Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
WaterKIT - Carte Tehnica PEHD - Valrom Industrie
WaterKIT - Carte Tehnica PEHD - Valrom Industrie
lucru-energie
forta
greutate (forta de greutate)
momentul unei forte
sarcini unitare
modul de elasticitate
rezilienta
presiune (*)
tensiune
putere
cantitatea de caldura
caldura specifica
flux de caldura
conductivitate termica
volum
debit volumic
rezistivitate electrica
vascozitate dinamica
impartiti valorile
exprimate in
cu
kgf x m
kgf
9,80665
9,80665
pentru a obtine
echivalentul in unitati
S.I.
J
N
kgf x m
2
kgf / mm
9,80665
9,80665
Nxm
2
N / mm
9,80665
0,0980665
0,101325
9,80665
0,735499
4,1868
4,1868
1,163
4,1868
1
0,1
0,01666
0,01
0,001
J / cm
M Pa
kgf x m / cm
2
at. kgf / cm
atm
2
kgf / mm
CP
cal
cal / (g x C)
kcal / h
cal / (s x cm x C)
l
hl
3
dm / min
x cm
CP
N / mm
kW
J
J / (g x C)
W
W / (cm x C)
3
dm
3
m
3
dm /s
x m
Pa x s
CUPRINS
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
DOMENII DE UTILIZARE
GAMA DE PRODUCTIE
MATERIA PRIMA
CARACTERISTICILE GENERALE ALE CONDUCTELOR VALROM
CALCULUL GROSIMII PERETELUI
NORMATIVE
CONTROLUL CALITATII
MARCA DE CONFORMITATE - SISTEMUL DE CALITATE
ATOXICITATE
REZISTENTA LA PRODUSE CHIMICE
COMPORTAMENTUL LA FOC
COMPORTAMENTUL LA RADIATII
ELECTRICITATE STATICA
INTERACTIUNEA CU MEDIUL
RECUPERAREA SI REFOLOSIREA POLIETILENEI FOLOSITE DE VALROM
TRANSPORT SI DEPOZITARE
POZAREA
SISTEME DE IMBINARE
RACORDURI FIXE
RACORDURI MOBILE
RACORDURI SI PIESE SPECIALE
ANCORAREA PARTILOR SPECIALE
LOVITURA DE BERBEC
REZISTENTA LA PROPAGAREA FISURII
TUBULATURI IN ZONE SEISMICE
REZISTENTA LA ABRAZIUNE
TUBULATURI IMPAMANTATE SUPUSE LA INCARCARI
MODALITATEA DE CALCUL A STRIVIRII
DILATAREA TERMICA
TUBULATURI SUSPENDATE
CONDUCTE DE CANALIZARE
CURBAREA CONDUCTELOR
TRACTAREA CONDUCTELOR
TESTE DE TRAGERE
REALINIEREA
CONDUCTE SUBACVATICE
VERIFICAREA LA PLUTIRE
VERIFICAREA ANCORARII
REZISTENTA LA PRESIUNEA EXTERNA
VERIFICAREA
TUBULATURI SUB PRESIUNE
TUBULATURI CARE NU SUNT SUB PRESIUNE - CANALIZARI
CONDUCTE DE GAZ
DEFECTIUNI SI REPARATII
PRELUCRAREA MECANICA A PE de inalta densitate.
VOPSIREA
LIPIREA
PIERDERI DE SARCINA PENTRU APA
GRAFICELE PIERDERILOR DE SARCINA IN TUBURI
DIN PE i.d. UNI 7611/7613 MRS 8 PE 80 6,3
GRAFICELE PIERDERILOR DE SARCINA IN TUBURI
DIN PE i.d MRS 10 PE 100 80
CONDUCTE DE GAZ
TABELELE PIERDERILOR DE SARCINA IN CONDUCTELE DE GAZ TIPUL 316
COSTUL DE POZARE
pag. 3
pag. 3
pag. 5
pag. 7
pag. 8
pag. 10
pag. 10
pag. 11
pag. 12
pag. 12
pag. 20
pag. 20
pag. 20
pag. 21
pag. 21
pag. 21
pag. 21
pag. 22
pag. 22
pag. 25
pag. 26
pag. 26
pag. 27
pag. 28
pag. 28
pag. 28
pag. 29
pag. 30
pag. 33
pag. 35
pag. 39
pag. 43
pag. 43
pag. 44
pag. 45
pag. 45
pag. 45
pag. 46
pag. 46
pag. 47
pag. 47
pag. 47
pag. 47
pag. 48
pag. 48
pag. 49
pag. 49
pag. 67
pag. 51
pag. 57
pag. 59
pag. 60
pag. 63
1.
DOMENII DE UTILIZARE
Tubulatura produsa de VALROM are o gama larga de utilizare, lucru pus in evidenta de valabilitatea
tehnica a acestor produse, increderea in ele, simplitatea la montaj si intretinere.
In cele ce urmeaza, va prezentam cateva domenii de utilizare a produselor VALROM:
Retele de distributie a apei potabile;
Retele de irigare;
Instalatii mobile de irigare;
Retele antiincendiu;
Linii de transport a lichidelor alimentare;
Linii de transport a lichidelor industriale;
Retele de distribuire gaz;
Retele de canalizare urbana;
Instalatii de tratare a apelor;
Sisteme de drenaj;
Sisteme de drenaj in medii speciale;
Scurgeri civile la interiorul constructiilor;
Sisteme de protectie a cablurilor electronice;
Sisteme de protectie a retelelor telefonice;
Conducte de ventilare speciale;
Conducte pentru lichide abrazive.
2.
GAMA DE PRODUCTIE
Productia VALROM este stabilita dupa normativele nationale si internationale specifice domeniului si,
data fiind diversitatea sa, pune la dispozitia utilizatorilor o gama larga de tubulatura pentru satisfacerea
cerintelor ridicate de diferite domenii de utilizare.
Extern
1/2
3/4
1
1 1/4
1 1/2
2
2 1/2
3
4
mm
20
25
32
40
50
63
75
90
110
125
140
6
160
180
8
200
225
250
10
280
315
355
16
400
450
500
560
Extern
SDR 7,4
PN=16
Gros. Greut.
mm
kg/m
2,8
0,156
3,5
0,243
4,5
0,396
5,6
0,614
6,9
0,944
8,7
1,497
10,4 2,128
12,5 3,064
15,2 4,552
17,3 5,882
19,4 7,378
22,1 9,610
24,9 12,156
27,6 14,975
32,12 18,997
34,5 23,389
* 38,6 29,20
* 43,4 36,90
* 49,0
* 55,2
SDR 7,4
Ext
Mm
20
25
32
40
50
63
75
90
110
125
140
160
180
200
225
250
280
315
355
400
450
500
560
Ext
PN=2,5
PN=4
PN=6
PN=10
PN=16
Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut.
mm
kg/m
mm
kg/m
mm
kg/m
mm
kg/m
mm
kg/m
630
15,4 30,104 24,3 46,654 35,7 67,044 * 57,3
710
17,4 38,296 27,4 59,241 40,2 85,105
800
19,6 48,546 30,8 74,960 45,3 107,00
900
22,0 61,216 24,7 94,980 51,0 135,50
1000
24,4 75,496 38,5 117,09
* Neprevazuta in norma
mm
Mm
630
710
800
900
1000
TUBURI DIN P.E.I.D. UNI ISO 4437 - tip 316 - PE 80 PENTRU GAZ
DIMENSIUNI - SERIE - GREUTATI
SDR
26
SDR 17,6
SDR 11
Extern
Ext
Seria S 12,5
Seria S 8
Seria S 5
mm
Gros. Greut. Gros. Greut. Gros. Greut.
mm
mm
kg/m
mm
kg/m
mm
kg/m
1/2
20
3,0
0,164
20
3/4
25
3,0
0,213
25
1
32
3,0
0,281
32
1 1/4
40
3,0
0,359
3,7
0,433
40
1 1/2
50
3,0
0,457
4,6
0,671
50
2
63
3,6
0,693
5,8
1,06
63
2 1/2
75
4,3
0,984
6,9
1,497
75
3
90
5,1
1,40
8,2
2,141
90
4
110
6,3
2,097
10,0
3,172
110
125
7,1
2,686
11,4
4,113
125
140
8,0
3,364
12,8
5,158
140
6
160
6,2
3,069
9,1
4,389
14,6
6,724
160
180
7,0
3,869
10,2
5,525
16,4
8,497
180
8
200
7,7
4,733
11,4
6,843
18,2
10,474
200
225
8,6
6,00
12,8
8,625
20,5
13,256
225
250
9,7
7,431
14,2
10,644
22,8
16,361
250
10
280
10,8
9,255
15,9
13,311
25,5
20,5
280
315
12,2
11,773
17,9
16,846
28,7
25,934
315
355
13,7
14,859
20,1
21,346
32,3
32,9
355
16
400
15,4
18,823
22,7
27,108
36,4
41,753
400
450
17,4
23,902
25,5
34,258
41,0
52,853
450
500
19,3
29,445
28,3
42,240
45,5
65,193
500
560
21,6
36,864
31,7
52,942
51,0
81,786
560
630
24,3
46,654
35,7
67,044
57,3
103,34
630
SDR
PN
e
mm
50
63
75
90
110
125
140
160
SDR
PN
Gros.
mm
2,2
2,7
3,1
3,5
4,0
41
4 bar
I
mm
85,6
104,6
118,8
133,0
152,0
41
4 bar
11
16 bar
Greut.
i
kg/m
mm
40,8
0,67
51,4
1,06
61,4
1,47
73,6
2,14
90,0
3,18
102,2 4,11
114,6 5,12
130,8 6,73
11
16 bar
e
mm
180
200
225
250
280
315
355
400
450
500
560
630
710
800
900
1000
Gros.
mm
4,4
4,9
5,5
6,2
6,9
7,7
8,7
9,8
11,0
12,3
13,7
15,4
17,4
19,6
22,0
24,5
Greut. Gros.
