia ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 7 5 - Limite
(1) Nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in aceasta sectiune atingerile care sunt
permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care
Romania este parte.(2) Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta si
cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte nu constituie o
incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune.
Prevederile art. 70 din codul civil, garantand dreptul la libera exprimare dispun: ,,( I )
Orice
persoana are
dreptul
la
libera
exprimare.
(2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restransa decat in cazurile si limitele prevazute la afi. 7 5

cil'il''
In ce priveste mijloacele de aparare ale drepturilor nepatrimoniale. rn caz de incalcare a
acestora. sunt incidente prevederile art. 253 din codul civil"(1) Persoana frzica ale carei drepturi
nepatrimoniale au fost incalcate ori amenintate poate cere oricand instantei:a) interzicerea
cod

savarsirii

faptei

ilicite,

iminenta;
h) incetarea incalcarii si interzicerea pentru viitor, daca aceasta dureaza inca;
c) constatarea caracterului ilicit al faptei savarsite. daca tulburarea pe care a produs-o subzista.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul incalcarii drepturilor nepatrimoniale prin
exercitarea dreptului la libera exprimare, instanta poate dispune numai masurile prevazute la

alin.

1)

daca

lit.

aceasta

b)

este

si

c).

(3) ToIodata, cel care a suferit o incalcare a unor asemenea drepturi poate cere instantei sa il

oblige pe autorul faptei sa indeplineasca orice masurl socotite necesare de catre instanta spre a
ajunge
la
restabilirea dreptului
atrns,
cum
sunt:

a)

pe

la

publicarea hotararii de condamnare;

h) orice alte masuri necesare pentru incetarea faptei ilicite sau pentru repararea preiudicir-rlui

obligarea autorului,

cheltuiala So,

cauzat.(1) De asemenea, persoana prejudiciata poate cere despagubiri sau, dupa caz, o reparatie
patrimoniala pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, daca vatamarea este
imputabila autorului faptei prejudiciabile. In aceste cazuri, dreptul la actiune este supus
prescriptiei extinctive."
Articolul 30 din Constitulia Romdniei prevede cd libertatea de exprimare nu poate
prejudicia demnitatea, onoarea, viaJa particulard a persoanei gi nici dreptul la propria
imagine. iar rdspunderea civila pentru informaJia sau pentru crealia adusd la cunoqtin{a
publica revine editorului sau realizaLorului, autorului, organizatorului manifestdrii artistice,
propristarului mijlocului de multiplicare,, al postului de radio sau de televiziune, in condiliile
legii. In articolul 31 din ConstituJia RomAniei este prevdzut faptul ca mijloacele de informare
in masa, publice qi private, sunt obligate sd asigure informarea corecta a opiniei publice.
Referitor la acest aspect, Codul deontologic al ziarigtilor elaborat de Clubul RomAn de
Presd prevede faptul cd ,,ziafistul are datoria primordiald ds s 1s1313 3dsy51ul, indlfelsnl 6s
consecinlele ce le-ar putea avea asupra sa. obligalie ce decurge din dreptul constitulional al
publicului de a fi corect informat", putand da ,,publicitdlii numai informa{iile de a cdror
veridicitate este sigur, dupa ce in prealabil le-a verificat,, de reguld, din cel pu{in 2 surse
credibile." Mai mult, ,,zioristul nu are dreptul sii prezinte opiniile sule drept.fopte".
Art. 10 din Conven{ia Europeand, a Drepturilor Omului prevede cd orice persoand are
dreptul la libertatea de exprimare, iar acest drept cuprinde libertatea de opinie qi libertatea de
a primi sau de a comunica informa1ii ori idei fbrd amestecul autoritdlilor publice qi frrd, a
line seama de frontiere. Exercitarea acestor libertali ce comportd indatoriri gi responsabilitali
poate fi supusd unor formalitdJi, condilii, restrAngeri sau sancliuni prevdzute de lege , care
constituie mdsuri necesare. intr-o societate democraticd, pentru securitatea naJionald,
integritatea teritoriald sau siguranJa public6, apdrarea ordinii qi prevenirea infracliunilor,
protec{ia sandtdlii sall a moralei. protecJia reputa}iei sau a drepturilor altora, pentru a

impiedica divulgarea de informalii confidenJiale sau pentru

garanta autoritatea

gi

imparJialitatea puteri i j udecdtore gti.

