Peretii abdomenului

Abomenul este segmentul caudal sau subdiafragmatic al trunchiului cu

diferentiere parietala musculofibroasa, in stratul intermediar avand tendinta la
fuzionarea miomerelor(polimerie), si cu diferentiere viscerala, digestiva si
urogenitala
Limite:
Este o regiune intermediara intre torace si pelvis (bazin), prezentand
urmatoarea delimitare
Superior: superficial si profund corespunde limitei inferioare a toracelui,
1. superficial aceasta limita fiind reprezentata prin rebordul costal (o linie
oblica de baza apendicelui xifoid la procesul spinos al celei de-a 12-a
vertebre toracale)
2. in profunzime limita este reprezentata de catre muschiul diafragm
Inferior: superficial face separatia dintre abdomen si membrele inferioare,
fiind reprezentata
1. Anterior - de catre o linie care trece prin partea superioara a simfizei
pubiene, se prelungeste lateral de-a lungul pliurilor stinghiei pana la
spina iliaca antero-superioara. De aici se continua pe creasta iliaca
pana la spinele iliace postero-superioare
2. posterior o linie oriznontala dusa prin baza sacrumului
3. la interior un plan ce trece brin baza sacrumului si stramtoarea
superiaora a bazinului. Unii autori descriu abdomenul si bazinul
impreuna sub denumirea de cavitate abdomino-pelvina
In grosime peretele abdominal se intinde de la tegument pana la peritoneul
parietal
Forma abdomenului depinde de mai multi factori
De tonicitatea musculaturii adominale
De volumul viscerelor abdominale
De varsta si de sex
La copil, abdomenul este bombat anterior din cauza tonicitatii scazute a
musculaturii abdominale si volumului crescut al viscerelor,in special al
ficatului
La adult, abdomenul are o forma cilindrica, usor turtit antero-posterior si
ingustat in portiunea sa mijlocie
Dimensiunile abdomenului depind de:
Inaltime
Varsta si sex
Stare de nutritie
O serie de stari fiziologice graviditatea
1

 Peretii abdomenului au fost impartiti de catre anatomistii clasici in:

Antero-lateral
Posterior
Superior
Inferior
Dupa MAISONET:
peretele superior este reprezentat de catre diafragma
peretele inferior este lipsa, abdomenul comunicand cu cavitatea pelvina
peretele anterior este format dintr-un ansamblu de parti moi
peretele posterior este format din corpurile celor 5 vertebre lombare si
musculatura lombo-iliaca
QUENU si DUBOST considera abdomenul ca un cilindru musculo-aponevrotic
inserat pe 2 cadre osoase, unul superior si celalalt inferior si sustinut de un pilier
posterior puternic reprezentat de rahiusul dorso-lombar
Cadrul superior: marginea inferioara a toracelui
Cadrul inferior: centura pelvina
Cilindrul musculo-aponevrotic (invelis abdominal)
Tapetat pe suprafata interioara de peritoneu
Tapetat pe fata exterioara de partile moi, tegumentul si tesutul celular
subcutanat
Arhitectura peretelui abdominal antero-lateral
Este format numai din parti moi care dinspre suprafata spre profunzime sunt:
Pielea/tegumentul
Tesut muscular subcutanat
Stratul musculo-aponevrotic
Stratul retromuscular
Peritoneul parietal anterior
Pielea:
Subtire, fina si mobila, exceptie facand tegumentul de la nivelul cicatricii
ombilicale care este aderent
Are o grosime de 2-3 mm si rezistenta sa este foarte mare, SAPPEY aratand
ca o bandeleta de piele de 2-3 mm grosime poate suporta o greutate de 2 kg
datorita fibrelor elastice existente la nivelul dermului. Aceasta elasticitate ii
permite sa revina la normal in toate cazurile in care se produce o distensie
abdominala
Examinarea culorii pielii abdomenului furnizeaza date importante legate de
varsta, regiune, circulatia locala, continutul in pigmenti si in legatura cu rasa.
Pielea este palida in anemii, in stari de soc, si colorata in galben in caz de
hepatita.
Continutul in pigmenti al pielii se modifica sub influenta razelor solare, in
stare de graviditate cand se pigmenteaza si linia alba, precum si in stari
patologice cum ar fi in diabetul bronzat si in melanosarcomatoza
Uneori in caz de obstructii in teritoriile venoase, portal sau cav, se observa pe
pielea abdomenului un desen caracteristic numit: in cap de meduza (e
vorba de o hipertensiune portala iar sangele trebuie deviat, adica sa sunteze

