Conventie tacita, bunuri dobandite de concubini.

Bunuri dobndite de concubini. mpreal

Bunurile dobndite n timpul concubinajului sunt proprietate comun pe cote-pri, dac

se face dovada c ntre acetia a existat o convenie, chiar tacit, n acest sens.
C.S.J., secia civil, decizia nr. 44 din 15 ianuarie 2003
La data de 20 decembrie 1996 reclamanta N.E. a chemat n judecat pe prii P.E.,
B.L., A.A. i P.E., pentru ca, prin hotrrea ce se va pronuna s se dispun ieirea din
indiviziune cu privire la bunurile dobndite de reclamant mpreun cu defunctul P.I.H.,
decedat la data de 20 noiembrie 1996, cu ultimul domiciliu n Bucureti.
n motivarea aciunii reclamanta a artat c, ncepnd cu luna noiembrie 1979 a intrat n
relaii de concubinaj cu defunctul i c au locuit mpreun n imobilul mai sus artat,
pn la decesul lui P.I.H. n aciune reclamanta a indicat bunurile pe care le-a dobndit
mpreun cu defunctul, convieuirea durnd o perioad de 17 ani, afirmndu-se c cei
doi s-au comportat ca soi, concubinajul fiind de notorietate, iar veniturile dobndite au
fost administrate n comun.
Dup decesul lui P.I.H. prii au intrat n apartament n lipsa reclamantei, au blocat
ncuietorile imobilului i au mpiedicat-o s mai foloseasc bunurile coachizite.
Prin cererea din 6 ianuarie 1997, reclamanta N.E. a indicat mai multe bunuri i valori cu
care a neles s ntregeasc masa partajabil, iar prin petiia din 17 aprilie 1997 a
susinut c la dobndirea bunurilor cei doi foti concubini au avut o cot de contribuie
egal.
n cursul procesului s-a luat act c prtele A.A. i P.E. au decedat i s-a dispus
introducerea n cauz a motenitorilor A.G. i A.G.
Prin ntmpinarea din 12 iunie 1997 prii s-au aprat n sensul c toate bunurile au
fost dobndite de defunctul P.I.H. prin contribuia sa exclusiv, fiind un renumit medic
specialist i care a realizat venituri importante, n timp ce reclamanta, obinnd venituri
modeste, a apelat deseori la mprumuturi de la defunct, multe nerestituite.
Prin cererea reconvenional din aceeai dat prii au solicitat obligarea reclamantei i
a prinilor acesteia N.C. i N.O. s le restituie bunurile defunctului, bunuri rmase n
posesia acestora i, n subsidiar, obligarea reclamantei de a ntregi masa de partaj cu
bunurile pretins realizate n timpul concubinajului i aflate n posesia sa.

nvestit cu soluionarea cauzei, Tribunalul Bucureti, secia a III-a civil, prin sentina
nr. 1511 din 22 decembrie 1999, a admis n parte aciunea principal formulat de
reclamanta N.E. i n parte cererea reconvenional promovat de prii P.E.,
B.L., A.G. i A.G.
S-a constatat c reclamanta a dobndit cu defunctul P.I.H., n indiviziune, prin
contribuie egal, urmtoarele bunuri: un autoturism marca Dacia 1300, n valoare de
9.625.500 lei, un televizor marca NEI n valoare de 2.500.000 lei; mobil Chipenddale
n valoare de 3.000.000 lei, rate pltite la apartamentul proprietatea reclamantei din os.
Pantelimon nr. 356 n perioada februarie 1978 i pn la rambursarea creditului acordat
de CEC n valoare de 107.256.192 lei, mbuntiri aduse aceluiai imobil n valoare de
20.071.292 lei, toate bunurile nsumnd 142.452.984 lei.
S-a dispus ieirea din indiviziune prin atribuirea ctre pri a autoturismului Dacia
1310 i ctre reclamant a tuturor celorlalte bunuri. A fost obligat reclamanta la plata
sumei de 61.600.992 lei cu titlu de sult ctre pri.
Au fost respinse ca nentemeiate celelalte cereri formulate de pri.
Apelul declarat mpotriva acestei sentine de reclamanta N.E. a fost admis de Curtea de
Apel Bucureti, secia a IV-a civil, care, prin decizia nr. 385 din 28 iunie 2000, a
schimbat n parte hotrrea tribunalului n sensul c a inclus n masa partajabil i
apartamentul nr. 1, n valoare de 459.924.240 lei, dobndit de reclamant i defunctul
P.I.H. n cot de 1/2 fiecare, respectiv cte 229.962.020 lei.
A fost atribuit apartamentul n indiviziune prilor. Au fost compensate parial
sultele pe care reclamanta i prii i le datoreaz reciproc, nlturnd obligaia
reclamantei la plata sultei de 61.600.992 lei i au fost obligai prii la plata sumei de
168.361.028 lei cu titlu de sult ctre reclamant.
Au fost meninute celelalte dispoziii ale sentinei.
mpotriva deciziei date n apel n termen legal au declarat recurs prii P.E., B.L., A.G.
i A.G. care au criticat hotrrea apelat pentru netemeinicie i nelegalitate.
ntr-un prim motiv de casare, prii susin, fcnd trimitere la probele administrate n
cauz, c instana de apel a reinut greit c perioada de concubinaj dintre reclamant i
defunct a nceput n luna februarie 1978, mai mult, dovezile nu permit concluzia
existenei unui concubinaj nentrerupt n care respectivele persoane s fi locuit
(convieuit) mpreun i c nu au avut un buget comun.
ntr-un al doilea motiv de recurs se afirm c, n mod greit instanele au reinut, c
fotii concubini au avut o contribuie egal la dobndirea bunurilor, reclamanta
nefcnd pe anumite perioade de timp, dovada veniturilor sale, iar dovezile

demonstreaz c apartamentul situat n str. Puul lui Zamfir a fost dobndit cu

contribuia exclusiv a defunctului P.I.H.
n subsidiar, n situaia n care se ajunge la concluzia c ntre reclamant i defunct a
existat o relaie de concubinaj, bazat pe un buget comun, s-a cerut instanei de recurs
reformarea deciziei date n apel n sensul de a se include n masa de partaj numai ratele
achitate pentru apartament, ncepnd cu luna noiembrie 1999, la valoarea calculat n
raportul de expertiz.
Recursul nu este fondat.
Este adevrat c, prin aciunea introductiv de instan, reclamanta a indicat anul 1979
ca moment de nceput al relaiei de concubinaj cu defunctul P.I.H., dar nu este mai puin
adevrat c probele administrate n cauz demonstreaz c prile au intrat n relaii de
concubinaj n anul 1978, constatare efectuat i de tribunal atunci cnd a stabilit c
reclamanta i defunctul au achitat ratele pentru apartamentul din os. Pantelimon
(dobndit de reclamant anterior concubinajului) n perioada februarie 1978 i pn la
rambursarea creditului acordat de CEC. De altfel, la aceast constatare au achiesat toate
prile din proces, inclusiv prii, care nu au apelat hotrrea tribunalului prin care s-a
stabilit c perioada de concubinaj a nceput n februarie 1978 i c ratele pltite la
apartamentul proprietatea reclamantei au fost socotite i calificate ca valori coachizite.
Este deci corect stabilit c, n luna februarie 1978, ntre reclamant i prt, existau
relaii de concubinaj care au avut un caracter de continuitate i care au ncetat n
noiembrie 1996, prin decesul lui P.I.H. Pe cale de consecin, apartamentul situat n
Bucureti, contractat de P.I.H. la data de 19 mai 1978, a fost dobndit de acesta i de
reclamant n perioada concubinajului, bunul fiind coachizit, iar ratele au fost pltite
integral tot n aceast perioad.
Probele administrate n cauz nu pot confirma susinerile recurenilor-pri, n sensul
c imobilul supus partajului judiciar ar fi fost dobndit cu contribuia exclusiv a
defunctului, sau c aceast contribuie ar fi fost mai mare dect aceea a reclamantei.
Dovezile cu nscrisuri demonstreaz c reclamanta i defunctul au avut venituri sensibil
egale, iar martorii audiai au artat c fotii concubini s-au gospodrit mpreun i c
veniturile lor au fost investite, n principal, n ratele pltite pentru apartamentul
achiziionat de reclamant anterior concubinajului, n dobndirea apartamentului, pentru
dobndirea autoturismului Dacia 1310 i a bunurilor mobile supuse mprelii.
C ntre reclamant i defunct au existat relaii de concubinaj cu caracter de continuitate
i care au durat o perioad ndelungat de timp i c ntre aceste persoane a existat o
convenie tacit ca toate bunurile dobndite de ei s fie ori s constituie proprietatea lor
indiviz, rezult i din mprejurarea c apartamentul supus partajului a fost n posesia
reclamantei pn la decesul lui P.I.H., cnd nu i s-a mai permis accesul n imobil de
ctre pri, n acest apartament gsindu-se i toate bunurile personale ale reclamantei.

 2003 - 2005, Editura ALL BECK - Grup C.H. BECK

Relaie de concubinaj. Natura dreptului de

proprietate asupra bunului dobndit de oricare
dintre concubini Coproprietate i indiviziune
Categorie: Jurispruden i spee de drept civil (I)
Comentarii

Relaie de concubinaj. Natura dreptului de proprietate asupra bunului dobndit de oricare dintre
concubini
- Codul familiei art. 30
- Codul civil art. 480
n raporturile dintre concubini izvorul coproprietii nu poate fi, n esen, nici motenirea legal i nici
legea (ntruct un regim special i derogatoriu de la dreptul comun este rezervat doar soilor), nici
uzucapiunea, ci doar convenia prilor, fie ea expres sau tacit, ns doar cu condiia ca s fie
neechivoc.
Inexistena unei convenii de dobndire n comun a bunurilor enunate n aciune de ctre prile n
proces nu este demonstrat, n principal, de absena instrumentului probator n acest sens, respectiv a
unui nscris (presupunndu-se, n mod justificat, c relaia apropiat dintre ele a mpiedicat, din punct
de vedere moral, preconstituirea unor acte), ci de faptul c nu s-a fcut acea dovad cert i de
netgduit c prile au intenionat s achiziioneze n proprietate comun aceste bunuri.
Decizia civil nr. 382/R din 7 februarie 2012,
Secia I civil complet specializat de familie i minori
Prin decizia civil nr. 293/7.07.2011, Tribunalul Gorj Secia Civil a respins apelul declarat de
reclamantul R.G. mpotriva sentinei civile nr. 1638/22.02.2011 pronunat de Judectoria Trgu Jiu i
l-a obligat pe acesta s-i plteasc intimatei U.C.-N. cheltuieli de judecat.
Pentru a hotr astfel, tribunalul a avut n vedere faptul c prin aciunea nregistrat pe rolul
Judectoriei Trgu-Jiu la data de 28.10.2008, sub nr. 14274/318/2008, reclamantul R.G. a chemat n
judecat pe prta U.C.-N., solicitnd instanei ca prin sentina ce se va pronuna s dispun ieirea
din indiviziune asupra bunurilor realizate de acetia n perioada de concubinaj, s se stabileasc n
favoarea reclamantului o cot de contribuie de 70 % la dobndirea masei de bunuri i s fie obligat
prta s depun copie dup contractele de vnzare cumprare ale apartamentelor.
n motivarea aciunii reclamantul a artat c a convieuit n relaii de concubinaj cu prta din anul
1992 pn n 2008 i a locuit ca so i soie cu aceasta ntr-o garsonier proprietatea prtei,
mpreun cu cei doi copii minori ai si, n prezent majori.

A susinut reclamantul c prta nu a avut nici o surs de venit, el fiind cel care se ocupa de
ntreinerea prtei i a copiilor acesteia dintr-o alt cstorie, tot el fiind cel care realiza venituri
foarte mari ca urmare a activitilor comerciale pe care le desfura.
Reclamantul a menionat c deine dou societi comerciale, respectiv SC Y. SRL i SC A. SRL, care
au profituri foarte mari.
A precizat reclamantul c relaiile de concubinaj ale celor dou pri erau de notorietate public i
astfel, n anul 2002, deoarece garsoniera prtei devenise improprie pentru a locui mpreun cu cei doi
minori, au hotrt s achiziioneze un apartament cu patru camere, situat n Trgu-Jiu, [], prta
procednd la vnzarea garsonierei, iar reclamantul contribuind cu banii si exclusivi pentru diferena
de pre, astfel c fr contribuia financiar a reclamantului prta nu ar fi reuit s achiziioneze acest
apartament din Trgu-Jiu.
Reclamantul a mai artat c n momentul n care s-a ntocmit contractul de vnzare-cumprare al
apartamentului n discuie, prta l-a rugat la Notariat s fie trecut i el n calitate de cumprtor ns
a refuzat, considernd c relaia acestora se bazeaz pe ncredere reciproc.
A mai precizat reclamantul c, ulterior achiziionrii apartamentului, i-a mai dat prtei o sum pentru
a nfiina i ea o societate, astfel nct s poat avea o surs de venit, iar n perioada relaiilor de
concubinaj cu prta au achiziionat mpreun i un apartament situat n Bucureti, [], dar i de
aceast dat a acceptat ca apartamentul fie cumprat pe numele prtei, urmnd ca n acesta s
locuiasc fiica prtei, student n Bucureti.
Reclamantul a mai artat c n perioada relaiilor de concubinaj cu prta a realizat, pe lng cele
dou imobile, i bunuri mobile pentru decorarea acestora sau pentru mbuntirea confortului lor.
Prin sentina civil nr. 7059/09.11.2009, pronunat de Judectoria Trgu-Jiu n dosarul nr.
14274/318/2008, a fost admis cererea pentru ieire din indiviziune, formulat de reclamantul R.G.
mpotriva prtei U.C.-N., s-a constatat c prile au dobndit n perioada concubinajului bunurile
evaluate prin raportul de expertiz ntocmit n cauz, contribuia reclamantului fiind de 70 % , la
dobndirea bunurilor, iar a prtei de 30%, au fost atribuite bunurile trecute n cuprinsul raportului de
expertiz ntocmit n lotul prtei U.C.-N.; [] a fost obligat prta la plata sumei [] ctre
reclamant, reprezentnd dreptul de crean al reclamantului din valoarea bunurilor i au fost
compensate cheltuielile de judecat.
mpotriva acestei sentine a declarat apel prta criticnd-o ca nelegal i netemeinic.
Prin decizia civil nr. 155/11.05.2010, pronunat de Tribunalul Gorj n dosarul nr. 14274/318/2008 a
fost admis apelul civil declarat de prt, n contradictoriu cu intimatul reclamant, mpotriva sentinei
civile nr. 7059/09.11.2009, pronunat de ctre Judectoria Trgu-Jiu, n dosarul nr. 14274/318/2008,
desfiinat sentina i trimis cauza spre rejudecare.
Pentru a pronuna aceast decizie instana de control judiciar a reinut c reclamantul a invocat o
relaie de concubinaj cu prta n perioada anilor 1992-2008, interval n care au fost dobndite dou
imobile apartament i bunuri mobile.

