P. 1
Compozitia betonului

Compozitia betonului

|Views: 2,108|Likes:
Published by georgecristi

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: georgecristi on Apr 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/22/2013

pdf

text

original

4.

Verificarl experimentale 13

5. Aplicatii pentru determinarea compozltiei betonului

5.1. Aplicalia Nr. 1 15

5.2. Aplicatia Nr. 2 21

5.3. Aplicatia Nr. 3 27

6. Anexe pentru determinarea compozitie! betonului 33

Anexe

Programul de calcul "Cornpozitia betonului" 61

Bibliografie

...................................................... ················.··· 99

L,

STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI

I Generalitati

Stabilirea compozidei unui beton presupune parcurgerea a doua etape: cea a

Llbilirii din punct de vedere calitativ a materialelor componente si cea a deterrninarii 1" oportiitor acestora. Ea trebuie astfel rezolvata tncat In condltiite unui dozaj minim .I" ciment (care este cel mai costisitor), sa se asigure In totalitate cerintele legate de p. oprietatile amestecului proaspat, rezistenta ;;i alte proprietati ale betonului lntarit, durabilitatea acestuia ;;i eventual alte cerinte speciale prevazute prin proiect.

Stabilirea cornpozitiel betonului nu se poate realiza integral analitic, ea nresupunand, dupa determinarea prin calcul a unor pararnetrii (cantitatille de apa, ciment ~i agregat, AlC, etc.), verificari experimentale pentru atestarea rezultatelor obtinute ;;i eventual efectuarea unor corectii asupra rezultatelor obtinute prin calcul.

Factorii minimi care trebuie cunoscuti ;;i pe baza carora se stabileste cornpozitia betonului sunt:

• clasa betonului (definita pe baza rezistentei caracteristice fb * cub ; (fb*cilindru) la compresiune determinata pe cuburi cu latura de 150 mm sau pe cilindrii cu diametrul de 150 mm ~i lungimea de 300 mm, la varsta de 28 zile si sub a carel valoare se pot situa statistic maximum 5 % din rezultate. Clasele de beton definite In acest mod sunt : C 5/4, C 10/8,C 15/12, C 20/16, C 25/20, C 30/25, C 35/·, C 37/30, C 40/·, C 45/35, C 50/40, C 55/45, C 60/55, C 70/60, C85/70);

• conditiile de mediu (uscat, umed, umed cu lnghet. marin sl chimic agresiv);

5

- conditiile (clasele) de expunere (constructii ferite de intemperii ~i umiditi'iti, expuse la lnghet In stare saturata sau nesaturatii cu apa, expuse presiunii apei, expuse agresivitatii marine sau chimice etc.);

- conditiile de executare (normale, lucrari efectuate pe timp friguros, lucrari masive, structuri realizate cu cofraje glisante etc.);

- tehnologia de transport sl punere In lucrare (autoagitator, bena, pompare

etc.);

- tipul, forma ~i dimensiunile elementului de beton; .

- distanta minima dintre armaturi;

- grosimea stratului de acoperire cu beton a arrnaturii;

_ gradul de impermeabilitate cerut (P10 p'O p'O P 20 P 20 P 20

1 J 8 l 12' 4 I 8 ' 12 -

reprezentand presiunea maxima a apei, masurata In bari, la care adancirnea limita de patrunders a apeiin beton este de 100 mm respectiv 200 mm);

- gradul de gelivitate cerut (G50, G100, G150 - reprezentand nurnarul de cicluri de lnghet-dezghe( succesive, pe care epruvetele de beton la poate suporta, tara ca reducerea rezistentei la compresiune sa fie mai mare de 25%);

- umiditatea aqreqatelor.

2_ Stabilirea calitativ3 a materialelor componente

2.1. Consistenta

Daca prin proiect nu sunt date prevederi speciale, consistenta se stabile~te In functie de tipul elementului de beton (fundatii, stalpi, grinzi, diafragme, recipienfi, monolitizari etc.), mijlocul de transport (basculantii, transportor cu banda, autoagitator etc.) si tehnologia de punere In lucrare (turnare cu bena, pompare etc.).

In anexa 1. sunt prezentate clasele de ccnsistenta.

6

2.2. Dozajul minim de ciment

Din anexa 3., In functia de tipuli:letonului (simplu, armat sau precomprimat) ~i de clasa de expunere (anexa 2.) rezulta dozajul minim de ciment.

2.3. Agregatele

a) Tipul - pot proveni din starmarea rationale a rocilor (de rau, de balastiera) sau din concasarea acestora;

b) dimensiunea maxima - se stabileste In functie de :

_ tipul elementului de beton (stalp, grinda, diafraqrna, placa, recipient, monolitizare etc.), astfel:

d""", s 1/4 din dimensiunea minima a elementului; dma• s 1/3 din grosimea placii:

dma• s 1/6 din grosimea peretilor recipien\ilor ~i/sau din dimensiunea minima

a monolitizarilor;

- distanta dintre armaturi:

d s distanta minima dintre armaturi - 5 mm.

max '

In cazuri curente dlstanta minima dintre arrnaturi este de: 25 mm la grinzi;

50 mm la stfllpi;

75 mm la placi :;;i diafragme.

_ grosirnea stratul~i de acoperire cu beton a armaturli;

dma. s 1 ,Jl(grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii.

7

(Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii este data In STAS-ul 1010710-90 capitol 6.1. Pentru elementele care fac parte categoria I - situate In spatii inchise sau in contact cu exteriorul, dar protejate prin torcretare sau printr-un alt strat de protectie echivalent - grosimea stratului de acoperire cu beton se poate lua 10 mm pentru placi, 15 mm pentru peref sl 25 mm pentru grinzi ~i stalpi In cazul betoanelor monolitizate ~i respectiv 10 mm pentru placi ~i pereti sl 20 mm pentru grinzi sl stalpi In cazul elementelor prefabricate).

Aceasta conditie nu se aplica pentru clasa 1 de expunere.

- transportul sl punerea In lucrare a betonului:

(ln cazul transportului prin pompare dma, S 1/3 din diametrul conductei de transport a betonului si de regula maximum 31 mm.).

In final, dimensiunea maxima a agregatului se stabtleste stabilind simultan toate conditiile prezentate mai sus ~i aleqand una din valorile standardizate: 7, 16, 20. 31,40 sau 71 mm.

c) Granuloziatatea - cunoscand consistenta (clasa de tasare) ~i dozajul de ciment, din anexa 4. rezulta zona de granulozitate recornandata. Limitele zonelor de granulozitate (maxime :;;i minime) se aleg din anexa 5. In functie de dimensiunea maxima a agregatului ~i de zona de granulozitate.

2.4. Cimentul

a) Tipul - In anexele 6, 7 ~i 8 sunt prezentate sortimentele de ciment, iar in anexa 9. este data echivalenta aproximativa a cimenturilor produse conform standardelor nationale (S.R.) cu cimenturile STAS. Tipul de ciment se stabileste in functie de conditiile de expunere sl de mediu, de masivitatea elementului, de tipul betonului (simplu, armat sau precomprimat) si de clasa betonului, In conformitate cu anexele 10, 11 sl 12.

8

b) Dozajul minim - vezi punctuI2.2.

I 5. Raportul apa-ciment maxim

In functie de tipul betonului (simplu, armat sau precomprimat) sl de clasa de '''punere, Tn anexa 3. sunt date valorile raportului Ale maxime pentru gradul II de «moqenitate al betonului. Tn cazul altor grade de omogenitate ~i al agregatelor de , oncasaj se vor face corectiile corespunzatoare.

26. Gradul de Impermeabllitate

In anexa 3., gradul de impermeabilitate se stabileste in functie de tipul betonului ~i clasa de expunere (daca nu se precizeaza prin proiect).

2.7. Gradul de gelivitate

In anexa 3., gradul de gelivitate se stabileste in functie de tipul betonului sl clasa de expunere (daca nu se precizeaza prin proiect).

3. Determinarea cantitatii componentilor

Determinarea cantltatilor cornponentilor se face pentru 1 m" de beton.

Agregatele se presupun perfect uscate, urmand ca in final sa se faca corectiile ln functie de umiditatea efectiva a acestora.

9

3.1. Api (11m3)

Din anexa 13, cantitatea orientativa de apa de amestecare (A) se determina In functie de clasa betonului si de consistenta sa. Aceasta cantitate, urmeaza sa fie corectata cu un coeficient (C) stabilit In funcfie de dimensiunea maxima a agregatului: A' = A x C [11m3]

3.2. Raportul api-ciment

Din anexa 14, In functie de clasa betonului, clasa cimentului si gradul de omogenitate al betonului, se determina valoarea raportului apa-cirnent (NC). Aceasta valoare se corecteaza pentru agregatele de concasaj (daca este cazul) ~i se com para cu valoarea maxima a raportului NC, determinata la punctul 2.5. si dintre cele doua valorea minima.

3.3. Cimentul (Kg/m3)

Cantitatea de ciment se evalueaza, aplicand relatia: C = A1c [kg/m3]

Aceasta cantitate se com para cu valoarea minima a dozajului de ciment determinatii la punctul 2.2. si dintre cele doua se ia valoarea minima.

