Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Serial Killer
Serial Killer
*
*
capabil de a-si perfectiona crimele in timp conform propriilor fantasme(trusa premeditarii
mai totdeauna prezenta plasturi, sfori, legaturi, catuse, cagula, basma de acoperit fata,
arma, cutit, etc.);
- campul faptei exprima o logica, un mod de operare structurat, organizat, repetabil, gandit,
premeditate, menit a asigura succes, satisfactie;
____________________________________________________________________________
* vezi Dr. Criminalist Nicolae Zamfirescu cercul de psihocriminalisticaGral. Dumitru
Ceacanica Ramnicu Valcea; si lucrarile sale in materie.
-
in mod obisnuit, o data violul consumat, victima, daca este lasata in viata, va purta groaza
in suflet, iar amenintarile cu moartea ii va paraliza de regula, orice initiativa a denuntarii;
in violul urmat de moartea victimei, urmele sunt sterse, cadavrul este deplasat de la locul
faptei si ascuns, sau distrus(combustie, macerare, etc.);
isi aduce arma proprie si nu o lasa la locul faptei dupa o crima;
sterge urmele in campul faptei(amprente, sangele de pe haine sau podele, urmele de pasi,
dezbraca victima, isi ascunde sau distruge hainele, o depersonalizeaza, ascunde cadavrul,
etc.);
urmareste in mass-media efectele crimei (lasa uneori bilete la locul faptei, modifica locul
faptei locul unde a fost gasit cadavrul nefiind intotdeauna si locul unde a fost comis
omorul activeaza raspunsurile provocarii sinelui si fantasmelor catharsis-ul
vanatorului);
stras legat de fetisuri bijuteriile, obiectele cosmetice sant oferite anturajului feminin
apropiat amante, prietene, sora, mama, etc.;
violeaza si tortureaza victimele inainte de a le ucide (in crimele cu mobil sexual),
motivatia fiind ca psihopatul sexual (de regula semiimpotent) cand isi loveste,
sranguleaza, inteapa, martirizeaza victima, traieste sentimentul depasirii impotentei,
nemaintrand frustratia incapacitatii de a o poseda;
in mixtura cu sadismul, gemetele, tipetele, implorarile acesteia, pe fondul neputintei de a
riposta, ii exacerbeaza instinctul dominator de manipulare si depersonalizare a victimei;
deseori crima apare si pe fondul unor traume personale exacerbate: concedieri,
abandonare de catre iubita, etc.;
de regula semiimpotent, cu disfunctii de erectie, se manifesta violent in relatia sexuala,
atunci cand comite violul, participand la actul sexual cu victima inainte de suprimarea
vietii acesteia sau cu aceasta agonizanda;
suprimarea vietii vicimelor se face lent, .apare tortura cu suculente manevre de tip
pervers sexual(sex oral, anal. etc.);
impotrivirea victimei declanseaza raptusul brusc afectiv-violent cu lovituri mortale.
poate proveni din familii de tip permisiv(traind sentimentul ca poate sa faca totul, orice ii
este permis - superficialitate);
provin din randul banuitilor care comunica usor, dezinhibati, fara bariere, cu un bun
coeficient empatic, duplicitar si cameleonic(cu antecedente in infractiuni marunte);
provin din randul banuitilor cu farmec personal, apti sa castige increderea victimelor;
poate proveni din familii destramate, mama toleranta, tatal absent si incantonat in
exercitiul autoritatii, despartiti in fapt, concubini sau divortati, etc.;
se cauta elementele caracteristice trusei de viol: legaturi, plasturi, cagule, catuse, sprayuri paralizante, arme, etc.;
se cauta si se cer explicatii justificative asupra unui obiect cu valoare simbolica(fetisuri),
bijuterii, vestimentatii, lenjerie, lenjerie, posete, cosmetice, peruci, etc.;
se investigheaza cercul de prieteni, rude(mame, surori, amante, sotii), cerandu-se
explicatii ale provenientei unor bunuri primite cu titlu de cadou sau vandute(ceas,
bijuterii, cosmetice, etc.);
se cauta caiete, jurnale, carti, articole sau fotografii de cuplu;
se intra in memoria calculatoarelor, golindu-se informatia auditiva, vizuala. etc.;
se cauta scotocindu-se, sacosele, gentile de voiaj, geamantanele;
se identifica obiecte de provenienta critica: ceas de dama, ruj, peruca, agende, bijuterii,
etc.;
in experienta personala Stroe, Puia, Pascu, etc., exploatand un lux de corpuri delicte
apartinand victimelor, toate fiind gasite similar explicatiilor la care ne referim;
se identifica articole de imbracaminte uzuala: blugi, haine sport, fibre vegetale,
pete(sange, sperma, sputa, fecale, etc) si manjituri;
se ridica bilete de tren, facturi de hotel, note telefonice, fotografii, casete, dischete, etc.;
BIBLIOGRAFIE:
1. Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi Tratat universitar de psihologie judiciara-teorie si
practica Ed. Phobos, Buc. 2004;
2. Tudorel Badea Butoi, Ioana Teodora Butoi Psihologia interogatoriului judiciara
Ed. Enmar, Buc. 2002;