ficatul si atunci se face deversarea sa direct in vena cava prin anastomozele

porto-cave superioare sau inferioare)
La inspectia peretelui abdominal se pun in evidenta o serie de repere osteocutaneo-musculoase, iar palparea permite indentificarea lor si de asemenea se
permite trasarea liniilor conventionale si stabilirea limitelor regiunilor topografice
ale peretelui abdominal
Pe linia mediana anterioara se observa in sens cranio-caudal, scobitura
cardiaca ( scorbiculum cordis) la nivelul careia se observa pulsatiile cordului
Urmeaza un sant vertical care este intrerupt de prezenta cicatricei ombilicale
iar in partea inferioara se observa o proeminenta mai mult sau mai putin
marcata care se numeste penil la barbat si muntele lui Venus la femeie
Paramedian se observa santurile care corespunde marginilor laterale ale
muschilor drepti abdomenilor. La persoanele musculoase, intre santul median
care corespunde liniei albe si intre santul lateral observandu-se 3-4 santuri
transversale date de catre intersectiile tendionase ale dreptilor abdominali
Pe partile laterale superioare se observa santurile subcostale drept si stang,
oblice infero lateral care pot fi urmarite posterior pana la proeminenta
muschilor santurilor vertebrale
Pe linia mediana posterioara se observa proeminenta proceselor spinoase, iar
lateral de aceasta proeminentele date de catre muschii santurilor vertebrale
Pe partile laterale se observa 2 proeminente date de catre portiunile
musculare ale muschilor oblici externi limitate antero-inferior de cate un sant
sub forma L inversat care marcheaz alimita dintre portiunea musculara si cea
aponevrotica a muschilor oblici externi.
In partea laterala si inferioara se observa pliul cutanat al stinghiei aderent la
planurile subiacente are reprezinta limita dintre abdomen si membrul inferior
Aceste repere cutaneo-osteomusculare servesc pentru trasarea liniilor
conventionale care servesc in practica medicala avand o importanta clinica
deosebita
Linia mediana de la apendicele xifoid la simfiza pubiana.
Este intrerupta aproximativ in portiunea mijlocie de catre cicatricea
ombilicala care in cazuri patologice poate furniza informatii importante
pentru stabilirea diagnosticului
Liniile paramediane/pararectale duse prin marginile laterale ale
muschilor drepti abdominali
Linia subcostala, drepta si stanga tangenta la marginea inferioara a
toracelui
Linia biiliaca uneste punctele cele mai ridicate ale crestelor iliace
Linia bispinoasa anterioara
Linia bispinoasa posterioara
Linii transversale - care apar in timpul contractiei muschiului drept
abdominal
Santul inghinal/plica inghinala
Santul pubian/suprapubian dispus transversal si care se termina de o
parte si de alta la nivelul tuberculilor pubiene
3