3.4. Agregate (Kg/m3)

Cantitatea de agregate In stare uscata se evalueaza, aplicand relatia;

Ag = Pag(lOOO - f - A' - p) [kg/m3] In care:

Pag= desitatea aparenta a agregatului (conform anexei 13), In kg/dm3; Pc = densitatea cimentului, egala cu circa 3,0 kg/dm3;

p = volumul de aer inclus, egal cu circa 20 dm3/m3; In cazul utilizarii aditivilor antrenori de aer, se stabileste conform anexei 13.

10

I', Inpirtirea agrgatului total (Aglpe sorturi)

In functie de limitele zonelor de granulozitate alese (conform punctului 2.3.c), ,. .taolleste 0 valoare pentru fiecare sort de agregat, cuprinsa Intre limita maxima si . ".1 minima (aceasta reprezentand procentul de treceri In rnasa prin sita respectiva), Apoi se calculeaza cantitatea de agregat pentru fiecare sort:

pi-pi

Agi = Ag x -- (kg/m3) 100

In care:

Ag = cantitatea totala de agregat, In kg; pi = procentul de trecere prin sita "i"; Pi-'= procentul de trecere prin sita "i-1 ";

3.6. Corectarea cantititii de api

In functie de umiditatea efectiva a agrgatului. se calculeaza cantitatea suplimantara de apa proven ita din umiditatea acestora:

I'iA = ~ Agi x .si. (11m3)

H 100

In care:

Agi = cantitatea de agragat din sortul "i', In kg; ui = umiditatea sortului "i", In %;

n = nurnarul total de sorturi.

A' = A' - I'iA (11m3)

3.7. Corectarea cantltatilor de agregat pe sorturi

Cantitatile corectate de agregat. pe sorturi, se stabilesc astfel:

11

AOgi = Agi x (1 +.!E._) (kg/m3) 100

In care:

Agi = cantitatea de agregat pentru sortul "i', in kg;

ui = umiditatea efectiva a agregatului de sort "i", in %:

3.8. Cantitatea total a corectata de agregat

Cantitatea totala corsctata de agregat se determina cu relatia:

(I

AgO = ~Agi' (kg/m3)

in care:

AgO = cantitatea corectata de agregat pentu sortul "i", in kg;

n = nurnarul de sorturi.

3,9, Densitatea aparenta a betonului

Densitatea aparenta a betonului se calculeaza cu relatia:

Ph = A'+C+Ag'

,\1

-,

3.10. Utilizarea aditivilor

Utilizarea aditivilor se va face pe baza instructiunilor de folosire care trebuie sa fie de aord cu reqlernentari specifice sau agrenmentari tehnice bazate pe determinari experimentale.

~i

12

.. Verificari experimentale

Pentru stabilirea co recta a cantitatilor componentilor, este absolut necesar sa r. rca unele verificari experimentale, prezentate in continuare:

,,' ';e prspara un amestec de beton de minimum 30 I, cu cantitatile pentru ciment ~i "ilt~gat stabilite conform punctului 3 ~j cu 0 cantitate de apa de amestecare (A) ""'"rminata asttel tncat sa se obtina consistenta donta (stabilita conform punctului

, );

101 ';e determina densitatea aparenta p,':

, I Se recalcuteaza cantitatea de ciment: C = A [kg/m3] ;

Ale

,

Ag = Ph + Ph _ A - C 2

d) Se recalculeaza cantitatea de agregate:

In care:

pb' = densitatea aparenta determinata experimental;

Ps = densitatea aparenta determinata prin calcul (punctul 3.9.);

e) Se prepara cate 3 amestecuri de beton de minimum 30 I, fiecare, pentru fiecare din urmatoarste compozitii:

- ccmpozitia de baza conform punctelor 4.a, 4.c;>i 4.d;

- 0 compozitla avand dozajul de ciment sporit cu 10%, dar minimum 25 kg/m3,

fata de cel al compozitiei de baza ;>i mentinand cantitatile de apa ;>i agregat conform compozitiel de baza;

- 0 cornpozme .avand dozajul de cimeni redus cu 10%, dar minimum 25 kg/m3 (dar avand grija ca dozajul ales sa fie cel putin egal cu dozajul minim) ;>i mentinand cantitatile de apa ;>i agregat conform compozitiei de baza;

13

f) Din fiecare amestec se confectioneaza minimum 4 epruvete cubice. rezultand cate 12 epruvete pentru fiecare compozltie. Confectionarea, pastrarea si mcercarea epruvetelor se vor executa conform prevederilor din STAS 1275-88;

g) Incercarile se efectueaza la varsta de 7 si 28 zile (cate 6 epruvete pentru fiecare compozitle):

h) Rezultatele obtinute la varsta de 28 zile se vor analiza astfel:

- se calculeaza rezistenta medie a celor 4 epruvete pentru fiecare compozitre:

- se corecteaza rezistenta medie pentru fiecare compozitie, In functie de fel'lslenta

efectiva a cimentului, aplicand relatia:

in care:

c = I, 25xclasa cimentului ,

R~r '

Reef = rezistenta efectiva a cimentului (determinata experimental);

fb' = rezistenta efectiva a betonului la 28 zile deterrninata experimental:

\

i) Se adopta cornpczitia pentru care valoarea rezistentei corectate este eel putln egala cu rezistnta la 28 zile, indicata In anexa 15.

14

.• Aplicatii pentru determinarea compozitiei betonului.

1\ I Aplicatia Nr. 1.

A lJate initiale.

1. Clasa betonului: C 15/J?,

2. Caracteristicile elementului;

" Ilpul elementului: Diafragma In interiorul unei cladiri de locuit. I» I Jimensiunea minima a elementului: b = 200 mm .

• i (,rosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii: c = 10 mm. ,I) I Jistanta minima dintre barele de armatura: D = 100mm.

3. Clasa de expunere ~i conditiile de mediu: Mediu uscat moderat, element d" constructie situat In spatiu Inchis, ferit de actiunea directa a intemperiilor sau Illliditatii.

4. Conditii ~i tehnologii de executare: Conditii de executare normale, utilizand r.ofraje din panouri mario

5. Conditll de transport ~i punere In lucrare a betonului: Transport cu .iutoaqltatorul ~i beton pompat.

6. Umiditatea agregatelor:

- Pentru sorturile de nisip (0 - 7 mm) : UN = 2%;

- Pentru sorturile de pietri~ ( 7 - 71 mm): up = 1 %.

7. Gradul de omogenitate : II.

15

B. Stabilirea calitativa a materialelor componente.

1. Conslstenta betonului.

Din anexa 1., in functie de tipul elementului de beton (diafagmc'l), rmjlocul de transport (autoagitator), tehnologia de punere in lucrare (pompare) si lipul belonului (armat), rezulta la nr. crt. 3 clasa de consistenta T3/T4 (cu 0 tasare de 100 t20 mm).

2. Dozajul minim de ciment.

Din anexa 2., in functie de conditia de mediu (mediu uscal moder.u) :,;i de conditia de expunere, rezulta 0 clasa de expunere 1.a .. Din anexa 3 IIc'Lulta un dozaj minim de eiment de 300 kg/m3, stabil!t in functie de lipul belonului (allll<1l) ~i clasa de expunere (1.a.).

3. Agregatele.

\

a) Tipul: Avand in vedere clasa de beton (C 15/12) se vor folosi aqreqata provenind din sfarmarea naturala a roeilor ~i anume agregate silicioase de balastiera cu densitatea aparenta pag = 2,7kg/dm3 (vazi anexa 13.).

b) Dimensiunea maxima: Se stabileste in functie de tipul elementului din

beton ce urmeaza a fi executat (diafragma), dimensiunea minima a elemenlului (b = 200mm), distanta minima dintre arrnaturi (D = 100mm), tehnologia de transport ~i punere in lucrare a betonului ~i grosimea stratului de acoperire cu beton a arrnaturil (c = 10mm):

dmax ~11l, x b = 1/4 x 200 = 50mm ; dmax~D - 5mm = 100 - 5 = 95mm; pompare dmax = 31mm.

16

391254

Conform punctului 2.3., tntrucat clasa de expunere este mediu uscat, ,,,,,,;imea stratului de acoperire nu conditioneaza dimensiunea maxima a 'qregatului. Toate aceste conditii trebuind sa fie respectate simultan, rezulta drnax s \ tmrn. Se alege dmax = 31mm.

c) Granulozitatea: Din anexa 4. se stablteste zona de granulozitate (I) in f'lIIctie de dozajul de ciment minim de 300 kg/dm3. Cunoscand zona de .u anulozltate I ~i dimensiunea maxima a agregatelor 31mm, din anexa 5. rezulta urrnatoarele limite ale zonelor de granulozilate (inferioare ~i superioare):

sortul 0 - 0,2mm : 10 - 15% : se alege 12%; sortul 0,2 - 1mm : 30 - 40% : se alege 33%; sortul 1 - 3 mm: 40 - 50% : se alege 43%; sortul 3 - 7 mm: 60 - 70% : se alege 63%; sortul7 - 16 mm : 80 - 90% : se alege 83%; sortul16 -31mm : 95 - 100% : se alege 97%.