3. Tudorel Butoi si colaboratorii Victimologie curs universitar Ed. Phobos, Buc.
2004;
4. Tudorel Butoi Psihanaliza crimei-femeia asasin Ed. Societ. Stiinta si Tehnica, Buc.
1996;
5. Tudorel Butoi Criminali in serie-psihologia crimei Ed. Phobos, Buc. 2003;
6. Hugo Stanb, Franz Alexander Le criminal et ses juges Edit. Gollimard, Paris 1934;
7. Michelle Foucault A supraveghea si pedepsi-nasterea inchisorii Humanitas, Buc.
1996;
8. Lane B.,Gregg W., - Enciclopedia ucigasilor in serie RAO International Publishing
Company, 1996;
9. Ressler Robert, Sihachtman Tom Vanator de ucigasi, Edit. Press, Buc. 1993;
10. Vernon Gerbert Lieutenant Commander(Retd.), New York City Police Department
Practical Hommicide Investigation; tactics, procedure and forensic techniques(Third
Edition).
* Argumente pro:
1. Art. 64 C. proc. pen., nu are caracter limitativ.
2. Materializarea rezultatelor testarii se face printr-un inscris, in sensul legii, dupa cum
inscrisurile sunt si cele obtinute in etapa pre-test si in cadrul testarii propriu-zise.
3. Mijloacele tehnice de testare au un profund suport stiintific si sunt procedee prin care
se ajunge la descoperirea unei probe sau mijloc de proba.
4. Probele nu au valoare prestabilita si prin urmare rezultatul testarii trebuie coroborat cu
celelalte probe si mijloace de proba administrate in cauza.
5. Daca in urma testarii se ajunge prin desfasurarea unor activitati specifice la
descoperirea autorului, rezultatul testarii trebuie admis ca punct de plecare in identificare.
6. Testarea propriu-zisa si rezultatul ei ar putea constitui un act premergator urmaririi
penale si asimilat acesteia.
7. Testarea foloseste mijloace stiintifice necontestate.
8. Aceasta activitate are drept scop descoperirea autorului si probarea vinovatiei; din
acest punct de vedere, descoperirea autorului face parte, fara dubii, din activitatile de prima
urgenta care sa duca la lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei.
9. Trecerea timpului, fara descoperirea autorului, conduce evident atat la schimbarea
situatiei de fapt, cat si la disparitia unor mijloace materiale de proba.
10. Interpretarea textului de lege - art. 113 C. proc. pen. este relativa.
11. Consideram ca prin materiale sau date trebuie intelese nu numai obiectivele in
materialitatea lor si informatiile detinute de organul judiciar, ci toate indiciile, inclusiv persoana
banuita. Astfel, facand abstractie de constatarea medico-legala unde s-ar putea invoca
prevederea expresa a legii ar insemna excluderea din categoria constatarilor tehnico-stiintifice
si pe cele care au ca obiect identificarea urmelor lasate de dinti, urechi, etc., unde modelele
comparative sunt obtinute de specialist de la persoana ce i-a fost pusa la dispozitie de organul
judiciar.
12. La data intrarii in vigoare a Codului de procedura penala 01.01.1969 tehnica
poligraf nu era introdusa in Romania si deci, este normal ca legiuitorul de atunci sa nu o fi avut
in vedere.
13. Prin testarea la poligraf in nici un caz persoana nu este obligata sa-si probeze
nevinovatia, ci sunt puse in evidenta modificarile fiziologice tipice starii de stress psihologic.
14. Testarea se face cu consimtamantul scris al persoanei, fapt ce exclude obligarea ei la o
astfel de analiza.
15. Testul vizeaza obtinerea unor date de la care sa se plece in identificarea faptuitorului,
deci nu ne aflam in prezenta invinuitului sau inculpatului.
16. Indiscutabil, rezultatul testarii la poligraf are si o valoare extrajudiciara, concretizata in
restrangerea cercului de banuiti si canalizarea tuturor eforturilor pentru verificarea celor care au
dat reactii de nesinceritate.
17. Faptul ca se admite ca testarea ofera indicii pretioase cu privire la elementele
constitutive ale infractiunii se constituie intr-un argument ce pledeaza pentru includerea acesteia
in randul mijloacelor de proba.