Articolul 19 al Declaraliei Universale a Drepturilor Omului prevede cd ,,orice

persoand are dreptul la libertatea de opinie qi de exprimare, ceea ce implicd dreptul de a nu fi
tulburat pentru opiniile sale gi acela de a cduta, de a primi qi de a rdspdndi , fErd consideralii
de frontierd, informalii gi idei prin orice mijloace de exprimare".
De dreptul garantat in articolul 10 din Convenlie se bucurd at6t persoanele fizice cAt
qi cele juridice. indiferent de calitatea acestora. Libertatea de exprimare vizeazd, toate

categoriile de informalii obiective, pluraliste pi toate crealiile gi ideile, oricare ar fi

conJinutul, forma. suportul sau finalitatea acestora.
Paragraful 2 al art". 10 permite statelor sd aducd limitdri fbrmelor de manifestare a
libertalii de exprimare cu condilia sd respecte cerinlele impuse de Conven{ie pentru
valabilitatea acestora. De aceea. in cazul in care se constatd, cd, a avut loc o ingerin{d in
dreptul reclamantului la libertatea de exprimare (fiind considerate ca atare sanc{ionarea
unor persoane pentru calomnie, sau a unor ziariqti pentru diferite afirmalii publicate in
presd), Curtea afirmd cd. limitarea adttsii de stcrt aces'ttri drepl este contrord Convenliei dacii

nu indeplineSle cele trei con(lilii cumulalive enumerale in paragraful 2, re,spectiv sd fie

