Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Carte PDF
Carte PDF
Obiectul disciplinei
Disciplina Tehnologia lucrarilor de constructii studiaza metodele si
mijloacele de executie a principalelor categorii de lucrari de constructii.
Realizarea investitiilor in domeniul constructiilor, presupune pe langa
aplicarea unor procese de lucru si tehnologii moderne si mecanizarea larga a
lucrarilor din acest domeniu ca una din conditiile principale pentru cresterea
productivitatii muncii,scurtarea duratei de executie,reducerea costurilor si
imbunatatirea calitativa continua a lucrarilor executate.
Pentru fundamentarea introducerii tehnologiilor si metodelor noi in
executia constructiilor a dotarii lucrarilor de executie cu masini si utilaje
moderne de mare eficienta si pentru imbunatatirea continua a conditiilor de
exploatare a acestora prezinta o importanta deosebita cunoasterea
caracteristicilor si posibilitatilor acestor utilaje
- transportul betonului
- executia unor canale (transport mare)
d) Procese de punere in opera (de montaj):
- turnarea betonului
- realizarea zidariei
- montarea elementelor prefabricate
- etc
Doua sau mai multe procese simple legate intre ele organizatoric poarta
numele de proces complex de constructie si are drept scop executarea unor
parti de constructie si in el se cuprind procese pregatitoare,de transport si de
punere in opera.
Procesele simple de prelucrare pot intra in componenta unui proces
complex de constructie numai daca ele se realizeaza pe santier si daca sunt
direct legate de procesele de punere in opera.
B) Procesele de constructie se mai pot clasifica in:
a) Procese manuale
b) Procese mecanizate
Procesul simplu de constructie la care sunt mecanizate toate operatiile
sau cel putin operatiile principale se numeste proces de constructie mecanizat
(ex:saparea unei gropi de fundatie mecanizat)
Procesul complex de constructie la care o parte din procesele simple care
intra in componenta sa se executa mecanizat poarta denumirea de proces
complex de constructie partial mecanizat.
Procesul complex de constructie la care obiectul de executat se misca
sau este prelucrat pe intreg lantul tehnologic cu ajutorul unor masini si
mecanisme aproape fara utilizarea muncii fizice a omului,rolul acestuia
limitandu-se la supravegherea si conducerea mecanismelor,poarta denumirea
de proces complex de constructie mecanizat.
Mecanizarea complexa presupune mecanizarea tuturor operatiilor pe care
trebuie sa le suporte obiectul care se executa.
3.Introducerea automatizarii
In acest scop trebuie create conditii pentru folosirea la utilajele de
constructii a dispozitivelor si aparatelor care sa permita automatizarea
functionarii si conducerii acestora inclusiv a functionarii pe baza de program
pentru inscrierea in parametrii optimi in timpul procesului de lucrare
Ga
100
GS
W
Wsat
d 60
d10
Denumirea
terenului
nisip
nisip argilos
pamanturi vegetale
turba
Densitate
aparenta (kg/m3)
1500
1600
1200
600
II
Teren mijlociu
III
Teren tare
IV
Teren foarte tare
V
Roca semidura
VI
Roca semidura
2000
1600
1400
1650
1950
1800
1750
1400
1700
1900
1950
2000
2200
1800
1900
1800
1950
1550
2200
1100
2600
2700
2300
La terenuri coezive:
= tg + c
VS
Vn
Afanarea initiala
dupa sapare (%)
817
1428
1.55
cu pietris
turba si pamant
vegetal fara radacini
argila grasa moale,
loess uscat,argila
nisipoasa grea
pietris de rau,argila
compacta sistoasa,
argila amestecata cu
pietris
Marma si gnois
stanca derocata
2030
34
2430
47
2632
69
3337
3050
1115
1030
Cu cat capacitatea de afanare este mai mare cu atat mai mica va fi masa
efectiva antrenata de organele de sapare.Rezistenta la sapare se micsoreaza
odata cu afanarea terenului.