4. Cimentul.

In functie de conditiile de expunere (element de constructie situ at in spatia 1nchis, ferit de actiunea directa a intemperiilor sau uniditatii) sl condltllle de mediu (mediu uscat moderat) rezulta ca tipul cimentului se va stabili din anexa 10., fiind conditionat de tipul ~i masivitatea elementului (C 15/12). Se recornanda cimentul de

tip" A - 32,5.

5. Raportul NC maxim.

Din anexa 3., In functie de tipul betonului (beton armat) ~i clasa de expunere (1.a.) rezulta raportul NC maxim = 0,65.

17

C. Determinarea cantitatii componentilor.

1. Cantitatea de apa,

'"'_

Cantitatea orientativa de apa de amestecare (A) se determina In tunctia de clasa betonului (C 15/12) ~i de consistenta (T3/T4).

Din anexa 2.13. rezulta:

A = 200 11m3

Intrucat dimensiunea maxima a agregatelor este 31 mm, coeficientul de corectie c = 1, rezulta:

A' = A x c = 200 ~1 = 200 11m3

2. Raportul AlC.

Din anexa 14. In functie de clasa betonului (C 15/12) si clasa cimentului (32,5), pentru un grad II de omogenitate, rezulta valoarea raportului AlC = 0,70. Cornparand aceasta valoare eu raportul AlC maxim admis In anexa 3. (vezi observatia nr. 3 a anexai 14.), alegem In final valoarea AlC maxim = 0,65 (beton armat ~i c!asa de expunere 1.a.).

3, Cantitatea de eiment .

C' = .L = 200 = 308 kg/m3 > dozajul minim de eiment de 300 kg/rn' (vezi Ale 0,65

punctul B.2.). Se adopta C = 308 kg/m3.

4. Cantitatea de agregate.

Cantitatea totala de agregate In stare uscata se evalusaza aplieind relatia:

Ag = pag x (1000 - ~~ - A' - p) = 2,7 x (1000 - 3~8 - 200 - 20) = 1829 kq/rn"

18

Unde:

pag = 2,7 kg/dm3 (anexa 13,); pC = 3 kg/dm3 (anexa 13.);

p = volum de aer inclus, egal cu 2%.

i'"parlirea agregatului total pe sorturi.

Cantitatea pentru fiecare sort de agregat se stablleste in functie de limitele .. '." -lor de granulozitate alese (conform punetului 3.e,) si anume:

sortul 0 - 0,2 mm; 1~20 x 1829 = 220 kg/m3 ; sortul 0,2 - 1mm; 33 - 12 x 1829 = 384 kg/m3 .

100 '

sortul1 - 3mm; 431~g3 x 1829 = 183 kg/m3;

sortul 3 -7mm; 631 ~043 x 1829 = 366 kg/m3 ;

sortul 7 - 16mm; 831~;3 x 1829 = 366 kg/m3 ; sortul16 - 31mm; 9~~~3 x 1829 = 256 kg/m3.

f> Corectarea cantitatii de apa.

Cantitatea suplimentara de apa proven ita din umiditatea sorturilor de nisip (/%), este:

~ ~ = ~ Agi x .si: = _L x (220+384+183+366) = 23 111m3

1·1 100 100 '

Cantitatea suplirnentara de apa proven ita din umiditatea sorturilor de pletrls 11%), este:

~ 6. = ~ Agi x.J!j_ = _1_ x (366 + 256) = 6 211m3

• 'P j=1 100 100 '

Cantitatea totala de apa suplimentara:

19

T';>

t. A = t. ~ + t. Ap = 23,1 + 6,2 = 29,3 11m3

Cantitatea corectata de apa:

j\

A· = A' - t. A = 200- 29,3 = 170,7 11m3

~--'-......'

\..2 \(\

7. Corectarea cantitatilor de agregat pe sorturi.

'r

Cantitafile corectate de agregat se stabilesc rnajorand cantitatile calculate anterior cu procentul rezultat din umiditatea relativa a fiecarui sort, astfel:

A· gi = Agi x (1 +_E__ ) kg/m3 100

(

sortul 0 - 0,2 mm; 220 x (1+ 1~0) kg/m3; sortul 0,2 - 1mm; 384 x (1+ 1~0) kg/m3;

sortul1 - 3mm; 183 x (1+ 1~0) kg/m3;

sortul3 -7mm; 366 x (1+ __L) kg/m3;

100

sortul7 - 16mm; 366 x (1+ 1~0) kg/m3;

sortul16 - 31mm: 256 x (1+ 1~0) kg/m3.

8. Cantitatea totala corectata de agregat.

A·ag = I. A·gi = 225+392+187+373+370+259 = 1806 kg/m3 i~'

9. Densitatea aparenta a betonului.

/1

/ I

Ph = A + C + Ag = 170,7+308+1806 = 2284,7 kg/m3

20

5.2. Aplicatia Nr. 2.

A. Date initiale.

1. Clasa betonului: C 30/25.

2. Caracteristicile elementului;

a) Tipul elementului: Stalp de estacada.

b) Dimensiunea minima a elementului: b = 500 mm.

c) Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii: c = 35 mm.

d) Distanta minima dintre barele de armatura: 0 = 50mm.

3. "Glasa de expunere si condifiile de mediu: Mediu umed sever, element de constructie expus la Inqhet in stare saturate cu apa.

4. Conditii sl tehnologii de executare: Element prefabricat din beton armat, executat pe timp friguros, preturnat In tipar de lemn.

5. Conditll de transport l;li punere In lucrare a betonului: Transport cu autoaqltatorul si turnarea betonului cu bena.

6. Umiditatea agregatelor:

- Pentru sorturile de nisip ( 0 - 7 mm): UN = 2,5 %; _ Pentru sorturile de pletns ( 7 - 71 mm): up = 1,5 %.

7. Gradul de omogenitate : III.

21

B. Stabilirea calitativ3 a materialelQr componente.

i i

1. Consistenta betonului.

-~,

\('i

Din anexa 1., in functie de tipul elementului de beton (Stalp). mijlocul de transport (autoagitator), tehnologia de punere in lucrare (ben a) ~i tipul hetonului (armat), rezulta la nr. crt. 2 clasa de consistenta T3 (cu 0 tasare de 70 1 LOlllm).

2. Dozajul minim de ciment.

"\ (C,

Din anexa 2., in functie de conditia de mediu (mediu umed :."V"f) si de conditia de expunere, rezulta 0 clasa de expunere 2.b .. Din anexa J f(,/ulta un dozaj minim de ciment de 350 kg/m3, stabilit In functie de tipul betonului (.umat) si clasa de expunere (2.b.).

(

3. Agregatele.

/

~

I(

a) Tipul: Avand in vedere clasa de beton (C 30/25) se vor folosi aqreqate provenind din sfarmarea naturala a rocilor ~i anume agregate silicioase de balastiera cu densitatea aparenta ag '" 2,7kg/dm3 (vazi anexa 13.).

b) Dimensiunea maxima: Se stabileste in functie de tipul elernentului din beton ce urrneaza a fi executat (stalp), dimensiunea minima a elemenlului (b '" 500mm), dlstanta minima dintre armaturi (D '" 50mm), tehnologia de transport ~i punere in lucrare a betonului sl grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii (c= 35mm):

/.:._

/

dmax s 1/4 x b '" 1/4 x 500 '" 125mm ; dmax s D - 5mm '" 50 - 5 '" 45mm ; drnax s 1,3 x c= 1,3 x 35 '" 45,5 mm.

22

,01,· .iceste conditii trebuind sa fie respectate simultan, rezulta dmax ~ " ,tI .. ge dmax '" 40mm.

, of .mulozitatea: Din anexa 4. se stablleste zona de granulozitate (I) in d,' dozajul de ciment minim de 350 kg/dm3. Cunoscand zona de • ...... 1."'1.01,, I ~i dimensiunea maxima a agregatelor 40mm, din anexa 5. rezulta .HiHl"".iid" limite ale zonelor de granulozitate (inferioare ~i superioare):

sortul a - 0,2mm : 10 - 15% : se alege 12%; sortul 0,2 - 1mm : 20 - 30% : se alege 23%; sortul 1 - 3 mm: 35 - 45% : se alege 38%; sortul 3 - 7 mm: 50 - 60% : se alege 53%; sortul 7 - 20 mm : 70 - 80% : se alege 73%; sortul 20 -40mm : 95 - 100% : se alege 97%.

III functie de conditiile de expunere (element de constructie expus la inghet, " '.1.11" saturata cu apa) ~i conditiile de mediu (mediu umed sever) rezulta ca tipul IIIl""I!flui se va stabili din anexa 11., fiind condltionat de tipul ~i masivitatea ,1I'''"'"lului (stalp din beton armat cu dimensiunea minima de 500 mm) ~i clasa I" """!flui (C 30/25). Conform anexei 11. ~i avand in vedere ca elementul se

t • ••• IIn'<lZa in conditii de timp friguros (vezi observatia I din anexa 10.) se recomanda

""""lui de tip I - 32,5 R.

1i .• nortul AlC maxim.

