Constitutiile comuniste

1. 1948
Spre deosebire de dictaturile de dreapta, care combat n mod deschis si direct regimul
constitutional si deci nu au constitutii, dictaturile de stnga se pretind regimuri democratice, chiar
cele mai democratice posibile, si deci au si Constitutii.
In perioada comunista s-au succedat far ntrerupere trei constitutii : Constitutia din 13
aprilie 1948,Constitutia din 27 septembrie 1952 si Constitutia din 21 august 1965.
Constitutia de la 1948 reprezinta produsul tipic al aplicarii n viata politica romneasca a
doctrinei si ideologiei comuniste,dupa modelul sovietic prin preluarea,, documentelor
constitutionale ale statului sovietic,ncepnd cu decretele din octombrie pna la Constitutia URSS
din 1936,,
Structurata pe 10 titluri principale si cuprinznd 105 articole, Constitutia de la 1948
introducea pentru prima data n evolutia vietii noastre constitutionale, o serie de principii
considerate revolutionare de catre elaboratorii ei, care ntrerupeau, brusc si total, traditiile
constitutionale romnesti. ntre aceste principii, cele mai importante se refereau la: suveranitatea
populara, unicitatea puterilor n stat, reprezentarea poporului printr-un singur organ ales,
responsabil si oricnd revocabil n fata poporului, rolul conducator al clasei muncitoare n frunte
cu Partidul Muncitoresc (devenit ulterior comunist), centralismul democratic, legalitatea
populara, garantarea populara a drepturilor fundamentale cetatenesti.
nca din primul titlu erau detaliate principiile de organizare a statului democrat popular,
considerat a fi rezultatul ,,luptei duse de popor n frunte cu clasa muncitoare mpotriva
fascismului, reactiunii si imperialismului,, (art.2 , negndu-se astfel orice fel de continuitate
istorica si nationala a societatii si statului romn. Venirea la putere a dat putinta poporului
muncitor n frunte cu clasa muncitoare condusa de Partidul Comunist sa nimiceasca puterea
claselor exploatatoare si sa faureasca ,,Statul de democratie populara.
Instituind forma de guvernare republicana, legiuitorul de la 1948 a omis, cu buna stiinta,
faptul ca, desi specifica caracterul unitar si independent al statului romn, acesta nu mai era
considerat si indivizibil, al carui teritoriu era inalienabil, asa cum era prevazut n constitutiile
anterioare din 1866, 1923 si 1938. Aceasta omisiune intentionata era dictata de considerentele
politice ale momentului de atunci si anume deschidea totodata posibilitatea efectuarii unor
,,retusuri teritoriale.
Proclamnd solemn ca puterea de stat emana de la popor si apartine poporului (si nu
natiunii cum se preciza n constitutiile anterioare), Constitutia din 1948 prevedea exercitarea
acesteia de catre organele reprezentative alese de catre popor, ai caror reprezentanti erau
raspunzatori n fata poporului, putnd fi revocati prin vointa alegatorilor, n conditiile stabilite de
lege. Acest principiu va ramne pur formal, nefiind niciodata aplicat n practica vietii
parlamentare din perioada totalitarismului.
Din acest punct de vedere, actul constitutional adoptat n 1948 reprezinta, n esenta,
vointa Partidului Comunist ridicata la rangul de lege fundamentala de organizare a statului si de
conducere a societatii, prin monopolizarea puterii politice si instaurarea ordinii democratice a
clasei muncitoare.
Fundamentnd bazele structurii social-economice de tip socialist, Constitutia din 1948
desi recunostea existenta a 3 categorii de proprietate (de stat, cooperatista si particulara, proclama
principiul suprematiei proprietatii de stat si cooperatiste fata de cea privat-particulara, precum si

protectia speciala a proprietatii de stat constituita din bogatiile subsolului, padurile, apele,
izvoarele de energie naturala, caile de comunicatie si transmisiuni. Ele erau decretate formal ca
fiind bunuri comune ale poporului, apararea si dezvoltarea lor constituind o ndatorire a fiecarui
cetatean. Deoarece n momentul elaborarii Constitutiei o parte din aceste bunuri se aflau n
proprietate particulara se propunea de lege ca ele sa fie trecute ulterior n proprietatea statului,
ceea ce va constitui temeiul juridic al legilor de nationalizare abuziva a marii majoritati a
ntreprinderilor industriale, bancare, miniere, de transport si asigurari precum si crearea pe
aceasta cale a economiei si industriei socialiste. Recunoscnd si garantnd formal proprietatea
particulara si dreptul de mostenire, Constitutia de la 1948 introduce o distinctie artificiala n
cadrul drepturilor reale si patrimoniale,n sensul ca pamntul este considerat ca apartinnd celor
cel muncesc, statul protejnd proprietatea de munca taraneasca si angajndu-se sa sprijine
cooperatia sateasca.