- rezistenta la sapare pe care o pune un teren la tairea cu un anumit organ de
lucru
Procesul de sapare a pamantului se poate descompune teoretic in
urmatoarele faze:
Faza I
Sub actiunea fortei de inaintare organul de lucru avand profilul unei pene
simple patrunde in teren,il comprima si il taseaza partial.Aerul existent in
spaiile capilare si intre particule se comprima.
Faza II
Organul de lucru continunand sa inainteze in teren il comprima si mai
mult iar rezistenta la inaintare creste.Aerul dintre particule si din spaiile
capilare se comprima puterinc si acumuleaza energie potentiala.
In aceste prime 2 faze deformarea pamantului pe suprafata organului de
lucru sunt proportionale cu forta de inaintare a acestuia.
Faza III
Continunand sa inainteze (organul), forta de inaintare depaseste limita
de rezistenta a pamantului si atunci se produce desprinderea acestuia din
masiv si deplasarea pe suprfata organului de lucru dupa directia unghiului de
frecare dintre suprafata metalica si pamant.
Faza IV
Portiunea de teren desprinsa din masiv deoarece numai este sub
actiunea unei forte exterioare (nimeni nu o mai forteaza) se marunteste
de uzura al cutitului
organului
de spare
3.In cazul terenurilor plastice si umede in urma saparii rezulta brazde sub
forma ude felii continue care necesita ulterior operatii de maruntire daca
pamantul sapat urmeaza sa fie folosit la alte lucrari.
e. nivelarea pamantului
f. compactarea pamantului
Pentru asigurarea desfasurarii continue a proceselor de executare a
lucrarilor de pamant este necesar sa se aleaga cele mai eficiente metode de
imbinare rationala a acestor categorii de lucrari (A,B,C).
A. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A LUCRARILOR PREGATITOARE
a.Tehnologia lucrarilor de trasare a terenului
Trasarea are drept scop materializarea pe teren a axelor constructiilor,
amprizei lucrarilor de sapare si umplutirii precum si a cotelor de nivel fata de
reperul principal de cota (0.00)
Trasarea pe teren se realizeaza in doua etape diferite in ceea ce priveste
continutul si perioada de realizare.
1.Etapa I aceasta etapa se executa in perioada procesului de proiectare si
contine aplicarea pe teren a axelor principale ale constructiei inclusiv reperajul
lor.
2.Etapa II aceasta etapa se desfasoara in procesul executiei si consta in
trasarea axelor secundare cu ajutorul carora sa se poata trasa in teren pantele
geometrice ale diferitolr parti ale constructiei.Pentru trasarea in plan sunt
necesare urmatoarele:
* panta generala a amplasamentului constructiei
* planul de situatie al zonei unde urmeaza sa se efectueae trasarea,
planul trebuie sa fie la o scara cat mai mare
* planurile de trasare cu fixarea principalelor repere de trasare a lucrarii
* tabelele de calcul ale coordonatelor traseului principal si legatura lor cu
reperele de precizie si cu reperele curente;pornind de la aceste repere se
traseaza prin masuratori de planimetrie si nivelment axele principale si
secundare ale constructiei materializand pe teren aceste exemple cat si
ampriza,pantele si cotele de nivel la care trebuie sa se ajunga
Trasarea lucrarilor trebuie sa se realizeze cu foarte mare precizie
deoarece o eroare de trasare cat de mica poate sa conduca la o deformare
importanta a dimensiunilor si a configuratiei constructiei.
b.Tehnologia lucrarilor de defrisare a terenului
Defrisarea este operatia de curatare a terenului de arbori,arbusti,tufisuri
etc pe toata suprafata pe care urmeaza a fi amplasata constructia.
1.cormana
2.cutite de taiere
3.brate de prindere
4.brida de prindere
1.placa frontala
2.cadru metalic
3.brate de prindere
4.bride de actionare
5.dinti taiati in placa frontala
multe ori in stratul respectiv dupa fiecare scarificare a unui strat efectuandu-se
saparea si indepartarea materialului scarificat.