 Santul/plica taliei reprezinta plica de flexiune a abdomenului fiind dispus

circular aproximativ
la nivelul ombilicului
Tesut celular subcutanat este mai bine reprezntat in functie de varsta sex
stare de nutritie
In vecinatatea ombilicului el diminua treptat si dispare in dreptul inelului
ombilical, la acest nivel tegumnetul aderand direct de inel
In vecinatatea pubisului, in tesutul celular subcutanat
se gasesc lame elastice care ocupa linia mediana care formeaza
1. Ligamentul suspensor al penisului la barbat
2. Ligamentul suspensor al clitorisului la femeie
Se gasesc fibre musculare netede care se continua la nivelul dartusului
scrotal
In grosimea testului celular subcutanat se gasesc vase si nervi superificiali.
Prezenta vaselor influenteaza temperatura si culoarea tegumentului
Dezvoltarea excesiva a acestui strat in obezitate pericliteaza si
functionalitatea urmatorului strat cel musculo-aponevrotic el dezvoltanduse in detrimentul acestui strat
La femeie grasimea se acumuleaza cu predilectie in regiunea
periombilicala si subombilical unde formeaza pliul subombilical/ombilical
inferior
La barbat locul de electie al grasimii este supraombilical
Stratul musculo-aponevrotic
Muschii peretelui abdominal antero-lateral sunt reprezentati de
Muschi lungi: drept abdominal si piramidal (inct)
Muschi lati: oblic intern, extern si transvers abdominal
Denumirea de lungi, lati este data de forma pe care o prezinta si dispunerea
lor in sens longitudinal sau transversal
Triunghiul tendinos este un triunghi isoscel avand baza la nivelul arcului
costal iar celelalte doua laturi fiind formate de catre muschii oblic intern si
drept abdominal
In aria acestui triunghi aponevroza oblicului intern acopera transversul
abdominal si portiunile terminale ale nervilor intercostali T8-T11
La persoanele musculoase triunghiul tendinos apare ca o cavitate
subcostala care a fost descrisa de catre GAUP
Stratul retro-muscular
Sub aceasta denumire se descriu 3 straturi succesive situate sub stratul
musculo-aponevrotic, reprezentate de:
Fascia transversalis
Tesut celular subperitoneal/preperitoneal
Peritoneul parietal anterior
1. Fascia transversalis
Se intinde superior de la nivelul diafragmului ea invelind fata
profunda a muschiului transvers
Se intinde inferior pana la ligamentul inghinal

Se intinte anterior pana la linia mediana unde se uneste cu cea de

partea opusa
Se intinde posterior pana la muschiul patrat lombar unde se
continua cu fascia acestuia
Prezinta 3 portiuni:
Juxtamediana formeaza peretele posterior al tecii dreptului
abdominal
Inghinofemurala in care fascia se insera pe buza interna a
crestei iliace si marginea interna a spinei iliace anterosuperioare.
Medial intalneste muschiul iliopsoas si se insera pe fascia
iliaca.
La nivelul orificiului intern al canalului inghinal se angajeaza
in canalul inghinal pe care il strabate terminandu-se in burse
unde formeaza testicului fascia spermatica interna
La nivelul lacunei vasculare se insera pe marginea
posterioara a ligamentuluio inghinal impreuna cu care
formeaza un sant cu concavitatea superior prin care aluneca
funiculul spermatic.
Continuandu-si traiectul descendent intalneste vasele
femurale aderand intim de vena femurala dupa care acopera
spatiul format de catre marginea interna a venei femurale si
ligamentul lui GIMBERNAT formand septul femural/crural.
Intalneste fata superioara a ligamenutului Gimbernat la
nivelu lcareia se etaleaza si se insera pe ligamentul lui
Cooper
Median de lacuna vasculara se continua cu fascia de partea
opusa
Deasupra ligamentului inghinal, la nivelul unirii 1/3 mijlocii cu
cea mediala, in fascia transversalis se formeaza un orificiu
inelul inghinal profund care are forma ovalara
Septul femural pe care se gaseste nodului limfatic ClOQUET
Fibrele de intarire ale fasciei transversalis
Fascia transversalis este rezistenta ea fiind intarita de o serie de
fibre conjunctive verticale si transversale
Fibrele de intarire verticale ocupa intervalul cuprins intre marginea
laterala a muschiului drept abodminal si orificiul intern al canalului
inghinal. Aceste fibre se pot dispune in strat continuu sau in doua
fascicule:
Unul medial: ligamentui lui HENLE
Unul lateral: ligamentul lui HESSELBACH
Intre cele 2 ligamente se gaseste o depresiune a peritoneului
foseta inghinala medie iar intre ligamentul Hesselbach si tendonul
conjunct (formatiune tendinoasa formata din oblicul intern si
5