I
kg/m
mm
mm
171,2 2,49
6,6
190,2 3,06
7,3
214,0 3,87
8,2
237,6 4,78
9,1
266,2 6,01
10,2
299,6 7,55
11,4
337,6 9,60
12,9
380,4 12,17 14,5
428,0 15,35 16,3
475,4 18,97 18,1
532,6 23,80 20,3
599,2 30,11 22,8
675,2 38,31 25,7
760,8 48,58 29,0
856,0 61,28 32,6
951,0 75,59 36,2
Greut. Gros.
i
kg/m
mm
mm
166,8 3,66
10,7
185,4 4,50
11,9
208,6 5,68
13,4
231,8 7,00
14,8
259,6 8,78
16,6
292,2 11,02 18,7
329,2 14,02 21,1
371,0 17,77 23,7
417,4 22,48 26,7
463,8 27,73 29,7
519,4 34,80 33,2
584,4 43,91 37,4
658,6 55,77 42,1
742,0 70,86 47,4
834,8 89,65 53,3
927,6 110,64 59,3
i
mm
158,6
176,2
198,2
220,4
246,8
277,6
312,8
352,6
396,6
440,8
494,0
555,8
626,4
705,8
794,0
882,2
Greut. Gros.
kg/m
mm
5,76
16,4
7,10
18,2
9,01
20,5
11,04 22,7
13,86 25,4
17,57 28,6
22,35 32,2
28,25 36,3
35,80 40,9
44,10 45,4
55,11 50,8
69,68 57,2
88,39
112,28
141,99
175,33
Greut.
i
kg/m
mm
147,2 8,50
163,6 10,48
184,0 13,27
204,6 16,32
229,2 20,46
257,8 25,90
290,6 32,92
327,4 41,79
368,2 52,86
409,2 65,28
458,4 81,77
515,6 103,59
3.
MATERIA PRIMA
Materiile prime utilizate de VALROM sunt selectionate cu rigurozitate de la cei mai buni furnizori
europeni. Aceste produse, rezultate din polimerizarea etilenei, sunt rezultatul unor studii indelungate si
amanuntite, efectuate in laboratoarele de cercetare a produselor de polimeri din Europa. Rezultatele obtinute
pana in prezent confirma valabilitatea folosirii polimerilor in domeniul tubulaturilor sub presiune.
Polimerul folosit pentru tubulatura are o structura moleculara care garanteaza pastrarea
caracteristicilor mecanice pentru cel putin 400.000 - 500.000 ore de functionare, la presiunea de lucru si la o
temperatura a fluidului de 20C. Sub aspectul tehnico-economic, durata medie de viata a unei instalatii a fost
fixata la 50 ani, depasirea acestei perioade marind invechirea retelei cu consecinta imediata a inlocuirii
acesteia. Cercetari recente demonstreaza mai aproape de adevar perioada de lucru de 20 - 30 de ani, dat
fiind marea viteza de modificare a mediului definit ca un intreg de elemente: urbane, sociale, economice, etc.
Metoda de a verifica valabilitatea unor polimeri pentru tevi consta, in principal, din prelevarea mostrelor de
tub produs in instalatii industriale si supunerea lor la teste de presiune. Conform procedurilor ISO, sunt
stabilite solicitarea de perete si temperatura de proba T, obtinandu-se durata unei serii de probe.
Totalitatea rezultatelor de durata sunt date pe graficul bilogaritmic (solicitarea , timpul t pentru diverse
temperaturi T), si prin intermediul elaborarii ISO, se obtin grafice = f(timp) la diferite temperaturi, numite
Curbe de regresie. In baza acestor curbe, caracteristice pentru fiecare material, functie de solicitarea ,
se poate determina durata de viata a produsului. Functie de marimea solicitarii , se calculeaza grosimea
peretilor. In continuare, va prezentam formulele pentru determinarea grosimii (1) si a solicitarii specifice (2):
PN D
(1) s =
2 + PN
PN ( D s)
(2) =
2s
O caracteristica a acestor curbe este un varf ce desparte doua faze ale comportamentului
vascos, care determina tipul de ruptura. Deasupra varfului avem comportament ductil cu mare deformare
inainte de rupere; in regiunea situata sub varf avem o microfisura, nu o deformare. Actuala tendinta este de
a produce polimeri cu curbe de regresiune de joasa inclinare pentru a obtine prestatii mai bune pe termen
lung. Aceasta evolutie este vizibila in curbele de regresiune tipice ale unui polimer traditional si ale unui
polimer la prestatii inalte.
E
F
O
R
T
T
A
N
G
E
N
T
I
A
L
[MPa]
E
F
O
R
T
T
A
N
G
E
N
T
I
A
L
[MPa]
DURATA [h]
DURATA [h] 50 ani
E
F
O
R
T
T
A
N
G
E
N
T
I
A
L
[MPa]
Curbe de regresie
PE 100 MRS 10 80
(inalta densitate la prestatii
inalte)
DURATA [h]
50 ani
17
Rezistivitate electrica de volum la
VDE 0 303/3
>=10
cm
23C
Factor de pierderi dielectrice la 23C
DIN 53482
-4
la 1 kHz
VDE 0 303/3
3 x 10
3
-4
la 10 kHz
DIN 53483
7 x 10
Constanta dielectrica la 23C, intre
VDE 0 303/4
3
0,1 kHz si 10 kHz
DIN 53483
2,6
VDE 0 303/4
DIN 53481
2
Rigiditate dielectrica
VDE 0 303/2
2,2 x 10
kV /cm
Caracteristici determinate pe placi de 2 mm grosime
Alte caracteristici
Metode
Unitati
Valori
Rezistenta la fisurare sub tensiune
ASTM D 1693
h
>1000
Test BELL TELEPHONE, T50
4.
[MPa]
[KJ/m ]
C
Variatia cu temperatura (T - C) a rezistentei
2
la soc (KJ / m ).
C
Variatia cu temperatura (T - C) a solicitarii
la tractiune (MPa).
5.
Temperatura
continua de
lucru [C]
SDR =
E
,
s
MRS
,
1,25
S=
SDR - 1 10
10
20
=
, PN =
=
2
PN
S
SDR - 1
Nota: 1,25 este coeficientul de siguranta si este stabilit referindu-l la presiunea unei coloane de apa la 20C
pentru durata de 50 de ani (pr EN 32162).
SDR
41
33
27,6
26
22
21
17,6
17
13,6
11
9
7,4
6
PE 100
80
PN - bar
4
5
6
8
10
12,5
16
20
25
32
6.
NORMATIVE
La nivel international, normativele sectorului (tuburi si racorduri) au ca referinta normele ISO
(International Organization for Standardization); aceste normative au fost adoptate ca atare de catre tarile
producatoare si respecta elementele fundamentale:
criterii dimensionale
criterii calitative
criterii de proba
La aceasta organizatie, nascuta in 1947 (90 de tari membre), s-a alaturat, in 1961, Comitetul
European de Normare (CEN), din care fac parte peste 18 tari care apartin C.E.E. si E.F.T.A., pentru a
armoniza normele pe scara europeana. Prin intermediul Comitetelor Tehnice sunt redate proiectele de norma
(prEN) care, odata aprobate de CEN, devin norme europene, si sunt adoptate de fiecare stat in parte ca
Norme Nationale. Tubulatura produsa de VALROM este in conformitate cu normativele UNI si cu
principalele normative nationale europene, avand prestatii si caracteristici adecvate in functie de ceea ce este
indicat, in prezent, in proiectele de norma CEN publicate.
Principalele norme UNI, referitoare la tubulatura din PE, sunt indicate mai jos:
- UNI 7611+FA 1 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri,
dimensiuni, accesorii).
- UNI 7612 (racorduri din PE de inalta densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni,
accesorii).
- UNI 7613 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere: tipuri, dimensiuni, accesorii).
- UNI ISO 4437 (tuburi din PE pentru conducte impamantate pentru distribuirea de gaz combustibil: seria
metrica-specifica).
- UNI 7615 (tuburi din PE de inalta densitate pt. conducte de presiune si metode de proba).
- UNI 7990 (tuburi din PE de joasa densitate pentru conducte de lichide sub presiune: tipuri, dimensiuni,
accesorii).
- UNI 7991 (tuburi din PE de joasa densitate: metode de proba).
- UNI 8451 (tuburi din PE de inalta densitate pentru conducte de scurgere de la interiorul constructiilor: tipuri,
dimensiuni, accesorii).
In cele ce urmeaza, indicam normativele ISO:
ISO 161 - Tuburi din materiale termoplastice pentru distribuirea lichidelor: diametre nominale exterioare
si presiuni nominale.
ISO 1167 - Tuburi din plastic pentru distribuirea lichidelor: determinarea rezistentei la presiunea interna
ISO/TR 7474 - Tuburi din PEHD si fitinguri: rezistenta chimica raportata la lichidele transportate.
7.
CONTROLUL CALITATII
Existenta laboratorului de probe si testari asigura verificarea procesului de productie si garanteaza
calitatea tubulaturii.
VALROM a elaborat un program propriu de control al calitatii pentru a garanta intr-o maniera
performanta compatibilitatea produsului finit cu standardele interne si internationale.
10
Controalele sunt efectuate in timpul fiecarei etape de productie a tubului, de la materia prima la
parametrii de productie, de la controlul dimensional al produsului la determinarea caracteristicilor sale.
Prin aceste faze, printr-un control atent si teste de laborator, rezulta un sistem de productie cu un
control al calitatii bine definit.
Urmarind constant procesul de productie, de la polimer la produsul finit, controlul tehnic de calitate
este o componenta fundamentala a filozofiei VALROM.