Din copia contractelor de vnzare autentificate sub nr. 2925/12.09.2006, respectiv nr.
3507/29.10.2001, rezult c prta apelant figureaz n calitate de cumprtoare a unui apartament
situat n Bucureti i a unui altuia situat n Trgu-Jiu. Reclamantul intimat nu are calitatea de
cumprtor n aceste acte juridice.
Bunurile mobile sunt din categoria celor necesare mobilrii unei locuine, asigurrii condiiilor de via
domestice.
Concubinajul sau uniunea consensual a dou persoane nu este reglementat ca atare n dreptul civil
romn, nici cu privire la relaiile nepatrimoniale personale, i nici relativ la relaiile patrimoniale dintre
concubini.
Drept urmare, regimul juridic al bunurilor dobndite de ctre soi, anume proprietatea n devlmie,
nu este aplicabil i concubinilor, indiferent de durata convieuirii acestora. Prezumia comunitii de
bunuri prevzut de art. 30 Codul familiei nu se aplic dect soilor, nefiind posibil a se extinde sfera
acesteia. Astfel, n situaia concubinilor, n ceea ce privete relaiile patrimoniale dintre acetia, avem
de-a face cu situaia eventual a coproprietii relativ la fiecare bun dobndit mpreun, fiind necesar a
se demonstra, n cadrul unui partaj, contribuia fiecruia pentru fiecare bun individual i nu contribuia
la universalitatea patrimoniului, aa cum este reglementat n cazul soilor.
Specific relaiilor patrimoniale dintre concubini este proba contribuiei pentru fiecare bun n parte i,
cumulativ, intenia acestora de a dobndi n comun bunurile. Per a contrario, avem de-a face doar cu
un drept de crean supus prescripiei, potrivit regulilor generale aplicabile oricror pretenii bneti.
n spe, din coninutul contractelor prin care s-a dobndit proprietatea asupra celor dou
apartamente n litigiu rezult c doar prta apelant figureaz ca i proprietar exclusiv. Or, potrivit
art. 1294, art. 1295 coroborate cu art. 1171-1173 Cod civil, bunurile sunt proprietatea cumprtorului,
dovedit cu actul de dobndire, n cauz contractele de vnzare-cumprare. De la aceast regul este
consacrat legal doar excepia prevzut de art. 30 Codul familiei privind dobndirea n comun a
bunurilor n timpul cstoriei, care, fiind o excepie este de strict interpretare.
Cele dou nscrisuri depuse la dosar ca prob a conveniei translative de proprietate fac dovada
conform art. 1173 cod civil asupra meniunilor cuprinse n acest nscris n privina oricrei persoane
despre dispoziiile i conveniile ce constat. Or, n contract figurnd o singur persoan n calitate de
cumprtor, nscrisul autentic face dovada proprietii exclusive.
n situaia reclamantului, n spe era necesar a se stabili pe baza probelor administrate de instana de
fond a inteniei dobndirii n comun a bunurilor, grefat pe proba relaiei de concubinaj.
S-a observat din motivarea instanei de fond c a analizat doar declaraiile a patru martori propui de
ctre reclamant, fr a nltura motivat declaraiile martorilor propui de prt. Prima instan
trebuia s asigure un echilibru n analiza probelor administrate. Pe de alt parte, trebuia avut n vedere
c martorii propui de reclamant au fost ntr-o relaie apropiat cu acesta []. Aceste declaraii ce au
fundamentat soluia instanei n ceea ce privete reinerea existenei relaiei de concubinaj, singure,
nu pot face o dovad deplin dac nu se coroboreaz cu celelalte probatorii, neavute n vedere n

raionamentul logic al primei instane, existnd suspiciunea unui interes personal n susinerea
afirmaiilor reclamantului.
Se constat c fiecare dintre acetia a fost sau este ntr-o relaie de afinitate sau de subordonare n
virtutea unor raporturi de munc. Or, n aceste condiii pentru respectarea principiului unui proces
echitabil, era necesar ca instana de fond s analizeze i contraprobele, acestea fiind cele din care
rezult c prile nu s-au aflat n relaie de concubinaj. Neprocednd astfel, instana de fond nu a tcut
o cercetare complet a fondului pricinii.
Din cuprinsul dosarului de fond se mai reine c exist precizarea de aciune a reclamantului n sensul
c solicit a se constata dreptul su de crean n valoare de 100.000.000 ROL n urma contribuiei la
dobndirea bunurilor. A mai artat atunci reclamantul c intenioneaz s timbreze la valoarea
pretins, sens n care la fila 172 se regsete chitana privind dovada plii taxei de timbru n valoare
de 680 lei RON.
Aadar, prima instan de judecat trebuia s pun n discuia prilor precizarea de aciune, pentru ca
acestea s aib posibilitatea formulrii aprrilor considerate importante.
Aceast precizare poate avea i caracterul unei recunoateri implicite a unei proprieti exclusive a
apelantei prte asupra bunurilor din cererea introductiv, apreciindu-se c instana de fond nu a avut
rol activ i nu stabilit raporturile juridice dintre pri fa de modificarea cererii de chemare n
judecat.
Dosarul a fost nregistrat pe rolul instanei, pentru rejudecare, la data de 23.06.2010, sub nr.
10274/318/2010, iar, prin sentina civil nr. l638//22.02.2011 pronunat de Judectoria Trgu-Jiu n
dosarul nr.10274/318/2010, a fost respins aciunea formulat de reclamantul R.G. n contradictoriu
cu prta U.C.N.
Pentru a pronuna aceast sentin prima instan a reinut c aciunea formulat de reclamant n
contradictoriu cu prta este nentemeiat pentru urmtoarele considerente:
Conform art. 297 Cod de procedur civil dezlegarea dat problemelor de drept de ctre instana de
apel este obligatorie pentru judectorul fondului.
n spe, [] reclamantul a propus n dovedirea contribuiei sale la dobndirea bunurilor n litigiu,
proba cu martori.
n ceea ce privete declaraiile martorilor audiai n cauz instana reine c mrturia reprezint
declaraia oral tcut de o persoan fizic naintea instanei de judecat cu privire la un fapt trecut,
precis i pertinent despre care are cunotin personal, trstura specific a mrturiei fiind
cunoaterea personal de ctre martor a faptelor litigioase pe care le relateaz, mrturia asupra
opiniei rspndite n public cu privire la aceste fapte nefiind nici reglementat de legislaia noastr, nici
acceptat de doctrin sau jurispruden.
n spe martorii nu au prezentat nici un aspect pe care s-l fi perceput personal cu privire la obiectul
dosarului, martorii propui de reclamant relatnd ceea ce au auzit de la acesta, iar martorii propui de
prt au declarat n principal ceea ce au auzit de la prt, fr ns ca vreunul dintre acetia s

declare ceva concret n legtur cu eventuala contribuie a reclamantului la dobndirea bunurilor n

litigiu.
[]
Prima instana constat c prin probele administrate n cauz reclamantul nu a fcut dovada
contribuiei sale concrete i efective la dobndirea fiecruia din bunurile n litigiu, martorii fcnd
numai afirmaii de ordin general, fr a se face referire concret la fiecare bun n parte.
n aceste condiii, avnd n vedere i problemele de drept dezlegate de instana de control judiciar,
obligatorii conform art. 297 Cod de procedur civil, instana de fond a reinut c aciunea
reclamantului este nentemeiat, fiind respins.
mpotriva sentinei a declarat apel reclamantul criticnd-o pentru netemeinicie i nelegalitate.
Analiznd actele i lucrrile dosarului,n raport de criticile formulate, instana de apel a reinut apelul
ca fiind nefondat, sentina instanei de fond fiind temeinic i legal, avnd n vedere urmtoarele
argumente:
Reclamantul i prta au avut n perioada 1992-2008 o relaie care poate fi considerat relaie de
concubinaj n sensul c au locuit mpreun n domiciliul prtei i s-au prezentat n societate ca i
cuplu.
mprejurarea c cei doi au avut o relaie de concubinaj nu este de natur a conduce n mod automat la
concluzia c bunurile dobndite de unul dintre concubini, n spe prta, au regim juridic de bunuri n
indiviziune i c cellalt concubin este ndreptit la a pretinde i a i se cunoate un drept de
proprietate asupra acestora, atta vreme ct n sistemul nostru de drept concubinajul nu este
recunoscut.
Aa cum a reinut n nenumrate decizii de spe Tribunalul Suprem i cum s-au pronunat i instanele
din ar, prezumia de comunitate a bunurilor nscris n art. 30 din Codul familiei este instituit numai
n favoarea soilor i nu poate profita concubinilor, care au obligaia s fac dovada contribuiei proprii
la dobndirea fiecrui bun n parte i s probeze intenia lor de a-l achiziiona n comun n calitate de
coproprietari.
n raport de aceast situaie i cum prevederile privitoare la comunitatea de bunuri dintre soi sunt de
strict interpretare, nu se pot extinde prin asemnare la bunuri coachiziionate n alte condiii, astfel c
n cazul n care unul dintre concubini nu a figurat ca parte n actul de dobndire a unui imobil, el nu
devine coproprietar al bunului achiziionat n timpul concubinajului, indiferent de durata convieuirii, ci
eventual creditor, ca titular al unui drept de crean n cazul n care a contribuit la achiziionarea
bunului.
Raportat la cele expuse anterior, reine instana de apel c n prezenta cauz reclamantul nu a fcut
dovada cert c a contribuit la dobndirea celor dou bunuri imobile achiziionate de prt,
apartamente situate n Trgu-Jiu i Bucureti, i la dobndirea bunurilor mobile situate n locuina
acesteia, ori c intenia prilor a fost de a achiziiona bunurile n comun n calitate de coproprietari.

Depoziiile martorilor audiai n cauz, orict de numeroi ar fi, nu sunt de natur a conduce la
concluzia c bunurile n litigiu au fost dobndite de pri n calitate de coproprietari ori c reclamantul
a contribuit efectiv la dobndirea acestor bunuri.
Toi martorii propui de reclamant i audiai de instan au relatat c cei doi se prezentau n societate
ca un cuplu i c reclamantul avea posibiliti financiare deosebite, avnd dou societi
comerciale care se ocupau de colectarea fierului vechi, din aceast activitate obinnd importante
venituri, c deinea o cantitate important de aur sub form de monede de aur pe care le-a valorificat,
transformndu-le n lei, dar aceste depoziii nu sunt de natur a conduce la concluzia c cele dou
apartamente achiziionate de prt au fost dobndite n coproprietare cu reclamantul, pentru a se
putea reine c aciunea promovat de acesta de ieire din indiviziune este ntemeiat.
Pe de o parte nu s-a tcut dovada cert cu privire la ntinderea contribuiei reclamantului la dobndirea
celor dou apartamente, acesta susinnd c a contribuit la achiziionarea apartamentului din TrguJiu, cu suma de 100.000.000 lei vechi, iar prta cu suma de 50.000.000 lei, obinut n urma vnzrii
unei garsoniere bun propriu al acesteia, iar la apartamentul din Bucureti cu suma de 1.000.000.000
lei vechi, ns nu s-au prezentat probe clare c aceti bani au fost dai de reclamant, declaraiile
martorilor c reclamantul a transformat monedele din aur n lei, nefiind suficiente pentru a conduce la
concluzia c banii obinui cu acea ocazie au fost dai prtei.
De asemenea s-a susinut c din societile administrate de reclamant, acesta a ridicat sume
importante de bani, ridicarea acestor sume fiind confirmat de expertizele contabile ntocmite n cauz,
dar nu se poate reine c aceste sume au ajuns la prt, ntruct data ridicrii banilor din firm nu se
coreleaz cu data achiziionrii bunurilor imobile.
Susinerea reclamantului c a contribuit la achiziionarea apartamentului din Trgu-Jiu cu 100.000.000
lei nu poate fi reinut de instan, ntruct potrivit contractului de vnzare-cumprare nr.
3507/29.10.2001, preul de vnzare cumprare menionat n act este de 50.000.000 lei, ori n raport
de dispoziiile art. 1173 C.civ. nscrisul autentic se bucur de opozabilitate erga omnes .
Chiar dac s-ar reine c reclamantul i-a dat prtei sume de bani pentru achiziionarea bunurilor,
acesta este ndreptit doar la un drept de crean i nicidecum la recunoaterea unui drept de
proprietate ct vreme nu s-a fcut dovada c intenia prilor a fost s achiziioneze aceste bunuri n
comun n calitate de coproprietari, ori instanele de judecat nu au fost nvestite cu o astfel de cerere .
Reclamantul nici nu a invocat c s-ar fi implicat n vreun fel n achiziionarea acestor apartamente,
respectiv cutarea mpreun cu prta a apartamentelor n vederea achiziionrii, participarea la
discuii cu vnztorii, participarea la ncheierea contractelor de vnzare-cumprare, etc., elemente
care s conduc la concluzia c prile mpreun ar fi acionat n scopul dobndirii acestor bunuri n
coproprietare.
Ct vreme, cele dou apartamente au fost achiziionate doar de ctre prt, aceasta figurnd n
actele de vnzare-cumprare ca i cumprtor nu se poate reine c reclamantul are un drept de
proprietate asupra acestora.