transvers) se gaseste o zona de slaba rezistenta a peretelui

abodminal triunghiul de minima rezistenta a lui HESSELBACH
Fibrele de intarire transversale se intind de la spina iliaca anterosuperioara la tuberculul pubian de-a lungul liniei de aderenta a
fasciei transversale cu fascia iliaca.
THOMPSON a descris un grup de fibre conjunctive care se intind de
la spina pubisului si de pe creasta pectineala indreptandu-se oblic in
sus si lateral, trec deasupra vaselor femurale, se raspandesc in
evantai si se insera pe spina iliaca antero-superiaora si pe buza
interna a crestei iliace => bandeleta ilio-pubiana a lui THOMPSON.
Aceasta are un traiect || cu ligamentul inghinal fiin situata insa
profund fata de acesta
2. Tesut celular subperitoneal
Este mai subtire pe partile laterale fiind mai bine reprezentat la
nivelul linei albe
Se continua in jos cu cel al spatiului prevezical iar la nivelul foselor
iliace cu tesutul celular de la nivelul spatiului BOGROS
In caz de peritonita acest spatiu se edematiaza si capata o coloratie
specifica ducand la stabilirea diagnosticului inainte de a deschide
peritoneul
3. Peritoneul parietal anterior are o portiunea supraombilicala si una
subombilicala
Peritoneul supraombilical
Porneste de jos in sus, acopera cordonul fibros al venei
ombilicale, dupa care urca tapeteaza fata posterioara a stratului
musculo-aponevrotic pana la nivelul convexitatii ficatului nivel la
care se continua cu peritoneul subdiafragmatic
Intinderea sa este jenata de catre ligamentele rotund si falciform
ale ficatului pe care le tapeteaza
Peritoneul subombilical
Plecand de la ombilic, in traiectul sau descendent catre
excavatia pelvina trece inapoia uracului si a celor doua cordoane
fibroase ale arterelor ombilicale care il ridica formand plici si
aceste 3 formatiuni sunt unite printr-o lama celuloasa fascia
ombilico-prevezicala
Intre peretele abdominal si aceasta fascia se gaseste un spatiu
virtual care este umplut cu tesut conjunctiv lax si care coboara
pana in pelvis delimitand spatiul prevezical al lui RETZIUS. Acest
spatiu are o forma triunghiulara cu varful la ombilic si baza la
planseul pelvin.
Portiunea ombilicala se intinde de la ombilic la pubis.
Are 2 pereti si doua margini laterale
Peretele anterior este format de fata posterioara a planului musculo-aponevrotic antero-lateral
6

El este format succesiv in sus de la ombilic pana la arcada lui

DOUGLAS, de catre foita posterioara a tecii dreptului abdominal
In portiunea mijlocie numai de fascia transversalis care formeaza la
acest nivel spatiul suprapubian
Inferior portiunea inferioara se intinde de la pubis pana la
ligamentele pubo-vezicale
Un absces din teaca dreptului sau din spatiul surpapubian poate
ajunge in pelvis fara sa perforeze si sa patrunda in cavitatea
peritoneala datorita prezentei acestui spatiu
Peretele posterior
e format de fascia ombilico-prevezicala al lui CHARPY / aponevroza
ombilico-vezicala a lui FARABEUF care este o lama fibroasa de
coalescenta ce se intinde de la omblic la planseul pelvin
Are o forma triunghiulara cu varful trunchiat situat pe partea
inferioara a cicatricii ombilicale iar baza la nivelul varfului vezicii
urinare
Marginile laterale se intind oblic infero-lateral la o distanta variabila de
1-4 cm de arterele ombilicale