prevdzttld de lege, sd urmdreascii cel pu(in unul dintre scopurile legitime prevdzute de textul
conven(iei Si su.fie necesard, intr-o sctcietate democraticd, penlru atingerea ace/ui scop.
Aprecierea in concret a necesita{ii restricliei se realizeazd, luAndu-se in considerare
toate circumstanJele cauzei. Propor{ionalitatea ingerinlei cu scopul legitim este un
instrument important prin care Curtea apreciazd indeplinirea condiliei necesitdlii intr-o
societate democraticd, iar, a$a cum a statuat in practica sa. penlru a determina dacd
ingerinla este propor{ionald, trebuie ciintdrite, pe de o parte, exigenle/e protec(iei
inleresttlui din cauzd (repula{ia Si drepttu'ile altuia) $i, pe de altii parte, interesul publiciirii
informa(iilor respective, in vederea realizdrii untti jttsl echilibru tnlre cele doud intere.se
prezenle.
Curtea a fundamentat necesitatea protejarii liberlatrii de exprimare in primul rand pe
valoarea pe care aceasta o reprezintd ca mijloc pentru a asigura buna funcJionare a unei
societd{i democratice gi de aceea in cauzele soluJionate -Thorgeirson c. Islandei -hotdrdrea
din 25.06.1992. Fressoz gi Roire c. Fran{ei-hotdrdrea din 21.011999 a considerat cd articolul
I0 apiird disctttarea rtricdror subiecte care inlereseazd opinia publica in general ,sau un
segment al ace.steia, inclusiv afirma(iile privind activitalea unor per:;oane a.flate in funcfii de
decizie, atat publice cat Si private.
Insa, dreptul garantat de art. 10 care cuprinde at1tt libertatea de opinie. cdt qi
liberlatea de a primi sau de a comunica informafii sau idei - nu este unul absolut, intrucAt
folosirea libertAtii de exprimare poate fi restrdnsd atunci cdnd yrzeazd, anumite valori pe care.
statul le poate in mod legitim apdra.
In cazul liberta{ii presei, pe ldnga cele doud interese contrare (dreptul ziaristului de a
se exprima. pe de o parte, gi interesul statului de a limita liberlatea de exprimare pentru a
atinge scopurile legitime enumerate in paragraful 2 al. art. 10), mai intervine qi un al treilea
interes, cel al societd{ii de a exercita un control eficient asupra ac{iunilor personalitdlilor
aflate in pozilii de conducere. Deoarece acest control se exercitd intr-o mare mdsurd prin
intermediul presei, aceasta joacd un rol esen{ial pentru existen{a gi buna funclionare a unei
democrali i transparente.
Curlea a stabilit cd afirma{iile care au caracterul unor judecdli de valoare,
reprezentAnd opinii gi aprecieri personale ale indivizilor. sunt protejate de art. 10 din CEDO
ctr condi{ia ca ele sd se bazeze pe niste .fapte adevdrate satt sd.fie suslinute de o argttmenlare
logicd a autor"ului, intrucdt chiar Si o judecatd de valoare se poate dovedi excesivii dacd este
totalmente lipsitu de o hazii.factualii ( cauza Cumpdnd Si Mazdre c. Romaniei). Necesitatea
unei legdturi intre o judecata'de valoare qi faptele care o sprijind poate varia de la uncazla
altul. in funclie de circumstanlele specifice fiecdrui caz - cauza Feldek c, Slovaciei.
Este adevarat, libertatea jurnalisticd cuprinde gi recurgerea la o anume dozl, de
exagerare, chiar de provocare. Insa, tot Curtea a statuat in jurisprudenta sa cd doar o
distorsiune a realitalii, realizatd cu rea-credin!6 poate, uneori, sd depdgeascd limitele criticii
acceptabile, in timp ce o afirma{ie adevdratd poate sd fie dublatd de remarci suplimentare,
judecaji de valoare. supozitrii, chiar insinudri suceptibile de a crea o imagine eronatd in ochii
publicului.
AvAnd in vedere specificul cauzet, instanta reline interpret area data de CEDO
limitelor libertatii de exprimare in caLtza Worm contra Austriei din 29.08.1997 , in
considerentele hotararii Curtea Europeana retinand cd "sltb conditia de a nu depasi linitele

impuse in inleresul administrarii corecte a justitiei, raporlureu, inclusiv comentarea