Privitor la dobndirea societii comerciale al crui unic asociat este prta, de asemenea nu se poate
reine n favoarea reclamantului vreun drept de proprietate.
n ceea ce privete bunurile mobile reclamantul nu a fcut dovada susinerilor sale n sensul c are o
cot de contribuie la dobndirea acestora, iar n raport de dispoziiile art. 1169 C.civ., sarcina probei i
incumb acestuia.
Susinerile apelantului c sentina instanei de fond nu este motivat, nu pot fi primire, instana de
fond respingnd cererea de ieire din indiviziune, reinnd n esen c nu s-a fcut dovada de ctre
reclamant a contribuiei concrete i efective la dobndirea fiecruia din bunurile n litigiu. Ori n lipsa
unor astfel de probe aciunea nu putea fi admis.
Privitor la cel de-al doilea motiv de apel, n sensul c instana de fond nu a respectat ndrumrile
deciziei de casare, nici acesta nu poate fi primit, instana pronunndu-se n limitele nvestirii n raport
de dispoziiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ. , respectiv asupra cererii reclamantului de ieire din
indiviziune asupra bunurilor imobile i mobile descrise n aciunea principal.
Reclamantul prin notele de edin depuse la dosarul cauzei, att n primul ciclu de judecat ct i n
rejudecare, dar i n apel, a artat n mod clar c nelege s se judece ntr-o aciune de ieire din
indiviziune, i nu o aciune n pretenii, acesta invocnd un drept de proprietate asupra bunurilor n
litigiu i nu un drept de crean care s constea n obligarea prtei la plata sumelor de bani pe care
reclamantul i le-a dat n vederea obinerii bunurilor mobile i imobile n litigiu.
mpotriva acestei decizii a declarat recurs, n termen legal, reclamantul solicitnd, n principal, casarea
ei cu trimitere spre rejudecare pentru a se administra toate probele necesare, pertinente i utile
pentru soluionarea cererii sale iar, n subsidiar, casarea cu reinere pentru judecarea fondului cauzei,
cu posibilitatea completrii probatoriului pentru stabilirea adevrului n cauz.
Recursul a fost motivat n drept pe dispoziiile art. 304 pct. 7 i 9 C. proc. civ., i art. 312 C. proc. civ.
Ca urmare a cererii recurentului, prin ncheierea nr. 7828/3.11.2011 pronunat n dosar nr.
7538/2011, nalta Curte de Casaie i Justiie a dispus strmutarea judecrii recursului de la Curtea de
Apel Craiova la Curtea de Apel Timioara.
Examinnd decizia atacat prin prisma motivelor de recurs invocate, ct i din oficiu, potrivit art. 306
alin. (2) C. proc. civ., sub toate temeiurile de nulitate i pe baza tuturor probelor de la dosar, Curtea de
Apel Timioara constat c recursul este nefondat att sub aspectul solicitrii principale ct i sub
aspectul celei subsidiare pentru urmtoarele considerente:
Argumentele de fapt expuse pe larg n cuprinsul cererii iniiale de recurs se circumscriu a dou motive
de recurs ambele viznd pretinsa nelegalitate a deciziei din apel i, anume, cel privind
interpretarea greit de ctre instane a naturii cererii reclamantului i cel privind aplicarea greit a
dispoziiilor legale care permit partajul bunurilor comune n ipoteza particular a achiziionrii lor de
ctre fotii concubini.
n ceea ce privete primul aspect, rezult c el se refer la pretinsa nclcare de ctre instana de fond
a dreptului de dispoziie al reclamantului la configurarea coninutului i obiectului propriei aciuni

pentru aceea c nu s-ar fi analizat precizarea sa de aciune din data de 9.02.2009, dat n faa
instanei de fond, prin care a susinut c solicit instanei recunoaterea i realizarea dreptului su de
crean asupra bunurilor ce fac obiectul aciunii .
Curtea constat c aceast susinere este nentemeiat ntruct dup desfiinarea sentinei
Judectoriei Trgu-Jiu cu trimitere spre rejudecare la aceeai instan, tocmai n ideea stabilirii corecte
a obiectului aciunii innd cont de precizarea menionat fcut de reclamant, la reluarea judecii,
prin cererea scris din 22.10.2010, acesta i-a precizat aciunea ca fiind una ce vizeaz partajul
bunurilor comune dobndite de concubini, precizarea din 9.02.2009 fiind greit neleas ca o
schimbare a obiectului aciunii, scopul ei fiind doar acela de a permite stabilirea corect a taxelor
judiciare n funcie de valoarea preteniilor.
innd cont de aceast precizare fcut de reclamant n virtutea dreptului su de liber dispoziie
asupra propriei aciuni, att instana de fond ct i tribunalul au analizat corect solicitrile lui prin
raportarea la normele legale care permit ieirea din indiviziune asupra bunurilor comune dobndite de
fotii concubini, neputndu-li-se astfel reproa c au omis s analizeze preteniile reclamantului sub
aspectul constatrii dreptului su de crean asupra acestor bunuri, solicitare care nu a fcut obiectul
aciunii acestuia.
C reclamantul a investit instana cu o aciune de ieire din indiviziune asupra bunurilor enumerate n
cuprinsul ei, este un fapt pe care el nsui l recunoate i n concluziile scrise formulate, n faa Curii
de Apel Timioara, preciznd n mod expres c acesta i nu altul a fost obiectul solicitrii sale.
Prin urmare, avnd n vedere faptul c instana s-a pronunat n limitele a ceea ce i s-a cerut de ctre
reclamant i cu respectarea ntocmai a solicitrii sale exprese, rezult c primul motiv de recurs ce
viza acest aspect, este nefondat.
Nefondat este ns i cel de-al doilea motiv de recurs cel referitor la nelegalitatea modului de
soluionare pe fond a aciunii de ieire din indiviziune pentru motivele ce se vor arta n continuare:
Este de necontestat faptul c prile n proces au fost raliate ntr-o relaie de uniune consensual n
perioada anilor 1992-2008, relaie care, chiar i neoficializat printr-o cstorie i-a legat afectiv i i-a
determinat s se comporte public ca atare n multe din momentele importante ale vieii lor.
mprejurarea c nu au locuit constant i permanent mpreun n toat aceast perioad (dovad fiind
i aceea c, n paralel, reclamantul a avut o relaie de cuplu i cu o alt femeie, R.E., cu care, din
aciunea de partaj iniiat de aceasta, rezult c a locuit n cas comun, n perioada 1997-2004), nu
poate ignora observarea faptului c relaiile afective dintre pri au fost reale i manifeste, notorietatea
acestora fiind dovedit.
Aceast situaie a condus reclamantul la a-i oferi prtei sprijin material semnificativ n multe din
achiziiile financiare pe care ea le-a fcut n numele ei propriu, n principal, prin achiziia celor dou
apartamente din Trgu-Jiu i Bucureti precum i a unor bunuri mobile pentru decorarea acestora sau
pentru mbuntirea confortului lor.
Ceea ce ns nu s-a dovedit, n mod neechivoc, este intenia cu care reclamantul i prta au neles s
dea, respectiv s primeasc, aceste sume.

Reclamantul a investit instana cu o aciune n ieire din indiviziune asupra bunurilor pe care susine c
le-a dobndit n comun, - i n cot majoritar - cu prta, ori, premiza unei astfel de solicitri este, n
mod necesar, dovedirea strii de coproprietate.
Proprietatea comun pe cote pri este acea modalitate a dreptului de proprietate care se
caracterizeaz prin aceea c un bun aparine concomitent mai multor titulari, fiecare din ei avnd o
cot parte ideal din acest drept.
Izvorul proprietii comune este: legea, uzucapiunea, succesiunea sau convenia n diferitele lor
manifestri particulare.
n raporturile dintre concubini izvorul coproprietii nu poate fi, n esen nici motenirea legal i nici
legea (ntruct un regim special i derogatoriu de la dreptul comun este rezervat doar soilor), nici
uzucapiunea, ci doar convenia prilor, fie ea expres sau tacit, ns doar cu condiia ca s fie
neechivoc.
Inexistena unei convenii de dobndire n comun a bunurilor enunate n aciune de ctre prile n
proces nu este demonstrat, n principal, de absena instrumentului probator n acest sens, respectiv a
unui nscris (presupunndu-se, n mod justificat, c relaia apropiat dintre ele a mpiedicat, din punct
de vedere moral, preconstituirea unor acte) ci de faptul c nu s-a fcut acea dovad cert i de
netgduit c prile au intenionat s achiziioneze n proprietate comun aceste bunuri.
Rezult astfel c la data dobndirii celor mai importante bunuri din aciune (cele dou apartamente),
prta a fcut singur demersurile pentru gsirea i ncheierea actelor de achiziie i nu avea n mediul
familial obinuit dect pe cei doi copii ai si, reclamantul nefigurnd n evidenele de plat a utilitilor
pentru locuin, el locuind - astfel cum se menioneaz n coninutul cererilor din dosarul de partaj ce
l-a opus concubinei sale, R.E., la un alt domiciliu, mpreun cu aceasta din urm.
Dat fiind relaia de concubinaj a reclamantului i recunoaterea convieuirii lui cu R.E., nu rezult c
prin cumprarea de ctre prt a celor dou apartamente (a celui din Trgu Jiu n 29.10.2001 i a
celui din Bucureti n 12.09.2006) s-ar fi intenionat procurarea lor n comun, de natur a servi ca
locuine sau investiii comune ale prilor n proces.
Desigur c ntocmirea actelor de vnzare-cumprare doar prin menionarea prtei ca unic proprietar
achizitor nu ar putea fi, n sine, o dovad absolut a proprietii ei exclusive asupra imobilelor (fiind
legal posibil de dovedit contrariul), ns, probele nu pot avea relevan n sensul dorit de reclamant
dect sub condiia dovedirii existenei prealabile a inteniei de dobndire n comun a bunurilor,
mprejurare care n dosar nu a fost probat.
Indiferent de faptul c reclamantul ar fi intenionat n acest fel s o ajute financiar pe prt sau s i
ofere banii cu alt titlu, cert este c nu s-a dovedit intenia de asumare a statutului lui de coproprietar.
n depoziiile martorilor s-au folosit, cel mai adesea, formule referitoare la ajutorul dat prtei, la
faptul c reclamantul a contribuit la cumprarea de ctre prt a bunurilo,r dar nu i la intenia lor
neechivoc de a deveni coproprietari ai bunurilor astfel dobndite.

Aceast concluzie este cu att mai evident cu ct martorii propui de reclamant, prin declaraiile
fcute n faa Judectoriei Trgu Jiu au relatat despre mprejurarea c el a refuzat expres s fie trecut
n contractele de vnzare-cumprare ale apartamentelor ca i coachizitor, aspect care confirm,
declaraia pe care el nsui a fcut-o n faa instanei de fond.
n condiiile date, reclamantul este ndreptit la restituirea sumelor cu care a contribuit la
achiziionarea bunurilor litigioase de ctre prt ns, doar n baza dreptului de crean pe care l-a
generat o astfel de situaie, solicitare pe care el a declarat n mod explicit, c nu a neles s o fac n
prezentul dosar.
Cum, potrivit art. 129 alin. (6) C. proc. civ., instana nu are abilitatea de a se pronuna dect asupra
obiectului cererii cu care a fost investit i cum ambele instane anterioare au analizat aciunea
reclamantului astfel cum a fost precizat (deci cu respectarea ntocmai a dreptului su de dispoziie),
fcnd o aplicare corect a dispoziiilor de drept material i procesual la aceast aciune, Curtea a
constatat c nu se confirm n cauz niciunul din motivele invocate de reclamant n recursul su, motiv
pentru care a fost respins ca nefondat.

Detalii: http://legeaz.net/spete-civil/relatie-de-concubinaj-natura-dreptului-382-2012

Sistare indiviziune. Dreptul concubinului

Categorie: Jurispruden i spee de drept civil (III)
Comentarii

La data ncheierii contractului de vnzare-cumprare, cumprtorul D.V. era necstorit, astfel c este
unic proprietar al cotei indivize cumprate.Faptul c anterior acestei date a ntreinut relaii de
concubinaj cu reclamanta, nu-i confer acesteia din urm calitatea de coproprietar al bunului, ntruct
concubinajul nu presupune reinerea comunitii de bunuri n sensul codului familiei. Este real c, n
situaia concubinajului de lung durat, potrivit practicii judiciare constante n materie, concubinii
dobndesc un drept de proprietate comun pe cote pri. Dar i n aceast ipotez cota de drept
trebuie stabilit de ctre instana de judecat, numai apoi putndu-se solicita i obine ieirea din
indiviziune ntruct mpreala poate viza numai un bun asupra crora prile au un drept de
proprietate comun.Cum perioada de concubinaj dintre prile din prezenta cauz a fost una foarte
scurt i a ncetat, conform susinerilor reclamantei, la momentul achiziionrii bunului n litigiu,
eventuala sa contribuie la plata preului pentru apartament i confer numai un drept de crean fa
de prt." (sentina civil nr.2463/23.03.2005)
Prin cererea nregistrat pe rolul Judectoriei sectorului 2 Bucureti n data de 02.02.2005, reclamanta
M.M. a chemat n judecat pe prtul D.V. solicitnd instanei de judecat ca prin hotrrea ce va
pronuna s dispun partajarea cotei indivize de 1 din imobilul situat n Bucureti, Aleea D.nr.4, bl.49
B, sc.1, et.10, ap.43

n motivarea cererii, ntemeiat pe dispoziiile art.30 i urm. C.fam., reclamanta arat c a ntreinut
cu prtul relaii de concubinaj, locuind i gospodrind mpreun, ncepnd cu anul 2001 i pn la
dobndirea, n data de 16.09.2003, a imobilului n litigiu.Susine reclamanta c n toat aceast
perioad a realizat venituri din munca prestat att n ar ct i n strintate i c veniturile prtului
au fost modice, perioade luni acesta nefiind ncadrat n munc.
Referitor la contribuia la dobndirea bunului supus partajului, reclamanta arat c la data de
04.09.2003 a vndut o garsonier, bun propriu, pentru preul de 10.900 USD, din aceti bani fiind
achitat suma de 7.500 USD - preul corespunztor cotei indivize de 1 din bunul pe care prtul l-a
achiziionat mpreun cu numita M.M., mama reclamantei.
Alturat cererii de chemare n judecat s-a depus la dosar, n copie certificat conform dispoziiilor
art.112 alin.2 C.proc.civ., contractul de vnzare-cumprare autentificat sub nr.4594/16.09.2003 i s-a
solicitat administrarea probelor cu interogatoriu, nscrisuri i testimonial.
Cererea a fost legal timbrat cu suma de 183.000 lei, conform chitanei nr.1043159/28.01.2005 emis
de C.E.C.- Ag.Victoria 1 i timbru judiciar de 3.000 lei.
Prin ntmpinarea depus la dosar cu respectarea termenului legal imperativ prevzut de art.1141 alin.
(2) C.proc.civ., prtul a invocat excepia lipsei calitii procesuale active a reclamantei, artnd c
aceasta nu a participat n nici un fel la ncheierea contractului de vnzare-cumprare.
Pe fondul cauzei, solicit respingerea cererii ca nefondat ntruct n spe nu sunt incidente
dispoziiile art.30 din Codul familiei deoarece concubinajul nu este o instituie recunoscut de Codul
familiei.
Susine i c afirmaiile reclamantei privind predarea sumei de 7.500 USD sunt simple speculaii, ce nu
pot fi luate n seam n absena unui act doveditor, iar n ceea ce privete suma cu care a pltit preul
corespunztor cotei sale de drept din apartament arat c aceasta provine din vnzarea unei
garsoniere proprietatea sa.
Verificnd nscrisurile depuse la dosar, instana constat c apartamentul nr.43din Bucureti, Aleea D.
nr.4, bl.49B, et.10, sector 2, este coproprietatea indiviz a prtului D.V. i a numitei M.M., fiind
dobndit n baza contractului de vnzare-cumprare autentificat sub nr.4594/16.09.2003 de notarul
public B.N..
La data ncheierii contractului de vnzare-cumprare, cumprtorul D.V. era necstorit, astfel c este
unic proprietar al cotei indivize cumprate.Faptul c anterior acestei date a ntreinut relaii de
concubinaj cu reclamanta, nu-i confer acesteia din urm calitatea de coproprietar al bunului, ntruct
concubinajul nu presupune reinerea comunitii de bunuri n sensul codului familiei. Este real c, n
situaia concubinajului de lung durat, potrivit practicii judiciare constante n materie, concubinii
dobndesc un drept de proprietate comun pe cote pri. Dar i n aceast ipotez cota de drept
trebuie stabilit de ctre instana de judecat, numai apoi putndu-se solicita i obine ieirea din
indiviziune ntruct mpreala poate viza numai un bun asupra crora prile au un drept de
proprietate comun.Cum perioada de concubinaj dintre prile din prezenta cauz a fost una foarte
scurt i a ncetat, conform susinerilor reclamantei, la momentul achiziionrii bunului n litigiu,

eventuala sa contribuie la plata preului pentru apartament i confer numai un drept de crean fa
de prt, astfel c instana urmeaz s admit excepia lipsei calitii procesuale active i, pe cale de
consecin, va respinge cererea ca fiind introdus de o persoan fr calitate procesual activ.