I lin anexa 3., in functie de tipul betonului (beton armat) ~i clasa de expunere

1 I, 1 .n/ulta raportul AlC maxim= 0,50.

23

c. Determinarea cantitiitii componentilor.

1. Cantitatea de apa.

Cantitatea orientativa de apa de amestecare (A) se determina In tunctie de clasa betonului (C 30/25) ~i de consistenta (T3).

Din anexa 13. rezulta:

A = 200 11m3

Intrucat dimensiunea maxima a agregatelor este 40mm, cooticrcntul de corectie c = 0,95, rezulta:

A' = A x c = 200 x 0,95 = 190 11m3

2. Raportul NC.

~:~

+

c c

Din anexa 14. In functie de clasa betonului (C 30/25) ~i clasa cimentului (32,5), pentru un grad III de omogenitate, rezulta valoarea raportului NC = 0,50 - 0,05 = 0,45 (vezi observatia nr.1 a anexei 14.). Cornparand aceasta valoare cu raportul NC maxim admis In anexa 2.3. (vezi observatia nr. 3 a anexai 14.). alegem In final valoarea NC maxim = 0,45 (beton armat ~i clasa de expunere 2.b.).

3. Cantitatea de ciment .

C' = A~~' = ~.~~ = 422 kg/m3 > dozajul minim de ciment de 350 ktl/m' (vezi punctul B.2.). Se adopta C = 422 kg/m3.

4. Cantitatea de agregate.

Cantitatea totala de agregate In stare uscata se evalueaza aplic1nd relatia:

Ag = pag x (1000 - ~.~ - A' - p) = 2,7 x (1000 - 4;2 - 190 - 20) = 1754 kq/rn"

2L.

! lilde:

, "\I = 2,7 kg/dm3 (anexa 13.);

" 3 kg/dm3 (anexa 13.);

I' volum de aer inclus, egal cu 2%.

!'''1',11 [uea agregatului total pe sorturi.

I.mtitatea pentru fiecare sort de agregat se stablleste In functle de limitele ,~!." de granulozitate alese (conform punctului 3.c.) si anume:

.ortul 0 - 0,2 mm; R x 1754 = 241<g/m3; ~) 1\ 100

.ortul 02- tmrn: 23 -12x 1754 = 193 kg/m3•

, '100 '

·.ortuI1 - 3mm', 38 - 23 x 1754 = 263 kg/m3 .

100 '

';ortuI3 -7mm; 53I;g8 x 1754 = 263 kg/m3 ;

:;ortuI7 - 20mm; 731;g3 x 1754 = 351 kg/m3 ; sortul20 - 40mm; 971;;3 x 1754 = 421 kg/m3.

I, , orectarea cantitatii de apa.

Cantitatea suplimentara de apa proven ita din umiditatea sorturilor de nisip

, ' '.0/0), este:

fj.~ = ~ Agi x .si. = 12. x (211 +193+263+263) = 23,3 11m3

j.t 100 100

Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de pietrls

, I ',n,,,), este:

I1Ap = .~Agi x lUOiO =.u.. x (351 + 421) =11.6 11m3

"i 100

25

Cantitatea totala de apa suplirnentara:

i \

11 A = 11~ + 11 Ap = 23,3 + 11.6 = 34.9 11m3

-----_ i~C"

Cantitatea corectata de apa:

A'=A'- A= 190-34.9= 155.1 11m3

7. Corectarea cantltatilor de agregat pe sorturi.

-\

Cantltatile corectate de agregat se stabilesc rnajorand cantitatile calculate anterior cu procentul rezultat din umiditatea relativa a fiecarui sort, astfel:

A"gi = Agi x (1+~) kg/m3 100

~

I (

Ll

//' I

,J i

....:

.. k~ ;

sortul 0 - 0 2 rnm: 211 x (1+ 12) = 216 kg/m3 ..

" 100 '

sortuIO,2-1mm; 193x(1+ ~o~)=198kg/m3;

sortul1 - 3mm', 263 x (1+ 12) = 270 kg/m3.

100 '

sortul3 -7mm; 263 x (1+ ~o~) = 270 kg/m3;

sortul7 - 20mm; 351 x (1+ 110~) = 356 kg/m3; sortul20 - 40mm; 421 x (1+ 110~) = 428 kg/m3.

8. Cantitatea totala corectata de agregat.

A'ag = r A'gi = 216+198+270+270+356+428 = 1738 kg/m3

',<\.

9. Densitatea aparenta a betonului.

Pb = A' + C + Ag = 155.1+422+1738 = 2315.1 kg/m3

26

/

" I Aplicatia Nr. 3.

1\ LJate initiale.

1. Clasa betonului: C 20/155.

2. Caracteristicile elementului;

,i I .pul elementului: Placa din beton armat.

,., I urnensiunea minima a elementului: hp = 120 mm.

, I ( .roslrnea stratului de acoperire cu beton a armaturii: c = 20 mm. ,I I I nstanta minima dintre barele de arrnatura: D = 75 mm.

3. Clasa de expunere ;;i conditiile de mediu: Mediu chimic agresiv cu "'II esivitate carbonica intensa,

4. Conditii ;;i tehnologii de executare: Condltil de executare normale.utilizand «ofraje modulate din lemn.

5. Conditli de transport ;;i punere In lucrare a betonului: Transport cu .iutoaqltatorul ;;i tumarea betonului cu bena.

6. Umiditatea agregatelor:

- Pentru sorturile de nisip ( 0 - 7 mm): UN = 2 %;

- Pentru sorturile de pietris ( 7 - 71 mm): up = 1 %.

7. Gradul de omogenitate : I.

27

B. Stabilirea calitativa a materialelor componente.

1. Consistenta betonului.

Din anexa 1., In functie de tipul elementului de beton (placa), mijlocul transport (autoagitator), tehnologia de punere In lucrare (bena) si tipul betonul (armat), rezulta la nr. crt. 2 clasa de consistenta T3 (cu 0 tasare de 70 ± 20mm).

2. Dozajul minim de ciment.

+ '("

Din anexa 2., In functie de conditla de mediu (mediu chimic agresiv) ~i conditia de expunere (agresivitate carbonica intensa), rszulta 0 clasa.de expune 5.c .. Din anexa 3. rezulta un dozaj minim de ciment de 400 kg/m3, stabilit In funct de tipul betonului (armat) ~i clasa de expunere (5.c.).

3. Agregatele.

~I

71

-I

J .

~

-e

'"

a) Tipul: Avand In vedere clasa de beton (C 20/16) se vor folosi agreg-a provenind din starmarsa naturala a rocilor ~i anume agregate silicioase balastiera cu densitatea aparenta ag = 2,7kg/dm3 (vazi anexa 13.).

b) Dimensiunea maxima: Se stablleste In functle de tipul elementului d beton ce urmeaza a fi executat (placa), dimensiunea minima a elementului (hp 120 mm), distanta minima dintre armaturi (D = 75 rnm), tehnologia de transport punere In lucrare a betonului ~i grosimea stratului de acoperire cu beton a armat (c = 20 mm):

drnax s 1/3 x hp = 1/3 x 120 = 40 mm; dmax ~ D - 5mm = 75 - 5 = 70 mm ; drnax s 1,3 xc = 1,3 x 20 = 26 mm.

28

/

Toate aceste conditii trebuind sa fie respectate simultan, rezulta dmax ~ 26 !I111l. Se alege dmax = 20 mm.

c) Granulozitatea: Din anexa 4. se stabileste zona de granulozitate (II) In Iunctie de dozajul de ciment minim de 400 kg/dm3. Cunoscand zona de granulozitate II ~i dimensiunea maxima a agregatelor 20mm, din anexa 5. rezulta urmatoarele limite ale zonelor de granulozitate (inferioare \>i superioare):

sortul 0 - 0,2mm : 5 - 10 % : se alege 7 %; sortul 0,2 - 1mm : 20 - 30% : se alege 23%; sortul 1 - 3 mm: 40 - 50% : se alege 43%; sortul 3 - 7 mm: 60 - 70% : se alege 63%; sortul 7 - 20 mm : 95 - 100% : se alege 97%.

·1 Cimentul.

In functie de conditiile de expunere (element de constructe expus la agresivitate carbonica intensa) ~i conditiile de mediu (mediu chimic agresiv) rezulta ca tipul cimentului se va stabili din anexa 12., fiind conditlonat de natura agresivita\ii chimice (carbonica), gradul de agresivitate (intensa) ~i tipul elementului (placa din heton armat), Se recornanda cimentul de tip I - 32,5 .

CJ. Raportul AlC maxim.

Din anexa 3., In functle de tipul betonului (beton armat) sl clasa de expunere (5.c.) rezulta raportul AlC maxim = 0,45.

29

C. Detenninarea cantititii componentilor.

1. Cantitatea de apa,

Cantitatea orientativa de apa de amestecare (A) se determinA 1n functie de clasa betonului (C 20/16) ~i de conslstanta (T3).