Productivitatea scarificatoarelor se incadreaza orientativ intre 5002000m3/h in functie de natura terenului dar si de puterea utilajului purtator.
d.Tehnologia lucrarilor de decapare a stratului vegetal
Operatia de decapare sau decopertare are rolul de a indeparta stratul
vegetal de pe ampriza lucrarilor si de pe suprafata gropilor de imprumut pentru
a se evita amplasarea lucrarilor peste stratul vegetal sau pentru evitarea
amestecarii materialelor din cariere si balastiere cu materialul vegetal.Resturile
vegetale care pot fi constituite din deseuri agricole(crengi,ramuri,iarba,etc)
prezente in corpul umpluturilor din pamant pericliteaza constructia si mai ales
exploatarea acesteia deoarece vegetatia in lipsa aerului si a luminii putrezeste
si creeeaza in corpul umpluturilor goluri prin care apa se infiltreaza si circula cu
usurinta.
Stratul vegetal se indeparteaza in general pe adancimi de 10-15cm si se
depoziteaza in apropierea lucrarii fara a impiedica circulatia normala a
utilajelor de constructii pentru a putea fi folosit ulterior dupa terminarea
lucrarii la umplerea gropilor de imprumut sau la imbracarea taluzurilor lucrarii
deoarece materialul organic continut in pamant vegetal contribuie la o inerbare
rapida a suprafetei taluzului.
Indepartea stratului vegetal se face de regula cu ajutorul buldozerelor,
autogrederelor,screperelor etc.
Daca cota fundului sapaturilor se gaseste sub nivelul cotei panzei freatice
este necesar sa se procedeze la coborarea nivelului panzei de apa freatica in
vederea conditiilor de lucru la uscat.Aceasta operatie se poate realiza prin
drenare gravitationala cu ajutorul puturilor de adancime in cazul in care terenul
respectiv are permeabilitate mare adica un coeficient de permeabilitate;k=101
10-3cm/s(terenuri care cedeaza relativ usor).In mod frecvent se realizeaza
puturi de adancime cu coloane forate cu lungimi care frecvent pot sa ajunga de
la 1530m adancime si care patrund puternic in stratul acvifer.In aceste puturi
se coboara pompe submersibile cu ax vertical.
1.pompa centrifuga
2.zona cu site filtrante
3.motor electric
In cazul terenurilor prafos-argiloase care au o permeabilitate k=10-310-7cm/s
si care cedeaza greu apa si in timp indelungat drenarea gravitationala nu mai
este eficienta si din acest motiv se foloseste drenarea cu ajutorul puturilor
vacuumate.Puturile vacuumate se executa prin infigerea hidraulica a unei
coloane speciale,procedeu care asigura realizarea unui foraj cu diametru mai
mare decat diametrul coloanei.Spatiul dintre coloana si foraj se umple cu
material filtrant iar la partea superioara pe o adancime de cca. 1.5m se
realizeaza un dop din argila plastica compactata care are rolul sa izoleze
coloana impotriva patrunderii aerului din atmosfera.Apa este extrasa fortat din
teren si apa evacuata cu ajutorul depresiunii create de o pompa cu vacuum.
Puturile se dispun pe un contur inchis in jurul lucrarii.
1 cap hidraulic
2 coloana perforata
3 tuburi prelungitoare
4 racord flexibil
5 colector de aspiratie
6 rezervor cu 3 camere
7 pompa de vacuum
8 pompa centrifuga
Filtrele constituie organele active ale instalatiei
1 tub central
2 coloana hidraulica
3 ejector
4 disc mobil
5 bila de cauciuc
Filtrele se introduc in teren de-a lungul sapaturii sau pe un contur inchis
la distanta unul fata de celalalt de 0.52m si la o adancime de maxim 7m.
Modul de functionare al instalatiei cu filtre aciculare :
I.Se realizeaza infigerea hidraulica a filtrelor prin forare cu apa sub presiune.