Detalii: http://legeaz.net/spete-civil-3/sistare-indiviziune-dreptul-concubinului-9dz

Regimul juridic al bunurilor dobandite de

concubini
Adaugat de Georgiana Matache pe 12/12/12
Cuvinte cheie: bunuri, concubini, regim juridic
Legaturi: Jurisprudenta,Jurisprudenta romaneasca, Stiri juridice

|Mai mult

In raporturile dintre concubini izvorul coproprietatii nu poate fi, in esenta, nici mostenirea
legala si nici legea (intrucat un regim special si derogatoriu de la dreptul comun este rezervat doar sotilor), nici
uzucapiunea, ci doar conventia partilor, fie ea expresa sau tacita, insa doar cu conditia ca sa fie neechivoca.
Inexistenta unei conventii de dobandire in comun a bunurilor enuntate in actiune de catre partile in proces nu este demonstrata, in
principal, de absenta instrumentului probator in acest sens, respectiv a unui inscris (presupunandu-se, in mod justificat, ca relatia
apropiata dintre ele a impiedicat, din punct de vedere moral, preconstituirea unor acte), ci de faptul ca nu s-a facut acea dovada
certa si de netagaduit ca partile au intentionat sa achizitioneze in proprietate comuna aceste bunuri.
Decizia civila nr. 382/R din 7 februarie 2012, Sectia I civila complet specializat de familie si minori
Prin decizia civila nr. 293/7.07.2011, Tribunalul Gorj Sectia Civila a respins apelul declarat de reclamantul R.G. impotriva sentintei
civile nr. 1638/22.02.2011 pronuntata de Judecatoria Targu Jiu si l-a obligat pe acesta sa-i plateasca intimatei U.C.-N. cheltuieli de
judecata.
Pentru a hotari astfel, tribunalul a avut in vedere faptul ca prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Targu-Jiu la data de
28.10.2008, sub nr. 14274/318/2008, reclamantul R.G. a chemat in judecata pe parata U.C.-N., solicitand instantei ca prin sentinta
ce se va pronunta sa dispuna iesirea din indiviziune asupra bunurilor realizate de acestia in perioada de concubinaj, sa se
stabileasca in favoarea reclamantului o cota de contributie de 70 % la dobandirea masei de bunuri si sa fie obligata parata sa
depuna copie dupa contractele de vanzare cumparare ale apartamentelor.
In motivarea actiunii reclamantul a aratat ca a convietuit in relatii de concubinaj cu parata din anul 1992 pana in 2008 si a locuit ca
sot si sotie cu aceasta intr-o garsoniera proprietatea paratei, impreuna cu cei doi copii minori ai sai, in prezent majori.

A sustinut reclamantul ca parata nu a avut nici o sursa de venit, el fiind cel care se ocupa de intretinerea paratei si a copiilor
acesteia dintr-o alta casatorie, tot el fiind cel care realiza venituri foarte mari ca urmare a activitatilor comerciale pe care le
desfasura.
Reclamantul a mentionat ca detine doua societati comerciale, respectiv SC Y. SRL si SC A. SRL, care au profituri foarte mari.
A precizat reclamantul ca relatiile de concubinaj ale celor doua parti erau de notorietate publica si astfel, in anul 2002, deoarece
garsoniera paratei devenise improprie pentru a locui impreuna cu cei doi minori, au hotarat sa achizitioneze un apartament cu patru
camere, situat in Targu-Jiu, [], parata procedand la vanzarea garsonierei, iar reclamantul contribuind cu banii sai exclusivi pentru
diferenta de pret, astfel ca fara contributia financiara a reclamantului parata nu ar fi reusit sa achizitioneze acest apartament din
Targu-Jiu.
Reclamantul a mai aratat ca in momentul in care s-a intocmit contractul de vanzare-cumparare al apartamentului in discutie, parata
l-a rugat la Notariat sa fie trecut si el in calitate de cumparator insa a refuzat, considerand ca relatia acestora se bazeaza pe
incredere reciproca.
A mai precizat reclamantul ca, ulterior achizitionarii apartamentului, i-a mai dat paratei o suma pentru a infiinta si ea o societate,
astfel incat sa poata avea o sursa de venit, iar in perioada relatiilor de concubinaj cu parata au achizitionat impreuna si un
apartament situat in Bucuresti, [], dar si de aceasta data a acceptat ca apartamentul fie cumparat pe numele paratei, urmand ca
in acesta sa locuiasca fiica paratei, studenta in Bucuresti.
Reclamantul a mai aratat ca in perioada relatiilor de concubinaj cu parata a realizat, pe langa cele doua imobile, si bunuri mobile
pentru decorarea acestora sau pentru imbunatatirea confortului lor.
Prin sentinta civila nr. 7059/09.11.2009, pronuntata de Judecatoria Targu-Jiu in dosarul nr. 14274/318/2008, a fost admisa cererea
pentru iesire din indiviziune, formulata de reclamantul R.G. impotriva paratei U.C.-N., s-a constatat ca partile au dobandit in
perioada concubinajului bunurile evaluate prin raportul de expertiza intocmit in cauza, contributia reclamantului fiind de 70 % , la
dobandirea bunurilor, iar a paratei de 30%, au fost atribuite bunurile trecute in cuprinsul raportului de expertiza intocmit in lotul
paratei U.C.-N.; [] a fost obligata parata la plata sumei [] catre reclamant, reprezentand dreptul de creanta al reclamantului din
valoarea bunurilor si au fost compensate cheltuielile de judecata.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata criticand-o ca nelegala si netemeinica.
Prin decizia civila nr. 155/11.05.2010, pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr. 14274/318/2008 a fost admis apelul civil declarat
de parata, in contradictoriu cu intimatul reclamant, impotriva sentintei civile nr. 7059/09.11.2009, pronuntata de catre Judecatoria
Targu-Jiu, in dosarul nr. 14274/318/2008, desfiintata sentinta si trimisa cauza spre rejudecare.
Pentru a pronunta aceasta decizie instanta de control judiciar a retinut ca reclamantul a invocat o relatie de concubinaj cu parata in
perioada anilor 1992-2008, interval in care au fost dobandite doua imobile apartament si bunuri mobile.
Din copia contractelor de vanzare autentificate sub nr. 2925/12.09.2006, respectiv nr. 3507/29.10.2001, rezulta ca parata apelanta
figureaza in calitate de cumparatoare a unui apartament situat in Bucuresti si a unui altuia situat in Targu-Jiu. Reclamantul intimat
nu are calitatea de cumparator in aceste acte juridice.
Bunurile mobile sunt din categoria celor necesare mobilarii unei locuinte, asigurarii conditiilor de viata domestice.
Concubinajul sau uniunea consensuala a doua persoane nu este reglementata ca atare in dreptul civil roman, nici cu
privire la relatiile nepatrimoniale personale, si nici relativ la relatiile patrimoniale dintre concubini.
Drept urmare, regimul juridic al bunurilor dobandite de catre soti, anume proprietatea in devalmasie, nu este aplicabil si
concubinilor, indiferent de durata convietuirii acestora.

Prezumtia comunitatii de bunuri prevazuta de art. 30 Codul familiei nu se aplica decat sotilor, nefiind posibil a se extinde sfera
acesteia. Astfel, in situatia concubinilor, in ceea ce priveste relatiile patrimoniale dintre acestia, avem de-a face cu situatia eventuala
a coproprietatii relativ la fiecare bun dobandit impreuna, fiind necesar a se demonstra, in cadrul unui partaj, contributia fiecaruia
pentru fiecare bun individual si nu contributia la universalitatea patrimoniului, asa cum este reglementat in cazul sotilor.
Specifica relatiilor patrimoniale dintre concubini este proba contributiei pentru fiecare bun in parte si, cumulativ, intentia acestora de
a dobandi in comun bunurile. Per a contrario, avem de-a face doar cu un drept de creanta supus prescriptiei, potrivit regulilor
generale aplicabile oricaror pretentii banesti.
In speta, din continutul contractelor prin care s-a dobandit proprietatea asupra celor doua apartamente in litigiu rezulta ca doar
parata apelanta figureaza ca si proprietar exclusiv.
Or, potrivit art. 1294, art. 1295 coroborate cu art. 1171-1173 Cod civil, bunurile sunt proprietatea cumparatorului, dovedita cu actul
de dobandire, in cauza contractele de vanzare-cumparare. De la aceasta regula este consacrata legal doar exceptia prevazuta de
art. 30 Codul familiei privind dobandirea in comun a bunurilor in timpul casatoriei, care, fiind o exceptie este de stricta interpretare.
Cele doua inscrisuri depuse la dosar ca proba a conventiei translative de proprietate fac dovada conform art. 1173 Cod civil asupra
mentiunilor cuprinse in acest inscris in privinta oricarei persoane despre dispozitiile si conventiile ce constata. Or, in contract
figurand o singura persoana in calitate de cumparator, inscrisul autentic face dovada proprietatii exclusive.
In situatia reclamantului, in speta era necesar a se stabili pe baza probelor administrate de instanta de fond a intentiei dobandirii in
comun a bunurilor, grefata pe proba relatiei de concubinaj.
S-a observat din motivarea instantei de fond ca a analizat doar declaratiile a patru martori propusi de catre reclamant, fara a
inlatura motivat declaratiile martorilor propusi de parata. Prima instanta trebuia sa asigure un echilibru in analiza probelor
administrate.
Pe de alta parte, trebuia avut in vedere ca martorii propusi de reclamant au fost intr-o relatie apropiata cu acesta []. Aceste
declaratii ce au fundamentat solutia instantei in ceea ce priveste retinerea existentei relatiei de concubinaj, singure, nu pot face o
dovada deplina daca nu se coroboreaza cu celelalte probatorii, neavute in vedere in rationamentul logic al primei instante, existand
suspiciunea unui interes personal in sustinerea afirmatiilor reclamantului.
Se constata ca fiecare dintre acestia a fost sau este intr-o relatie de afinitate sau de subordonare in virtutea unor raporturi de
munca. Or, in aceste conditii pentru respectarea principiului unui proces echitabil, era necesar ca instanta de fond sa analizeze si
contraprobele, acestea fiind cele din care rezulta ca partile nu s-au aflat in relatie de concubinaj. Neprocedand astfel, instanta de
fond nu a tacut o cercetare completa a fondului pricinii.
Din cuprinsul dosarului de fond se mai retine ca exista precizarea de actiune a reclamantului in sensul ca solicita a se constata
dreptul sau de creanta in valoare de 100.000.000 ROL in urma contributiei la dobandirea bunurilor. A mai aratat atunci reclamantul
ca intentioneaza sa timbreze la valoarea pretinsa, sens in care la fila 172 se regaseste chitanta privind dovada platii taxei de timbru
in valoare de 680 lei RON.
Asadar, prima instanta de judecata trebuia sa puna in discutia partilor precizarea de actiune, pentru ca acestea sa aiba posibilitatea
formularii apararilor considerate importante.
Aceasta precizare poate avea si caracterul unei recunoasteri implicite a unei proprietati exclusive a apelantei parate asupra
bunurilor din cererea introductiva, apreciindu-se ca instanta de fond nu a avut rol activ si nu stabilit raporturile juridice dintre parti
fata de modificarea cererii de chemare in judecata.
Sursa: Portal.just.ro

R O M A N I A CURTEA DE A P E L C R A I O V A SECTIA I CIVILA SI PT. CAUZE CU MINORI SI DE

FAMILIE DECIZIE Nr. 948 Sedinta publica de la 29 T. 2009 Completul compus din: PRESEDINTE: (...) (...) Judecator: - (...) (...) Judecator: - (...) (...) Grefier : - (...) (...) x.x.x. Pe rol judecarea recursului
formulat de reclamanta M. B. impotriva deciziei civile nr. 211/A din data de 1 iunie 2009 pronuntata de
T r i b u n a l u l M e h e d i n t i in dosar nr(...) si a sentintei civile nr. 954 din data de 24 februarie
2009 pronuntata de Judecatoria Dr Tr S in dosar nr(...), in contradictoriu cu intimata parata E. N.,
avand ca obiect actiune in constatare. La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns
recurenta reclamanta M. B. si intimata parata E. N., reprezentata de avocat M. T.. Procedura legal
indeplinita. S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care; Recurenta reclamanta
M. B., a depus la dosar concluzii scrise si un set de inscrisuri, respectiv chitante si facturi, prin care
face dovada ca a locuit si inca locuieste in apartament. Avocat M. T. pentru intimata parata E. N., a
depus de asemenea concluzii scrise. Instanta, constatand ca nu au mai fost cereri de formulat sau
exceptii de invocat, a apreciat cauza in stare de solutionare si a acordat cuvantul asupra recursului
de fata. Recurenta reclamanta M. B., a sustinut oral motivele scrise, intemeiate pe dispozitiile art. 304
pct. 7,8 si 9 Cod procedura civila, in raport decare a solicitat admiterea recursului, modificarea
deciziei atacate iar pe fond admiterea actiunii asa cum a fost formulata. Avocat M. T. pentru intimata
parata E. N., a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat si mentinerea hotararilor atacate
ca fiind temeinice si legale. C U R T E A Prin cererea adresata J u d e c a t o r i e i D r o b e t a T u r n
u S la data de 27.02.2008 si inregistrata sub numarul de dosar (...) reclamanta M. B. a chemat in
judecata pe parata E. N. pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate dreptul de
proprietate, in cote egale, al reclamantei si defunctului E. G. asupra apartamentului situat in D T S,
(...), (...) . 2, . 39, judetul M, compus din doua camere si dependinte si sa se dispuna iesirea din
indiviziune asupra aceluiasi apartament, in aceleasi cote, intre reclamanta si parata E. N., in calitate
de mostenitoare a defunctului E. G.. In motivarea actiunii reclamanta a invederat faptul ca in anul
1980 a intrat in concubinaj cu fiul paratei si a convietuit neintrerupt cu acesta pana la decesul
acestuia survenit la data de 19.08.2007. De la data intrarii in concubinaj reclamanta a locuit cu fiul
paratei in garsoniera acesteia , iar in anul 1983 fiului paratei i-a fost repartizat apartamentul in litigiu
de la unitatea unde lucra si din acel an reclamanta s-a mutat in acest apartament si au locuit
impreuna neintrerupt, reclamanta locuind si in prezent in acel apartament. A mai sustinut ca dupa
intrarea in vigoare a Legii (...) reclamanta s- a ocupat de toate formalitatile necesare in vederea
cumpararii apartamentului in litigiu, care a fost cumparat cu plata in rate, semnand chiar in locul fiului
paratei, la rubrica " cumparator" din contractul pentru plata in rate a locuintei. Apartamentul a fost
cumparat de cei doi concubini cu intentia de a deveni coproprietari, dar contractul s-a incheiat numai
pe numele fiului paratei deoarece acesta avea contract de inchiriere pe apartament, fiind repartizat de
unitatea unde lucra. Reclamanta a solicitat sa se constate dreptul real de coproprietate al sau, in cota
de , asupra imobilului si sa se dispuna iesirea di n indiviziune cu parata in calitatea sa de unica
mostenitoare a defunctului E. G.. La data de 24.03.2008 parata a depus la dosarul cauzei
intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii cu cheltuieli de judecata, invederand faptul ca
actiunea este inadmisibila si contradictorie. A sustinut ca odata ce se invoca dispozitiile art. 111 Cod
procedura civila nu se pot invoca in acelasi timp dispozitiile art. 480 Cod procedura civila, de
asemenea nu poate cerere si motiva o actiune in baza art. 644 si 728 Cod civil, privind iesirea din
indiviziune, atata timp cat nu are calitate procesuala, nefiind in raporturi succesorale cu defunctul E.
G., actiunea fiind astfel inadmisibila. La data de 25.03.2009 reclamanta a formulat precizare de
actiunea prin care modifica obiectul actiunii introductive in sensul ca a solicitat ca in contradictoriu cu
parata sa se dispuna partajarea apartamentului situat in D T S,(...), (...) . 2, . 39, judetul M,
achizitionat cu o contributie de 70% reclamanta si 30% fostul concubin E. G., iesirea din indiviziune