Pentru prima data n istoria vietii politice si parlamentare din Romnia, prin actul
constitutional din 1948 este nlaturat principiul separatiei puterilor n stat si nlocuit cu cel al
,,unitatii depline a puterii de stat,, organul suprem al puterii de stat devenind Marea Adunare
Nationala fata de care raspund toate celelalte organe ale statului. Ea reprezinta o institutie
unicamerala (prin desfiintarea Senatului), devenind singurul organ legislativ si avnd o serie de
competente si atributii extrem de ntinse n privinta formarii guvernului,votarii
bugetului,nfiintarii,contopirii sau desfiintarii unor ministere,adoptarii deciziilor privind
problemele razboiului si pacii,acordarii amnistiei etc. n realitate,rolul Marii Adunari Nationale
era formal, deoarece majoritatea actelor administrative si legislative vor fi elaborate si aplicate de
catre guvern, care ,n calitate de organ suprem executiv si administrativ,era desemnat sa planifice
si sa coordoneze economia nationala,sa realizeze bugetul statului si sa asigure ordinea publica si
securitatea statului. Totodata guvernul era abilitat sa conduca politica generala a statului n
domeniul relatiilor internationale. n felul acesta n evolutia vietii politice si statale din Romnia,
puterea executiva va deveni,treptat singura putere reala dobndind o suprematie fata de cea
legislativa si judecatoreasca, mai ales n urma dublarii institutiilor statului de cele politice si prin
cumularea functiilor de stat cu cele de partid.
Referitor la drepturile si libertatile fundamentale ale indivizilor,desi acestea erau
recunoscute si garantate formal prin Constitutia de la 1948,erau introduse numeroase restrictii si
interdictii n privinta exercitarii lor,crendu-se o discrepanta vizibila ntre principii si realitatile
politice si juridice. Astfel,n timp ce era prevazut si garantat dreptul tuturor cetatenilor,fara
deosebire de sex,nationalitate,grad de cultura si profesie de a alege si de a fi alesi n organele
statului(art. 18), erau prevazute o serie de interdictii si incompatibilitati electorale si elective fata
de persoanele interzise,lipsite de drepturi civile si politice si nedemne,considerate ca atare de
institutiile abilitate n acest sens. Ele reprezentau o forma legala utilizata de evaluatorul
socialist,de izolare si marginalizare politica a unor indivizi pe criterii politice si ideologice .
Constitutia din 1948 a marcat trecerea spre un regim guvernamental ntemeiat pe
monopartidism si autoritarism statal,precum si spre o economie centralizata si dirijata
politic,avnd ca finalitate practica limitarea si eliminarea formelor capitaliste din economia
romneasca,prin ntreprinderea unor reforme cu caracter revolutionar.
Apreciata si elogiata n epoca ca fiind prima constitutie democratica, de tip socialist,
care a dat posibilitatea maselor populare , sub conducerea PMR sa realizeze un program larg de
reconstructie economica si sociala,Constitutia de la 1948 , mai ales prin consecintele sale pe
termen lung, a deschis calea totalitarismului politic si a centralismului economic si administrativ ,
fiind , totodata, preambulul marilor abuzuri si nedreptati comise de regimul comunist n perioada
1950-1960.

2. 1952
Daca prin Constitutia din 13 aprilie 1948 se pregatise o transformare totala a economiei
nationale si o nivelare la standardul cel mai scazut a puterii economice a locuitorilor Romniei,n
Constitutia din 27 septembrie 1952,facndu-se bilantul transformarilor economice, predomina
realizarea intereselor Partidului Comunist Romn,denumit nca Partidul Muncitoresc Romn.
Consacra rolul conducator al Partidului comunist n ornduirea sociala si de stat a
Romniei, reprezentata de regimul democratiei populare,care reflecta puterea oamenilor muncii.
Conform articolului 86 din Constitutie,Partidul Muncitoresc Romn este forta conducatoare att
a organizatiilor celor ce muncesc , ct si a organelor si institutiilor de stat. n jurul lui se strng
toate organizatiile celor ce muncesc din Republica Populara Romna.