Pentru executarea acestei operatii,instalatia trebuie sa asigure debitul de apa
si presiunea corespunzatoare in raport cu taria terenului in care se infig filtrele
cu ajutorul pompei centrifuge (8),apa este trimisa sub presiune prin tubul
central (1),datorita presiunii create de pompa,discul mobil (4) se ridica si
inchide circulatia intre tubul central si coloana perforata iar bila de cauciuc
coboara deschizand astfel orificiul frontal iar jetul de apa iese din ejector sub
presiune dizlocand si spaland pamantul de sub filtru.In timpul infigerii filtrului i
se imprima concomitent si o miscare de rotatie astfel ca sub actiunea jetului de
apa se realizeaza un foraj cu diametrul de 1520cm.Dupa aringerea cotei de
forare,in foraj se toarna pietris margaritar iar la suprafata pe o adancime de
cca. 1.5m se realizeaza un dop din argila plastica compactata care sa izoleze
filtrul impotriva patrunderii aerului atmosferic.
II.Ca urmare a depresiunii create prin pornirea pompei de vacuum,discul(4)
cade pe suportul sau deschizand legatura intre coloana perforata si tubul
central iar bila de cauciuc (5) se ridica si inchide orificiul central.Astfel apa
poate fi aspirata prin coloana perforata si tubul central iar de aici prin racordul
1.dulapi de retinere
2.dulapi de legatura
3.pene
4.spraituri
In cazul adancimilor de sapare mai mari se pot prevedea 2 sau mai multe
randuri de contrafise.Sistemul de sprijinire cu contrafise ocupa in general mai
mult spatiu in zona sapaturilor.In cazul in care acest spatiu este necesar
pentru amplasarea lucrarilor principale atunci se poate adopta solutia de
sprijinire cu montanti verticali si tiranti.Ancorarea tirantului trebuie sa se faca
1.sageata excavatorului
2.bratul excavatorului
3.cupa excavatorului
4.fundul cupei
5.cablu pentru deschiderea cupei
6.dintii cupei
7.sistem de tiranti
8.cablu de ridicare
9.troliu principal
10.mecanism de impingere a bratului si cupei
11.cablu de revenire
12.platforma dintata
13.picior de antrenare
14.platforma rotitoare
Din punct de vdere cinematic excavatorul cu cupa dreapta este alcatuit
din urmatoarele mecanisme:
- mecanism de ridicare/coborare a cupei
- mecanism de impingere a bratului si cupei in frontul de lucru
- mecanism de modificare a deschiderii (inclinarii) sagetii
II.Saparea frontala
III.Saparea in trepte
In cazul in care sapatura ce trebuie executata are o adancime si latime
mare atunci metoda de sapare forntala se aplica in trepte.Astfel dupa
executarea unei curse, excavatorul se intoarce si incepe o noua cursa la un alt
nivel,pana cand se realizeaza saparea pe intregul profil transversal. Pozitia
mijloacelor de transport pentru fiecare treapta se stabileste in functie de
spatiul disponibil pentru accesil si circulatia acestora.
Metoda de sapare in trepte se poate eplica si atunci cand doua sau mai
multe excavatoare care lucreaza simultan dar in fronturi de lucru diferite in asa
fel incat excavatoarele sa nu se stanjeneasca reciproc
1.sageata
2.bratul
3.cupa
4.stalpul suplimentar
5,6.sistem de scripeti (role)
7.tije rigide
8.cablu de ridicare
9.cablu de revenire
10.rola de ghidare
11.rola cupei
Procesul de sapare cu excavatorul cu cupa inversa decurge in felul
urmator:
- prin strangerea cablului de ridicare si slabirea cablului de revenire bratul
impreuna cu cupa sunt aduse in prelungirea sagetii
- prin slabirea treptata a cablului de ridicare cupa este coborata in frontul de
sapare unde prin strangerea cablului de revenire este trasa
- cupa patrunde in teren,dizloca o brqazda de pamant care se autoincarca in
cupa
- dupa umplere cupa este ridicata impreuna cu sageta prin strangerea cablului
de ridicare
- cupa se ridica la o inaltime necesara pentru descarcare si prin slabirea
cablului de revenire si strangerea cablului de ridicare cupa este descarcata
- platforma se roteste in sens invers pana deasupra zonei de sapare de unde
se reia ciclul de sapare
La acest excavator exista un mecanism de impingere in teren a cupei si
din acest motiv durata ciclului de lucru este cu pana la 15-20% mai mare
decat la excavatorul cu cupa dreapta ceea ce este echivalent cu o
productivitate de 15-20% mai redusa.