asupra apartamentului in aceleasi cote cu parata E. N. in calitate de mostenitoare a defunctului E. G.,

precum si anularea certificatului de mostenitor emis in favoarea paratei E. N.. J u d e c a t o r i a D r o
b e t a T u r n u S prin sentinta civila nr.954 din 24.02.2009 a respins actiunea precizata formulata de
M. B. in contradictoriu cu E. N. , ca nefondata. Pentru a pronunta aceasta sentinta s-a retinut ca
reclamanta nu a facut dovada unei relatii de concubinaj neintrerupte cu defunctul si faptul ca nu a
facut nici dovada contributiei la dobandirea apartamentului din litigiu, din inscrisurile depuse la
dosarul cauzei rezultand ca defunctul E. G. a fost proprietarul acestui imobil iar certificatul de
mostenitor nr.30312/28.02.2008 a fost corect eliberat . Impotriva acestei sentinte a declarat apel
reclamanta M. B. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sustinand urmatoarele : - gresit s-a
retinut inexistenta unei relatii de concubinaj; in realitate partile au locuit impreuna neintrerupt din anul
1980 pana la decesul fiului intimatei,iar imprejurarea ca apelanta are domiciliul la o alta adresa este
irelevanta , in conditiile in care concubinajul fiind o stare de fapt , poate fi dovedita cu orice mijloc de
proba , pe care de altfel a si dovedit-o . - printr-o interpretare eronata a probelor nu s-a retinut
contributia sa la dobandirea apartamentului, ca in realitate intentia de a cumpara apartamentul a
apartinut apelantei si ea rezulta din faptul ca a semnat cu numele defunctul contractul pentru plata in
rate si figureaza ca girant in acest contract ; - cu incalcarea principiului disponibilitatii , instanta de
fond a respins actiunea , desi ambele parti au pus concluzii de admitere a actiunii. Prin decizia civila
nr. 211/2009 a T r i b u n a l u l u i M e h e d i n t i s-a dispus respingerea acestui apel retinandu-se ca
reclamanta nu poate avea nici un drept asupra apartamentului, ca situatia de concubinaj nu-i confera
acesteia dreptul asupra locuintei in care a locuit cu defunctul concubin si ca nu a facut dovada
contributiei efective la dobandirea acesteia. Impotriva ambelor hotarari a declarat recurs reclamanta
M. B. solicitand casarea lor ca nelegale. Recurenta a sustinut ca instantele au facut o gresita
apreciere a dispozitiilor legale privind dobandirea dreptului de proprietate si ca desi traia in
concubinaj cu defunctul a cumparat alaturi de acesta apartamentul in litigiu. In acest mod a dobandit
un drept de coproprietate pe cote parti asupra locuintei, drept a carei recunoastere o solicita prin
prezenta actiune. Recursul este fondat. Instantele au gresit atunci cand au respins "de plano"
actiunea reclamantei pe considerentul ca aceasta nu poate avea nici un drept asupra locuintei
cumparate impreuna cu defunctul concubin in timpul convietuirii lor. Este de netagaduit ca intre
reclamanta si defunct au existat relatii de concubinaj si ca in timpul convietuirii9 lor s-a dobandit
apartamentul in cauza. Starea de concubinaj nu confera reclamantei beneficiul prezumtiei comunitatii
de bunuri in devalmasie, dar aceasta nu presupune ca concubinii nu pot avea nici un drept asupra
bunurilor dobandite in timpul concubinajului lor. Starea de concubinaj presupune existenta unui
patrimoniu comun. Dar acest patrimoniu este format prin contributia separata si pe cote parti a celor
doi concubini. Concubinii nu pot beneficia de prezumtia dobandirii in comun, ci au obligatia sa-si
dovedeasca aceasta contributie si in acest mod pot cere instantei cota parte ce le revine din bunurile
achizitionate in timpul concubinajului. Asadar, concubinii sunt coproprietari pe cote parti asupra
bunurilor dobandite pe durata convietuirii lor, daca desigur fac dovada ca in acest rastimp au avut
impreuna un patrimoniu comun, si s-au gospodarit impreuna. Ca urmare, daca reclamanta poate face
dovada ca a achitat cu banii ei ratele apartamentului, ca a contribuit la plata avansului, chiar daca
acest apartament a fost cumparat pe numele concubinului, reclamanta are separat de acesta un
drept de coproprietate pe4 cote parti, sau eventual un drept de creanta asupra ratelor platite din banii
proprii. . cotei sale parti este direct determinata de contributia proprie l a plata pretului bunului
cumparat, atat prin plata directa, cat si prin sustinerea menajului comun cu defunctul concubin, in
timp ce o parte din veniturile acestuia erau directionate pentru plata ratelor la apartament. Ca urmare
instanta are obligatia sa suplimenteze probatoriul in acest sens si sa ceara reclamantei sa propuna
orice proba pe care o considera utila in vederea dovedirii dreptului pretins. Se impune in acest sens
admiterea recursului si casarea deciziei T r i b u n a l u l u i M e h e d i n t i cu trimitere pentru
rejudecare conform celor aratate. PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII DECIDE Admite

recursul formulat de reclamanta M. B. impotriva deciziei civile nr. 211/A din data de 1 iunie 2009
pronuntata de T r i b u n a l u l M e h e d i n t i in dosar nr(...) si a sentintei civile nr. 954 din data de 24
februarie 2009 pronuntata de Judecatoria Dr Tr S in dosar nr(...), in contradictoriu cu intimata parata
E. N.. Caseaza decizia civila atacata si trimite cauza pentru rejudecare la T r i b u n a l u l M e h e d i
n t i. Decizie irevocabila. Pronuntata in sedinta publica de la 29 T. 2009. |Presedinte, |Judecator, |
Judecator, | |(...) (...) |(...) (...) |(...) (...) | | |Grefier, | | | |(...) (...) | | Red.E.L. 4 ex/30.09.2009 Tehn.red.
A.L. j.a. T.D. L.E.
Citeste mai mult: http://www.avocatura.com/speta-63154-civil--actiune-inconstatare.html#ixzz3zDm5NJnU

In raporturile dintre concubini izvorul coproprietatii nu poate fi, in esenta, nici mostenirea legala si nici legea (intrucat un regim
special si derogatoriu de la dreptul comun este rezervat doar sotilor), nici uzucapiunea, ci doar conventia partilor, fie ea expresa
sau tacita, insa doar cu conditia ca sa fie neechivoca (Tribunalul Gorj, Decizia civila nr. 382/R din 7 februarie 2012)
Dovada, unei conventii de dobandire in comun a bunurilor, poate fi facuta cu orice mijloc de proba, deoarece, absenta
instrumentului probator in acest sens, respectiv a unui inscris, este justificata, presupunandu-se, ca relatia apropiata dintre parti
impiedicat, din punct de vedere moral, preconstituirea unor acte.
De altfel, cu valoare principiala, a statuat si Instanta Suprema, ca : Convietuirea pentru o perioada indelungata in care concubinii
se comporta ca soti, imprejurare care este cunoscuta de toata lumea, conduce la concluzia ca veniturile dobandite au fost
administrate in comun cu consecinta ca ambii concubini detin in coproprietate bunurile achizitionate in timpul
concubinajului.( Curtea Suprema de Justitie Decizie nr. 44 din 15/01/2003 )

elaie de concubinaj. Natura dreptului de proprietate asupra bunului dobndit de oricare dintre concubini

- Codul familiei art. 30

- Codul civil art. 480
n raporturile dintre concubini izvorul coproprietii nu poate fi, n esen, nici motenirea legal i nici
legea (ntruct un regim special i derogatoriu de la dreptul comun este rezervat doar soilor), nici
uzucapiunea, ci doar convenia prilor, fie ea expres sau tacit, ns doar cu condiia ca s fie neechivoc.
Inexistena unei convenii de dobndire n comun a bunurilor enunate n aciune de ctre prile n
proces nu este demonstrat, n principal, de absena instrumentului probator n acest sens, respectiv a unui
nscris (presupunndu-se, n mod justificat, c relaia apropiat dintre ele a mpiedicat, din punct de vedere
moral, preconstituirea unor acte), ci de faptul c nu s-a fcut acea dovad cert i de netgduit c prile
au intenionat s achiziioneze n proprietate comun aceste bunuri.
Decizia civil nr. 382/R din 7 februarie 2012,
Secia I civil complet specializat de familie i minori
Prin decizia civil nr. 293/7.07.2011, Tribunalul Gorj Secia Civil a respins apelul declarat de
reclamantul R.G. mpotriva sentinei civile nr. 1638/22.02.2011 pronunat de Judectoria Trgu Jiu i l-a
obligat pe acesta s-i plteasc intimatei U.C.-N. cheltuieli de judecat.
Pentru a hotr astfel, tribunalul a avut n vedere faptul c prin aciunea nregistrat pe rolul Judectoriei
Trgu-Jiu la data de 28.10.2008, sub nr. 14274/318/2008, reclamantul R.G. a chemat n judecat pe prta
U.C.-N., solicitnd instanei ca prin sentina ce se va pronuna s dispun ieirea din indiviziune asupra
bunurilor realizate de acetia n perioada de concubinaj, s se stabileasc n favoarea reclamantului o cot
de contribuie de 70 % la dobndirea masei de bunuri i s fie obligat prta s depun copie dup

contractele de vnzare cumprare ale apartamentelor.

n motivarea aciunii reclamantul a artat c a convieuit n relaii de concubinaj cu prta din anul 1992
pn n 2008 i a locuit ca so i soie cu aceasta ntr-o garsonier proprietatea prtei, mpreun cu cei doi
copii minori ai si, n prezent majori.
A susinut reclamantul c prta nu a avut nici o surs de venit, el fiind cel care se ocupa de ntreinerea
prtei i a copiilor acesteia dintr-o alt cstorie, tot el fiind cel care realiza venituri foarte mari ca urmare
a activitilor comerciale pe care le desfura.
Reclamantul a menionat c deine dou societi comerciale, respectiv SC Y. SRL i SC A. SRL, care
au profituri foarte mari.
A precizat reclamantul c relaiile de concubinaj ale celor dou pri erau de notorietate public i astfel,
n anul 2002, deoarece garsoniera prtei devenise improprie pentru a locui mpreun cu cei doi minori, au
hotrt s achiziioneze un apartament cu patru camere, situat n Trgu-Jiu, [], prta procednd la
vnzarea garsonierei, iar reclamantul contribuind cu banii si exclusivi pentru diferena de pre, astfel c
fr contribuia financiar a reclamantului prta nu ar fi reuit s achiziioneze acest apartament din TrguJiu.
Reclamantul a mai artat c n momentul n care s-a ntocmit contractul de vnzare-cumprare al
apartamentului n discuie, prta l-a rugat la Notariat s fie trecut i el n calitate de cumprtor ns a
refuzat, considernd c relaia acestora se bazeaz pe ncredere reciproc.
A mai precizat reclamantul c, ulterior achiziionrii apartamentului, i-a mai dat prtei o sum pentru a
nfiina i ea o societate, astfel nct s poat avea o surs de venit, iar n perioada relaiilor de concubinaj
cu prta au achiziionat mpreun i un apartament situat n Bucureti, [], dar i de aceast dat a
acceptat ca apartamentul fie cumprat pe numele prtei, urmnd ca n acesta s locuiasc fiica prtei,
student n Bucureti.
Reclamantul a mai artat c n perioada relaiilor de concubinaj cu prta a realizat, pe lng cele dou
imobile, i bunuri mobile pentru decorarea acestora sau pentru mbuntirea confortului lor.
Prin sentina civil nr. 7059/09.11.2009, pronunat de Judectoria Trgu-Jiu n dosarul nr.
14274/318/2008, a fost admis cererea pentru ieire din indiviziune, formulat de reclamantul R.G.
mpotriva prtei U.C.-N., s-a constatat c prile au dobndit n perioada concubinajului bunurile evaluate
prin raportul de expertiz ntocmit n cauz, contribuia reclamantului fiind de 70 % , la dobndirea
bunurilor, iar a prtei de 30%, au fost atribuite bunurile trecute n cuprinsul raportului de expertiz ntocmit
n lotul prtei U.C.-N.; [] a fost obligat prta la plata sumei [] ctre reclamant, reprezentnd dreptul
de crean al reclamantului din valoarea bunurilor i au fost compensate cheltuielile de judecat.
mpotriva acestei sentine a declarat apel prta criticnd-o ca nelegal i netemeinic.
Prin decizia civil nr. 155/11.05.2010, pronunat de Tribunalul Gorj n dosarul nr. 14274/318/2008 a
fost admis apelul civil declarat de prt, n contradictoriu cu intimatul reclamant, mpotriva sentinei civile
nr. 7059/09.11.2009, pronunat de ctre Judectoria Trgu-Jiu, n dosarul nr. 14274/318/2008, desfiinat
sentina i trimis cauza spre rejudecare.
Pentru a pronuna aceast decizie instana de control judiciar a reinut c reclamantul a invocat o relaie
de concubinaj cu prta n perioada anilor 1992-2008, interval n care au fost dobndite dou imobile
apartament i bunuri mobile.
Din copia contractelor de vnzare autentificate sub nr. 2925/12.09.2006, respectiv nr. 3507/29.10.2001,
rezult c prta apelant figureaz n calitate de cumprtoare a unui apartament situat n Bucureti i a
unui altuia situat n Trgu-Jiu. Reclamantul intimat nu are calitatea de cumprtor n aceste acte juridice.
Bunurile mobile sunt din categoria celor necesare mobilrii unei locuine, asigurrii condiiilor de via
domestice.
Concubinajul sau uniunea consensual a dou persoane nu este reglementat ca atare n dreptul civil
romn, nici cu privire la relaiile nepatrimoniale personale, i nici relativ la relaiile patrimoniale dintre
concubini.
Drept urmare, regimul juridic al bunurilor dobndite de ctre soi, anume proprietatea n devlmie, nu
este aplicabil i concubinilor, indiferent de durata convieuirii acestora. Prezumia comunitii de bunuri
prevzut de art. 30 Codul familiei nu se aplic dect soilor, nefiind posibil a se extinde sfera acesteia.
Astfel, n situaia concubinilor, n ceea ce privete relaiile patrimoniale dintre acetia, avem de-a face cu
situaia eventual a coproprietii relativ la fiecare bun dobndit mpreun, fiind necesar a se demonstra, n
cadrul unui partaj, contribuia fiecruia pentru fiecare bun individual i nu contribuia la universalitatea
patrimoniului, aa cum este reglementat n cazul soilor.