procedurilor.ludiciure, contribuie la publicitatea acestora si aceas'ta este in acord ctr cerinta
de la crrt.6 alin. I al Conventiei (. ) Presa are datoria cle atransmite astfel de informatii si
idei, iar publicul are dreptul de a le primi. Aceasta este cu atat mai adevarat cthmci cand
este implicate o figura publica (..)
par. 50. Ctt toate ecesteu, figurile prtblice sunt
inclreptcrtile sa beneficieze de dreptul la un proces echitabil, asa cum este reglementat de art.
6 din Conventie. Ziarislii nu trebuie su.fuca cfirmatii care sunl apte sa pre.judicieze, clt suu
Jara intentie, sansele unui proces corect sau se submineze increclerea pnb/icului in instanlele
judecatoresti care administreaza jttstititia penala."
Elocvente pentru spe{a de fa16, avand in vedere calitatea de magistrat a reclamantei
potrivit dispozitiilor aft. 2 din Legea nr. 30312004 privind statutul magistratilor, sunt si
Hotararile Curtii EDO in cauza Prager si Oberschlick contra Austriei din 26.01. I995, Curtea
afirmand: "Presa reprezinta unul dintre mijloacele prin care politicienii si opine publica pot
verifica daca judecatorii isi exercita importantele responsabilitati intr-o maniera conforma cu
scopul care constituie baza atributiei incredintate lor. Totusi trebuie acordata importanta si
rolulului pe care puterea judecatoreasca o are in societate. Ca garant al justitiei (....) trebuie
sa se bucure de incredere pentru a-si indeplini sarcinile cu succes. In consecinta se poale
clovedi necesar ce aceqstcr incredere scr fie protejata impotriva alacurilor distructive
nefonrJate, mai ales avand in vedere ca .faptul ca .judecatorii (n.n. magistrcttii) se cflu sub
obligcrlia de confclentialitate core ii impiedicci sa rispoteze." si in ccruza Perna contra ltaliei
din 25 iulie 2001, hotarare in care Cufiea aaratatca"edevarttl opiniilor, prin de.finitie, ntt e
susceptibil de probatiune. Opinia poate .fi totttsi excesiva in .speciol in crbsenta oricarei hcrze
Jactuale. Chestiunile de interes public despre care presa are dreptul sa transmita infbrmatii si
idei, intr-o maniera conforma cu indatoririle si responsabilitatile sale, include problema
functionarii puterii judecatoresti. Totusi, munca instantelor, care sunt garantul justitiei si au
un rol fundamental intr-un stat guvernat de domnia legii, trebuie sa se bucure de incredere
publica. In consecinta, trebuie protejate impotriva atacurilor nefondate", rationamemtul
Cufiii fiind reluat conclusiv si in hotararea Dichand si altii contru Austriei din 26.02.2002 "...chiar si o judecata de vctloare ./hra nicio hazu .fuarctlu core se o suslinu poute .fi
excesiva".
Instanta mai retine $i jurisprudenta recenta a Curtii in materia libertatii de exprimare
in cauza Lavric impotriva Romaniei din 14.0I.2014, in care Curtea a reiterat aceleasi
principii enuntate anterior cu privire Ia realizarea unui just echilibru intre protejarea
interesului din cauzd (reputalia.qi drepturile altuia) $i, pe de altd parte, interesul publicdrii
informaJiilor respective. Curtea a retinut: "Fdrii indoialii ccr, intr-o societale democratica,
persoctnele privcrle utt dreptul sct comenleze si sa critice administroreu.justitiei si functionarii
implicate in aceosta. Tolusi, o as'lfel de criliccr nLt trebuie su depus'eusco anumite limite,
deoarece este in interesul general ca procurorii, asemenea .judecalorilor, su beneficieze de
increder"eu puhlicului. Prin Ltrmare esle posibil sa .fie neceser ca stcrtul su ii protejeze de
crcuzati nefondate" - per. 35, Curtea reiter"and dislinctiq clara dintre declarotiile fuctttale si
judecatile de vuloare, chictr si in cazul in care o tleclaratie constituie ojttdeccrtct de valoere,
trebuie .\a existe un temei factuctl sttficient pentru a o justifica, in caz contrur fiind
considet'ala exces iva " -par. 3 9.
In concret, instanla are obliga{ia sd pund in balanJd pe de o parle dreptul
reclamantului la respectarea imaginii sale, la respectarea onoarei qi reputaJiei, iar pe de altd