Teaca muschiului drept abdominal

Forma generala a tecii este aceea a unei cavitati turtite antero-posterior care
imbraca muschii drepti abodminali
Se intinde de la arcul costal pana la simfiza pubiana fiind formata de
aponevrozele anterioare ale muschilor lati ai abdomenului si de catre fascia
transversalis
Formarea sa este diferita in 2/3 superioare fata de 1/3 inferioara
Peretele anterior
In 2/3 sup: aponevroza oblicului extern dublata pe fata profunda de catre
foita anterioara a aponevrozei anterioare a oblicului intern
In 1/3 inf: aponevrozele anterioare ale celor 3 muschi
Peretele posterior
2/3 sup: foita posterioara a oblicului intern si aponevroza anterioara a
transversului unite intre ele, sub aponevroza anterioara a transversului
gasindu-se fascia transversalis
1/3 inf: fasciile posterioare ale oblicului intern si transverului trec anterior
formand linia/arcada lui DOUGLAS, peretele posterior fiind format numai
de catre fascia transversalis
Nu adera la intersectiile tendinoase si datorita acestui fapt orice colecite
purulenta din teaca poate cobori din partea superioara spre simfiza
pubiana si avand in vedere grosimea redusa a pretelui tecii in 1/3
inferioara, colectia purulenta poate ajunge in spatiul prevezical a lui
RETZIUS sau chiar in cavitatea peritoneala
Marginea laterala
E formata superior de unghiul de bifurcatie a aponevrozei

E formata inferior sub linia arcuata de unghiul diedru format de fascia

transversala si aponevroza anterioara de insertie a muschiului transvers
Extremitatea superioara
Se pierde treptat pe fata anterioara a toraceluio sub forma unor fasii
aponevrotice care acopera insertiile musculare ale muschiului drept
anterior adominal pe cartiliajul costal si pe apendicele xifoid
Extremitatea inferioara
Este mai complexa structural avand o importanta deosebita chirurgicala
La nivelul sau se formeaza spatiul suprapubian
Initial, muschiul drept abdominal si teaca sa sunt apropiate iar straturile
de tesut celular pre si retro muscular sunt subtiri. Inferior muschiul se
departeaza progresiv de fascia transversalis cele doua elemente
prezentand insertii diferite
Muschiul pe buza anterioara
Fascia pe buza posterioara a marginii superioare a pubisului
Se formeaza astfel un spatiu triunghiular in forma de v rasturnat cu baza
la marginea superioara a pubelui. In acest spatiu se gasesc tesut celular
dependent de cel retromuscular si ramura suprapubiana a arterei
epigastrice inferioare profunde. Fiind punctul cel mai declin al tecii aici se
aduna colectiile purulente din teaca
Teaca dreptului abdominal contine
Vase
1. Artera epigastrica inferioara porfunda
2. Artera epigastrica superioara din toracica interna
3. Anastomoza dintre ele care se face fie pe fata psoterioara a muschiului
sau in grosimea lui
Nervi ramuri terminale din nervii intercostali
Muschiul piramidal al abdomenului cand exista
Stratul celular premuscular adera la intersectiile tendinoase formand o serie
de 3-4 etaje suprapuse
Vascularizatia si inervatia peretelui abdominal antero-lateral
Sistemul arterial se dispune in 2 planuri:
Superificial
1. Arterele epigastrice superficiale
2. Arterele circumflexe iliace superificiale
3. Artera pudendala externa superioara care trec in tesutul celular
subcutanat impreuna cu o serie de ramuri perforante din sistemul
arterial profund
Profund - Cuprinde vase care vascularizeazs tratul musculo-aponevrotic
1. Arterele epigastrice inferioare profunde
2. Arterele mamare/toracice interne
3. Arterele circumflexe iliace profunde
4. Arterele intercostale inferioare
5. Arterele lombare
Aceste vase formeaza 3 pedicului vasculari arteriali:
Median : mamara interna si epigastrica inferioara