Calitatea produsului final este rezultanta cunoasterii si stapanirii tehnicilor si problematicilor de
productie.
10
12
16
20
25
32
40
50
63
75
90
110
125
140
160
180
200
225
250
280
315
355
400
450
500
560
630
710
800
900
1000
1200
Diametru extern
min.
10,0
12,0
16,0
20,0
25,0
32,0
40,0
50,0
63,0
75,0
90,0
110,0
125,0
140,0
160,0
180,0
200,0
225,0
250,0
280,0
315,0
355,0
400,0
450,0
500,0
560,0
630,0
710,0
800,0
900,0
1000,0
1200,0
max.
10,3
12,3
16,3
20,3
25,3
32,3
40,4
50,5
63,6
75,7
90,9
111,0
126,2
141,3
161,5
181,7
201,8
227,1
252,3
282,6
317,9
358,2
403,6
454,1
504,5
565,1
635,7
716,4
807,2
908,1
1009,1
1210,8
8.
SDR 7,4
16
+0,4
2,0
+0,4
2,0
+0,5
2,3
+0,5
2,8
+0,6
3,5
+0,7
4,5
+0,8
5,6
+0,9
6,9
+1,1
8,7
+1,3
10,4
+1,5
12,5
+1,8
15,2
+2,0
17,3
+2,2
19,4
+2,5
22,1
+2,7
24,9
+3,0
27,6
+3,4
31,1
+3,7
34,5
-
SISTEMUL DE CALITATE
Fabricatia este realizata pe instalatii de extrudare complet automatizate, iar controlul este realizat
zilnic in laboratoarele VALROM in conformitate cu norma de control ISO 9004. De asemenea, se efectueaza
un control periodic din partea unor institute nationale autorizate si de catre Institutul Italian de Plastic (IIP).
11
9.
ATOXICITATE
Una dintre caracteristicile fundamentale ale conductelor VALROM este respectarea in totalitate a
normativelor sanitare nationale si internationale referitoare la transportul de apa potabila si lichide alimentare.
Aceasta compatibilitate este obtinuta atat prin folosirea polimerilor netoxici, cat si printr-o eficienta
tehnologie de stocare si transport.
10.
R = rezistent
RL = rezistenta limitata
N = nesatisfacator
Sol. sat. = solutie saturata la 20C
Sol. = solutie apoasa cu concentratie mai mica de 10% dar nesaturata
Sol. dil. = solutie apoasa diluata cu concentratie 10%
Conc. sol. ap. = concentratie obisnuita de solutie apoasa
12
Concentratie
100%
R
R
R
R
R
RL
RL
R
RL
RL
R
RL
Sol. sat.
30%
90%
HCL/HNO3=3/1
Sol. sat.
96%
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
100%
100%
100%
Sol. dil.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
100%
90%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
R
RL
R
R
N
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
N
R
N
N
R
R
R
R
R
R
RL
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
R
R
R
R
R
N
N
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
RL
RL
R
R
R
R
N
NR
R
R
R
R
RL
R
R
>96%
10%
100%
100%
Amoniac (gaz)
Amoniac (lichefiat)
Apa amoniacala
Clorura de amoniu
Fluorura de amoniu
Nitrat de amoniu
Sulfat de amoniu
Sulfura de amoniu
Anilina
Clorura de antimoniu
Acetat de argint
Cianura de argint
Nitrat de argint
Arsenic
Anhidrida (vezi norma anhidridelor)
Carbonat de bariu
Clorura de bariu
Hidroxid de bariu
Sulfat de bariu
Benzaldehida
Benzen
Benzina (hidrocarburi alifatice)
Acid benzoic
Bere
Sare borica
Acid boric
Brom (lichid)
Brom (vapori uscati)
Acid bromhidric
Acid bromhidric
Butan (gaz)
Alcooli butilici
Acid butiric
Carbonat de calciu
Clorat de calciu
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
100%
Sol. sat
Sol. sat
Sol. sat
100%
100%
50%
100%
100%
100%
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
13
Temperatura
20C
60C
Concentratie
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. dil.
100%
100%
100%
100%
10%
100%
100%
Sol. sat.
Clorura de calciu
Hidroxid de calciu
Hipoclorit de calciu
Nitrat de calciu
Sulfat de calciu
Sulfura de calciu
Anhidrida carbonica (uscata)
Oxid de carbon
Tetraclorura de carbon
Sulfura de carbon
Acid cianhidric
Ciclohexanol
Ciclohexanon
Acid citric
Clorhidrat
Acid clorhidric
Acid clorhidric
Clor acetic, monoacid
Clor (gaz) uscat
Cloroform
Acizi metil-benzoici
Acid cromic
Acid cromic
Decaldronaftalina
Dextrina
Dioxan
Diotilftalat
Heptan
Etanol / etandiol (vezi alcool etilic)
Etil acetat
Alcool etilic
Eter etilic (dietil eter)
Fenol
Clorura de fier (II)
Sulfat de fier (II)
Clorura de fier (III)
Nitrat de fier (III)
Sulfat de fier (III)
Acid fluorhidric
Acid fluorhidric
Acid fluorhidric
Fluor
Acid fluorsilicic
Formaldehida
Acid formic
Acid formic
Triclorura de fosfor
Acid fosforic
Acid fosforic
Alcool furfurilic
Glucoza
Glicerina
Glicol etilenic
Acid glicolic
Hidrogen
Hidrogen peroxid (vezi apa oxigenata)
14
Temperatura
20C
60C
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
RL
R
R
R
R
N
RL
N
RL
R
R
R
R
RL
R
R
R
10%
Conc.
Sol.
100%
100%
Sol. sat.
20%
50%
100%
Sol.
100%
100%
100%
R
R
R
RL
N
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
N
N
RL
RL
RL
R
R
RL
N
100%
40%
100%
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
4%
60%
100%
100%
40%
40%
50%
98% 100%
100%
50%
95%
100%
Sol. sat.
100%
100%
Sol.
100%
R
R
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
N
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
N
RL
RL
R
R
R
R
R
R
R
RL
N
N
R
R
R
R
RL
R
RL
RL
R
R
R
R
R
Concentratie
100%
Sol. sat.
100%
Hidrogen sulfurat
Hidrochinina
Acid lactic
Lapte
Drojdie de bere
Carbonat de magneziu
Clorura de magneziu
Hidroxid de magneziu
Nitrat de magneziu
Acid maleic
Melasa
Mercur
Nitrat de mercur
Cianura de mercur
Clorura de mercur
Metanol (vezi alcool etilic)
Clorura de metil
Clorura de metil
Alcool metilic
Clorura de nichel
Nitrat de nichel
Sulfat de nichel
Acid nicotinic
Acid nitric
Acid nitric
Acid nitric
Acid nitric
Acid oleic
Uleiuri si grasimi
Uleiuri minerale
Acid oxalic
Oxigen
Ozon
Acid proplonic
Acid proplonic
Acid picric
Acetat de plumb
Piridina
Bicarbonat de potasiu
Bicromat de potasiu
Bisulfat de potasiu
Bromat de potasiu
Bromat de potasiu
Carbonat de potasiu
Clorat de potasiu
Clorura de potasiu
Cromat de potasiu
Cianura de potasiu
Fericianura de potasiu / Ferocianura de potasiu
Fluorura de potasiu
Fosfat de potasiu
Hidroxid de potasiu
Hidroxid de potasiu
Hipoclorit de potasiu
Nitrat de potasiu
Perclorat de potasiu
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Conc. sol. ap.
100%
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
100%
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. dil.
25%
50%
75%
100%
100%
Sol. sat.
100%
50%
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
10%
Sol.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
15
Temperatura
20C
60C
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
N
RL
R
R
R
R
R
RL
N
N
R
R
R
R
R
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
N
R
R
R
R
R
N
N
N
RL
RL
RL
R
RL
N
R
RL
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
RL
R
R
Concentratie
20%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
40%
Sol.
15% clor
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
10%
50%
Permanganat de potasiu
Persulfat de potasiu
Sulfat de potasiu
Sulfit de potasiu
Sulfura de potasiu
Clorura de cupru
Nitrat de cupru
Sulfat de cupru
Acid salicilic
Benzonat de sodiu
Bicarbonat de sodiu
Bisulfit de sodiu
Bromura de sodiu
Carbonat de sodiu
Cianura de sodiu
Clorat de sodiu
Clorura de sodiu
Fericianura de sodiu
Ferocianura de sodiu
Fluorut de sodiu
Fosfat de sodiu
Hidroxid de sodiu
Hidroxid de sodiu
Hipoclorit de sodiu
Nitrat de sodiu
Nitrit de sodiu
Sulfat de sodiu
Sulfura de sodiu
Anhidrida sulfuroasa
Acid sulfuric
Acid sulfuric
Acid sulfuric (oleum)
Anhidrida sulfurica
Acid sulfuros
Clorura de staniu (II)
Clorura de staniu (IV)
Revelatoare foto
Acid de taniu
Acid tartaric
Clorura de tionil
Toluen
Tricloretilena
Trietanolamina
Uree
Urina
Vinuri si spirtoase
Xilina
Carbonat de zinc
Clorura de zinc
Oxid de zinc
Sulfat de zinc
100%
30%
Sol. sat.
Sol. Sat.
Conc. sol. ap.
Sol.
Sol.
100%
100%
100%
Sol.
Sol.