Din anexa 13. rezulta:

A = 185 11m3

Intrucat dimensiunea maxima a agregatelor este 20mm, coeficientul de corectie c = 1,05 , rezulta:

A' =Axc = 185x 1,05 = 194,3 11m3

2. Raportul AlC.

Din anexa 14. In functie de clasa betonului (C 20/16) ~i clasa cimentului (32,5), pentru un grad I de omogenitate, rezulta va loa rea raportului AlC = 0,60 + 0,05 = 0,65 (vezi observatia nr.1 a anexei 14.). Cornparand aceasta valoare cu raportul AlC maxim admis In anexa 3. (vezi observatia nr. 3 a anexai 14.), alegem In final valoarea AlC maxim = 0,65 (beton arm at ~i clasa de expunere S.c.).

3. Cantitatea de ciment .

C' = .A.'.... = 194,3 = 432 kg/m3 > dozajul minim de ciment de 400 kg/m3 (vezi

Ale 0,45

punctul B.2.). Se adopta C = 432 kg/m3.

4. Cantitatea de agregate.

Cantitatea totala de agregate In stare uscata se evalueaza apliclnd relatia:

30

Ag =p ag x (1000 - ~ - A' - p) = 2,7 x (1000 - 4~2 - 194,3 - 20) = 1733 kg/m3

Unde:

pag = 2,7 kg/dm3 (anexa 13.); pc = 3 kg/dm3 (anexa 13.);

p = volum de aer inclus, egal cu 2%.

~) lrnpartirea agregatului total pe sorturi.

Cantitatea pentru fiecare sort de agregat se stabilests In functie de limitele zonelor de granulozitate alese (conform punctului 3.c.) ;;i anume:

sortul 0 - 0,2 mm; I~O x 1733 = 122 kq/rn": -sortul 0,2 - 1mm; 2~0~7 x 1733 = 278 kq/rn"; sortul 1 - 3mm,' 43 - 23 x 1733 = 347 kg/m3 .

100 '

sortul3 -Zrnrn: 63 -43 x 1733 = 347 kg/m3.

100 '

sortul 7 - 20mm', 97 - 63 x 1733 = 590 kg/m3

100 .

6. Co recta rea cantitatii de apa,

Cantitatea suplimentara de apa proven ita din umiditatea sorturilor de nisip (2%), este:

A.~ = fAgi x .si. = _L x (122+278+347+347) = 21 911m3

i-i 100 100 '

Cantitatea suplimentara de apa proven ita din umiditatea sorturilor de pietris (1%), este:

AA =:E Agi x.J!.j_ = 1010 x (590) =5,9 11m3

p 100

31

Cantitatea totata de apa suplirnentara:

I':.A = I':.~ + I':.Ap = 21,9 + 5,9 = 27,8 11m3

Cantitatea corectata de apa:

A' = A' - I':. A = 194,3 - 27,8 = 166,5 11m3

7. Corectarea cantitatilor de agregat pe sorturi.

Cantitatile corectate de agregat se stabilesc rnajorand cantitatile calculate anterior cu procentul rezultat din umiditatea relativa a fiecarui sort, astfel:

_. \

A'gi = Agi x (1 + /~o) kq/rn"

sortul 0 - 0,2 mm; 122 x (1+ I~O) = 125 kg/m3; sortul 0,2 - 1mm; 278 x (1+ I~O) = 284 kg/m3;

sortul1 - 3mm; 347 x (1+ I~O) = 354 kg/m3;

sortul3 -7mm; 347 x (1+ I~O) = 354 kg/m3;

sortul 7 - 20mm; 590 x (1 + 1 bo) = 596 kg/m3 ;

8. Cantitatea totala corectata de agregat.

A'ag = ~ A'gi = 125+284+354+354+596 = 1713 kg/m3

·"i

9. Densitatea aparenta a betonului.

Ph = A' + C + Ag = 166,5+432+1713 = 2311,5 kg/m3

32

ll, Anexe pentru determinarea compozitiei betonulul.

ANEXA 1.

CONSISIENIA BEIONlJLUI (Cerinte ~i modalitati de obtinere)

Nr. Iipul de elemente sau Mijloc de Consistenta
Crt. beton transport Notare Iasare
(c1asa) (mm)
I Fundatii din beton simplu sau basculanta, bena,
slab annat, elemente masive. banda T2 30110
transportoare.
2 Idem sau fundatii din b.a.,
placi.stalpi, grinzi, pereti autoagitator, T3 70120
strueturali. bena.
3 Idem realizate eu beton
pompat, recipienti, autoagitator. T31T4 100±20
monolitiziiri.
4 Elemente sau monolitizari eu
armaturi sau dificultati de autoagitator, T4 120±20
compactare, clemente eu bena.
sectiuni reduse.
S Betoane preparate eu aditivi autoagitator, T4lr5 150J30
superplastefianti. bena.
6 Betoane preparate eu aditivi autoagitator, T5 180±30
superplastefianti. bena. 33

CIdASE DE EXPUNERE A CONSTRUCTIILOR iN ('ONUU'llU;

DE MEDIU

Clasa de expunere

o

-

1 MEDIU USCAT

Exemple de constructii

2

a ~onstruc\ii sau elemente de constructii situate in

MODREA T ~pa\ii inchise, ferite de actiunca dircctii a . ntempcriilor sau umiditatii cu exccptia unor scurte lPerioade in timpul executiei, respectiv constructii cu nchideri perimetrale ~i incalzite iama (ex: Ictcle spre interior ale elcmentclor structurale din c1iidirilc civile, . nclusiv ccle din grupurile sanitare si bucatariile !apartamentelor de locuit si din halele industriale nchise, cu umiditati interioare <75%).

b SEVER

Constructii ~i clemente de constructii expuse ~ermanent la temperaturi mai mari de 30°C (incaperi leu utilaje sau aparatura care degaja caldura, hale cu jprocese calde etc.).

2 a ~onstructii sau elemente de constructii expuse la

ME DIU UMED MODERA T nghet in stare nesaturata sau expuse umiditatii espcctiv: constructii neincalzite in perioada de iamii, u sau lara inchideri perimetrale (ex: depozite "cope~te), elemente de constructii in contact permanent cu apa (ex: fundatii sub nivclul apelor reatice wa agresivitate sulfatica), clemente de

constructii situate in zonele de variatie a nivclului apelor, dar lara posibilitate de inghet (ex: fundatii

adiere, pereti de contur etc.) lara ellnditii de tmpermeabilitate pentru beton.

3~

o

1

b SEVER

2 MEDIUUMED

3

MEDIU UMED cu iNGHET ~l AGENTI DE DEZGHETARE

4 a I lBetonul aflat permanent sub apa miirii.
MEDIU FARA. agresivitate tBetonul de deasupre zonei de variatie a
MARIN iNGHET- slaba !nivelului apei de marc (pc 0 inaltime a
DEZGHET ~Iementului de eca. 2 m, respectiv intre
otcle +3 ... +5 de la nivelul miirii.).
2 lBetonul din zona variatiei nivelului
agresivitate apei de mare, considcrata ca fiind de
intensa leea. 3 m deasupra nivelului miirii.
b 1 ronstTUctii expuse indirect agresivitatii
CU agresivitate marine deschise.
iNGHET- slabii Constructii expuse inghet-dezghetului
rara posibilitate de stropire.
DEZGHET Constructii inchise care nu se incalzcsc
lPe timp de iarna,
~
35 2

!constTUctii sau clemente de constructii expuse la ughet in stare salutata cu api (ex: cheiuri, estacade, anale deschise, diguri, stalpi pentru estacade, scari

[exterioare, platformc).

ronstruclii sau elemente de constructii expuse la condens sau alternanta frecventa de umiditate ~i !nseaciune generata de procese tehnologice (ex: hale ncar" umiditatea depaseste 90% sau se produc

It'rccvent degaj ari de abur).

!construe\ii supuse presiuuii apei pc una din fete .

Constructli sau clemente de constructii interioare sau xterioare cxpuse la inghet-dezghct si actiunea sarii pentru dezghct (ex: tuncle de congclare, dale pentru drumuri, cle.).

0 1
4 b
MEDlU CU
MARIN INGHET-
DEZGHET
~i
5 a
MEDlU
CHIMIC b
AGRESIV c
d 2

2 onstructu 'II""" I" nivclul mm

agresivitatc ixpuse .iI."d IlIkllll"',"lo. ~i salinitat]

intensii prin strOIIlIl'~1 IIlll'IllIlIIl" trccventa umiditiitii ~i ""'1< 1111111. precum ~ ~osibilitiitii de IlIl(h"11II stare saturatii. ~ondclIs putcrnu ~l'Ill'IlIl de procesu ehnologic.

lMediu chimic ,II a~n:"vitale foarte

~Iabii (FS).

Mediu chimic ell agll"lvilatc slaba (S).

lMediu chimic ell a),.Il·"vilate intcnsii I).

Mcdiu chimic ell ag,,,sivitatc foarte

o

. ntensii (FI).

Observatie: Clasele de expunerc 5 (a.b.c.d), se pot intalni in practica singurc sau in combinatie CII celelalte clase de expunere.

36

ANEXA 3.

