Conservarea

biodiversivitatii in Romania

Totolici Dumitra
Clasa: a-IX-aH

Cuprins
Biodiversitatea ;
Rezervatii ale biosferei ;
Metode de conservare a biodiversitatii.

Biodiversitatea
Termenul biodiversitate descrie ntreaga
gam a variabilitatii organismelor vii n cadrul
unui complex ecologic. Biodiversitatea
cuprinde diversitatea ecosistemului i
diversitatea genetica a unei specii din acest
ecosistem. Biodiversitatea se mparte n:
Biodiversitatea vegetala;
Biodiversitatea animala.

Astazi (n plin Deceniu ONU pentru combaterea saraciei:

1997-2006), circa 1,3 miliarde de oameni traiesc ntr-o saracie
absoluta, 40 de milioane mor anual de boli cauzate de foame,
despaduririle au un ritm mediu anual de circa 2%, urbanizarea a
reunit deja 50% dinpopulatia Terrei, iar 5-14% dintre speciile
diverselor grupe de organisme sunt puternicamenintate
etc.Problema apei devine una globala. Unii specialisti sunt de
parere ca"Omenirea va muri de sete nainte sa moara de
foame".Afirmatia se bazeaza pe faptul ca, n deceniul trecut,
peste 1 miliard de oameni nuaveau acces la apa potabila, iar
circa 10 milioane mureau anual din cauza bolilor generatede
lipsa acesteia.
n aceste conditii este necesara folosirea oricaror modalitati
carear fi n masura sa asigure conservarea biodiversitatii n
ansamblul eiori a unor specii puternic amenintate cu disparitia,
pentru ca noi nu putem prevedea care specie este cheie ntr-un
ecosistem.

Conservarea"in situ"
Singura posibilitate reala de a proteja speciile periclitatecu disparitia ramne ncercarea de a conserva
comunitatile biologice si ecosistemele din care fac parte.Conservarea"in situ"ramne, asadar, solutia optima,
ideala pentrustrategia conservativa.
Categorii sozologice de specii
Multa vreme, naturalistii au luat n considerare acele specii care erau rare, ori prezentau o valoare
biogeografica deosebita, chiar si una sentimentala. Asa s-au declarat "monumente ale naturii", asa s-au
constituit rezervatiile stiintifice si naturale si, tot asa, s-au elaborat primele "liste rosii "sau "carti rosii" si s-a
nascutsozologia - stiinta a conservarii biodiversitatii.
Pe plan mondial, la ora actuala sunt stabiliteurmatoarelecategorii sozologice de specii, alaturi
delisteale speciilor vegetale si animale care necesita oprotectie stricta:
- specii disparute;
- specii n mare pericol;
- specii amenintate;
- specii vulnerabile;
- specii rare;
- specii potential amenintate;
- specii ale caror statut nu este nca elucidat;
- specii fara interes pentru lista rosie;
- specii sau taxoni neevaluati.

Categorii de arii protejate

Pe plan mondial exista 10 categorii de arii protejate (conform clasificarii facute de Uniunea
Internationala pentru Conservarea Naturii - IUCN): rezervatii stiintifice sau rezervatii integrate, parcuri
nationale, monumente ale naturii, rezervatii de conservare a naturii, peisaje marine sau terestre
protejate, rezervatii de resurse naturale, regiuni biologice naturale si rezervatii antropologice, regiuni
naturale amenajate petru utilizari multiple, rezervatii ale biosferei. La aceste zece categorii IUCN a mai
admis o categorie speciala numita RAMSAR sau zone umede de importanta internationala (mlastini,
paduri de mangrove, delte etc.). De la noi din tara, n aceasta categorie este inclusa doar Delta Dunarii.
n tara noastra miscarea de ocrotire a mediului are deja o traditie de circa un secol. n
continuare vor fi punctate siturile conservate la noi.
1.) Rezervatiile stiintifice sau rezervatiile naturale integrate n care nu se intervine n nici un fel n
desfasurarea proceselor naturale, scopul urmarit fiind de conservare si studiere a speciilor. Ele apartin
statului si sunt supuse controlului si protectiei acestuia. Sunt arii "total nchise". La noi n tara, ariile
protejate din aceasta categorie sunt reprezentate de Parcul National Retezat, Delta Dunarii si Parcul
Rodna.
2.) Parcurile nationale includ suprafete mari de uscat sau/si ape, n cadrul carora ecosistemele se
afla ntr-un stadiu natural si cvasinatural si care cuprind una sau mai multe arii cu statut rezervatie
integrala. n aceste arii sunt excluse exploatarile economice, iar vizitarea lor este autorizata n scopuri
educative, de recreere sau culturale. Uneori, pe aceste suprafete sunt admise mici asezari. n Romnia
exista 11 parcuri nationale (Delta Dunarii care ndeplineste conditiile unui parc national, DomogledValea Cernei, Retezat, Muntii Rodnei, Ceahlau, Calimani, Piatra Craiului etc.