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
16
Temperatura
20C
60C
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
N
N
N
N
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
R
N
N
N
RL
N
N
RL
R
R
R
R
R
R
R
N
RL
R
R
R
R
R
R
R
R
Lichide pentru care este posibil transportul, fara presiune, (canalizari) pana la 60C prin intermediul
tuburilor din PE de inalta densitate nesupuse la presiuni mecanice
Reactiv sau produs
Concentratie
Acetat
Acid acetic
Apa
Apa oxigenata
Acid adipic
Alcool
Sulfat
Clorura de aluminiu
Fluorura de aluminiu
Sulfat de aluminiu
Amoniac (gaz)
Amoniac (lichid)
Amoniac (solutie)
Clorura de amoniu
Fluorura de amoniu
Nitrat de amoniu
Sulfat de amoniu
Sulfura de amoniu
Clorura de amoniu
Acetat de argint
Cianura de argint
Nitrat de argint
Arsenic
Carbonat de bariu
Clorura de bariu
Hidroxid de bariu
Sulfat de bariu
Acid benzoic
Bere
Sare borica
Acid boric
Acid bromhidric
Acid bromhidric
Butan (gaz)
Alcooli butilici (butanoli)
Carbonat de calciu
Clorat de calciu
Clorura de calciu
Hidroxid de calciu
Hipoclorit de calciu
Nitrat de calciu
Sulfat de calciu
Anhidrida carbonica (uscata)
Oxid de carboniu
Acid cianhidric
Ciclohexanol
Acid clorhidric
Acid clorhidric
Clor acetic (monoacid)
Acid citric
Dextrina
Dioxan
Etandiol (vezi glicol etilenic)
Fenol
Clorura de fier (II)
Sulfat de fier (II)
Clorura de fier (III)
Nitrat de fier (III)
Sulfat de fier (III)
Acid fluorhidric
Acid fluorsilicic
10%
30%
Sol. sat.
96%
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
100%
Sol. dil.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
90%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
50%
100%
100%
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
100%
10%
100%
10%
Conc. sol. ap.
Sol.
Sol. sat.
Sol.
100%
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
4%
40%
17
Concentratie
Formaldehida
Acid formic
Acid formic
Acid fosforic
Glucoza
Glicerina
Glicol etilenic (etandiol)
Acid glicolic
Hidrochinina
Hidrogen
Hidrogen sulfurat
Lapte
Acid lactic
Drojdie de bere
Carbonat de magneziu
Clorura de magneziu
Hidroxid de magneziu
Nitrat de magneziu
Acid maleic
Melasa
Mercur
Cianura de mercur
Clorura de mercur
Nitrat de mercur
Metanol (vezi alcool metilic)
Alcool metilic
Clorura de nichel
Nitrat de nichel
Sulfat de nichel
Acid nitric
Acid oxalic
Bicarbonat de potasiu
Bicromat de potasiu
Bisulfat de potasiu
Bisulfit de potasiu
Bromat de potasiu
Bromura de potasiu
Carbonat de potasiu
Cianura de potasiu
Clorat de potasiu
Cromat de potasiu
Fier cianura de potasiu
Fier cianura de potasiu
Fluorura de potasiu
Fosfat de potasiu
Hidroxid de potasiu
Hidroxid de potasiu
Nitrat de potasiu
Perclorat de potasiu
Permanganat de potasiu
Persulfat de potasiu
Sulfat de potasiu
Sulfura de potasiu
Acid propionic
Clorura de cupru
Nitrat de cupru
Sulfat de cupru
Acid salicilic
Benzoat de sodiu
Bicarbonat de sodiu
Bisulfit de sodiu
Bromura de sodiu
Sodiu carbonat
40%
50%
96% 100%
50%
Sol. sat.
100%
100%
Sol.
Sol. sat.
100%
100%
100%
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Conc. sol. ap.
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
25%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
10%
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
20%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
50%
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol.
Sol. sat.
Sol. sat.
18
Concentratie
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
40%
Sol.
15% clor
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
30%
10%
50%
Sol. sat.
Sol. sat.
Conc. sol. ap.
Sol.
Sol.
Sol.
Clorat de sodiu
Cianura de sodiu
Fericianura / ferocianura de sodiu
Fluorura de sodiu
Fosfat de sodiu
Hidroxid de sodiu
Hidroxid de sodiu
Hipoclorit de sodiu
Nitrat de sodiu
Nitrit de sodiu
Sulfat de sodiu
Sulfura de sodiu
Anhidrida sulfuroasa
Acid sulfuros
Acid sulfuric
Acid sulfuric
Clorura de staniu (II)
Clorura de staniu (III)
Revelatoare foto
Acid tanic
Acid tartric
Uree
Urina
Vin si spirtoase
Carbonat / clorura / oxid / sulfat de zinc
Sol. sat.
Lichide pentru care este posibil transportul, fara presiune, (canalizari) pana la 20C prin intermediul
tuburilor din PE de inalta densitate nesupuse la presiuni mecanice
Reactiv sau produs
Concentratie
Acetaldehida
Acid acetic, acid glacial
Anhidrida acetica
Apa oxigenata
Acid acetic amidon
Acid amidon
Anilina
Benzaldehida
Benzina (hidrocarburi alifatice)
Acid butiric
Ciclohexanona
Acid cromic
Acid cromic
Decalina
Diotilftalat
Heptan
Etanol / Alcool etilic
Acetat de etil
Acid fluorhidric
Acid fosforic
Triclorura de fosfor
Alcool furfurilic
Acid nicotinic
Uleiuri, grasimi si uleiuri minerale
Acid oleic
Oxigen
Acid picric
Acetat de plumb
Piridina
Hipoclot de potasiu
Acid propionic
Acid sulfuric
Trietanolamina
100%
>96%
100%
90%
100%
100%
100%
100%
100%
100%
20%
50%
100%
100%
100%
40%
100%
60%
95%
100%
100%
Sol. dil.
100%
100%
Sol. sat.
Sol. sat.
100%
Sol.
100%
98%
Sol.
19
Lichide al caror transport nu este posibil prin intermediul tuburilor din PE de inalta densitate
Reactiv sau produs
Concentratie
Sol. sat.
HCl/HNO3=3/1
100%
100%
100%
100%
100%
100%
Sol. sat.
100%
100%
50%
75%
100%
100%
Apa de clor
Apa regala
Brom lichid
Brom (vapori uscati)
Sulfura de carboniu
Tetraclorura de carboniu
Clor (gaz) uscat
Cloroform
Acizi metil-benzoici
Fluor
Clorura de metilen
Acid nitric
Acid nitric
Acid nitric
Ozon
Acid sulfuric (oleum)
Anhidrida sulfurica
Clorura de tionol
Toluen
Tricloretilen
Xilen
100%
100%
100%
100%
100%
11.
COMPORTAMENTUL LA FOC
Polietilena este un produs combustibil care, pus in contact cu flacara, arde lent, cu flacara putin
luminoasa de culoare galbuie. Produsul incendiat tinde sa faca sa picure material topit.
In timpul arderii de degaja CO, CO2, H2O, precum si obisnuitele produse de ardere ale
hidrocarburilor; nu se degaja gaze corozive.
Dupa normativele DIN IEC 707/VDE 0304 T.3. si UL 94, comportamentul la foc este clasificat dupa
cum urmeaza:
BH 3 - 15 mm/min
FH 3 - 15 mm/min
UL 94 HB
Temperatura de autoaprindere dupa ASTM D1929 este de 350C.
Indicele Limita de Oxigen (ILO) a PE de inalta densitate este de 17,4%, iar caldura de ardere are
valoarea de 46.500 KJ/Kg.
Opacitatea fumului este scazuta, ASTM D2843 indicand o valoare de 15.
Toxicitatea fumului este de asemenea redusa.
12.
COMPORTAMENTUL LA RADIATII
Tubulaturile din PE de inalta densitate nu prezinta contraindicatii pentru conductele de apa cu emisie
de raze beta sau gama; un exemplu il constituie conductele defluente de la instalatiile nucleare.
Iradierea PE de inalta densitate cu raze , raze X si flux de electroni, genereaza fenomene de
reticulare care, in absenta oxigenului, imbunatatesc rezistenta polimerului, modificandu-i numai valorile de
alungire la tractiune.
13.
ELECTRICITATE STATICA
Tubulaturile din PE de inalta densitate sunt supuse la fenomene electrostatice datorita valorii ridicate
18
a rezistivitatii materialului (>10 cm.). In cazul conductelor pentru produse gazoase, prin prezenta in flux a
particulelor solide sau a micropicaturilor, se pot crea acumulari de electricitate statica in mod special pe
componentele metalice ale conductei (flanse, vane, etc). Tubulaturile impamantate sunt supuse la acumulari
de sarcini, data fiind umiditatea mediului si amplul contact tubulatura - teren.
Exista situatii particulare ambientale si de instalatie (ex: tub de gaz, suspendat in mediu uscat,
ventilat si in prezenta unor produse usor inflamabile) in care trebuie evaluata importanta fenomenului.
Trebuie luat in considerare faptul ca o mare umiditate ambientala reduce in mod drastic posibilitatea de
acumulare de sarcini electrostatice.
Daca trebuiesc efectuate interventii pe tubulaturi pentru transportul de gaz combustibil, este
recomandabil, unde se opereaza in siguranta maxima, sa puneti in pamant partea de tub manipulata
imbaiata cu apa aditivata cu produse tensioactive (ex.: detergenti) in asa fel incat sa o mentineti umeda;
legati-o la pamant cu o bucata de material mentinut umed.
20
14.
INTERACTIUNEA CU MEDIUL
Inertia termica ridicata a conductelor VALROM, datorata tipului specific de polimer folosit, nu
produce nici o interactiune cu mediul inconjurator, si aceasta inca din faza de fabricare.
Tubulaturile nu sunt supuse la actiuni biochimice de catre microorganisme, fiind fabricate din
materiale care nu pot oferi suport nutritiv.
Pozarea conductelor din PE de inalta densitate in sisteme cu puternica agresivitate microbiologica, in
prezenta animalelor rozatoare sau a insectelor, nu genereaza probleme particulare, confirmand si in acest
caz valabilitatea produsului.
15.
TRANSPORT SI DEPOZITARE
Transportul corect al tubulaturilor VALROM necesita un plan de prindere neted, lipsit de asperitati.
