Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile Parodontologie
Grile Parodontologie
E. boli imune
18. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt reprezentate de
A. leucoplazia viloasa
B. sarcomul Kaposi
C. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva
D. angiomatoza bacilara
E. eritemul gingival linear
19*.Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal
A. prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare
B. sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului
C. apar mai ales n administrarea de ciclosporine sau contraceptive
D. apar n cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina
E. prezinta o inflamatie manifesta
20*Semnul patognomonic in PMCS este:
A. durere localizata
B. sangerari gingivale la succiune
C. prezenta pungilor parodontale
D. halistereza
E. senzatie de egresiune
*1. Parodontita juvenila este:
A. Este o parodontita rapid progresiva precoce
B. Este o parodontita ulcero-necrotica
C. Este o parodontita rapid progresiva
D. Este o atrofie parodontala
E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente
2. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal
A. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu
B. largirea spatiului dento-alveolar
C. cresterea mobilitatii dentare
D. ingrosarea laminei dura
E. cresterea numarului de celule din desmodontiu
3. Abcesul parodontal marginal se produce prin:
A. manevre terapeutice corecte
B. reducerea drenajului pe cale naturala
C. in absenta tartrului
D. exacerbarea virulentei germenilor
E. edemul marginii gingivale produs prin impact alimentar
4. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent n cursul unor boli sistemice ca:
A. sarcina
B. diabet
C. boli imune
D. de consum de nifedipin
E. insuficienta renala cronica
5. Sindromul imunodeficientei dobandite este:
A. congenital
B. ereditar
C. de etiologie micotica
D. de etiologie microbiana
E. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare
6. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV
A. nu prezinta sangerari
B. se prezinta ca un lizereu rosu-aprins
C. sangereaza la atingeri usoare
B. adenite
C. tromboflebita sinusului cavernos
D. noma
E. abces cerebral
16. Netrat, abcesul parodontal marginal
A. fistulizeaza
B. se vindeca spontan dupa 1-2 saptamani
C. se complica cu pulpite acute si parodontite apicale acute retrograde
D. produce abcese ale lojilor profunde
E. produce, oral, osteite sau osteomielite
17. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de:
A. gradul de inflamatie al gingiei marginale
B. mobilitatea fiziologica
C. igiena orala .
D. gradul de resorbtie osoasa
E. mobilitatea patologica
18. Tratamentul secundar al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde:
A. igienizare
B. proceduri chirurgicale
C. reechilibrare ocluzala
D. tratamentul complicatiilor acute
E. tratamentul de biostimulare
19. Bolile parodontiului marginal pot avea drept complicatii:
A.cariile localizate sub coletul anatomic al dintelui
B. necrozele pulpare
C. parodontitele apicale pe cale retrograda
D. lacunele cuneiforme
E. leziunile aftoaase.
20. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
B. abcesul parodontal marginal
C. hiperestezia dentinara
D. cariile situate deasupra coletului anatomic al dintelui
E. pericoronarita acuta
21. Rol in formarea lacunelor cuneiforme de la coletul dintilor il au:
A. tulburari ale sistemului neurovegetativ
B. trauma ocluzala
C. consumul exagerat de bauturi carbo-gazoase
D. regurgitatiile acide
E. eroziunile chimice acide
22. Complicatiile loco-regionale ale gingivitei cronice sunt:
A. Celulita
B. Osteita maxilar
C. Adenita
D. Septicopiemia
E. Sinuzita maxilar
23.Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde:
A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie
B. dintii limitanti prezinta procese carioase extinse
C. mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie
D. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibila
E. percutia verticala a dintilor limitrofi e, de regula, mai dureroasa decit cea transversala
24. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice
cuprind:
A. tratamentul antimicrobian si antiinflamator
B. tratamentul chirurgical
C. tratamentul de reechilibrare ocluzala
D. tratamentul complicatiilor
E. tratamentul afectiunilor generale
25. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:
A. meningita
B. celulite
C. osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
D. sinuzita maxilara
E. noma
26. Hiperestezia dentinara se instaleaza dupa:
A. retractii gingivale
B. interventii chirurgicale parodontale
C. periaj profesional
D. aplicarea acidului in vederea realizarii obturatiilor fizionomice
E. planarea radiculara
27. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:
A. usor prurit gingival
B. sangerari gingivale la periaj si masticatie
C. halena
D. tumefactie
E. senzatie de usturime
28. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu:
A. pulpite acute
B. pulpite cronice
C. parodontite apicale cronice
D. parodontite apicale acute retrograde
E. osteite
29. Abcesul parodontal apare atunci cand:
A. scade rezistenta organismului
B. se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale
C. punga parodontala este frecvent localizata pe peretele vestibular radicular
D. drenajul pe cale naturala al pungii este redus
E. drenajul pe cale naturala al pungii este blocat
30. n pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii:
A. abcese de vecinatate
B. febra
C. trismus
D. edem laringian
E. meningita acuta
*31. Prezenta unei inflamatii a papilei interdentare, sngerarea usoar la atingere n
vecinatatea unei obturatii oblig la:
A. controlul adaptrii obturatiei fat de suprafata dentar
B. detartraj ultrasonic
C. ndeprtarea obturatiei
D. la utilizarea firului interdentar
E. la efectuarea unei radiografii
32. Clasificarea bolilor parodontale dupa Dumitriu se face urmarind criteriile:
A. mecanismul de producere al bolii parodontale
B. gradul de afectare a structurii parodontiului
C. evolutia si prognosticul bolii parodontale
D. gradul de manifestare a inflamatiei
E. raspunsul la tratament
*33. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal n ordine este:
A. vestibular, lingual, palatinal
B. palatinal, vestibular, lingual
C. vestibular, palatinal, lingual
D. lingual, palatinal, vestibular
E. lingual, vestibular, palatinal
*34. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:
A. preferential pe gingie si mucoasa boltii palatine
B. preferential pe mucoasa boltii palatine;
C. preferential pe mucoasa jugala;
D. preferential pe mucoasa planseului bucal;
E. preferential pe gingie
35. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:
A. boala Behcet
B. gingivita alergica
C. agranulocitoza
D. candidoza acuta
E. leucemia cronica
36. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt:
A. gingivoragii precoce
B. senzatie de uscaciune a mucoasei orale
C. ulceratii
D. hiperplazie gingivala
E. aparitia polipilor gingivali
37. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt:
A. tumefactie circumscrisa rotunda
B. abcesul cerebral
C. cariile situate sub coletul anatomic al dintelui
D. sinusita maxilara
E. jena dureroasa la masticatie
38. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, n gingivite este afectat:
A. Parodontiul marginal de invelis
B. Parodontiul de sustinere
C. Epiteliul si corionul gingival
D. Sinusul maxilar
E. Sistemul ligamentar supraalveolar
39. n parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone:
A. zona mentoniera
B. liniile oblice externa si interna
C. gaura palatina mare
D. cresta zigomato-molara
E. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori
40. n abcesul parodontal marginal:
A. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente.
B. evacuarea exudatului purulent este mpiedicat de edemul marginii gingivale
libere
C. suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular, de prundis
D. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale.
E. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii
41. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV:
A. poate fi localizat sau generalizat
B. este localizat n special la nivelul mucoasei vestibulare
59.*Tamponamentul se realizeaz:
prin atingeri uoare sau medii
prin tergere
micarea este nainte i napoi
cu o sferul de vat care se introduce n anul gingival
60.*Contactele premature sau interferenele se depisteaz:
a. n rela ie centric i n intercuspidare maxim prin metoda monomanual ( POSSELT) sau bimanual
(DAWSON)
b. Prin dirijarea i orientarea forelor de masticaie n axul lung al dintelui
c. studii aprofundate a mobilitii dentare i a patologiei mioarticulare
d. prin instalarea unor relaii ocluzale stabile de tip vrf cuspid- vrf cuspid
b.
c.
d.