parte interesul public fala de libertatea de exprimare, interes in care iurnaliqtii joacd un rol
esenJial, de gardian public.
In spe!6, este fbra indoiald ca articolele publicate de pdrAli au tratat un subiect de
interes public, intens mediatizat din perspectiva persoanelor publice vrzate de ancheta penala
si natura faptelor penale cercetate. In acest context, prin articolele publicate de parati. la care
instanta a facut referire anterior, acestia au prezentat opinii ca drept fapte ale reclamantei, au
lansat acuzatti, au prezentat ra{ionamente speculative. care sugereaza pretinse fapte de abuz
in serviciu. dar qi de coruptie, atribuite reclamantei. al cdrei nume a fost asociat in aceste
articole cu afirmaJiile pArAlilor referitoare la sdv6rgirea unor fapte de naturd penald de cdtre
procurorul desemnat sa instrumenteze cazul^ sugerdnd si o pretinsa incompetenta a acesteia
in solutionarea cauzei penale. acuzatii pe care instanta le apreciaza ca fiind grave, cu caracter
denigrator si de natura sa prejudicieze dreptul la reputatie si demnitate al reclamantei. dar si
susceptibile de a-i afecta exercitarea atributiilor de serviciu.
Aceste afirmalii au fost frcute de pAr61i in lipsa oricarei baze factuale. ordonanta de
infirmare a rechizitoriului intocmit de reclamanta neputand constitui o baza factuald pentru
aceste afirmatii, asa cum s-au apdrat in cauza pAr61ii.
Astfel, instanta apreciaza ca prin afirmatiile exprimate de parati in articolele publicate
la datele de 5 .12.2013. 1 1.12.2013. 30.01 .2014. 24.04.2014. 75.08 .2014 si 7.01 .2015. redate
de instanJd in mod exhaustiv in prezentele considerente. articole care fac referire la
activitatea profesionald a reclamantei gi modul de indeplinire a atribuliilor in cadrul
exercitdrii funcliei de procuror in cadrul DirecJiei Nalionale Anticoruplie cu referire la
instrumentarea dosarului ..Gala Bute". paratii au incalcat dreptul acesteia la reputatie si
demnitate. afirma{iile frcute de pdrdti in cadrul articolelor publicate fiind de naturd sd \ezeze
dreptul reclamanei la reputatie si demnitate" prin afirma{ii gi judecati de valoare lipsite in
totalitate de o bazd. factuald.
Prin afirmatiile "Ce spaimd trebuie sd tragi ca sd rasoleSti fiird mustrdri de
constiinld un astfel de dosar"!!! Sau ce protec{ie Si s-e promlr...", ,,nici nu s-atntdmplat ca
un procuror sa neglijeze in sceste zile legea intr-o asemeneo manierd" , ,,culmect e cii Si cei
atrdia(i Si albili cle ea, oLt amintiri urdte". ..neaplicarea legii de cdtre Alins Stoicu rsi
pierderea suspeclilor pe drum ,. pentru cd niciodatd in i,s'toria DM un procuror nu a fost
umilit public Si nu u fct,st silit sii plece pentru cd, praclic, muSsmalizctse un cktsar, aSa cum i
s-a fntamplat in decembt"ie 2013 Alinei Stoica", ,,pt"ocLu'oerecr, care o slbise pe Udrea, a.fosl
umilitd tn public chiar de Dl,lA, fmpinsd sd plece Si dosarul s-a relual interJiut", ^.cine credeSi
cd a recuperat-o imecliat pe Alina Stoica ? Alina Bica de la DIICOT. Frumos se inSirii
faplele Si persona.jele....prietencl Elenei Udreu o angajeazd pe procuroarea csre o absolvise
pe Elenu Udres''^, lansate de parati, in mod repetitiv in aceste articole (ceea ce exclude, in
opinia instantei, buna credin{d, nu din perspectiva intenliei de a denigra, fiind mai degrabd o
culpd a p6rAlilor. dar care angajeazd rdspunderea civild delictuala qi in forma cea mai ugoard,
ci din perspectiva repre zentdrit de cdtre pdr61i a semnifica{iei cuvintelor folosite, a sugestiei
mesajului din articol qi a impactului asupra cititorilor), paratii au incalcat dreptul reclamantei.
in calitatea sa de magistrat, la reputatie.
Desigur cd solulia pronunlatd de un magistrat intr-o cauzd, poate fi susceptibila de
criticS, insd. in condi{iile in care controlul legalitdJii unui act jurisdic{ional se exercitd numai
prin calea de atac de atac prevdzutd, de lege. critica. dezbaterea, respectiv dezacordul
manifestate in spaJiul opiniei publice ca reaclie la soluJia magistratului, ar trebui sd se

limiteze la o argumentare factuald, chiar combativa gi exageratd, dar in limitele respectdrii