 Supero-lateral: intercostale inferioare

Infero-lateral: circumflexe iliace
Artera epigastrica inferioara se descopera printr-o incizie facuta pe o
linie care uneste un pucnt situat la 2 cm medial mijlocului ligamentului
inghinal cu ombilicul, linie cunoscuta sub numele de linia de directie a
arterei epigastrice inferioare profunde. Aceasta linie trebuie cunoscuta
atunci cand se practica punctii la nivelul peretelui abdominal.Pentru a
evita lezarea arterei
se poate practica punctia pe mijlocul unei linii care uneste ombilicul
cu spina iliaca antero-superioara sau chiar in 1/3 laterala a acestei
linii ( cand individul are ascita si trebuie evacuat lichidul de ascita)
se poate practica pe linia alba ombilicala jumatatea distantei dintre
ombilic si simfiza pubiana bolnavul fiind situat in pozitie sezanda
Intre artera epigastrica inferioara profunda si artera obturatorie exista o
anastomoza de regula permanenta, anastomoza care poate fi atunci cand
se executa interventia de reparatie a herniei inghinale. KIRSCHNER
numeste aceasta anastomoza CORONA MORTIS
Vascularizatia venoasa
Sistem venos dipus pe doua planuri superifical si profund, asemanatoare
cu dispozitia arterelor, ele fiind insotite fie de o ramura sau de doua
ramuri venoase
Venele superificale au o importanta deosebita in caz de hipertensiune
arteriala
Vascularizatia limfatica
Vasele limfatice din inferioara a peretelui abdminal se indreapta catre
nodulii iliaci externi si inghinali iar cele din superioara dreneaza in
nodulii parietali
Cele 2 teritorii limfatice supra si sumbombilical au ca limita o linie usor
ascendenta postero-anterior plecand de deasupra discului intervertebral
L2-L3 si terminandu-se la ombilic
Inervatia
E asigurata de nervii intercostali 6-11
Nervii subcostali
Nervii iliohipogastrici
Nervii ilioinghinali
Nervii genito-femurali
Peretii abdomenului puncte slabe
Hernia reprezinta iesirea unui organ din cavitatea abdominala printr-un
orificiu anatomic slabit fara ca tegumentele regiunii sa fie interesate
Herniile inghinale
Peretele posterior al canalului inghinal este tapetat de peritoneul parietal,
separat de fascia transversalis prin spatiul interparietovisceral in care se afla

uracul, artera ombilicala si artera epigastrica inferioara, elemente care ridica

peritoneul parietal si delimiteaza fosele inghinale prin 3 plici:
Plica ombilicala mediana
Peritoneul este ridicat de catre urac
Se intinde de la varful vezicii urinare pana la ombilic
Se proiecteaza in dreptul linei albe subombilicale
Plica ombilicala mediala
Este bilaterala, determinata de ridicarea peritoneului de catre
cordoanele fibroase rezultate prin obliterarea arterei ombilicale
Se intinde de la partea laterala a vezicii urinare la ombilic
Plica ombilicala laterala
Peritoneul este ridicat de catre vasele epigastrice inferioare
Se proiecteaza pe o linie oblica ce leaga ombilicul ce orifiuciul
subcutanat al canalului inghinal
Foseta supravezicala
Intre plica ombilicala mediana si cea mediala
Corespunde orificiului inghinal superficial
Sunt herniile oblice interne VELPEAU cu recventa redusa din cauza
grosimii peretelui psoterior al canalului inghinal; herniaza vezica
urinara
Fosa inghinala mediala
Corespunde triunghiului slab HESSELBACH
Se afla intre plica ombilicala mediala si cea laterala
La acest nivel apar herniile inghinale directe (SCARPA)
Fosa inghinala laterala
Situata in afara arterei epigastrice inferioare, a ductului deferent si a
arterei spermatice
Corespunde orificiului inghinal profund (partea supero-laterala a
acestuia)
In acest loc peritoneul se deprima ca o palnie numita
infundibulul/palnia lui RAMONEDE. Centrul palniei se continua cu un
cordon fibros ce reprezinta vechiul duct peritoneo-vaginal obstruat.
Cand acest canal nu s-a inchis, prin palnia lui RAMONEDE sunt
antrenate herniile congenitale peritoneo-vaginale sau herniile inghinale
oblice externe congenitale/castigate
Gaura musculo-pectineala
Zona triunghiulara delimitata
Superior: marginea libera inferioara a oblicului intern si transvers
Medial: teaca dreptilor abdominali
Inferior: creasta pectineala cu ligamentul Cooper
Reprezinta o regiune de slabiciune a peretelui antero-lateral si a funiculului
spermatic
Aria gaurii musculo-pectineale este traversata de liagmentul inghinal care o
imaprte in 2 zone:
Zona inghinala - superior ligamentului inghinal.
10