CERINTE DE ASIGURARk: A DlJRA,JUJ,lTA.TII BETONUUJI iN

CONDITJII.E DE EXPUNERE A MEDIULUI

Nr. Parametrul Clasa de expunere conform anexei 2.2.
Crt eompozitiei
(Caracteristica
betonului) la Ib 2a 2b 3 4al 4a2 4b1 4b2 5a 5b 5c 5d
0 t 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
I Raport A/C max -1~~
• beton simplu 0,65 0,55 0,55 0,50 0,55 0,55 0.50 0,50 0,55 0,50 0,45 0,40
~~- -- ..
* beton annat V(;,65 0,60 0,55 0,50 0,50 0,50 0.50 O,4S 0,45 0,55 0,50 0,45 0,40
* beton precomprimat 0,60 0,55 0,55 0,50 0,50 0,50 0,50 0,45 0,40 0,55 0,50 0,45 0,40
2 ~ozaj de ciment
kg/m'), min.
• beton simplu 150 300 250 300 350 350 350 350 350 350 350 400 450
beton annat 32.<t 300 ~ 350 350 350 400 400 400 35~ 350 400 450
• beton precomprimat 350 350 350 350 350 350 400 400 450 350 350 400 450
3 Contmut de aer
indus (%), min. f-- _.
• max. a gr.3lmm - 4 4 4 4 4 -
• max. a gr.16mm - - 5 5 5 - 5 5 - -
• max. a gr.7mm - - 6 6 6 - 6 6 - -
4 iAgregate reztstente - da da da da da - - -
1a iogbet
5 Grad de
inIpermeabilitate,
min.
• beton simplu P410 P410 PSIO P410 P410 PSIO PSIO P410 PSIO PI210 PI210
* beton annat P410 pg.1O PSIO pglO pglO PI210 PI210 P410 PSI~ Pl210 P12"o
• beton precomprirnat - P410 PSIO PSIO P810 P810 PI210 Pl210 P410 P810 Pl210 PI210 37

\~\i \

--_-
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 III II 12 13 14
6 Grad de gelivitate
beton simplu G50 Gloo Gl50 (;I~(J (11 "to -
beton annat GIOO Gl50 GI50 UI~(J (;I,\()
* beton precomprimat GIOO 0150 Gl50 - GI50 (fI"IO 1.....\:

,

Observatii: I. La prepararea betoanelor expuse in clasele 5c, 5d se vor utiliza cimcnturllc rczistente in medii agrcsive conform anexei 12.

2. In cazul betoanelor expuse in clasa 5d, proiectantul poate prcvcdc juotcctia betonului prin peliculizare cu materiale si tehnologii specifice agrcmcnlalc

o

-<.

38

ANI<:XA 4.

ZONE DE GRANULOZITATE

( .

lasa de tasare Zone de granulozitate recomandata pentru dozajul de
ciment (Kg/mc)
~300 300.:450 ~450
T2 1 II III
T3 si T3ff4 l.11 I (II)' II (III),
14, T4ff5, T5 - I II
.- '" Se adopta en preciidere dacii amestecul de beton nu prezmta tendinta de segregare ~i ,I", a nu se constatii dificultati la punerea in opera.

Limitele zonelor de granulozitate sunt prevazute in anexa 5.:

Tabelul pentru agregate 0 16 nun ;

Tabelul pentru agregate 0 20 nun ;

Tabelul pentru agregate 0 31 nun;

Tabelul pentru agregate 0 .. .40 mm ;

Tabelul pentru agregate 0 7 mm;

Tabelul pentru agregate 0 71 nun.

In cazul betoanelor preparate en agregate cu granulozitate discontinue, daca lipseste -",lui 3 ... 7, se va asigura incadrarea agregatnlui total pentru treceri panii la 3 mm inclusiv, in ""8 I de granulozitate. Aceasta prevedere se aplica in cazul agregatelor 0 ... 16; 0 ... 20; 0 ... 31; .1 I) -.40 nun.

Definirea granulozitatii agregatnlui total se va face prin incercari preliminare ur marmdu-se evitarea tendintei de segregare ~i de separare a apei si obtinerea consistentei ~i . lnsci betonului,

39

LlMlTELE ZONELOR DE GRANULQZITATE PENTRU

AGREGATE 0::t7 mm

\;

Limita 0/0 treceri in mas a prin sita sau cumul
0,2 1 3 7
max. 12 40 70 100
min. 3 25 54 95 )

!

i

\

~

~ \

I

I I

LlMIJELE ZOm:LOR DE GR~NULOZIJATE PENTRU A(,Rt~{iATt: 0 .. ,16 mm

Zona Limita 0/0 treceri in masa prin sita sau cumul
0,2 1 3 7 16
I max. 15 45 65 85 100
min. ~ 10 35 55 75 95
II max. 10- 35 55 75 100
min. 5 25 45 65 95
III max. 5 25 45 65 100
min. 1 15 35 55 95 L.O

L1MIJELE ZONEIIOR DE GRANULOZIJATE PENTRU AGREGAIE 0 ... 20 mm

Zona Limita % treceri in mas a prin sita sau cumul
0,2 1 3 (9) 7 (10) 20
I max. 15 40 60 80 100
min. 10 30 50 70 95
II max. 10 30 50 70 100
min. 5 20 40 60 95
III max. 5 20 40 60 100
-
min. 1 10 30 50 95 LlMIJELE ZONEJ,OR DE GRANJJLOZITATE PENIRU

AGREGATE 0 ... 31 mm

Zona Limita % treceri in mas a prin sita sau cumul
0,2 1 3 7 16 31
1 max. 15 40 50 70 90 100
min. 10 30 40 60 80 95
II max. 10 30 40 60 80 100
min. 5 20 30 50 70 95
III max. 5 20 30 50 70 100
min. 1 10 20 40 60 95 L.1

LIMJIELE ZONELOR DE GRANJJItOZIIAIE PEN'I'Rll AGREGATE 0 ... 40 mm

Zona Limita % treceri in masil prin sitil sau cumul
0,2 1 3 (5) 7 (10) 20 40
i max. 15 30 45 60 80 100
min. 10 25 35 50 70 95
II max. 10 25 35 50 70 100
min. 'i 15 25 40 60 95
III max. 'i 15 25 40 60 100
min. , 5 15 30 50 95
. L1MIIELE ZONEU)R DE GRANULOZIIATE PENTRU

AGREGAIE Q",71 mm

/

1

Limita % treceri in masil prin sit! sau cumul
0,2 1 3 7 16 25 31 40 71
max. 8 18 32 45 61 70 77 84 100
min. I 6 13 22 38 50 57 68 95 '-2

ANEXA 6.

SORTIMENTE DE ClMENIURI CAR ACTERIZARE

I I I MENTURI CONFORM STANDARDELOR NATIONALE S.R.

; I ,,,!"turile, respectiv tipurile de ciment ce se pot teoretic produce, similarc cu cimcnturilc I" 'a/ute in normele europene ENV 197, sunt prezentate in ANEXA 7., grupate astfel:

, uncnturi Portland lara adaos, conform SR 388, caractcrizate prin rezistcnte initialc ~i

, uucnturi compozite (cu adaos) - conform SR 150n, rcprczinta cimenturile pentru lucrari «u-nlc, la care nu se impun cerinte speciale.

, uncnturi bidrotebnice, conform SR 3011, caracterizate prin caldura redusa de bidratare. , unenturi rezistente la sulfati, conform SR 301 J.

1 ' Tipurile uzuale de ciment care se produc dupa noile standarde SR, practic pot fi luvalate cu cimenturile produse dupa STAS, conform ANEXEI 9.

, ((MENTURI CONFORM STANDARDELOR PR(WESIONALE S,P.

Sorturile, respectiv tipurile de ciment din aceasta categorie sunt prezentate in ,,'JI-XA 8.

Se disting urmatoarele grupe de cimenturi:

Ilmenturi lara adaos tip BS 12-78.

. I 'unenturi cu adaos de calcar, calcar dolomitic, scorie bazalticii sau tuf. , , 'imenturi aditivate (cu sau lara adaos) .

• , 'imenturi cu adaos pentrn drnmuri (inclusiv varianta aditivat).

r -~

3. ClMENTURI AGREMENT ATE.

3. J. Pc piata cimcnturilor pot aparc si altc tipuri de cimcnturi. [aluuuu: I n- dupa norma europeana ENv 197, fie cimcnturi speciale fabricate la cererc.

Acestea trcbuie agrement ate conform legislatiei cuprinse in ghidurik spccifice. Dintre cimenturile agrement ate se mcntioneaza cimentul DSP 52,5.

3.2 La stabilirea domeniului de utilizare pentru aceste cimenturi se vor lua in considerare (pe liinga rezultatclc studiilor ~i inccrcjirilor de laborator) si prevederile din prczcntul cod.

4. CIMENT ALB ~I CIMENTURI COLORATE.

* Ciment alb - conform S.R. 1055.

* Cimenturi colorate conform S.P.

Aceste cimenturi pot fi folosite la rcalizarca de betoane (microbetoane) decorative pe baza de studii elaborate de un laborator national sau regional de specialitate.

a

c:><;) --I 1

I.

! I

,

.. ~

ANEXA 7.