Sarcina trebuie sa fie fixata cu fasii si benzi in colivii nemetalice. In punctele de lucru de legare, in cazul
tuburilor de grosime mica, se recomanda folosirea suportilor de distributie a solicitarilor de legare.
Descarcarea si eventualele mutari pe santier trebuie sa fie efectuate cu ajutorul motostivuitoarelor,
macaralelor sau excavatoarelor dotate cu balanta .
Este indicata depozitarea tuburile in stive, pe o fundatie plana, lipsita de asperitati; colacii pot fi
depozitati in pozitie inclinata si sprijiniti de un perete vertical, plan; pentru tipurile cu grosime mica (tip PN
4/6), este indicata stivuirea pe orizontala, pentru a fi mai bine protejate de eventualele deformatii.
Barele trebuie sa fie depozitate pe teren curat, in stive (nu mai inalte de 1,50 m in cazul tuburilor tip
PN 2,5; 3,2; 4). Va amintim ca o depozitare corecta usureaza in mod sensibil viitoarele operatii de manipulare
a tubulaturilor.
17.
POZAREA
Dupa executarea excavatiilor in conformitate cu indicatiile proiectului, se recomanda nivelarea
fundului santului cu un strat de nisip. Dupa pozarea conductei, spatiile libere ramase intre tub si peretele
santului vor fi umplute cu pamant selectionat.
In locurile in care exista cele mai bune conditii de prestatii tub/economicitate, se recomanda
pastrarea unei largimi a fundului gropii egala cu diametrul tubului la care se adauga 40 cm; de asemenea se
va pastra o zona alaturata de protectie avand cel putin 15 cm de nisip deasupra si sub conducta.
Deasupra stratului superior de nisip se accepta material fin provenit din sapatura, in straturi tasate,
de circa 30 cm grosime. (vezi figura de mai jos).
Pentru o umplere ulterioara a santului se poate folosi materialul
de recuperare; acesta trebuie sa fie bine batatorit, excluzandu-se astfel
materialele imbibate cu apa, turba, mal, etc.
Umplerea trebuie efectuata intr-o singura directie si pe cat
posibil in timpul orelor diminetii.
Este indicat sa lasati libere extremitatile tubului pentru a putea
executa cu usurinta operatiile ulterioare de montare.
In conditii speciale, operatia de pozare poate fi in mod sensibil
imbunatatita (vezi figura de mai jos) utilizand materiale geotextile in
scopul stabilizarii fundului gropii (1), peretilor (2), protectiei tubului (3);
metoda este utila si pentru a ancora conducta (impiedica plutirea
conductei pe panza freatica) (4).
O pozare corecta a tubului permite obtinerea celor mai bune rezultate in exploatare.
Utilizarea materialelor geotextile in pozare
21
18.
SISTEME DE IMBINARE
Tubulaturile VALROM se preteaza la diferite metode de imbinare si prezinta o varietate larga de
posibilitati de alegere a acestora in baza evaluarilor tehnico-economice specifice.
Racordurile sunt impartite in doua categorii fundamentale:
1. asamblari nedemontabile
2. asamblari demontabile
ASAMBLARI NEDEMONTABILE
Asamblarile nedemontabile se realizeaza utilizand unul din urmatoarele procedee de sudare:
sudarea cu jet de aer cald
sudarea cu extruder portabil
sudarea cap la cap cu termoplaca
sudarea cu mufa electrosudabila
sudarea cu mufa
22
P
T
1
2
3
4
5
presiune de sudura
timp
timp de adaptare
timp de preincalzire
timp de apropiere
timp de crestere a presiunii
timp de sudura/racire
s
[mm]
4,3 - 6,8
7,1 - 11,4
12,7-18,2
20,1 - 25,5
28,3 - 36,4
23
Timp de racire a
sudurii
[min]
6 - 10
10 - 16
17 - 24
25 - 32
33 - 40
S
U
D
U
RA
PRE
INCA
LZIR
E
INALTIMEA BORDURII
INCALZIREA MATERIALULUI
Grosimea tubului [mm]
24
MANSON ELECTRIC
SUDAREA IN MUFA
Este o metoda putin raspandita care se foloseste in mod special la sudarea pieselor cu diametre
foarte mici. Se foloseste o termoplaca profilata in asa fel incat sa incalzeasca simultan suprafata externa a
tubului si cea interna a piesei speciale (210C). In momentul incalzirii se introduce tubul in piesa speciala,
evitand orice rotire si se asteapta racirea imbinarii.
CONCLUZII: Siguranta in exploatare a sudurii PE de inalta densitate, pe langa faptul ca este legata de
caracteristicile polimerului (mare docilitate), depinde in egala masura de normele simple de sudare, aplicabile
la toate metodele:
curatirea suprafetelor si planaritatea acestora
corecta fixare a pieselor de unit
respectarea parametrilor de sudare: temperatura, timpi, presiuni
respectarea timpilor de racire
protectia impotriva timpului nefavorabil.
N.B.:
In timpul sudarii nu se degaja fum sau vapori nocivi iar temperatura de sudare este mult
inferioara temperaturii de inflamabilitate a materialului.
ASAMBLARI DEMONTABILE
Aceste racorduri se impart in doua categorii:
racorduri hibride
racorduri pur mecanice
RACORDURI HIBRIDE
In acest mod se pot defini racordurile
care se realizeaza prin sudarea unei flanse
la capatul tubului.
Faceti sudura inainte de a folosi
flansele libere si buloanele pentru efectuarea
imbinarii.
Acest racord este fara indoiala mai
costisitor decat sudura directa, dar este
necesar la imbinarea cu metal sau armaturi.
Flansa libera
Cartela de
prindere Garnitura din
neopren
RACORDURI MECANICE
Se bazeaza esential pe doua concepte:
1. se obtine etansarea prin intermediul unei garnituri toroidale (OR) care lucreaza pe exteriorul tubului
2. se obtine incastrarea la tub prin intermediul colierelor de prindere dintate anti-desfacere
Totalitatea acestor exigente genereaza racorduri de metal (alama/fonta) care, pe langa faptul ca sunt
introduse, se incastreaza in tub si in acelasi timp comprima OR-ingul, marind etansarea.
Aceste racorduri se folosesc la imbinarea tuburilor cu diametre cuprinse intre 16 si 110 - 125 mm,
pana la PN 10, sunt simplu de folosit si sigure, dar pot prezenta costuri ridicate la diametre mari, fapt care
implica o confruntare cu alte tipuri de imbinare.
In situatii logistice dificile, cu asistenta personalului specializat, pot fi rezolvate multe probleme de
montaj.
25
19.
P I E S E S P E C I A L E T I P IC E
C O T L A 9 0 g rd . P R O F IL A T
C O T L A 9 0 g r d .I N S E G M E N T E
T P R O F IL A T
T IN S E G M E N T E
F L A N S A L IB E R A
FLANSA O ARBA
C A R T E L A D E P R IN D E R E
T RED US
R E D U C T IE C O N C E N T R IC A
R E D U C T IE E X C E N T R IC A
DOP
P R IZ A C U C O L IE R R E G L A B I L
M A N S O N E L E C T R IC
P R IZ A S U B S A R C I N A
20.
26
In cazul pozarii tuburilor cu sectiune mare in terenuri cu consistenta scazuta, sprijiniti aceste puncte
speciale cu o sapa de beton pentru a lega complet conductele si pentru a le descarca de eventualele
solicitari parazite. Forta la care este supusa piesa speciala are valoarea data de:
F = K P S in care:
F = forta pe piesa [Kgf]
K = coeficient de forma
2
P = presiune maxima de proba [Kgf/cm ]
S = aria sectiunii piesei speciale supusa la
2
forta [cm ]
K:1
dopuri, reductii, T
K:1,4
coturi la 90
K:0,7
coturi la 45
Piesele speciale cum ar fi vanele, robinetii cu sertar, etc., trebuie sa fie sustinute de un suport daca
sunt de greutate ridicata si supuse la miscari bruste.
21.
LOVITURA DE BERBEC
Un fenomen care apare in retelele hidraulice sub presiune este lovitura de berbec: ridicarea presiunii
care se datoreaza variatiilor vitezei lichidului transportat; aceasta variatie a vitezei apare in urma manevrarii
rapide a vanelor si a robinetilor cu sertar. In cazul in care nu este riguros controlat, acest fenomen poate
duce la serioase disturbari si defectiuni.
Folosirea tubulaturilor din PE de inalta densitate VALROM reduce in mod evident acest impediment;
in speta, modulul de elasticitate scazut al tubului taie in mod drastic punctele de presiune protejand intreaga
instalatie.
Situatia in care avem suprapresiune maxima apare cand timpul de inchidere al robinetului este mai
mic sau egal cu timpul de propagare al perturbatiei pe parcursul robinet - rezervor - robinet (2L).
2L
c
Calculul valorii maxime de presiune se poate efectua, cu o buna aproximatie, cu ajutorul formulei lui
Allievi:
c=
Cs
D
1+
i
Ep S
[m/s]
h =
c
V0
g
[mH2O] in care:
c
V0
g
Valorile calculate pentru h sunt in medie de 3 pana la 5 ori mai mici in comparatie cu valorile
obtinute pentru tubulaturile din otel.
27
22.
batator
structura
crestatura pentru
formarea fractionarii
(-110 grd. C)
fund de etansare
mostra de tub
postament
23.
Acceleratia [cm/s ]
Timp [sec]
REZISTENTA LA ABRAZIUNE
Tubulaturile VALROM din PE de inalta densitate probeaza si in cazul transportarii lichidelor care
contin particule abrazive exceptionalele calitati ale acestui polimer.