Specific relaiilor patrimoniale dintre concubini este proba contribuiei pentru fiecare bun n parte i,
cumulativ, intenia acestora de a dobndi n comun bunurile. Per a contrario, avem de-a face doar cu un
drept de crean supus prescripiei, potrivit regulilor generale aplicabile oricror pretenii bneti.
n spe, din coninutul contractelor prin care s-a dobndit proprietatea asupra celor dou apartamente
n litigiu rezult c doar prta apelant figureaz ca i proprietar exclusiv. Or, potrivit art. 1294, art. 1295
coroborate cu art. 1171-1173 Cod civil, bunurile sunt proprietatea cumprtorului, dovedit cu actul de
dobndire, n cauz contractele de vnzare-cumprare. De la aceast regul este consacrat legal doar
excepia prevzut de art. 30 Codul familiei privind dobndirea n comun a bunurilor n timpul cstoriei,
care, fiind o excepie este de strict interpretare.
Cele dou nscrisuri depuse la dosar ca prob a conveniei translative de proprietate fac dovada conform
art. 1173 Cod civil asupra meniunilor cuprinse n acest nscris n privina oricrei persoane despre
dispoziiile i conveniile ce constat. Or, n contract figurnd o singur persoan n calitate de cumprtor,
nscrisul autentic face dovada proprietii exclusive.
n situaia reclamantului, n spe era necesar a se stabili pe baza probelor administrate de instana de
fond a inteniei dobndirii n comun a bunurilor, grefat pe proba relaiei de concubinaj.
S-a observat din motivarea instanei de fond c a analizat doar declaraiile a patru martori propui de
ctre reclamant, fr a nltura motivat declaraiile martorilor propui de prt. Prima instan trebuia s
asigure un echilibru n analiza probelor administrate. Pe de alt parte, trebuia avut n vedere c martorii
propui de reclamant au fost ntr-o relaie apropiat cu acesta []. Aceste declaraii ce au fundamentat
soluia instanei n ceea ce privete reinerea existenei relaiei de concubinaj, singure, nu pot face o dovad
deplin dac nu se coroboreaz cu celelalte probatorii, neavute n vedere n raionamentul logic al primei
instane, existnd suspiciunea unui interes personal n susinerea afirmaiilor reclamantului.
Se constat c fiecare dintre acetia a fost sau este ntr-o relaie de afinitate sau de subordonare n
virtutea unor raporturi de munc. Or, n aceste condiii pentru respectarea principiului unui proces echitabil,
era necesar ca instana de fond s analizeze i contraprobele, acestea fiind cele din care rezult c prile nu
s-au aflat n relaie de concubinaj. Neprocednd astfel, instana de fond nu a tcut o cercetare complet a
fondului pricinii.
Din cuprinsul dosarului de fond se mai reine c exist precizarea de aciune a reclamantului n sensul c
solicit a se constata dreptul su de crean n valoare de 100.000.000 ROL n urma contribuiei la
dobndirea bunurilor. A mai artat atunci reclamantul c intenioneaz s timbreze la valoarea pretins,
sens n care la fila 172 se regsete chitana privind dovada plii taxei de timbru n valoare de 680 lei RON.
Aadar, prima instan de judecat trebuia s pun n discuia prilor precizarea de aciune, pentru ca
acestea s aib posibilitatea formulrii aprrilor considerate importante.
Aceast precizare poate avea i caracterul unei recunoateri implicite a unei proprieti exclusive a
apelantei prte asupra bunurilor din cererea introductiv, apreciindu-se c instana de fond nu a avut rol
activ i nu stabilit raporturile juridice dintre pri fa de modificarea cererii de chemare n judecat.
Dosarul a fost nregistrat pe rolul instanei, pentru rejudecare, la data de 23.06.2010, sub nr.
10274/318/2010, iar, prin sentina civil nr. l638//22.02.2011 pronunat de Judectoria Trgu-Jiu n
dosarul nr.10274/318/2010, a fost respins aciunea formulat de reclamantul R.G. n contradictoriu cu
prta U.C.N.
Pentru a pronuna aceast sentin prima instan a reinut c aciunea formulat de reclamant n
contradictoriu cu prta este nentemeiat pentru urmtoarele considerente:
Conform art. 297 Cod de procedur civil dezlegarea dat problemelor de drept de ctre instana de
apel este obligatorie pentru judectorul fondului.
n spe, [] reclamantul a propus n dovedirea contribuiei sale la dobndirea bunurilor n litigiu, proba
cu martori.
n ceea ce privete declaraiile martorilor audiai n cauz instana reine c mrturia reprezint
declaraia oral tcut de o persoan fizic naintea instanei de judecat cu privire la un fapt trecut, precis
i pertinent despre care are cunotin personal, trstura specific a mrturiei fiind cunoaterea personal
de ctre martor a faptelor litigioase pe care le relateaz, mrturia asupra opiniei rspndite n public cu
privire la aceste fapte nefiind nici reglementat de legislaia noastr, nici acceptat de doctrin sau
jurispruden.
n spe martorii nu au prezentat nici un aspect pe care s-l fi perceput personal cu privire la obiectul
dosarului, martorii propui de reclamant relatnd ceea ce au auzit de la acesta, iar martorii propui de
prt au declarat n principal ceea ce au auzit de la prt, fr ns ca vreunul dintre acetia s declare

ceva concret n legtur cu eventuala contribuie a reclamantului la dobndirea bunurilor n litigiu.

[]
Prima instana constat c prin probele administrate n cauz reclamantul nu a fcut dovada contribuiei
sale concrete i efective la dobndirea fiecruia din bunurile n litigiu, martorii fcnd numai afirmaii de
ordin general, fr a se face referire concret la fiecare bun n parte.
n aceste condiii, avnd n vedere i problemele de drept dezlegate de instana de control judiciar,
obligatorii conform art. 297 Cod de procedur civil, instana de fond a reinut c aciunea reclamantului
este nentemeiat, fiind respins.
mpotriva sentinei a declarat apel reclamantul criticnd-o pentru netemeinicie i nelegalitate.
Analiznd actele i lucrrile dosarului,n raport de criticile formulate, instana de apel a reinut apelul ca
fiind nefondat, sentina instanei de fond fiind temeinic i legal, avnd n vedere urmtoarele argumente:
Reclamantul i prta au avut n perioada 1992-2008 o relaie care poate fi considerat relaie de
concubinaj n sensul c au locuit mpreun n domiciliul prtei i s-au prezentat n societate ca i cuplu.
mprejurarea c cei doi au avut o relaie de concubinaj nu este de natur a conduce n mod automat la
concluzia c bunurile dobndite de unul dintre concubini, n spe prta, au regim juridic de bunuri n
indiviziune i c cellalt concubin este ndreptit la a pretinde i a i se cunoate un drept de proprietate
asupra acestora, atta vreme ct n sistemul nostru de drept concubinajul nu este recunoscut.
Aa cum a reinut n nenumrate decizii de spe Tribunalul Suprem i cum s-au pronunat i instanele
din ar, prezumia de comunitate a bunurilor nscris n art. 30 din Codul familiei este instituit numai n
favoarea soilor i nu poate profita concubinilor, care au obligaia s fac dovada contribuiei proprii la
dobndirea fiecrui bun n parte i s probeze intenia lor de a-l achiziiona n comun n calitate de
coproprietari.
n raport de aceast situaie i cum prevederile privitoare la comunitatea de bunuri dintre soi sunt de
strict interpretare, nu se pot extinde prin asemnare la bunuri coachiziionate n alte condiii, astfel c n
cazul n care unul dintre concubini nu a figurat ca parte n actul de dobndire a unui imobil, el nu devine
coproprietar al bunului achiziionat n timpul concubinajului, indiferent de durata convieuirii, ci eventual
creditor, ca titular al unui drept de crean n cazul n care a contribuit la achiziionarea bunului.
Raportat la cele expuse anterior, reine instana de apel c n prezenta cauz reclamantul nu a fcut
dovada cert c a contribuit la dobndirea celor dou bunuri imobile achiziionate de prt, apartamente
situate n Trgu-Jiu i Bucureti, i la dobndirea bunurilor mobile situate n locuina acesteia, ori c intenia
prilor a fost de a achiziiona bunurile n comun n calitate de coproprietari.
Depoziiile martorilor audiai n cauz, orict de numeroi ar fi, nu sunt de natur a conduce la concluzia
c bunurile n litigiu au fost dobndite de pri n calitate de coproprietari ori c reclamantul a contribuit
efectiv la dobndirea acestor bunuri.
Toi martorii propui de reclamant i audiai de instan au relatat c cei doi se prezentau n societate ca
un cuplu i c reclamantul avea posibiliti financiare deosebite, avnd dou societi comerciale care se
ocupau de colectarea fierului vechi, din aceast activitate obinnd importante venituri, c deinea o
cantitate important de aur sub form de monede de aur pe care le-a valorificat, transformndu-le n lei, dar
aceste depoziii nu sunt de natur a conduce la concluzia c cele dou apartamente achiziionate de prt
au fost dobndite n coproprietare cu reclamantul, pentru a se putea reine c aciunea promovat de acesta
de ieire din indiviziune este ntemeiat.
Pe de o parte nu s-a tcut dovada cert cu privire la ntinderea contribuiei reclamantului la dobndirea
celor dou apartamente, acesta susinnd c a contribuit la achiziionarea apartamentului din Trgu-Jiu, cu
suma de 100.000.000 lei vechi, iar prta cu suma de 50.000.000 lei, obinut n urma vnzrii unei
garsoniere bun propriu al acesteia, iar la apartamentul din Bucureti cu suma de 1.000.000.000 lei vechi,
ns nu s-au prezentat probe clare c aceti bani au fost dai de reclamant, declaraiile martorilor c
reclamantul a transformat monedele din aur n lei, nefiind suficiente pentru a conduce la concluzia c banii
obinui cu acea ocazie au fost dai prtei.
De asemenea s-a susinut c din societile administrate de reclamant, acesta a ridicat sume importante
de bani, ridicarea acestor sume fiind confirmat de expertizele contabile ntocmite n cauz, dar nu se poate
reine c aceste sume au ajuns la prt, ntruct data ridicrii banilor din firm nu se coreleaz cu data
achiziionrii bunurilor imobile.
Susinerea reclamantului c a contribuit la achiziionarea apartamentului din Trgu-Jiu cu 100.000.000
lei nu poate fi reinut de instan, ntruct potrivit contractului de vnzare-cumprare nr. 3507/29.10.2001,
preul de vnzare cumprare menionat n act este de 50.000.000 lei, ori n raport de dispoziiile art. 1173

C.civ. nscrisul autentic se bucur de opozabilitate erga omnes .