dreptului la reputalie qi demnitate, cele doud drepturi nepatrimoniale fiind legate intrinsec qi
interdependente in cazul unui magistrat.
Ori, in condititiile in care nu s-a dovedit ca impotriva reclamantei ar fi fost formulata
vreo sesizare disciplinira, nefiind cercetata disciplinar de Consiliul Superior al Magistraturii
cu privire la modul in care si-a exercitat atributiile in dosarul penal pe care l-a instrumentat,
nefiind atrasa, deci, raspunderea civila, disciplinara sau penala a magistratului in conditiile
art. 93 si urmatoarele din Legea nr. 30312004 rn legatura cu dosarul instrumentat, instanta
aprecraza ca aceste afirmatii sugereaza in mod neechivoc ideea ca reclamanta si-ar fi incalcat
atributiile de serviciu in scopul de a exonera anumite persoane de raspunderea penali, prin
savarsirea unor fapte de natura penala, ca ar fi condus ancheta penala favorizand persoane
vrzate de ancheta penala in detrimentul altora, prezumand obtinerea de anumite avantaje,
chiar profesionale, asociind plecarea reclamantei din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie
cu o pretinsa necorespundere profesionala a acesteia, pe de o parte, cu un parcurs
profesional, pe care aceasta nu l-ar fi urmat in mod legal, ci folosindu-se de pretinse relatii de
prietenie cu persoane care erau vizate de ancheta penala desfasurata de reclamanta, pe de alta
parte.

De asemenea. afirmatiile ,,ttmilitd in public, cdci ordonanla a ajuns chiar in ziua

emiterii la presd". .A/ina Florenlina Stoicct, cea ttrecheatd in plinii Zi"," a inlocmil Ltn
referat de respingere e rechizitoriului care u pulverizat-o pe Alina Stoiccr, penlru cii
niciodatd in istoria Dl{A Ltn procLtror nlt a "fost umilit public Si nu a .fos't silit su plece, "
incalca dreptul reclamantei la demnitate, infirmarea solutiei dispuse de aceasta prin
rechizitoriu neputand conduce la ideea existentei unor interese oculte sau a unei
necorespunderi profesionale a reclamantei, in conditiile in care activitatea procurorului se
supune garantiei impartialitatii, legalitatii si controlului ierarhic, flecare solutie fiind supusd,
din punct de vedere procedural, controlului legalitatii pe cale ierarhica, cv o garantie a
respectarii dreptului la un proces echitabil.

De altfel, din continutul ordonantei de infirmare a rechizitoriului intocmit

de

reclamanta nu rezulta nici .,duritatea",, nici ,,umilirea" afirmata de parati in articolele vizate,
dar nici ,,r'ictoria" sistemului asupra unui magistrat, asa cum insinueaza paratii. care, prin
afirmatiile lansate in articolele publicate. sugereaza publicului cititor premisa gresita a unui
.,rdzboi" intre magistrat si institutia din care face parte, pe de o parte, iar pe de alta parte,
intreiurnalist si magistratul vizat de aceste articole, cal)zat de solutia data prin rechizitoriu si
care nu a fost conforma cu opinia celor doi jurnalisti, in conditiile in care opinia
magistratului asupra cauzei pe care o instrumenteaza nu poate fi exprimata decat prin actul
de justitie pe care il efectueza.
Infirmarea unei solutii in cadrul controlului de legalitate efectuat pe cale ierarhica.
atltta vreme cdt aceasta a fost emisd cu respectarea principiilor enuntate anterior (nefiind
dovezi in sens contrar) qi modul de interpretare a probelor administrate de magistratul in
carrzq nu pot f-r supuse ..oprobiului public" prin atacuri nefondate ale jurnalistilor la adresa
magistratului. care pot denota o presiune exercitata asupra magistratului generata de
nepronuntarea unei solutii considerate de jurnalist ca fiind cea corectd, lezarea dreptului la
reputatie fiind cu atat mai gra\/a cu cat parAlii sunt iurnalisti apreciati in lumea presei,
formatori de opinie prin judecatile de valoare pe care le emit, castigatori ai unor premii
jurnalistice de prestigiu. arlicolele scrise de acestia fiind citite de un public foarte larg, drept

dovada si comentariile numeroase postate pe site-uri la articolele publicate de acestia.