Modulul de elasticitate scazut, tenacitatea, rugozitatea scazuta, hidrofobicitatea, coeficientul scazut
de frecare, inalta inertie chimica, permit un transport excelent si cu o mare eficienta tehnica si economica a
lichidelor si malurilor abrazive. Testele accelerate, efectuate in conditii extreme, au demonstrat ca durata de
viata a tubulaturilor din PE de inalta densitate este mai mare de 4 pana la 10/15 ori in comparatie cu
tubulaturile din otel si materiale din beton.
28
In acest mod, proiectarea si gestionarea sistemelor de transport ale lichidelor abrazive devine
posibila, exploatand la maximum greutatea redusa, flexibilitatea si rezistenta la coroziune a conductelor
VALROM.
Capacitatea ridicata de prelucrare a acestui material permite, odata identificate punctele critice ale
unei instalatii, construirea de piese speciale cu forma optima pentru a reduce uzura si a facilita inlocuirea.
Masa redusa, autocuratirea si absenta rugozitatilor prezentate de aceste conducte simplifica
considerabil eventualele operatii de intretinere cu economii notabile in domeniul tehnic si in timp.
Aceste caracteristici recomanda tuburile VALROM in instalatii miniere, de dragare, si in toate
domeniile unde se cauta materiale rezistente la abraziune.
REZISTENTA LA ABRAZIUNE
PEHD
GRES
PVC
Fe
Ciment centrif.
MATERIALE
25.
12 tone
20 tone
29
<600 mm
1,0 m
1,5 m
>600 mm
1,5 m
2,0 m
Modelul comportamentului
vascoelastic
26.
MODEL DE CALCUL
DIMENSIUNILE GROPII
SARCINA PE TUB
DATORATA TERENULUI
TIPUL TRAFICULUI
SARCINA PE TUB
DATORATA TRAFICULUI
SARCINA TOTALA
A TUBULUI
SARCINA PE TUB
CAUZATA DE APA
PANZA DE APA
SOLICITAREA
TUBULUI
CARACTERISTICILE
MATERIALULUI
CONDITII DE
MEDIU
>5%
DEFORMATIA
<=5%
OK
STOP
C
D
E
F
..........x s..........PN..........
D=..........cm
s=........cm
B=..........cm
H=...........cm
H/B=..........
Teren
3
Tip ..........cu =..........Kgf/cm
Temperatura de lucru 20C
Durata prevazuta in operare 50 ani
Determinarea coeficientului Cg
din diagrama lui MARSTON
Cg=..........
30
Cg B D = q =..........Kgf / cm
nT
= P =.......... Kgf / cm2
2 2
I
L
M
Clasa
Trafic max.
Trafic mediu
Trafic min.
Autodeschidere
Sarcina
totala
Kgf
Sarcina
totala
pe roata
Kgf
600.000 100.000
450.000
300.000
120.000
80.000
30.000
75.000
50.000
20.000
20.000
10.000
D 0,05 = max
P
Deformarea
3
q D
0,005 C = =.......... cm
ET s
Comparatie cu max (<max)
MODUL DE ELASTICITATE
FLEXIUNE (E - t - 20
20C)
MPa
31
LA
raportul H/B
raportul H/B
coeficient C
coeficient C
32
27.
DILATAREA TERMICA
O caracteristica a materialelor plastice, implicit si a PE de inalta densitate, este valoarea
ridicata a coeficientului de dilatare lineara (t) in comparatie cu cea a materialelor traditionale folosite
in producerea tuburilor (de la 15 la 20 de ori mai mare decat t metale).
Pentru tubulaturi neimpamantate expuse la mari variatii termice se impune examinarea
fenomenului de dilatare termica.
In cazul tubulaturilor impamantate, in afara situatiilor particulare, odata ce s-a facut fixarea
termica de pozare, problema dilatarilor termice este neglijabila.
Calculul variatiilor de lungime ale conductelor din PE de inalta densitate fabricate de
VALROM se efectueaza cu formula clasica:
L = t L T
in care: L
= variatia lungimii
L
= lungimea tubului
-4 -1
= coeficient de dilatare conventional 2 x 10 K
t
folosita pentru intocmirea nomogramei L/T/L anexate (la pagina 34).
Din aceasta cauza este necesar un calcul al structurii cu aceleasi valori ale
caracteristicilor mecanice ale polimerului in conditiile de lucru. Se considera segmentul de tub
incastrat intre doua margini ca o tija incarcata la maxim; se impune verificarea lungimii critice de
presoflexare.
LK = 0,354
de 2 + di 2
T
in care: LK
de
di
T
T
33
L
2
H 26 L
H 26
Nota: B>L, L = L1 + L2
Se recomanda introducerea
punctului fix la jumatatea
meandrei.
SUSTINERE
FIXARE
34
28.
TUBULATURI SUSPENDATE
In cazul instalarilor externe sau in galerii subterane sustinerea tubulaturilor din PE de inalta
densitate poate fi efectuata cu suport continuu sau pe puncte cu coliere de reglare.
In ambele cazuri este bine a se interpune o perna antifrictiune din material sintetic intre tub
si sustinere (ex. PE).
Suportul continuu se recomanda a imbratisa conducta pentru cel putin 90/120 atat timp
cat nu avem de-a face cu concentrari de solicitare pe tub.
Pentru sustinerea cu suporturi distantate este posibila verificarea distantei maxime la care
acestea sunt puse, in functie de tipul de suport folosit:
A) perfect incastrat la o extremitate si prins de alta
B) prins la cele doua extremitati
Referinta este sageata maxima de inflexiune care este considerata, in mod normal, admisibila cu
valori de 0,2% in 10 ani. Este introdus factorul timp pentru ca este vorba de un material
vascoelastic care prezinta un comportament mecanic legat de timp.
Modulul E se citeste pe graficul E/t/, cu determinat de:
A)
Tubul incastrat la o extremitate este prins la cealalta ,avand o sarcina uniform distribuita
FMX =
FMX
P
P L c
8 J
L
J
E
c
PL3
185EJ
= Sageata maxima admisibila [m]
= Sarcina totala =
= Greutatea tubului + lichidul
transportat +suprasarcina [kgf/m]
= Distanta intre suporti [m]
= Momentul de inertie al tubului
= Modulul elastic al materialului [Mpa]
= Distanta de la axa neutra [m]
Calculati , cititi E; daca valoarea lui FMX este mai mare decat 0,2% atunci trebuie redusa
distanta dintre prinderi.
B)
FFMX
MX
PL3
== PL
384
384EJ
EJ
cu determinat de:
P L c
8 J
Calculati , cititi E; daca valoarea lui FMX este mai mare decat 0,2% atunci trebuie
redusa distanta dintre prinderi.
35
MPa
Interaxele suportilor ptr. tuburi suspendate din PE de inalta densitate clasa PN 2,5 cu:
0
36
Interaxele suportilor ptr. tuburi din PE de inalta densitate suspendate clasa PN 4 cu:
0
Interaxele suportilor ptr. tuburi din PE de inalta densitate suspendate clasa PN 6 cu:
37
Interaxele suportilor ptr. tuburi din PE de inalta densitate suspendate clasa PN 10 cu:
0
Interaxele suportilor ptr. tuburi din PE de inalta densitate suspendate clasa PN 16 cu:
0
38
T = 20 C
T = 10 ani
29.
CONDUCTE DE CANALIZARE
39
V = K R i in care:
V = viteza lichidului transportat [m/s]
I = inclinarea tubului [m/m]
K=
87 R
R+c
in care:
Q = S V =
87 S R i
R + 0,06
in care:
V ` = V 10 i
Q` = Q 10 i
d1
mm
110
125
160
200
250
315
400
500
630
710
800
900
1000
1200
d2
mm
L
mm
h
mm
H
mm
500
800
700
900
800
1000
1000
1200
1400*
600
PUTURI DE INSPECTARE
PN 2,5: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s
Inclinarea de referinta 1%
40
PN 3,2: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s
Inclinarea de referinta 1%
PN 4: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s
Inclinarea de referinta 1%
41
PN 6: TUB [mm] - UMPLEREA (r) - VITEZA (v) [m/s] - DEBIT (Q) I/s
Inclinarea de referinta 1%
VALORILE LUI 10
i0/00
0,005
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1,0
1,2
1,4
30.
10
0,071
0,100
0,141
0,173
0,200
0,224
0,245
0,265
0,283
0,300
0,316
0,346
0,374
i0/00
1,6
1,8
2,0
2,2
2,4
2,6
2,8
3,0
3,3
3,4
3,6
3,8
4,0
10
0,400
0,424
0,447
0,469
0,485
0,510
0,529
0,548
0,566
0,583
0,600
0,616
0,632
i0/00
4,2
4,4
4,6
4,8
5,0
5,2
5,4
5,6
5,8
6,0
6,2
6,4
6,6
10
0,648
0,663
0,678
0,693
0,707
0,721
0,735
0,748
0,762
0,775
0,787
0,800
0,812
i0/00
6,8
7,0
7,2
7,4
7,6
7,8
8,0
8,2
8,4
8,6
8,8
9,0
9,2
10
0,825
0,837
0,849
0,860
0,872
0,883
0,894
0,906
0,917
0,927
0,938
0,949
0,959
i0/00
9,4
9,6
9,8
10,0
11
12
13
14
15
16
17
18
19
10
0,970
0,980
0,990
1,000
1,049
1,095
1,140
1,183
1,225
1,265
1,304
1,342
1,378
i0/00
20
22
24
26
28
30
32
34
36
38
40
42
44
10
1,414
1,483
1,549
1,612
1,673
1,732
1,782
1,844
1,897
1,949
2,000
2,049
2,098
i0/00
46
48
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
100
10
2,145
2,191
2,236
2,345
2,449
2,550
2,646
2,739
2,828
2,915
3,000
3,082
3,162
CURBAREA CONDUCTELOR
Marea flexibilitate a tubulaturilor din PE de inalta densitate VALROM permite rezolvarea imediata a
problemelor de proiectare, montare si pozare altfel dificile (daca nu imposibile) folosind alte materiale.