La acest nicel trec funiculul spermatic la barbat si ligamentul rotund al

uterului la femieie
La acest nivel se afla punctul slab deoarece poate aparea
exteriorizarea superficiala a maladiei herniare profunde ale stinghiei,
descrisa de MALAIGNE sub forma herniei inghinale
Zona femurala inferior de ligamentul inghinal
este reprezentat de inelul femural inchis de septul femural
reprezinta al doilea punct slab al gaurii, loc pe unde se poate sa apara
exteriorizarea superfciala inferioara a maladiei herniare sub forma
herniilor femurale
Inchiderea inciziilor cutanate abdominale
Stratul membranei tesutului sucutanat are o textura rezistenta
Intre acest strat si fascia profunda se formeaza un spatiu virtual in care se pot
cumula fluide ce se propaga doar superior
Nu se pot propaga la coapsa deoarece tesutul celular subcutanat este
aderent la piele si fascia lata pe o distanta de 2,5 cm
Intre fascia transversalis si peritoneul parietal se delimiteaza un spatiu virtual
spatiul lui BOGROS nivel la care se monteaza protezele pentru hernia
inghinala
Protruzia abdomenului
Nou-nascutul si copilul mic au un abdomen mic deoarece tractul gastrointestinal contine aer in cantiate mare dar si datorita ficatului voluminos
Adultul cu greutate normala prezinta un abdomen plat sau excavat in decubit
dorsal
In sarcina, exces de tesut adipos, acumulare de fecale, ascita, flatulenta, se
produce protruzia ombilicului datorita cresterii presiunii abdominale (ascita,
tumori)
La batrani, slabirea peretelui abdominal duce la protruzia acestuia
In cazul tumorilor, splenomegaliei, cresterea volumului abdominal, peretii
muschilor antero-laterali slabesc; prin atrofie, pielea se destine iar nervii si
vasele se atrofiaza
La femeie in timpul sarcinii apar vergeturi (striuri de graviditate)
La persoanele obeze se produc niste strii la nivelul liniei albe benzi
decolorate usor albastrui)
Muschii anteriori ai abdomenului sunt subdezvoltati si se atrofiaza, scazand
tonusul si crescand greutatea ce apasa partea anterioara a bazinului si astfel
basculeaza anterior producand lordoza. Pubisul coboara si sacrumul se ridica
Examenul fizic al peretelui abdominal
Se efectueaza in decubit dorsal sau lateral cu genunchii si coapsele in
semiflexie
Palparea peretelui antero-lateral se efectueaza cu mainile calde,
evidentinadu-se o rezistenta la palparte in cazul apendicitei, pacientul stand
cu mainile pe langa corp in decubit dorsal
Reflexele abdominale superficiale

11

Se exemplifica prin trecerea rapida a maini pe piele dinspre lateral spre

medial, producand contractia muschilor abdominali
Incizii: mediane, paramediane, suprapubiene, transversale, subcostale cu risc
inalt: paramusculare si inghinale
Eventratiile
Reprezinta protruzia omentului sau a unui organ prin inciziile chirurgicale
Lezarea nervilor peretilor abdominali antero-laterali
Duce la hernie inghinala prin slabirea tonusului tendonului conjunct
Peritonita
Reprezinta inflamatia tesutului peritoneal
Persistenta postnatala a unei vene ombilicale permeabile se deceleaza prin
cateterism ombilical in eritroblastoza fetala sau boala hemolitica
Palparea orificiilor inghinale
Cel superficial: deasupra si lateral tuberculului pubian
Cel profund: la 2-4 cm supero-lateral de tuberculul pubian