opiniile exprimate de acegtia avand un puternic impact asupra publicului cititor.
Instanta aprecrazd, ca presd, in calitatea sa de .,gardian" intr-o societate democratica.
trebuie sa respecte si rolul de liant intre autoritatile statului si cetatenii acestuia. iar in acest
rol determinant si extrem de important are responsabilitatea mentinerii echilibrului actului de
presa. jurnalistul avAnd rolul esential al observatorului obiectiv. critic. impersonal chiar si
atunci cand subiectul dezbatut suscita un mare interes public. dar si al mediatorului. prin
judecatile de valoare pe care le emite. Ca atare, pentru a tinde la un adevar obiectiv. opiniile
pe care iurnalistul le emite ar trebui sa vizeze cel putin cele doua adevaruri subiective. din
perspectiva subiectelor" aflate pe pozitii contrare, ale articolului de presa, pentru ca astfel sa
fie atins scopul actului de presd, anume aducerea la cunostinta publicului cititor a unor
informatii echilibrate. obiective qi combative chiar prin exagerare iustificata, subiective prin
prisma judecatilor de valoare emise, insa suficient de justificate factual. de natura sa
serveasca adevarul obiectiv intr-o societate democratica. al carei interes pentru mentinerea
ordinii de drept nu poate fi decredibilizarea justitiei.
Pentru toate aceste considerente, instanta va admite in parte cererea principala si cererea
conexa. apreciind ca articolele publicate de parati la datele de 5.I2.2013. Il .12.2013.
30.01.2014.24.04.2014.75.08.2014 gi 7.01.2015 pe site-urile y-W--W_,-!-o,-l-e,tQ $i Wy)y..gs_pJg a fost
incdlcat dreptul reclamantei la reputalie gi demnitate. p6r6tii depasind limita acceptabilS a
comentariilor legate de o dezbatere de interes general. acuzatiile aduse reclamantei prin
afirmatiile folosite de parati in cuprinsul articolelor fiind de o gravitate deosebitd. in acest caz
prevalAnd protectia dreptului reclamantei la reputatie si demnitate fa[d de dreptul la libera
exprimare al paratilor.
Instanta va respiflge, in rest, cererea de chemare in judecatd, principald gi conexd, ca
neintemeiate.

Astfel. in privinta articolelor publicate la data de 3.12.2013 si 14,11.2014, instanta

aprectazd, cd prin continutul articolelor publicate nu a fost incalcat dreptul reclamantei la
reputatie si demnitate, in acest sens singura expresie continuta in arlicolul din data de 3.12.2013
cu referire la reclamanta, in contextul informarii publicului cititor asupra infirmarii
rechizitoriului intocmit de reclamanta, afirmatia avand suport factual. este .,titulatura ca o povara
....", expresie care nu este de natura sa exprime vreo acuzatie la adresa magistratului, ci mai
degraba face referire la responsabilitatea magistratului in efectuarea actului de justitie.
Referitor la arlicolul publicat la data de 14.11.2014, acesta reproduce pasaje din cererea
de chemare in judecata ce formeaza obiectul prezenter caLtze, cu o dozd de exagerare care nu
depaseste lirnitele acceptabile dle dreptului la libera exprimare. comentariile facute pe marginea
subiectului litigios nefiind de natura sa lezeze dreptul reclamantei la reputatie, cu atat mai mult
cu cat. paratii. afldnd de calitatea acestora de parti in proces, isi puteau exprima opiniile dictate
de pozitia procesuala in proces, iar nu de jurnalisti, reclamanta insdgi exprimdndu-gi apdrdrile in
aceeaqi manierd in cererea de chemare in judecatd, justificate de pozilia procesuald a acesteia in
proces.