Aceasta proprietate impune o siguranta maxima de functionare pe langa economii in privinta vitezei de
pozare si recuperare economica. In evaluarea curburilor admisibile se pot identifica doua situatii tipice date
de raportul tub/grosime tub:
1. /s >= 25
2. /s < 25
42
In canalizari (numai cazuri de tip 1.) se considera situatia peretelui in presoflexiune care necesita
raza de curbura de 20, calculabila cu formulele A) sau B)
A) RPF =
2T
112
, s
B) RPF =
100 T
PN
in care: RPF
T
PN
s
In cazurile de tipul 2., pentru tuburile folosite in mod normal pentru conducte sub presiune sau pentru
intrebuintari dificile, se impune evaluarea alungirii a fibrelor externe ale peretelui tubulaturii.
Aceasta alungire, care in mod normal se limiteaza la 2%, duce la o raza de curbura R:
R = T
2
In cazul caracteristicilor termoplastice ale tuburilor, a fost facut un tabel continand razele de curbura
ale tubulaturilor din PE de inalta densitate care se refera la PN si la temperatura de pozare.
Presiune nominala - raza de curbura - temperatura
Raza de curbura R
PN
T 20C
T 10C
2,5
48
83
3,2
39
68
4,0
30
52
6,0
30
52
10,0
25
52
16,0
25
52
T 0C
120
98
75
75
75
75
31.
TRACTAREA CONDUCTELOR
Flexibilitatea remarcabila, greutatea mica si incasabilitatea tubulaturilor din PE de inalta densitate
VALROM permit folosirea metodelor de pozare simple si economice ale sistemelor traditionale. Exista
posibilitatea de a folosi tehnicile de prefabricare in santier si de a tracta segmentele pregatite la locul de
pozare. Tubulaturile, chiar si cele de lungimi notabile (100 m si mai lungi), sunt tractabile cu usurinta data
fiind usurinta de alunecare pe teren. Tractarea este facilitata de rulouri sau perne de curgere pentru a
proteja conductele de asperitatile solului.
In cazurile speciale se cere o evaluare a solicitarilor de tractiune pentru a putea determina cu
exactitate lungimea conductei tractabile. Calculul se bazeaza pe confruntarea solicitarii maxime de tractiune
admisibila (adm) a materialului, corectata cu un coeficient de siguranta, cu T calculata in baza solicitarilor
prevazute. Elementele importante sunt: durata solicitarii continue, temperatura de lucru si modalitatile de
scurgere.
O metoda de calcul valabila in marea parte a situatiilor foloseste urmatoarea procedura: calculul
fortei de tractare pentru un tub orizontal
Valori indicative
F = P L
in care: F = forta de tractare [N]
P = greutatea unitara a tubului
2
[N/mm] Kg/m x 10
= coeficientul de frecare
L = lungimea tubului [mm]
Tipul suprafetei
PE/teren compact
PE/asfalt curat
PE/sapa
PE/fier
43
static
0,50
0,45
0,50
0,45
dinamic
0,30
0,25
0,40
0,35
in care:
T =
F Ks
A
T
F
A
Ks
Valoarea lui T va fi confruntata cu adm. Pentru determinarea lui adm este posibila folosirea
graficului (t, T, ) de mai jos; fiind definita o durata (t) a solicitarii de tragere si evaluata temperatura medie
(T) la care va lucra tubul, se determina valoarea lui adm.
Se considera adesea adm 0,5 grafic pentru a compensa incertitudinile solicitarii efective a
conductei. Daca T > adm, se reduce lungimea partii sau, daca este posibil, se imbunatatesc conditiile de
tragere.
TESTE DE TRAGERE
F
c =
Z Ds
c = 10 N / mm 2 la 20C 1h
Solicitarea [N/mm 2 ]
32.
T[grd. C]
VERIFICAREA LA TAIERE
F
t =
2Z bs
t = 4 N / mm2 la 20C 1h
Capete de tragere
44
33.
REALINIEREA
Modificarile structurii urbane si ale teritoriului contribuie la o imbatranire rapida a retelelor de servicii
existente care, fie prin cresterea cererilor, fie prin decaderea prestatiilor, adesea devin insuficiente.
Fenomenul capata amploare in cazul apeductelor, canalizarilor si conductelor de gaz la care, datorita
defectelor si pierderilor ridicate, se constata carente majore.
Tubul din PE de inalta densitate, pe langa faptul ca este utilizabil in marea majoritate a
cazurilor pentru renovarea instalatiilor, se preteaza in diferite situatii la solutii interesante pentru reutilizarea
parcursurilor de servicii vechi. Operatia clasica de aliniere - relining - se efectueaza introducand in vechile
conducte sau in locasurile create tubulaturi din PE de inalta densitate care, data fiind marea rezistenta si
flexibilitate, pot fi pozate cu usurinta chiar si pe lungimi considerabile. Se lucreaza optim cu diametrul intern al
cavitatii mai mare cu 10% decat diametrul tubulaturii introduse.
Aceasta metodologie reduce timpii de intrerupere a serviciului si elimina eventualele neplaceri cu
consecinta impactului scazut asupra traficului de mijloace si persoane precum si asupra curateniei de pe
santier. Odata tubul ales, procedura consta in pregatirea gropii in zonele de introducere si tragere, in
tractarea conductei, de exemplu prin intermediul unui cap tractant.
In functie de caracteristicile de lucru este posibila prepararea partilor in lungime de cateva sute de
metri. Operatiile de introducere se efectueaza in timp minim; un tub cu 400 mm poate fi introdus cu viteza
de 1,5/3 m/min. fara nici o problema. Daca se impune, se pot efectua, in timpi succesivi, gropi punctiforme
pentru eventualele prinderi. Cavitatea dintre noul tub si vechea canalizare poate fi reumpluta cu apa si nisip.
In timpul tractiunii este indicat sa nu depasiti solicitarile la tractiune care genereaza alungiri mai mari de 3 4%.
INTRODUCEREA TUBULUI CONTINUU
34.
CONDUCTE SUBACVATICE
Instalarea conductelor subacvatice, in special in mediu marin, prin agresivitatea si prezenta de situatii
statice si dinamice dificile, isi gaseste rezolvarea optima in tubulaturile din PE de inalta densitate. Experiente
efectuate pe o perioada de peste 20 de ani asupra conductelor submarine confirma prestatiile excelente ale
acestor tubulaturi exploatate in aceste conditii vitrege. Se poate afirma cu obiectivitate maxima ca acest
material este folosit cu precadere pentru acest tip de instalatii. Data fiind inatacabilitatea PE de catre mediul
marin, principala problema a conductelor subacvatice consta in definirea situatiilor dinamice reale,
considerandu-se dificila prevederea conditiilor efective de pozare si lucru care adesea trebuiesc luate in
calcul cu evaluari statistice. Comportamentul vascoelastic al PE, alaturi de marea siguranta in functionarea
imbinarilor sunt elemente cheie care contribuie la cresterea domeniului de siguranta in exploatare al acestor
instalatii. Viteza si simplitatea in pozare sunt si ele elemente determinante de confirmare a validitatii de
alegere tehnico-economica a tubulaturii din PE de inalta densitate. Existand o faza de plutire pentru aceste
conducte, se pun probleme de verificare la plutire, urmate succesiv de verificari de prindere.
115
, Cs 1,20 si
S = ( volumtub + volumaccesorii ) apa
VERIFICAREA LA PLUTIRE
cu
apa
apa
45
VERIFICAREA ANCORARII
La tubulaturile pozate pe fundul apelor, ancorarea trebuie calculata astfel incat sa impiedice
conducta sa se mute sub actiunea situatiilor particulare de functionare (ex: bule de aer) sau datorita
solicitarilor externe ale curentilor laterali. Impingerea acestor curenti se calculeaza in situatia extrema in care
acestia au directia perpendiculara pe conducta:
S = 0,052V 2 K
S
V
in care:
Z>
S
F
in care
Aceste valori vor trebui ulterior adaptate situatiilor de risc maxim. Ancorarea trebuie sa fie uniform
distribuita de-a lungul tubului pentru a evita solicitarile excesive de flexiune. Ancorarea este alcatuita din
semiinele prefabricate din sapa montate pe conducta cu tiranti si buloane. Pentru a evita deteriorari ale
tubului, precum si alunecari ale ancorarii, se interpun intre bloc si tub, in timpul operatiilor de centrare, fasii de
cauciuc sau de tesut din polipropilena. In timpul operatiilor de centrare efectuate prin tragere sau impingere
(se lucreaza cu viteze care pot fi superioare celei de 10 m/min.) trebuie sa fie ingrijita si usurata alunecarea
conductei pe teren pentru a evita abraziunile si suprasolicitarile. Scufundarea se face innecand conducta; in
timpul coborarii tubului pe fund avem solicitari mai mari de flexiune datorate formei de S pe care o ia tubul.
Trebuie verificat ca solicitarile la tractiune si flexiune sa fie compatibile cu materialul; daca este cazul, se va
lucra cu accesorii (plutitoare) pentru a corecta conditiile de pozare. In cazuri particulare este posibila
protejarea conductei infundand-o in transeea excavata anterior cu draga.
In aceste aplicatii dificile apar evident calitatile conductelor din PE de inalta densitate VALROM:
flexibilitatea, greutatea mica, rezistenta si manevrabilitatea.
35. REZISTENTA LA PRESIUNEA EXTERNA
46
36.
VERIFICAREA
Aceasta operatie consta, in esenta, in verificarea etansarii sistemului, luand in consideratie conditiile
de lucru majorate cu un coeficient de siguranta.
In baza tipului de instalatie, apeduct, conducta de gaz, canalizare, exista modalitati de verificare
definite de normele legale si de capitolele specifice ale proiectului.