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
Tehnica devine extreme de vulnerabila din perspective erodarii suportului stiintific pe care
se fundamenteaza metoda
In acest sens se pune in discutie explicatia absentei reactivitatii semnificative si sustinerii
sinergice a modificarilor de trasee, prin aceea ca amprenta psihocomportamentala, obiectivata ca
amintire a faptei comise si pastrata in memoria stochastica a individului sub forma algoritmului
infractional(un fel de matrice infractionala in expresie dinamica) incepe sa fie din ce in ce mai
palid exprimata si pastrata mai lacunar la din ce in ce mai multi suspecti.
O data cu deriva gamei de valori moral, etice si juridice, cu versatilitatea moravurilor,
bulversarea continua a criteriilor statusurilor si rolurilor comportamentelor asiguratoare
succesului, accentuarea lipsei de credibilitate in institutiile statului, individul(ca expresie a
mediului social in care se dezvolta) se schimba si el, algoritmul infractional, devenind la randu-i
secatuit de suportul sau energetic afectiv-mental, consecinta a unui conflict abia schitat in
raporturile cu algoritmul moral din ce in ce mai tolerant, permisiv si anomic(in sens durkheimian).
Cu alte cuvinte intrebati daca au furat? Deturnat fonduri? Luat mita? Violat? Eludat
impozite? Excrocat? etc., faptuitorii neaga cu seninatate comiterea faptelor cata vreme vis--vis
de algoritmul moral(matricea morala) ca reprezentare a vinovatiilor, sanctiunii culpabilitatii,
rusinii de a minti, simtul moral al nivelului constiintei, etc. se interiorizeaza un algoritm
infractional din ce in ce mai anemic si mai palid exprimat in componenta sa afectiva absolut
necesara aparitiei stressului emotional obiectivat in modificarile psihofiziologice ale traseelor:
puls, TA, bioelectric si respirator.
Individual se raporteaza modelelor sociale si grilelor de exigenta carora la un moment dat
isi subordoneaza conduitele in plan etic, estetic, moral, juridic, etc. Ori, areactivitatea de trasee si
absenta identificarii modificarilor sinergice este consecinta acceptarii in planul constiintei
infractorilor a echivalentei algoritmului moral cu cel infractional, cata vreme hotii, violatorii,
delapidatorii, etc. zburda in libertate, nu se rusineaza catusi de putin de faptele lor, ba dimpotriva
fac averi, savureaza succesul social, afiseaza o opulenta dispretuitoare, se bucura de mediatizarea
poetic pronuntata a mass-media, blamul sau oprobiul public intarziind sa apara, penitenciarele
devenind pe zi ce trece adevarate pensioane.
La toate acestea adaugandu-se penitenciarul ca o vacanta si eliminarea asa-zisei
etichetari ca si reflexie in socius a patrimoniului moral al detinutului, sunt garantat eliminate
teama si rusinea ca repere functional-mentale specifice algoritmului matricei infractionale.
Atunci ne intrebam de unde potential cognitiv-afectiv pentru reactivitatea psihoemotionala vis-vis de minciuna?!?
Ma opresc in acest punct cu observatiile asupra aspectului celui mai regretabil al acestei
linii de munca pe care am slujit-o cu devotament aproape o viata - profesionistii in materie au
inteles ce trebuiau sa inteleaga.
Emil Durkheim da explicatiile necesare in materie, tranzitia iata, oferind experimentul
natural al derivei morale care din pacate atinge si eficienta acestei redutabile replici anti-crima,
oricum tehnica nu poate fi salvata prin fetisizari insinuante menite a arunca responsabilitatea
unor concluzii balbaite in seama prelucrarilor pe calculator.
Revirimentul si preluarea initiativei tehnicii v-a fi resimtita treptat, treptat, o data cu
insanatosirea in ansamblu a societatii(care de fiecare data genereaza nici mai mult, nici mai
putin, decat infractorii pe care-i merita) pe de o parte, iar pe alta parte pe masura ce noi
descoperiri stiintifico-tehnice si metodologice(recentele studii asupra campului caloric,
diametrului pupilar, specificitatii undelor creierului) vor fi exploatate in campul si aria de
competenta a tehnicii poligraf.
Pana atunci insa, cutia Pandorei a fost deschisa, fel de fel de firme si agentii se doteaza la
greu cu detectoare de minciuni pe care le manuiesc tot felul de epigoni interpretand rezultatele
minciunii in procente, sau apreciindu-le dupa intensitatea luminii unor beculete sau a sunetului
unei sonerii. Soti si sotii inselate, asociati care-si trag tepe reciproce, procesomani si psihopati
ingroasa randurile, dupa caz, atat ale victimelor cat si ale victimizatilor tehnicii.
Fata de toate acestea , pentru specialistii ce inca mai rezista(as vrea sa cred) cu demnitate
si profesionalism in materie, un indemn catre viitor, tarie morala si exigente de caracter; peste
timp ei vor fi invingatorise afla pe baricadele binelui si adevarului, ori acest lucru pe termen
lung este o garantie suficienta.