I1PURI DE qMENT CONFORM STANDARDEIOR NAITO

j rs:~IjE :sS
Tip Sort SR Adaos Clase de
% Tip Rezistente
1 2 3 4 5 6
CIMENT PORTLAND (F'ARA ADAOS)
32,5;42,5;52,5;
I Ciment Portland SR388 - - 32,5R;42,5R;
52,5It
CIMENTURI COMPOZITE (CU ADAOS)
IIA-M Ciment Portland amestcc de zgura.cenusa,
compozit puzzolana.calcar 32,5; 42.5
II A-S Ciment Portland cu zgura granulata de 52.5
zgurii SR 1500 6 ;-20 furnal.
II A-V Ciment Portland cu cenusa de termocentrala
cenu~ii 32.5R;42.5R
II A-P Ciment Portland cu 52.5R
trass
puzzolana naturalii
IIA-L Ciment Portland cu calcar
calcar
II B-M Ciment Portland arnestcs de zgura.cenusa,
compozit puzzolana.calcar 32,5; 42.5
II B-S Ciment Portland cu SR 1500 21 ~ 35 zgura granulata de fumal
zgura 32.5R;42.5R
II B-P Ciment Portland cu trass
puzzolana naturalii
IIB-L Ciment Portland cu calcar
calcar ['5

1 2 3 4 5 6
IlIA Cimcnt de furnal SR 1500 36765 zgura granulatii de Iurnal 32,5
32,5R
IV A Cimcnt puzzolanic SR 1500 II ~ 35 puzzolana si ccnusa 32,5; 42.5;
32.5R
VA Ciment compo zit SR 1500 18" 30 zgura granulatii de furnal 32.5
+ puzzo lana + cenusa 32.5R
CIMENTURI HIDROTEHNICE
III Ciment fara adaos - -
6" 20 zgura granulatii de furnal 32,5
HIIIA-S
Cimcnt eu zgura SR 3011 42,5
IlIIIB-S 21: 35
52,5
HIII/A 36.; 65
CIMENTURI REZISTENTE LA SULFATI
SRI Ciment lara adaos - -
SR Ciment eu zgura zgura granulatii de furnal
II1A-S 6" 20
puzzo lana naturala 32,5
SR Ciment eu puzzo lana 6720
SR 3011 42,5
II1A-P 52,5
SR Cimcnt eu zgura 21: 35 zgura granulatii de furnal
IIIB-S
SRiIlIA Ciment cu zgura 36 ~65
1.,5
, ANEXA 8.

TIPURI DE ClMENT CONFORM STANDARDELOR

PROFESIONAI E SP

j
Tip Sortul de Standard Adaos sau/st Aditiv Clase de
( 'iment Ciment Profesional Rezistenta
(simbel) SP Tip %
0 1 2 3 4 5
Pc Ciment Portland calcar max. 20
cu adaos de calc ar 32,5; 42.5
Ped Ciment Portland SP I: 1994 calcar 32.5R; 42.5R.
u adaos de calcar dolomitic max. 20
dolomitic 'I
scorie max. 15 32.5; I
Ps Ciment Portland I
cu adaos de scene SP 2: 1994 bazalticii 32.5R.
Pt Ciment Portland tuf conf. 32.5; 42.5;
cu adaos de tuf STAS max. 25 32.5R; 42.5R.
4240-86
US 12-78 Ciment Portland SP 3: 1995 - - 32.5"
I-A Ciment Portland SP 5: 1995 romanian 0,4-0,5 42.5; 52.5; I
aditivat NSF 42.5R; 52.5R.
Hz-A Ciment zgura + 35-40 42.5; 52.5;
hidrotehnic SP 6: 1995 romantan. 0,3-0,4 42.5R; 52.5R.
aditivat NSF I
CD Ciment pentru SP 7: 1995 zgurii max.40 32.5
drumuri cu adaos
CD-A Cimenturi pentru zgura + 40 42.5; 52.5;
dmmuri cu adaos SP 8: 1995 omantan NSF 0,3-0,4 42.5R; 52.5R.
aditivat I,EGENDA: A- Aditivat ; R- Rezistenta iniliala mare ; *- Clasii echivalenta - conditia de rezistenta din standarduJ SP3:1995,fiind cea.previizutA ill BS 12-78.

1..7

ANI':XA 9.

ECHJvALENIA APROXIMAIIVA A CJMENTlJRILOR PRomISE CONFORM S.R. CU qMENIURILE STAS

, I

\

Nr. Cimenturi produse conform Echivalent aproximativ cu
crt. S.B. ciment STAS
Tip S.R. Tip SIAS
0 1 2 3 4
1 II B - S 32.5 M30
2 II A - S 32.5 1500 1500
Pa35
3 132.5 388 P40 388
4 142.5 P 50 (P45)
5 HI32.5 H35
6 H II / A- 3011 Hz 35 3011
S 32.5
7 SR 132.5 SR35
8 SR II / A- 3011 SRA35 3011
S32.5 Observatii:

1) Echivalenta din punct de vedere al rezistentelor, este acoperitoare numai in sensu I in care

cimenturile se produc en realizarea conditiei de c1asii conform S.R.

2) in sens invers, dacii cimenturile se produc en rezistente corespunziitoare " marcii " ST AS, atunci echivalenta este descoperitoare in cazul cimentulni M 30 ~i foqatii (la limitii) pentru

cimenturile de" mares " 35.

1.8

ANEXA 10.

STABILIRtiA TIPULUI DE ClMENT PENTRU UJCl~ARl DE UJ;;'[ON SI RETON ARMAT AyAND CONDlTII NORM ALE DE EXPLOATARt;

" Conditiile de executie Clasa Tipul de beton Cimenturi
Cimenturi
d. ,ilsau caracteristicile betonului
recomandate utilizabile
clementelor
" 1 2
3 4 5
I l.lemente san constructii C 5/4
(IllA, IVA, (lilA, IVA,
en grosimi mai mici de simplu VA) 32,5; VA)32,5R;
1,5 m execntate in afara C 10/8 lIB - 32,S. ITA 32,5;
perioadei de limp (Pc Pcd)32,5;
friguros. (Ps 1'1)32,5.
C 15/12 lIB - 32,5(1);
annat IIA - 32,5 liB - 42,5(1);
C 20/16 132,5;
~-"-
IIA - 42,5.
C25/~ i 1-32,5 -
UA - 32,5R;
C 30125 armat IIA - 42,5;
C 351 BS 12-78 1-42,5.
C 37/30 1-42,5 1-32,5(2);
C401 armat BS 12-78(2);
C 45/35 !<precomprimat I 42,5A 1- 52,5;
C 50/40 OSP 52,S;
I52,5A.
C 55/45 de inalta 152..5/52,5R
C 60/50 rezistenta I 52,5A1
C 70/60 armat 52,5A-R
C 80/70 (precomprimat DSP 52,5 49

--)

\ ./

0 1 2 3 4 5
2 Elemente sau constructii < C 15/12 simplu H III/A - 32,5 1I1l1B-S;
masive, avand grosimea C 15/12 II B - S 32,5;
egala sau mai mare de I A - S 32,5.
I,5m. C 20/16 armat HIllA - S 32,5 II I-32,S;
II IIIB-
S 32,5(1);
II A - S 32,5.
C 25/20 II A-S 32,5;
C 30/25 armat HI - 32,5 H IIIA-S32,5;
C 35/- 132,5.
C 37/30 H 1-32,5(2) ;
C 40/- armat HI - 42,5 142,5;
C 45/35 precomprimat HIIIA-S 42,5;
C SO/40 ~42,S/42,SRA;
IIA-S 42,5.
C 60/50 H IlIA-S 52,5;
C 70/60 armat H 1- 52,5 Hz52,5/52,5-A
C 85170 KI'recomprimat j ,:k

~

Observatii: 1. Pentru executarea elementelor cu grosimi mai mici de 1,5 m pe timp friguros, sc recomanda utilizarea cimenturilor cu intiirire foarte rapidi

(R).

II. (I) Utilizarea cimenturilor de tip II B, H II, H IIIB-S (care au un continut de max. 35% adaos) la elementele din beton armat se va face numai cu avizul unui institut de specialitate,

(2) Utilizarea estc conditionata de utilizarea la prepararea betonului ~i a unui aditiv reducator de api (plastifiant sau superplastefiant),

50

ANEXA 11.