Tubulaturi sub presiune
Verificarea efectuata pe bucati si in baza indicatiilor de proiect este facuta inainte de impamantarea
completa a tubului. Punctele speciale si imbinarile sunt lasate descoperite pentru a verifica eventuala
prezenta a pierderilor.
Acest control poate fi efectuat fie in mod hidraulic fie cu aer sau gaze inerte; asigurati toate
exigentele cerute de aceste operatii. Verificarea lucrarii este efectuata dupa indicatii, pe faze care vor trebui
sa respecte urmatoarele prescriptii:
Pverificare=1,5 Plucru
pastrati valori superioare in mod expres indicate (de evaluat cu atentie)
Presiunea de verificare Pverificare trebuie sa respecte:
2
Pverificare=Plucru +2 Kgf/cm
Presiunea in timpul verificarii, odata stabilizata, trebuie sa ramana constanta timp de 24 de ore; este
oricum necesar sa considerati ajustarile datorate variatiilor de volum ale retelei (deformare elastica si variatia
de temperatura).
Exista o formula propusa cateodata pentru verificari de tubulaturi din PE de inalta densitate pentru
conducte de apa dar care prezinta lipsuri; in cazul in care se doreste folosirea sa, se recomanda atentie data
fiind varsta formulei si evolutia polimerilor cu consecinta modificarii caracteristicilor mecanice. Aceasta
procedura pleaca de la urmatorul concept:
h
volumul de apa integrat pentru proba de 1 este de 0,125 l/Km, pentru fiecare 3 bar de presiune si
fiecare 25 mm de diametru intern al tubului:
Q = 0,125
L PN i
1000 3 25
Pentru probe mai mari de 1 valoarea lui Q va fi multiplicata cu numarul de ore de proba.
Tubulaturi care nu sunt sub presiune - Canalizari
Verificarea finala trebuie efectuata astfel: conducta este impartita in bucati cu diferenta de nivel de
0,50 m si se verifica etansarea la presiunea determinata de coloana de apa egala cu diferenta de nivel dintre
axe a conductei si planul stradal sau teren.
Conducte de gaz
Controlul preliminar de etansare a imbinarilor este efectuat in mod hidraulic sau in derogare cu aer
sau gaze inerte astfel incat sa fie intotdeauna observate toate accesoriile pentru a opera in conditii de
siguranta pentru materiale si persoane. Conductele de tipul 4 si 5 sunt probate la 1 bar, conductele de
tipurile 6 si 7 fiind probate la 2 bar. Odata testul de etansare depasit, se efectueaza verificarea finala folosind
apa si in derogare aer sau gaze inerte, pentru ca intotdeauna, odata puse in practica, toate functiunile de
operare sa fie in conditii sigure pentru materiale si oameni. Conductele de tipurile 4 si 5 vor fi verificate la
presiunea de 1,5 x presiunea de lucru in timp ce conductele de tipurile 6 si 7 sunt probate la presiunea de 1
bar.
Odata stabilizata, presiunea va trebui sa ramana constanta pentru 24 h. Va fi necesar sa luati in
consideratie efectele variatiei de temperatura asupra oscilarilor de presiune.
NB: In orice caz, presiunea de verificare nu trebuie sa depaseasca presiunea folosita la verificarea hidraulica
a tuburilor in lucru (1,5 PN).
47
37.
DEFECTIUNI SI REPARATII
Data fiind particularitatea PE de inalta densitate, nu exista defectiuni tipice ale acestui material. Prin
urmare avem de-a face cu daune cauzate de excavatoare (in majoritatea cazurilor) si eventuale defecte de
sudura sau montare eronata a racordurilor; situatia ultima putand rezulta din operatiile de verificare.
Existand probleme comune tuturor retelelor de servicii, este indicat sa se puna benzile metalice de
semnalizare in groapa, la circa 30 cm deasupra tubului, pentru a limita la maximum manevrele gresite de
excavare sau cercetare.
In caz de defectare este necesara identificarea pozitiei de pierdere, izolarea bucatii si punerea ei in
loc descoperit in vederea interventiei. Conductele de gaz pot necesita operatii de aerisire. Eficacitatea unei
ramificatii corecte a instalatiei se face simtita in aceste cazuri, recompensand timpul folosit in aducerea la zi a
desenelor care arata distributia conductelor.
In prezenta gravelor leziuni, cu deformari evidente ale conductei, se indica inlocuirea partii distruse
cu un trunchi care poate fi racordat in diferite moduri:
-
38.
PRELUCRAREA MECANICA A PE
Asemeni majoritatii materialelor plastice, PE de inalta densitate poseda un scazut coeficient de
2
conductibilitate (0,45 W/mK) si o scazuta forta de taiere specifica ( 100N/mm ). Aceste caracteristici
recomanda o mare viteza de operare, avansare scazuta si unghi mic de exfoliere superioara, toate acestea
pentru a optimiza aducerea spanului si a smaltului la temperatura de lucru. O racire insuficienta a sculei de
lucru conduce la topirea spanului facand dificila indepartarea acestuia, cu consecinta imediata a scaderii
finisarii superficiale a bucatii. Pe de alta parte, o supraincalzire poate duce la arsuri, rezultand deteriorarea
materialului. Se recomanda, in majoritatea cazurilor, sa se dirijeze un jet de aer pe unelte; se raceste astfel
si spanul, indepartandu-se cu usurinta. Uneltele din otel rapid satisfac diferitele exigente de lucru si sunt
comparabile cu uneltele din aliaje lejere.
PRELUCRAREA TUBULUI DIN PE DE INALTA DENSITATE
CU AJUTORUL UNELTELOR ASCHIETOARE
PARAMETRII INDICATIVI
Gaurirea
= unghi de degajare
3 5
= unghi de varf
60 90
v = viteza de taiere
50 150 m/min
s = viteza de avans
0,1 0,5 mm/rotatie
Strunjirea
= unghi de degajare
0 15
= unghi de asezare
5 15
v = viteza de taiere
100 250 m/min
s = viteza de avans
0,2 0,5 mm/rotatie
Frezarea
= unghi de degajare
<15
v = viteza de taiere
<1.000 m/min
Taierea
= unghi de degajare
0 5
M = numarul de dinti
2 4 dinti/cm
v = viteza de taiere
600 1.500 m/min
s = viteza de avans
0,5 6 mm/rotatie
48
39.
VOPSIREA
Folosind procedurile uzuale, vopsirea tubulaturilor din PE de inalta densitate este extrem de dificila.
De fapt sunt necesare operatii speciale de tratament superficial si se recomanda luarea in calcul a acestor
masuri.
40.
LIPIREA
Data fiind inalta inertie chimica, lipirea PE de inalta densitate este actualmente dificila. Pentru
aceasta sunt necesari adezivi speciali greu de procurat. Folosirea adezivilor de contact cu pregatirea
suprafetelor de unit pemite o discreta adeziune de filme si pelicule; ramane o operatie care nu este eficienta.
41.
Conductele VALROM apartin clasei tuburilor extrem de netede, caracteristica data de tehnologia de
productie. Pentru calculul prestatiilor hidraulice ale unei retele este fundamental coeficientul de rugozitate .
Deoarece are o valoare constanta in timp, este un ajutor considerabil pentru proiectare si prezinta o mare
siguranta; rafinamentul calculului este foarte ridicat datorita valorilor reale luate de , valori care nu se
inrautatesc in timp. O buna prestatie hidraulica duce in mod natural la o imbunatatire a prestatiilor globale
ale unei retele de serviciu, cu o ulterioara crestere a eficientei tehnice si economice a sistemului. Calculul
pierderilor de sarcina este efectuat cu ajutorul formulei DARCY-WEISBACH:
H=
V2
D 2g
in care:
H
D
V
g
L
-6
x 10
5
1,520
10
1,308
12
1,240
15
1,142
16
1,109
20
1,007
25
0,857
2
= vascozitatea cinematica [m /s]
TC
49
2,51
= 2 Log
+
Re 3,715D
Re =
VD
= dimensiunea rugozitatii
superficiale [cm]
D= diametrul intern al tubului [cm]
V D
50
42.
DEBITUL Q [l/s]
51
D E B IT U L Q [l/s ]
52
DEBITUL Q [m/s]
53
DEBITUL Q [l/s]
54
DEBITUL Q [l/s]
55
DEBITUL Q [l/s]
56
43.
DEBITUL Q [l/s]
57
DEBITUL Q [l/s]
58
Tip de teren
normal
de tara
gropi
pietros
4
a
5
a
6
a
7
Conducta
clasa
a
4
a
5
a
6
a
7
3,0
3,0
1,5
0,8
Paralelism
[mm]
1,0
0,8
0,5
0,2
Categoria de pozare
B
C
distanta L [m]
2,0
2,0
2,0
2,0
1,0
1,0
0,8
0,8
Traversare
[m]
>= 0,5
>= 0,5
>= 0,5
Q.B.
D
1,0
1,0
0,8
0,5
Distanta fata de
galerii sau alte
linii de servicii
59
PE 80
MRS 8,0 Mpa
6,3 - 5,0 Mpa
TUB DIN PE 80 - S 5
Debit [ m3 / h ]
60
TUB DIN PE 80 - S 8
Debit [ m3 / h ]
61
Debit [ m3 / h ]
62
46.
COSTUL DE POZARE
Comparatia a fost efectuata intre tubulaturi sub presiune care prezinta analogii dimensionale si
modalitati de instalare comparabile (ex. sudura), eliminand produsele cu imbinare mecanica sau mufare; este
luat ca referinta tubul de otel imbracat.
Analiza costurilor a fost facuta pe diferiti parametri, considerand factorii urmatori:
costul tubului
transportul
desfasurarea
piesele speciale
sudura
situatiile neprevazute
protectia catodica
Pozarea a fost considerata in zona extraurbana.
COSTUL POZARII
63
64