Constitutia de la 27 septembrie 1952 este constitutia totalei aserviri a Republicii Populare
Romne fata de Uniunea Sovietica.Actul constitutional ncepe cu un capitol introductiv, n care
se pune la baza existentei statului romn dependenta de Uniunea Sovietica. Astfel, n alineatul IV
al acestui capitol se declara textual: Alianta cu marea Uniune Sovietica. Sprijinul si ajutorul sau
dezinteresat si fratesc asigura independenta , suveranitatea de stat dezvoltarea si nflorirea
Republicii Populare Romne.
n alineatul VI se mentioneaza ca prietenia cu
URSS constituie baza politicii noastre externe.
Continnd 102 articole ,dispuse n 10 capitole , Constitutia de la 1952 reproducea
aceleasi principii democratice si revolutionare existente si n cea din 1948:suveranitatea
populara reala,unitatea puterii de stat si exercitarea acesteia prin organe reprezentative,
centralismul democratic, planificarea nationala, legalitatea populara, activismul social si politic al
cetatenilor.
Pentru prima data, n istorie erau vehiculate, prin constitutie, o serie de inexactitati si
distorsiuni istorice evidente, Romnia fiind declarata ca un stat care s-a nascut si s-a ntarit ca
rezultat al eliberarii tarii de catre fortele armate ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de
sub jugul fascismului si de sub dominatia imperialista,ca rezultat al doborrii puterii mosierilor si
capitalistilor de catre masele populare de la orase si sate.
Comparativ cu actul constitutional de la 1848,unde organul suprem executiv si
administrativ era denumit guvern,n cel din 1952 se vorbeste pentru prima data de Consiliul de
Ministri,ca,,organ suprem executiv si de dispozitie,, . Acesta este constituit de catre forul
legislativ n fata caruia este direct raspunzator pentru activitatea sa.Era considerat ca organ
colegial (pluripersonal) , n care presedintele lui este si seful guvernului.Ca organ suprem de
dispozitie si administratie,Consiliul de Ministri cumula o serie de atributii privind realizarea
planului economiei nationale si a bugetului de stat,organizarea sistemului banesc si de
credit,coordonarii relatiilor externe si asigurarii ordinii publice. Spre deosebire de Constitutia din
1948,unde era prevazuta formal raspunderea ministrilor pentru faptele penale savrsite n timpul
functiunii,n Constitutia de la 1952 a fost omisa includerea raspunderii ministeriale,conferind
astfel membrilor guvernului o imunitate guvernamentala nentlnita n nicio constitutie.Pentru a
transpune n practica deciziile guvernului la nivel local functionau comitetele executive ale
sfaturilor populare, organe executive si de dispozitie subordonate total puterii administrativcentrale.
Prin Constitutia din 1952 se legalizeaza noua mpartire administrativ teritoriala a
Romniei nceputa din 1950 , prin care principalele unitati teritoriale devin
regiunea,raionul,orasul si comuna.

Raionarea tarii era motivata de considerente ,,economice,, , care sa permita extinderea

sectorului de stat la nivelul tuturor unitatilor teritoriale, precum si exercitarea unui control eficient
de la centru asupra acestora.
Constitutia din 1952 nlatura prevederea democratica existenta n Constitutiile interbelice
conform careia justitia militara se organizeaza si functioneaza separat de cea civila si prevede
functionarea unor instante judecatoresti speciale,reprezentate de tribunalele militare.
ncalcarea tot mai accentuata a legalitatii actului de justitie se va materializa prin
limitarea garantiilor procesuale privind exercitarea dreptului de aparare al cetatenilor ,interzicerea
accesului la dosarele procesului,obstructionarea administrarii de probe si expertize si considerarea
marturisirii acuzatului (marturisire smulsa prin frica si teroare) ca ,,regina a probelor,,.
Inversarea raportului firesc dintre individ si stat n favoarea statului,individul urmnd sa
reprezinte doar mijlocul,rezulta din modalitatea de exprimare si garantare a drepturilor si
libertatilor fundamentale ale cetatenilor incluse n Constitutia din 1952.Daca n constitutiile
interbelice ,inclusiv n cea socialista din 1948,aceste drepturi si libertati erau prevazute n primele
capitole,imediat dupa cele privind teritoriul tarii,n asezamntul din 1952 ele sunt denumite
,,drepturi si datorii fundamentale,, si plasate abia n capitolul al optulea.