Chiar dac s-ar reine c reclamantul i-a dat prtei sume de bani pentru achiziionarea bunurilor,
acesta este ndreptit doar la un drept de crean i nicidecum la recunoaterea unui drept de proprietate
ct vreme nu s-a fcut dovada c intenia prilor a fost s achiziioneze aceste bunuri n comun n calitate
de coproprietari, ori instanele de judecat nu au fost nvestite cu o astfel de cerere .
Reclamantul nici nu a invocat c s-ar fi implicat n vreun fel n achiziionarea acestor apartamente,
respectiv cutarea mpreun cu prta a apartamentelor n vederea achiziionrii, participarea la discuii cu
vnztorii, participarea la ncheierea contractelor de vnzare-cumprare, etc., elemente care s conduc la
concluzia c prile mpreun ar fi acionat n scopul dobndirii acestor bunuri n coproprietare.
Ct vreme, cele dou apartamente au fost achiziionate doar de ctre prt, aceasta figurnd n
actele de vnzare-cumprare ca i cumprtor nu se poate reine c reclamantul are un drept de proprietate
asupra acestora.
Privitor la dobndirea societii comerciale al crui unic asociat este prta, de asemenea nu se poate
reine n favoarea reclamantului vreun drept de proprietate.
n ceea ce privete bunurile mobile reclamantul nu a fcut dovada susinerilor sale n sensul c are o
cot de contribuie la dobndirea acestora, iar n raport de dispoziiile art. 1169 C.civ., sarcina probei i
incumb acestuia.
Susinerile apelantului c sentina instanei de fond nu este motivat, nu pot fi primire, instana de fond
respingnd cererea de ieire din indiviziune, reinnd n esen c nu s-a fcut dovada de ctre reclamant a
contribuiei concrete i efective la dobndirea fiecruia din bunurile n litigiu. Ori n lipsa unor astfel de probe
aciunea nu putea fi admis.
Privitor la cel de-al doilea motiv de apel, n sensul c instana de fond nu a respectat ndrumrile deciziei
de casare, nici acesta nu poate fi primit, instana pronunndu-se n limitele nvestirii n raport de dispoziiile
art. 129 alin. (6) C. proc. civ. , respectiv asupra cererii reclamantului de ieire din indiviziune asupra
bunurilor imobile i mobile descrise n aciunea principal.
Reclamantul prin notele de edin depuse la dosarul cauzei, att n primul ciclu de judecat ct i n
rejudecare, dar i n apel, a artat n mod clar c nelege s se judece ntr-o aciune de ieire din
indiviziune, i nu o aciune n pretenii, acesta invocnd un drept de proprietate asupra bunurilor n litigiu i
nu un drept de crean care s constea n obligarea prtei la plata sumelor de bani pe care reclamantul i
le-a dat n vederea obinerii bunurilor mobile i imobile n litigiu.
mpotriva acestei decizii a declarat recurs, n termen legal, reclamantul solicitnd, n principal, casarea
ei cu trimitere spre rejudecare pentru a se administra toate probele necesare, pertinente i utile pentru
soluionarea cererii sale iar, n subsidiar, casarea cu reinere pentru judecarea fondului cauzei, cu
posibilitatea completrii probatoriului pentru stabilirea adevrului n cauz.
Recursul a fost motivat n drept pe dispoziiile art. 304 pct. 7 i 9 C. proc. civ., i art. 312 C. proc. civ.
Ca urmare a cererii recurentului, prin ncheierea nr. 7828/3.11.2011 pronunat n dosar nr. 7538/2011,
nalta Curte de Casaie i Justiie a dispus strmutarea judecrii recursului de la Curtea de Apel Craiova la
Curtea de Apel Timioara.
Examinnd decizia atacat prin prisma motivelor de recurs invocate, ct i din oficiu, potrivit art. 306
alin. (2) C. proc. civ., sub toate temeiurile de nulitate i pe baza tuturor probelor de la dosar, Curtea de Apel
Timioara constat c recursul este nefondat att sub aspectul solicitrii principale ct i sub aspectul celei
subsidiare pentru urmtoarele considerente:
Argumentele de fapt expuse pe larg n cuprinsul cererii iniiale de recurs se circumscriu a dou motive
de recurs ambele viznd pretinsa nelegalitate a deciziei din apel i, anume, cel privind interpretarea
greit de ctre instane a naturii cererii reclamantului i cel privind aplicarea greit a dispoziiilor legale
care permit partajul bunurilor comune n ipoteza particular a achiziionrii lor de ctre fotii concubini.
n ceea ce privete primul aspect, rezult c el se refer la pretinsa nclcare de ctre instana de fond a
dreptului de dispoziie al reclamantului la configurarea coninutului i obiectului propriei aciuni pentru aceea
c nu s-ar fi analizat precizarea sa de aciune din data de 9.02.2009, dat n faa instanei de fond, prin care
a susinut c solicit instanei recunoaterea i realizarea dreptului su de crean asupra bunurilor ce fac
obiectul aciunii .
Curtea constat c aceast susinere este nentemeiat ntruct dup desfiinarea sentinei Judectoriei
Trgu-Jiu cu trimitere spre rejudecare la aceeai instan, tocmai n ideea stabilirii corecte a obiectului
aciunii innd cont de precizarea menionat fcut de reclamant, la reluarea judecii, prin cererea scris
din 22.10.2010, acesta i-a precizat aciunea ca fiind una ce vizeaz partajul bunurilor comune dobndite de

concubini, precizarea din 9.02.2009 fiind greit neleas ca o schimbare a obiectului aciunii, scopul ei fiind
doar acela de a permite stabilirea corect a taxelor judiciare n funcie de valoarea preteniilor.
innd cont de aceast precizare fcut de reclamant n virtutea dreptului su de liber dispoziie
asupra propriei aciuni, att instana de fond ct i tribunalul au analizat corect solicitrile lui prin raportarea
la normele legale care permit ieirea din indiviziune asupra bunurilor comune dobndite de fotii concubini,
neputndu-li-se astfel reproa c au omis s analizeze preteniile reclamantului sub aspectul constatrii
dreptului su de crean asupra acestor bunuri, solicitare care nu a fcut obiectul aciunii acestuia.
C reclamantul a investit instana cu o aciune de ieire din indiviziune asupra bunurilor enumerate n
cuprinsul ei, este un fapt pe care el nsui l recunoate i n concluziile scrise formulate, n faa Curii de
Apel Timioara, preciznd n mod expres c acesta i nu altul a fost obiectul solicitrii sale.
Prin urmare, avnd n vedere faptul c instana s-a pronunat n limitele a ceea ce i s-a cerut de ctre
reclamant i cu respectarea ntocmai a solicitrii sale exprese, rezult c primul motiv de recurs ce viza
acest aspect, este nefondat.
Nefondat este ns i cel de-al doilea motiv de recurs cel referitor la nelegalitatea modului de
soluionare pe fond a aciunii de ieire din indiviziune pentru motivele ce se vor arta n continuare:
Este de necontestat faptul c prile n proces au fost raliate ntr-o relaie de uniune consensual n
perioada anilor 1992-2008, relaie care, chiar i neoficializat printr-o cstorie i-a legat afectiv i i-a
determinat s se comporte public ca atare n multe din momentele importante ale vieii lor.
mprejurarea c nu au locuit constant i permanent mpreun n toat aceast perioad (dovad fiind i
aceea c, n paralel, reclamantul a avut o relaie de cuplu i cu o alt femeie, R.E., cu care, din aciunea de
partaj iniiat de aceasta, rezult c a locuit n cas comun, n perioada 1997-2004), nu poate ignora
observarea faptului c relaiile afective dintre pri au fost reale i manifeste, notorietatea acestora fiind
dovedit.
Aceast situaie a condus reclamantul la a-i oferi prtei sprijin material semnificativ n multe din
achiziiile financiare pe care ea le-a fcut n numele ei propriu, n principal, prin achiziia celor dou
apartamente din Trgu-Jiu i Bucureti precum i a unor bunuri mobile pentru decorarea acestora sau
pentru mbuntirea confortului lor.
Ceea ce ns nu s-a dovedit, n mod neechivoc, este intenia cu care reclamantul i prta au neles s
dea, respectiv s primeasc, aceste sume.
Reclamantul a investit instana cu o aciune n ieire din indiviziune asupra bunurilor pe care susine c
le-a dobndit n comun, - i n cot majoritar - cu prta, ori, premiza unei astfel de solicitri este, n mod
necesar, dovedirea strii de coproprietate.
Proprietatea comun pe cote pri este acea modalitate a dreptului de proprietate care se caracterizeaz
prin aceea c un bun aparine concomitent mai multor titulari, fiecare din ei avnd o cot parte ideal din
acest drept.
Izvorul proprietii comune este: legea, uzucapiunea, succesiunea sau convenia n diferitele lor
manifestri particulare.
n raporturile dintre concubini izvorul coproprietii nu poate fi, n esen nici motenirea legal i nici
legea (ntruct un regim special i derogatoriu de la dreptul comun este rezervat doar soilor), nici
uzucapiunea, ci doar convenia prilor, fie ea expres sau tacit, ns doar cu condiia ca s fie neechivoc.
Inexistena unei convenii de dobndire n comun a bunurilor enunate n aciune de ctre prile n
proces nu este demonstrat, n principal, de absena instrumentului probator n acest sens, respectiv a unui
nscris (presupunndu-se, n mod justificat, c relaia apropiat dintre ele a mpiedicat, din punct de vedere
moral, preconstituirea unor acte) ci de faptul c nu s-a fcut acea dovad cert i de netgduit c prile
au intenionat s achiziioneze n proprietate comun aceste bunuri.
Rezult astfel c la data dobndirii celor mai importante bunuri din aciune (cele dou apartamente),
prta a fcut singur demersurile pentru gsirea i ncheierea actelor de achiziie i nu avea n mediul
familial obinuit dect pe cei doi copii ai si, reclamantul nefigurnd n evidenele de plat a utilitilor
pentru locuin, el locuind - astfel cum se menioneaz n coninutul cererilor din dosarul de partaj ce l-a
opus concubinei sale, R.E., la un alt domiciliu, mpreun cu aceasta din urm.
Dat fiind relaia de concubinaj a reclamantului i recunoaterea convieuirii lui cu R.E., nu rezult c
prin cumprarea de ctre prt a celor dou apartamente (a celui din Trgu Jiu n 29.10.2001 i a celui din
Bucureti n 12.09.2006) s-ar fi intenionat procurarea lor n comun, de natur a servi ca locuine sau
investiii comune ale prilor n proces.
Desigur c ntocmirea actelor de vnzare-cumprare doar prin menionarea prtei ca unic proprietar

achizitor nu ar putea fi, n sine, o dovad absolut a proprietii ei exclusive asupra imobilelor (fiind legal
posibil de dovedit contrariul), ns, probele nu pot avea relevan n sensul dorit de reclamant dect sub
condiia dovedirii existenei prealabile a inteniei de dobndire n comun a bunurilor, mprejurare care n
dosar nu a fost probat.
Indiferent de faptul c reclamantul ar fi intenionat n acest fel s o ajute financiar pe prt sau s i
ofere banii cu alt titlu, cert este c nu s-a dovedit intenia de asumare a statutului lui de coproprietar.
n depoziiile martorilor s-au folosit, cel mai adesea, formule referitoare la ajutorul dat prtei, la faptul
c reclamantul a contribuit la cumprarea de ctre prt a bunurilo,r dar nu i la intenia lor neechivoc de
a deveni coproprietari ai bunurilor astfel dobndite.
Aceast concluzie este cu att mai evident cu ct martorii propui de reclamant, prin declaraiile fcute
n faa Judectoriei Trgu Jiu au relatat despre mprejurarea c el a refuzat expres s fie trecut n
contractele de vnzare-cumprare ale apartamentelor ca i coachizitor, aspect care confirm, declaraia pe
care el nsui a fcut-o n faa instanei de fond.
n condiiile date, reclamantul este ndreptit la restituirea sumelor cu care a contribuit la achiziionarea
bunurilor litigioase de ctre prt ns, doar n baza dreptului de crean pe care l-a generat o astfel de
situaie, solicitare pe care el a declarat n mod explicit, c nu a neles s o fac n prezentul dosar.
Cum, potrivit art. 129 alin. (6) C. proc. civ., instana nu are abilitatea de a se pronuna dect asupra
obiectului cererii cu care a fost investit i cum ambele instane anterioare au analizat aciunea
reclamantului astfel cum a fost precizat (deci cu respectarea ntocmai a dreptului su de dispoziie), fcnd
o aplicare corect a dispoziiilor de drept material i procesual la aceast aciune, Curtea a constatat c nu
se confirm n cauz niciunul din motivele invocate de reclamant n recursul su, motiv pentru care a fost
respins ca nefondat.

R O M A N I A CURTEA DE A P E L G A L A T I SECTIA CIVILA DECIZIA CIVILA

Nr. 389/R Sedinta publica de la 13 Iunie 2008 Completul compus din: PRESEDINTE
(...) (...) Judecator (...) (...) (...) Judecator (...) J. Grefier N. I. -.-.-.-.-.-.-.-.-.- Pentru astazi
fiind amanata solutionarea recursului civil declarat de paratii D. D. N., D. E. prin
reprez.D. D., D. N. J. prin reprez.D. D. impotriva deciziei civile nr.61/02.02.2007
pronuntata de T r i b u n a l u l C o n s t a n t a in dosarul civil nr(...) (Nr.in format vechi
3409/2006). Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 11.06.2008, cand, instanta
avand nevoie de timp pentru a delibera a amanat pronuntarea la data de 13.06.2008,
cand, C U R T E A Asupra recursului civil de fata; Din actele si lucrarile dosarului
rezulta urmatoarele: Prin actinea formulata reclamantul D. (...) a chemat in judecata pe
paratii D. N., D. (...) J. si D. E., Orasul P. prin Primar si Consiliul Local al orasului P.
pentru a se constata existenta dreptului de proprietate al acestuia asupra partii de
constructie E. amplasat pe terenul in suprafata de 377 mp. ce formeaza lotul 2 din pateul
F, situate in P., sector lotizare, str.A. jud.C. In considerentele cererii de chemare in
judecata reclamantul a sustinut ca a concesionat, impreuna cu defunctul sau frate, doua
loturi de teren alaturate, convenind cu acesta din urma sa edifice, cu mijloace proprii, o
constructie-casa de locuit pe ambele suprafete de teren. Dupa edificarea constructiei
fratii urmau sa reglementeze situatia juridica a imobilului, fapt ce nu s-a mai realizat
datorita decesului lui D. O.. A mai sustinut reclamantul ca a edificat constructia in
exclusivitate, din mijloace banesti proprii. In aparare paratii Consiliul Local P. si Orasul
P. au formulat intampinare prin care aui solicitat respingerea cererii de chemare in
judecata ca inadmisibila intrucat dispozitiile art.492 Cod civil, invocate de catre

reclamant, nu sunt incidente in speta, terenul pe care este situata constructia fiind
proprietatea paratilor-autoritati locale - iar reclamantul are doar calitatea de concesionar
al acestuia. Au mai sustinut paratii ca regimul concesiunii este diferit de C al
proprietatii. Parata D. D. N., in nume propriu si ca reprezentant al paratilor minori D.
(...) J. si D. E., a formulat si ea intampinare prin intermediul careia a sustinut exceptia
inadmisibilitatii actiunii, raportat la prevederile art.111 c.pr.civila, intrucat reclamantul
are la dispozitie actiunea in realizare a dreptului sau. Pe fond, s-a solicitat respingerea
cererii de chemare in judecata ca nefondata, paratii aratand ca edificarea constructiei s-a
realizat de ambii frati, cu venituri egale, provenite din AF Auto CN. La termenul din
01.03.2005 reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, solicitand sa se
constate existenta dreptului de proprietate comuna asupra imobilului-constructieedificata pe terenul situat in localitatea P.,(...)+2, jud,C, contributia sa exclusiva la
edificarea imobilului si iesirea din indiviziune, prin atribuirea acestuia. A fost
administrata proba cu interogatoriul reclamantei si al paratei D. D. N., proba cu
inscrisuri, proba cu martori si proba cu expertiza tehnica de specialitate. Prin sentinta
civila nr.5273/02.06.2006 J u d e c a t o r i a C o n s t a n t a a admis in parte cererea de
chemare in judecata, a constatat ca reclamantii si paratii, in calitate de mostenitori ai
defunctului D. O., sunt proprietari ai imobilului- constructie E., edificata pe teren
concesionat in suprafata de 812 mp. situat in orasul P.,(...)+2, jud.C, a constatat ca
partile au o contributie egala la edificarea constructiei, a dispus iesirea din indiviziune
prin atribuirea imobilului catre reclamant si obligarea acestuia la sulta, in valoare de
72.940 lei catre paratii D.. Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut,
in esenta, ca din sustinerile partilor, declaratiile martorilor si raspunsul la interogatorii a
rezultat ca locuinta din P. urma sa fie in intregime a reclamantului, acesta fiind si C care
s-a ocupat efectiv de edificarea constructiei, autorul paratilor urmand a deveni
proprietarul casei parintesti situate in C. Conventia partilor nu a fost materializata intrun inscris si nici nu si-a produs efecte, situatie fata de care instanta de fond a apreciat ca
fratii au devenit proprietarii devalmasi ai constructiei edificate pe loturile de teren
concesionate, fara determinarea cotelor cuvenite fiecaruia. A mai retinut instanta de
fond cota de contributie egala la dobandirea bunului raportat la imprejurarea ca fratii
detineau impreuna o asociatie familiala in cadrul careia si-au impartit atributiile,
participarea efectiva a reclamantului la edificarea constructiei fiind compensata cu
preocuparea defunctului pentru probleme asociatiei. Impotriva acestei solutii a declarat
apel reclamantul care a criticat hotararea instantei de fond din perspectiva gresitei
analizari a probatoriului administrat in cauza cu privire la cota sa de contributie. In acest
sens se arata ca instanta de fond nu a valorificat declaratiile paratei D. D. N. din
cuprinsul interogatoriul si depozitiile martorilor care au fost inlaturate fara