Pentru a nu creste excesiv eforturile in cablurile de ridicare sageata
excavatorului nu trebuie coborata la o adancime mai mare de 45O sub
orizontala.
Excavatoarele cu cupa inversa moderne sunt actionate hidraulic.
Fata de cele cu actionare mecanica cele cu actionare hidraulica au o serie de
avantaje:
1.Au o constructie mai solida
2.Au o mobilitate mai usoar pe orice teren
3.Au o manevrabilitate mai mare
4.Au un numar mare de echipamente de lucru pentru executarea diferitelor
lucrari (cupa inversa,cupa dreapta,cupa profitabila,cupa de tip greiffer,ciocan
derocator etc).
5.Au o siguranta mai mare in functionare
Principalele parti componente ale unui excavator cu cupa inversa si
actionat hidraulic sunt urmatoarele:
1.Saparea laterala
Se realizeaza prin deplasarea excavatorului lateral paralel cu directia de
sapare,astfel latimea sapaturii se limiteaza la valoarea maxima a razei de
sapare.Excavatorul se afla in timpul saparii intr-o pozitie mai putin stabila
deoarece saparea se executa prependicular sau oblic fata de directia de
inaintare, platforma in timpul saparii fiind rotita cu un anumit unghi fata de
directia de inaintare.
2.Saparea longitudinala
Se executa prin retragerea excavatorului si descarcarea materialului
sapat pe mal sau in mijloacele de transport.
In cazul executarii sapaturilor adancime si de latime este necesar sa se
asigure 2.4m minim inre axul drumului pentru circulatia mijloacelor de
transport si marginea sapaturii pentru a se evita prabusirea peretilor acesteia.
3600
Ku Kt
q
tc
Ka
( m 3 / h)
q capacitatea cupei
tc durata unui ciclu de lucru complet al excavatorului
Ku coeficient de umplere a cupei (0.71.3)
Kt coeficient de utilizare a timpului de lucru (0.70.85)
Ka coeficient de afanare a terenului (1.11.3)
Durata ciclului de lucru depinde de natura terenului,de capacitatea cupei,
de unghiul de rotire al excavatorului si de indemanarea personalului.
Capacitatea echipamentului a excavatorului cu cupa dreapta variaza in
limite foarte largi cel mai frecvent fiind cuprinsa intre 0.3 si 0.45m3.
In cazul unor lucrari ample cu volume de excavatii mari pot fi folosite si
echipamente cu cupa dreapta cu capacitate de 10m3 sau chiar mai mult.
Aceasta capacitate trebuie corelata cu capacitatea mijloacelor de transport care
deservesc excavatorul.
3.Tehnologia executarii lucrarilor de sapaturi cu excavatorul tip greiffer
Excavatorul cu echipament de greiffer sunt folosite la saparea cu
suprafata mica in plan dar cu adancime mare in terenuri de categoria I si II
precum si la sapaturi sub nivelul apei la extragerea de nisip si pietris din
balastiere precum si la incarcarea/descarcarea diferitelor materiale granulare.
1.sageata excavatorului
2.cablu de ridicare-coborare
3.cablu de inchidere-deschidere
4.cupa
5.cablu suplimentar cu rol de limitare a balansului cupei
6.articulatia centrala
7.scripeti
8.parghii
9.articulatia superioara
q capacitatea cupei
Rs raza maxima de sapare
Hs adancimea maxima de sapare
Hd inaltimea de descarcare
Raza maxima de sapare (Rs) pentru echipamentele uzuale poate sa
ajunga si pana la 21 de metri.
Hs pana la 20 de metri
Hd pana la 15 metri
Spre deosebire de celelalte tipuri de excavatoare,excavatorul cu greiffer
de regula sapa fara sa se deplaseze in timpul lucrului.Pentru a reduce efectul
impingerii datorita prezentei excavatorului pe marginea sapaturii se recomanda
ca acesta sa fie amplasat intr-un colt al gropii.