Prevaznd egalitatea cetatenilor n fata legii,ca si egalitatea sexelor,erau garantate dreptul
la munca,odihna,pensie si asigurari sociale,nvatatura si cultura,precum si libertatea
constiintei,mentionndu-se ,pentru prima data,n constitutie faptul ca ,,scoala este despartita de
biserica,, (art.84). De asemenea, cetatenilor le erau garantate libertatea cuvntului,a
presei,ntrunirilor si mitingurilor, cortegiilor si demonstratiilor de strada nsa cu conditia ca ele sa
fie exercitate ,,n conformitate cu interesele celor ce muncesc si n vederea ntaririi regimului de
democratie populara
. Introducerea unor prevederi restrictive privind posibilitatea de exercitare a acestor
drepturi va conduce la imposibilitatea realizarii lor efective,accentund starea de dezorganizare a
vietii personale si de fatalism ce a caracterizat opinia publica romneasca din acea
perioada,indivizii fiind nevoiti sa adopte conduite ,,conformiste,, si sa manifeste o integrare
,,formala,, fata de valorile si normele impuse coercitiv de partidul si statul comunist.
n articolul 12 , Constitutia consacra dreptul de proprietate personala a cetatenilor asupra
veniturilor si economiilor provenite din munca,asupra casei de locuit , asupra obiectelor casnice si
de uz personal , precum si dreptul de mostenire asupra acestora, stipulnd nsa ca temeiul
dreptului de proprietate personala este societatea capitalista. Prin Constitutie munca era decretata
ca fiind o datorie si o chestiune de onoare pentru fiecare cetatean , pentru a se putea realiza
principiul socialist de munca si repartitie de la fiecare dupa capacitati, , fiecaruia dupa munca
sa , care va genera lipsa de rationalitate a muncii n socialism , tendinte de egalizare a veniturilor
realizate diferentiat de indivizi, ca si slaba cointeresare si participare a multor indivizi.
Constitutia din 1952 a devenit treptat instrumentul de aplicare diferentiata si preferentiala
a sistemului de sanctiuni si recompense, n functie de statutul politic si ideologic al cetatenilor ,
genernd mari inechitati si discriminari sociale si morale, ale caror efecte se vor amplifica n
perioada fauririi societatii socialiste multilateral dezvoltate, dominata de aplicarea primei
constitutii prin care Romnia devenea o republica socialista.

3. 1965
Perioada cuprinsa intre anii 1952-1965 s-a caracterizat prin extinderea proprietatii de stat
si cooperatiste, desfiintarea proprietatii private, accentuarea conducerii nu numai politice ci si
statale de catre un singur partid politic, Partidul Comunist, care detine monopolul puterii in stat si
societate. Marea Adunare Nationala aleasa in martie 1965 a ales o comisie pentru redactarea
proiectului de constitutie, comisie care a definitivat munca inceputa de comisia precedenta in
1961. la 29 iunie 1965 proiectul este publicat si supus discutiei publice.
Dupa moartea primului conducator comunist al Romniei, Gheorghe Gheorghiu-Dej, n
anul 1965, n fruntea partidului, apoi si a statului, a ajuns Nicolae Ceausescu. Constitutia adoptata
n acel an si intrata n vigoare la data de 21 august 1965, nlocuia denumirea oficiala de pna
atunci a tarii, Republica Populara Romna, cu cea de Republica Socialista Romnia. n cele 9
titluri ale sale si n cele 114 articole, Constitutia din anul 1965 reflecta ncheierea procesului de
colectivizare a agriculturii si de distrugere a proprietatii private n economie. Era precizat si faptul
ca Partidul Comunist Romn constituia forta politica conducatoare a ntregii societati. Constitutia
din 1965 a fost aplicata pna la nlaturarea regimului comunist, n decembrie 1989.
Constitutia adoptata la 21 august 1965, cu modificarile ulterioare, a avut 121 de articole
sistematizate in 9 titluri.
Dispozitiile constitutionale au consacrat forma republicana a statului, suveraninatea si
independenta, indivizibilitatea si inalienabilitatea teritoriului. Cat priveste titularul puterii se arata
ca acesta este poporul. Constitutia mentine principiul partidului unic, ca partid de guvernamant.
In afara acestor dispozitii titlul I al constitutiei( Republica Socialista Romania), cuprinde
prevederi referitoare la formele de proprietate, functiile statului, principiile politici externe,
cetatenie, organizarea administrativa a statului, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale
ale cetatenilor sunt reglementate in titlul II iar titlurile de la III-VII, consacra organizarea statala a
puterii. In aceasta privinta constitutia structureaza organele de stat in 4 mari categorii, si anume:
organele puterii de stat, organele administratie de stat(ministerele si celelalte organe centrale ale
administratie de stat, comitetele si birourile executive ale consiliilor populare, organele locale de
specialitate ale administratie de stat), organele judecatoresti si organele procuraturii.