In ce priveste dreptul la imagine. instanla, fata de continutul acestui drept reglementat

prin
art.
din
73
codul
civil-,,
( I )Orice
persoana are
dreptul
propria
la
imagine.
(2) In exercitarea dreptului la propria imagine, & poate sa interzica ori sa impiedice
reproducerea, in orice mod, a infatisarii sale fizice ori a vocii sale sau, dupa caz, utilizarea unei

asemenea reproduceri. Dispozitiile art. l5 raman aplicabile.", apreciazd, ca acest drept al

reclamantei nu a fost incalcat de catre parati, nefiind administrate probe din care sa rezulte ca
acestia ar fi reprodus in articolele publicate infatisarea fizica a reclamantei, actiunea fiind
neintemeiata din aceasta perspectiva.
In conformitate cu prevederile art. 253 alin 3 lit. a din codul civil instanta va obliga
pdrAlii sa publice prezenta hotdrAre, dupd rdmAnerea definitivd, in integralitate, in ziarele Gazeta
Sporturilor, Jurnalul Nalional gi Pro Sport, in format print gi electronic, cAt gi pe site-urile
-w-ww't-ol-o,fo qi w\:w:gsp-,r-o, inlaturarea afirmatiilor, apreciate de intanta ca avand caracter
denigrator la adresa reputatiei si demnitatii reclamantei, din continutul articolelor in carrza, fiind
fara eficienta din punct de vedere al restabilirii dreptului atins atata vreme cdt acestea sunt
continute in prezenta hotdrAre care va fi publicata pe cele doua site-uri care au gazduit articolele
mentionate. In privinta comentariilor cititorilor la articolele publicate de parati, acestia nu
aparlin celor doi jurnalisti pentru a putea fi obligati la inlaturarea acestora, instanta facand, de
altfel. referire si la acestea in considerentele hotararii pentru a evidentia impactul articolelor
asupra publicului cititor, restabilind in aceasta maniera dreptul atins. In privinta inlaturarii
arlicolelor scrise de parati de pe site-urile care le-au preluat, obligatia nu poate fi stabilita in
sarcina paratilor, acestia neavand drept de administrare a acestor site-uri, care pot fi intr-un
numar variabil, necunoscut, ca alare capatul de cerere este apreciat ca nefondat, restabilirea
dreptul atins fiind realizata eficient. asa cum s-a aratal anterior, prin publicarea prezentei
hotarari, dupa ramanea definitiva a acesteia.
Referitor la capatul de cerere avand ca obiect interzicerea pe viitor a denigrarilor realizate'
de parati la adresa reclamantei instanta il va respinge ca neintemeiat fata de prevederile art.253
alin. 2 din codul civil, avand in vedere ca nu a rezultat din probele administrate ca fapta ilicita ar
fi durat la momentul pronuntarii, nici producerea iminenta a vreunei fapte in acest sens.
nedovedindu-se ca parAlii ar mai fi publicat articole referitoare la activitatea profesionala a
reclamantei dupa data de 7.01.2015, iar referirile la subiectul de interes public s-au incadrat in
categoria judecatilor de valoare, disociate, critice, retorice si interogative, emise pe aspecte de
ordin factual, deduse din cursul judiciar al dosarului respectiv, fara a atinge dreptul reclamantei
la reputatie, iar interzicerea sui generis a publicarii de catre parati a unor articole referitoare la
subiecte de interes public care vizeaza si eventuale anchete penale care sunt sau vor h
desfbsurate de reclamantd in calitatea sa de magistrat ar reprezenta un act de cenzura nepermis si
nejustificat de nicio baza factuala la acest moment.
In privinta capatului de cerere avand ca obiect obligarea paratilor la plata unor daune
morale in valoare de 100.000 de lei fiecare, formulat atat prin cererea principala, cat si prin
cererea conexa, instanta il apreciaza ca fiind nefondat, considerand o reparatie echitabila si
suficienta constatarea de catre instanta a incdlcdrii de catre p6rdli a dreptului reclamantei la
reputa{ie qi demnitate.
In conformitate cu prevederile art. 451-453 din codul de procedura civila, fata de
admiterea in parte a pretentiilor, instanta va obliga pdrAlii la plata cheltuielilor de judecatd cdtre
pArAta in sumd de 4960 lei reprezentdnd onorariu de avocat (din totalul de 9920 de lei solicitat
cu acest titlu) potrivit documentelor justificative depuse la ultimul termen de judecata.