argumentatie, precum si aprecierea eronata a veniturilor de care a dispus reclamantul si

sotia acestuia pentru edificarea constructiei. Paratii D. D. N., D. (...) J. si D. E. au
formulat intampinare prin intermediul careia au aratat ca se impune respingerea apelului
declarat de catre reclamant, probele administrate in fata instantei de fond fiind in mod
corect apreciate de catre aceasta. Prin decizia civila nr.61/02.02.2007 T r i b u n a l u l C
o n s t a n t a a admis apelul, a schimbat in parte sentinta civila si a constatat contributia
exclusiva a reclamantului la edificarea constructiei E. situata in orasul P., str.A.nr.G.,
jud. C. A inlaturat dispozitia referitoare la plata sultei si a mentinut restul dispozitiilor
Pentru a se pronunta astfel instanta de apel a retinut urmatoarele: Reclamantul impreuna
cu defunctul sau frate D. O. au concesionat, prin contractele nr.3952/23.05.2000 si nr.
6250/23.08.2000 doua loturi de teren invecinate situate in orasul P. in vederea edificarii
unei constructii, fapt ce se mentioneaza chiar in cuprinsul contractelor. Pe aceste
terenuri s-a ridicat o singura constructie E., cu destinatia de casa de locuit, in baza
autorizatiei de construire nr.29/02.04.2001. La data de 10.11.2002 D. O. a decedat.
Instanta de apel a apreciat ca raspunsul paratei D. D. N. este edificator cu privire la
intelegerea si contributia fratilor D. la edificarea constructiei ce face obiectul litigiului.
Astfel parata a mentionat la interogatoriu ca scopul concesionarii a doua terenuri
invecinate a fost acela de a se construi o locuinta unica de reclamant pe intreaga
suprafata. In acest scop defunctul D. O. l-a ajutat pe reclamant, concesionand, in nume
propriu o suprafata de teren, dar nu cu intentia de a construi pentru sine. Parata a mai
recunoscut ca intelegerea partilor a fost ca pe locul concesionat de catre defunctul O. C.
reclamantul sa-si edifice o locuinta, in schimbul acestui ajutor, ea impreuna cu sotul sau
urmand sa dobandeasca in proprietate casa parinteasca din C. Din aceste raspunsuri
instanta a retinut ca intentia defunctului D. O. nu a fost niciodata aceea de a deveni
coproprietar asupra constructiei edificate, ci numai aceea de a se asigura, prin actele
incheiate si pe numele sau, in modalitatea coproprietatii, ca reclamantul D. (...), nu va
avea nici un fel de pretentii la dobandirea in proprietate exclusiva a imobilului parintesc
din C. In acest sens sunt si discutiile dintre parata D. C.M. si defunct, relatate de catre
martorul D. P. cu privire la actele de proprietate. Ca este asa reiese si din precizarea
paratei care a aratat ca nu era de acord sa se mute in localitatea P.. Prin urmare, daca
parata nu dorea sa se mute, nu se justifica ratiunea pentru care defunctul intentiona sa
devina coproprietar asupra casei de locuit, destinata potrivit proiectarii sa satisfaca doar
conditiile de locuit ale unei singure familii, respectiv cea a fratelui sau, si sa investeasca
bani in edificarea acesteia. In acest sens converge si raspunsul la interogatoriu al paratei
(intrebarea nr.9, 10, 16-21) care arata ca obtinerea documentatiei a fost rezultatul
eforturilor reclamantului si nu cunoaste nimic despre configuratia casei sau alte
elemente de ordin general. Este adevarat ca parata a aratat, tot in cuprinsul raspunsurilor

la interogatoriu, ca mijloacele financiare cu care au fost edificata cladirea proveneau din

veniturile asociatiei familiale, insa aceste afirmatii trebuiesc coroborate cu celelalte
probe administrate in cauza, de vreme ce sunt contestate de catre partea adversa. In ceea
ce priveste depozitiile martorilor audiati in cauza, instanta a retinut ca intr-adevar,
judecatorul fondului nu s-a preocupat pentru analiza detaliata a acestora si nici nu a
mentionat pe care dintre declaratii isi intemeiaza rationamentul si pe care le inlatura. In
sustinerea afirmatiilor anterioare mantionate si retinute din raspunsul la interogatoriu al
paratei D. C.M. vine si declaratia martorului propus de catre parata, D. E.. Din depozitia
acestuia rezulta ca preponderent, la edificarea constructiei, a fost efortul reclamantului,
fratii intelegandu-se ca imobilul sa fie proprietatea lui D. M. Acesta a mai relatat
instantei ca in perioada in care se efectuau lucrarile la imobilul din P., respectiv 2002,
defunctul efectua si lucrari de amenajare a imobilului din C care urma sa devina
proprietate exclusiva, potrivit intelegerii cu reclamantul. Cu privire la aceasta intelegere
a relatat si celalalt martor audiat la solicitarea paratei I. M. din marturia acestuia
reiesind ca reclamantul s-a ocupat singur de edificarea constructiei. In ceea ce priveste
depozitia acestuia cu privire la provenienta sumelor de bani folosite la edificarea
constructiei, instanta le-a inlaturat raportat la faptul ca acesta nu cunostea nici veniturile
asociatiei familiale si nici modul de repartizare a sumelor intre membrii acesteia. In
fine, despre resursele materiale folosite la edificarea constructiei, instanta de apel a
apreciat ca acestea au apartinut reclamantului si au provenit atat din vanzarea unui
autoturism cat si din asociatia familiala, pentru munca depusa de acesta in asociatie si
de parintii sai, si nu din veniturile cuvenite fratelui sau. Pentru a retine astfel, instanta
de apel a avut in vedere, in primul rand, ca fratii D. nu au fost singurii membrii ai
asociatiei familiale. Din asociatie faceau parte si parintii reclamantului. In al doilea
rand, majoritatea inscrisurilor depuse la dosar, reprezentand facturi fiscale de
achizitionare a materialelor de constructii apartin reclamantului. S-au depus si facturi ce
evidentiaza cumpararea de materiale de constructii in numele AF Auto CN insa, din
coroborarea cu celelalte probe administrate in cauza, nu a reiesit cu prisosinta ca
materialele respective au fost folosite la edificarea casei din P., in conditiile in care chiar
martorii au aratat ca asociatia s-a ocupat si cu edificarea altor tipuri de constructii (statie
E.). In al treilea rand chiar in timpul edificarii casei din P., defunctul s-a ocupat de
renovarea imobilului din C, imprejurare relatata de martori, mentionata anterior, fapt
pentru care instanta a apreciat ca parte din materialele de construire facturate pe numele
defunctului au fost folosite pentru aceasta destinatie. In ultimul rand, instanta a
invederat si imprejurarea ca, din analiza evidentelor asociatiei familiale depuse la dosar,
rezulta ca membrii acesteia aveau obiceiul sa inregistreze in contabilitate toate
cheltuielile, atat cele personale ale membrilor asociatiei, cat si cele aferente activitatii

comerciale desfasurate (in acest sens sunt facturile si chitante platite pentru B. U., E.
aliment, SC T.-cofetarie, facturi frecvente Metro, asociatia de locatari, Universitatea B.
Saguna, SC B. E. - alimentara, O. Asigurari etc.). Chiar si in masura in care reclamantul
s-ar fi folosit de utilaje ce apartineau asociatiei familiale, cum sustin in aparare paratii,
in masura in care asociatia avea patru membrii, ar trebui sa se discute despre contributia
tuturor si nu numai a defunctului. De asemenea faptul ca defunctul trecea pe la imobilul
din P. sau ca a pazit imobilul intr-o noapte nu este de natura a conduce la concluzia
contributiei sale la dobandirea bunului, comportamentul acestuia putand fi pus pe seama
relatiei de rudenie apropiata cu reclamantul. Impotriva acestei decizii au declarat recurs
paratii sustinand ca in mod gresit instanta de apel a calificat actiunea ca fiind partaj
judiciar cand in realitate aceasta era actiune in constatarea dreptului de proprietate
exclusiv asupra unui imobil. De asemenea, instanta a invocat texte de lege care nu au
legatura cu cauza si nici cu inscrisurile depuse la dosar ,cum sunt autorizatia de
constructie procesul verbal de receptie semnat de cei doi frati si raportul de expertiza
tehnica judiciara acte care stabilesc clar ca imobilul si a fost edificat de ambii frati. Au
mai sustinut recurentii ca toata motivarea instantei se bazeaza pe declaratiile unor
martori care sunt mai mult sau mai putin plauzibile si pe raspunsul la interogatoriu al
recurentei. In mod gresit s-a inlaturat declaratia martorului paratilor cu motivarea ca nu
avea cum sa cunoasca veniturile familiei si modul de repartizare a sumelor intre
membrii acesteia ; aceasta martora este nasa defunctului si cunostea acest lucru mai
bine decat martorii reclamantului care erau niste straini. S-a mai retinut in motivarea
deciziei de apel ca reclamantul a folosit resursele sale financiare la construirea
imobilului desi acesta avea un salariu minim pe economie si nu putea sa edifice
imobilul din litigiu. Practic instanta de apel a facut o selectie a probelor administrate la
fond si in motivarea deciziei sale s-a referit doar la cele care il avantajeaza pe
reclamant, hotararea fiind astfel partinitoare. Prin concluziile scrise depuse la dosar
reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului cu motivarea ca din probele
administrate in cauza , rezulta imprejurarea ca imobilul in litigiu a fost edificat cu
efortul financiar propriu spre a fi folosit exclusiv de reclamant si familia sa . Contrar
sustinerilor recurentilor raportul de expertiza nu a stabilit ca imobilul a fost edificat de
ambii frati. Instanta de judecata a valorificat corect raspunsul la interogatoriu al
recurentei parate retinand ca intentia defunctului nu a fost niciodata aceea de a deveni
coproprietar asupra constructiei edificate ci numai aceea de a se asigura ca reclamantul
nu va avea nici un fel de pretentii la dobandirea in proprietate exclusiva a imobilului
parintesc. A mai sustinut intimatul ca instanta de apel a analizat toate declaratiile
martorilor precum si toate actele depuse la dosar. Cauza a fost stramutata la Curtea de A
P E L G A L A T I unde s-a inregistrat sub nr(...). La aceasta instanta recurenta prin

aparator a precizat temeiul juridic al recursului ca fiind art. 304 pct.7 (decizia de apel
cuprinde motive contradictorii trecand chiar peste recunoasterea din actiunea
modificatoare in sensul existentei conventiei dintre frati pentru ca in considerente sa se
refere la declaratia paratei) si pct. 8 Cod procedura civila (constand in interpretarea
gresita a actului juridic dedus judecatii- respectiv conventia partilor si numai in al doilea
rand discutarea aportului si ulterior iesirea din indiviziune). Recursul de fata nu poate fi
primit. Nici unul din temeiurile de drept invocate de catre aparator nu se regasesc in
dezvoltarea motivelor de fapt ale recursului. Astfel in dezvoltarea motivelor de recurs
depuse in termenul legal recurentii au criticat decizia de apel cu privire la gresita
calificare a obiectului actiunii si interpretarea gresita a probelor administrate. Curtea
apreciaza ca instanta de apel nici nu a retinut gresit obiectul dedus judecatii si nici nu la interpretat gresit pentru ca asa cum rezulta din actiunea modificata instanta a fost
sesizata cu o cerere in constatarea existentei dreptului de proprietate comuna asupra
imobilului constructie edificata pe terenul situat in localitatea P.(...)+2, contributia
exclusiva a reclamantului la edificarea imobilului si iesirea din indiviziune prin
atribuirea acestuia. Or, instanta de apel in limita acestui obiect s-a pronuntat atunci cand
a schimbat in parte sentinta si a constatat contributia exclusiva a reclamantului la
edificarea constructiei. Este adevarat ca in situatia de fata retinandu-se contributia
exclusiva a reclamantului la edificarea constructiei nu se mai putea invoca art. 728 Cod
civil si art.673 ind.9 Cod procedura civila care vizeaza iesirea din indiviziune asupra
unei coproprietati insa aceasta nu determina admiterea recursului. Ambele instante au
retinut existenta unei conventii intre cei doi frati precum si recunoasterea reclamantului
privind existenta acesteia. Insa aceasta conventie si recunoasterea ei de catre reclamant
nu confera paratilor dreptul la o cota parte din constructia din litigiu . Efectul acestei
conventii consta in aceea ca reclamantul nu mai poate pretinde in contra paratilor vreun
drept asupra casei parintesti ce a facut obiectul intelegerii fratesti. Cu privire la analiza
gresita a probelor administrate in cauza Curtea constata ca aceasta critica nu poate
constitui motiv de recurs nefiind prevazuta in nici unul dintre cazurile reglementate de
art. 304 pct.1-9 Cod procedura civila. Pentru aceste considerente , Curtea va respinge
recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII DECIDE : R e s p i n g e ca nefondat recursul civil declarat de
paratii D. D. N., D. E. prin reprez.D. D., D. N. J. prin reprez.D. D., toti cu domiciliul in
C,(...) bis impotriva deciziei civile nr.61/02.02.2007 pronuntata de T r i b u n a l u l C o
n s t a n t a in dosarul civil nr(...) (Nr. in format vechi 3409/2006). I r e v o c a b i l a.
Pronuntata in sedinta publica din 13 iunie 2008. Presedinte, Judecator, Judecator, M. S.

(...) (...) (...) (...) J. Grefier, N. I. Red.AI-24.06.2008 Dact.MH-25.06.2008/2 ex. Fond:

jud.C.F. Apel: jud.R.E.-M.N.
Citeste mai mult: http://www.avocatura.com/speta-183163-civil-succesiune.html#ixzz3zDnemvZV