Herniile liniei albe

Linia alba prezinta o serie de orificii vasculare mai ales deasupra ombilicului
prin care se stabileste comunciarea intre tesuturile celulare subucutantate si
tesuturile interparietoviscerale, orificii prin care se produc herniile epigastrice
Pe linia alba subombilicala se pot produce herniile sumombilicale sau poate
sa apara dehiscenta dreptilor cu favorizarea eventratiei
Herniile ombilicale
Inelul ombilical este format din fascii fibroase provenite de la aponevrozele
din jur
Cele 2/3 inferioare contin un nucleu fibros care rezulta din fuzionarea plicii
ombilicale cu uracul si vasele ombilicale. In acest nivel nucleul fibros adera
intim de marginile orificiului in timp de in 1/3 superioara pe o distanta de 3
mm ramane un spatiu liber in care tesutul celular subcutanat se continua
direct cu tesutul celular preperitoneal, punct slab pe unde se produc in
majoritatea cazurilor herniile ombilicale
Fascia ombilicala delimiteaza impreuna cu fata profunda a liniei albe canalul
vitelin (o formatiune inconstanta care include cordonul venos ombilical si
grasimea. Tegumentul acestui anal explica herniile ombilicale indirecte, rare
descrise de RICHET, GOSSELIN, DUPLEY. Sunt 2 variante:
Daca hernia se angajeaza intr-un canal deschis in sus este hernie
ombilicala indirecta propriu-zisa
Daca se angajeaza intr-un canal deschis in jos este hernie ombilicala
indirecta preperitoneala. In acest caz exista in afara sacului herniar
obisnuit si un al doilea sac situat intre peritoneul parietal si peretele
adominal si care nu este altceva decat canalul vitelin destins de anse
intestinale
La nivelul liniei semilunare a lui SPIEGEL se pot produce hernii ale liniei
laterale
Puncte slabe ale diafragmului
12

 Intre diferitele portiuni musculare exista o serie de spatii constituind puncte

slabe ale diafragmului prin care se produc hernii ale organelor din abdomen
in torace
Totodata ele fac comunicarea intre tesutul celular mediastinal si cel
interparietovisceral abdominal si creeaza posibilitatea propagarii infectiilor
dinspre torace spre abdomen si invers:
Trigonul LOMBO-COSTAL (BOCH-DALECK)
Se afla la nivelul coastei XII, cuprins intre portiunea lombara si cea
costala a diafragmei
Trigonul COSTO-STERNAL (LAREY)
Este delimitat de portiunea costala si stern prin care trece artera
epigastrica superioara
Hiatusul retrosternal/fanta mediana retrosternala
Este cuprins intre cele 2 fascicule ale portiunii sternale
Reprezinta locul de comunicare intre tesutul celular mediastinal
anterior si tesutul interparietovisceral abdominal
Hiatusul aortic
Este fibros, inextensibil, delimitat de coloana vertebrala, cei 2 stalpi ai
portiunii lombare si ligamentul arcuat median
Permite trecerea aortei si a ductului toracic
Orificiul venei cave inferioare
E asezat in centrul tendinos, la unirea foliolei anterioara cu cea drepat
asi prin el trec VCI si nervul frenic drept
Hiatusul esofagian
E situat anterior si la stanga hiatusului aortic
E format din incrucisarea fibrelor musculare ale stalpilor diafragmatici
si da trecere esofagului si celor 2 nervi vagi
Situat la nivelul vertebrelor T9-T10
Diafragma mai da trecere prin fibrele sale nervilor splahnici mare si mic
(prin grosimea stalpilor diafragmatici), venelor lombare ascendente si
lantului simpatic paravertebral
Trigonul lombar PETIT
Este situat pe partile laterale ale abdomenului, delimitat de creasta iliaca,
mariginile muschiului oblic extern si latisimul dorsal
Planseul e format de oblicul intern si de trasnvers
Tetragonul KRAUSE (GRYNFELT)
Medial: muschiul erector
Superior: coasta XII si muschiul dintat posterior
Lateral: muschiul oblic intern
Planseu: fascia posterioara a transversului, care constituie o zona slaba
datorita prezentei orificiului vasculo-nervos subcostal

13

14