STAB!LlREA TlPJJUJI DE ClMENT PENTRU LUCRAR! DE BEION 51 BETON ARMAT E~;PUSE LA INGHET IN STARE SATJJRATA CU APA,

Nr. Condltiile de CIasa Tipul Cimenturi Cimenturi
Crt. executie ~i/sau betonului de rccomandate utilizabile
caracteristicile bcton
elemcntelor
0 1 2 3 4 5
I Elemente sau < C 20116 simpiu IIA- 32,5/32,5 R I-32,5/32,5R;
constructii cu grosimi BS 12-78.
mai mici de 1,5m. C 20/16 ~ C 3S/ armat 1-32,5/32,SR; IIA-32,S/32,5R
BS 12-78. I-42,5A;
I - 42,5/42,5R;
C 37/30:, C50/40 armat I-42,S; I-32,5/32,SR('1
I42,5/42,SR. BS 12-78;
I-S2,S/52,SR.
C 55/45 : C85170 annat I52,5A;
DSP 52,5;
1 S2,5/52,SR.
2 Elemente sau < C 20/16 simplu II IlIA-S-32,5; H 1-32,5;
constructii masive II A-S32,S.
avand grosimea egala C 20/16: C 35/ armat II I-32,S H 1-42,5/
sau mai mare de 1,5m. C 40/35 : C50/40
armat II I-42,S H 1-52,5;
1-52,5.
C 55/45 ~ C85/70 armat II 1-52,5 51

/

~-~- ~
ANJ<:XA 12.
,
SI~.un.IBE~ IIl!ULlIl DE ~IME~I 1!E~nUJ l.llrI16.BI DE
BEIDIS SI BEIQIS ~BM.u lIS ~U.tsI~~I ~ll ~£t; IS~·UIB~I.,t;
~mU~SIl:E

Nr. Natura Gradul dc Cimcnturi Cimcnturi utilizabilc
Icr ." rccomandatc
I"!;''''''V ~,~~.'''''l''
bcton bcton bcton beton
simplu armat simplu armat
0 1 2 3 4 5 6
1 Agrcsivitate de 1 32,5; 132,5;
dczalcalinizare slab a IIA II A-S BS 12-78; BS 12-78;
HI; HI;
H IlIA-S. H IIJA-S.
I 32,5; I 32,5;
slaba IIA II A-S as 12-78; BS 12-78;
2 Agrcsivitatc HI; HI;
carbonica II II/A-S. H IIIA-S.
intensa sau I 32,5; I 32,5; ~I; SRI. HI; SR I.
foarte intensa BS 12-78. BS 12-78.
foarte slaba, III A; IV A; II A-S II II A-S H IlIA-S
slaba, VA;
3 Agresivitate II B; II A.
sulfatica intensa sau SR II/B-S; SRI; It II/B-S; HI;
foartc SRIIIIA. SRIlIA-S. H IIIIA. II IIIA-S.
intansa
(toate cazurile)
52 ~ \

II 1 2 /
3 4 5 6
I Agresivitate slaba II IIIIA II IIIA-S IIA-S IIA-S; II I;
magneziana H IlIB-S SRI;
SR lIIA-S.
intensa sau SR II1B-S SR II1A-S lIA-S II A-S;
foarte intensa SR III/A HIlI A-S H IIIA-S;
II I; SR I.
Agresivitatea slaba II III A II IIIA-S IIA-S IIA-S; II I;
sarurilor de H II/B-S SRI;
amoniu SR IIIA-S.
-,- I-
intensa sau SR IIIB-S SR IIIA-S II IIIA-S SR I; II I;
foarte intensa SR III/A H IIIA-S.
Agresivitate slaba H IIIA-S HI IIA-S II III A-S;
bazica HlA-S; SR L
intensa SR IIIA-S SR I If II1A-S HI;
II IIIA-S. 53

ANI':XA 13.

CANTITATEA ORJENTATIVA OF: APA 111<' AMI<'STH'ARE

1 1 1
CIasa Apa 'in (11m3), pentru consistenta
betonului T2 T3 T3/T4 '1'4
C5/4 160 170 - -
C lO/8...C 25/20 170 185'" 200 220
'_'
> C 30/25 185 200 215 230 Observatii:

Valorilc privind cantitatca de apa de amestecare previizute in tabel sunt valabile in cazul utihzarii agregatelor de balastiera 0 .. .31 mm. Acestea sc vor corecta pnn reducerc sau sporirc dupa cum urmeaza:

* reducere IO'};, in cazul agregatclor 0 ... 71 mm;

• reducere 5% fn cazul agrcgatclor 0 .. .40 mm;

• reduccre I 0-20'};, in cazul folosirii de aditivi;

• spor 10% fn cazul Iolosiri pietrci spart~;

• spor 20% in cazul agregatclor 0 7 mrn;

• spor 10% in cazul agregatelor 0 16 mm;

• spor 5% in cazul agregatclor 0 20 m:

ol<'NSITAH'A APARF:NTA

'"" ,
Tipul Materialului Densitatea aparenta
( Kg/dm")
Silicioasii (agregate de balastiera ) 2,7
Calcaroasa 2,3 ... 2,7
Ceramica 2,7
Bazaltica 2,9
Ciment 3,0 YOLUMUL DE AER INCLIIS iN CAZUL UnLlZARII ADlTIYILOR

ANTRF:NORT DE AF:R

Dimensuinea maxima a agregatelor (mm) 10 16 20 31 40 70
Aerinclus % 7 6 5 4,5 4 3 54

ANEXA 14.

YALORTLE MAXTME ALE RAPORIIlLUI Ate PENIRU iNCERCART PRELIMINARE

(GRADUL II DE OMOGENITATE)

CIasa betonului Clasa cirnentului
32,5 42,5 52,5
C lOIS 0,75
C 15/12 0,70
C 20/16 0,60
, .. _.
E25~0 ( )
,,---o,~~
C 30/25 0,50 0,:":"
C 35/ 0,45 0,50
C 37/30 0,40 0,47
C401 0,35 0,45 0,50
C 45/35 0,40 0,45
C 50/40 0,35 0,40
C 55/45 0,33 0,38
C 60/50 0,30 0,35
C 70/60 0,28
C SO/65 Observatii:

I. Valorile din tabel sunt valabile pentru gradul II de omogenitate. Pentru gradul I, valorile eresc cu 0,05, iar pentru gradul III, scad cu 0,05.

2. in cazul utiliziirii agregatelor de concasaj, valorile din tabel sc rnaresc cu 10%.

3. in functie de conditiile de expunere sau exploatare valorile NC nu trebuie sa depaseasca pe cele rezultate din ANEXA 2.

4. In cazul aeceleriirii intariri betonului prin tratare termica, tinand seama de redueerea rezistentelor finale, valorile raportului NC se va adopta astfel:

- pentru gradul I, de omogenitate, cele previizute in tabel.

- pentru gradul II, de omogenitate, cele propuse in tabel diminuate cu 0,05 (corespunziitoare grad. III)

55

ANEXA 15.
JU:ZISII<.N fA LA COMPRESJlJNF. I.A 2R zrr.s MINIMA PEN 'IU
ir1!:~R!:~RI l!B1~I.IMIl'SAB~
(GRAD II DE OMOGENITATE) . ~
Clasa fb preliminar Clasa fb preliminar
betonului cub cilindru betonului cub cilindru
C 10/8 18 14,5 C 40/- 51,5 41
C 15/12 23,5 19 C 45/35 56,5 45
C 20/16 29 23 C 50/40 62,5 50
C 25/20 36 29 C 55/45 68 54,5
C ~W125 42 33,5 C 6()/50 73 58,5
C 35/- 47 37,5 C 70/60 84,5 67,5
,._.
C 37/30 48 38,5 C 85/70 101 81
Pcntru gradul I, respectiv III de omogenitatc la valorile prevazute in tabelul
mai sus, sc scade san se adauga valoarea t1,
~AUlAB.E~ ~ ~~In; SE S!:AUt4, B~~l!~~IIl:: ~~ AIlAlU,i~ I.A
VALORIT.R..£REYA.zliIE TN TARlff.I1I. PF.NTRlJ GRADlJL II DE-
UMU~lt;I.'SIIA'rt;. Its !:Az.m. GBAllllljUl I B~5l!~!:IIl::
GBAIlIll.LII III Il~ !JM!JG~riIIAI~
Clasa betonului D. (N/mml) D. (N/mml)
(Cub) (Cilindru)
C 10/8 :- C 20/16 3 2,5
C 25/20:- C 37/30 4 3
C 40/- + C 55/45 5 4
C 60/50 ~ C 85/70 6 <;
56 -; j

/

Parametrii comnozjtiei belgDJJ.1.u1

~ ... ,~
Nr . Parametrii compozittei Factorul pe baza caruia se stabileste: I
Crt.
-I
I Tipul de ciment "" clasa betonului; I
conditiilc de scrviciu si expuncrc; I
,
'* caracteristicile elcmentului (masivitate). I
I
2 Tipul de aditiv conditiilc de transport si puncre In lucrare; j
!
'*caracieristicik bcronului (durabilitat. ,
~' ... -: ute -r
.lasa); I
1* caracteristicilc clc I
.icntului (sectiunc armarc), i
--·-··-~-·-----------l
3 RaportulAiC clasa bctonului;
grad de omoger i tate a,,:j_'l\ra1 la prcpa r:t n:)1
~tonului;
'* grad de impermeabilitate ccrut;
* conditii de scviciu si eXpU11Cf': i
4 Dozaj minim de ciment conditii de seviciu ~i expuncrc:
5 Lucrabilitatea fI' conditiile de transport ~i punerc in lucrarc; I
'* forma ~i dimcnsiunile elementului: I
1to desimea armaturilor.
,-
6 Granula maxima a '* forma ~i dimcnsiunile elementului;
agregatelor ft< desimca armaturilor:
'* conditii de preparare ~i transport,
7 Cantitatea de apa de '* lucrahilitatea (consistenta) adoptata;
amestecare marimea granulei maximc a agregatclor; I
tipul de aditiv folosit.
1
8 Granulozitatea agregatului "" dozajul de ciment;
total 1* consistenta adoptata;
1* tehnologia de punere in lucrare, 57

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->