3.) Monumente ale naturii sunt incluse elemente naturale unice (pesteri, situri arheologice,
suprafete cu o anumita flora si fauna), de o valoare exceptionala, care sunt protejate. Acestea sunt
reprezentate de pesteri, vulcani, dune, zone salbatice mpadurite etc. Ele sunt accesibile publicului
dar trebuie atent gestionate.
4.) Rezervatii de conservare a naturii. (rezervatii naturale dirijate) sunt anumite suprafete de
teren, care permit mentinerea n stare buna a faunei sedentare sau migratorii si a florei. n aceste
areale se poate interveni pentru asigurarea conditiilor de trai pentru speciile protejate. Exemple:
Poiana Narciselor de la Fagaras, rezervatia Scarita-Belioara etc.
5.) Parcurile naturale n sunt n numar de 6 dintre care amintim: Portile de Fier, Apuseni, Bucegi.
6. Rezervatii ale biosferei constituie areale protejate pe plan international, prin intermediul lor
fiind demonstrata valoarea principiilor de conservare a a umanitatii. Aici se realizeaza cercetari
fundamentale si are loc monitorizarea ntregii activitati din biosfera. n rezervatiile biosferei, pe lnga
cercetare si supraveghere, se desfasoara actiuni complexe de educatie, formare si demonstratie.
Rezervatiile biosferei au luat nastere prin programul UNESCO nca din 1984 (cuprinde peste 300 de
teritorii). Statutul acesta a fost acordat si Deltei Dunarii, din anul 1992.
7. Bunuri de patrimoniu international au fost desemnate o serie de obiective naturale, istorice,
culturale etc. din toata lumea. La noi n tara amintim: manastirile din Bucovina, Manastirea Hurezi,
Delta Dunarii etc.

Conservarea "ex situ"

Procesul de conservare ex situ poate fi considerat ca un complex de variate masuri
complementare, dezvoltarea ntr-o altfel de ambianta ecologica dect cea caracteristica unitatii
tinta, n scopul refacerii perpetuarii populatiilor unor specii amnintate sau ale unor soiuri si rase. n
cadrul acestui sistem de conservare, distingem:
a.)

colectii tematice, care pot fi: - colectii de lucru (constituite pe durata experimentelor)
- colectii baza (pentru conservarea pe termen lung).

Constituirea acestor colectii si pastrarea lor, necesita un volum mare de munca si consumuri
energetice sporite.
b.) bancile de gene (sau conservatoarele de germoplasma) reunesc seminte de fructe, culturi
in vitro si embrioni care, dupa o corecta identificare si codificare sunt pastrate n conditii de
temperaturi scazute (criostocare), fiind necesara o rennoire a materialului biologic dupa un anumit
timp. n cadrul acestor banci de gene, se disting colectii cu materiale ortodoxe (care se pot
deshidrata usor si rezista la temperaturi ntre 0-20C), colectii de materiale recalcitrante (care nu
rezista la temperaturi scazute) si colectii cu materiale liofilizate (care pot fi pastrate numai dupa o
prealabila deshidratare n vid).
Embrionii si unele plantule obtinute prin culturi in vitro se pot conserva prin criostocare fie pe
termen lung (la -196C), fie pe termen scurt (la -70....-100C), fie temporar (la 1-9C).

c.) conservare in situ, n ciuda denumirii, apartin tot conservarii "ex

situ" si se refera la soiuri de plante si rase de animale, mai ales din categoria
celor traditionale, care nu mai sunt utilizate pe scara larga. Astfel exista
conservatoare de tip livezi, conservatoare de cereale, conservatoare de
legume, conservatoare de rase etc. Aceste conservatoare sunt concepute pe
regiuni biogeografice, aspect care face sa se reduca costurile implicate. Un
astfel de conservator poate fi considerat si cel de la Statiunea de Cercetare si
Productie Pomicola Cluj, unde colectia cuprinde 963 soiuri, din care 378 soiuri
de par, 84 soiuri de mar, 160 capsuni si 53 de cires.
Uniformizarea agriculturii si zootehniei nseamna pierderea unei mari
parti a biodiversitatii si un pericol, petru supravietuirea umanitatii. Reamitim
ca n Irlanda, foametea din 1846-1847 a fost cauzata n primul rnd de
existenta n culturi a unui singur soi de cartof (autohton) si numai apoi datorita
manei, favorizata de conditiile climatice.
d). gradiniile botanice si gradiniile zoologice sunt si vor ramne
importante institutii de conservare ex situ a biodiversitatii, rol care va deveni,
n viitor unul la fel de important ca si cel educational.
Naturalistiilor, agronomilor si zootehnistilor le revine o importanta
actiune de conservare "ex-situ", pe lnga rolul primordial al conservarii in situ.

Directii si stategii de conservare care se impun n tara noastra

- identificarea localitatiilor n care supravietuiesc specii, soiuri cu un grad ridicat de
vulnerabilitate;
- descifrarea structurii genetice a acestor populatii, prin tehnici moleculare;
- studierea biologiei si ecologiei acestor taxoni (specii, biospecii, soiuri, rase) cu
sublinierea rolului pe care-l joaca n functionarea ecosistemelor ori a valorii economice n
perpectiva;
- contituirea formelor si modalitatilor de conservare "ex-situ" cu respectarea
metodologiei internationale;
- declansarea experimentelor de refacere a populatiilor naturale;
- implicarea, pe ct posibil si a populatiei umane n actiunea de conservare in situ mai cu
seama pentru acesi taxoni care au valente decorative, sentimentale ori reprezinta urme ale
culturii traditionale
- dezvoltarea unor programe nationale si internationale cu participarea universitatiilor
gradinilor botanice si zoologice, statiunilor de cercetari agricole ori horticole a celor silvice si
chiar a muzeelor etnografice.
Activitatea de conservare "ex situ" reprezinta o alternativa a lumii contemporane. Este tot
mai evident ca problemele sociale, ecologice si economice sunt interdependente si ca,
angajndu-se n aceasta munca, ne ndeplinim o datorie fata de generatiile care vor urma.

Rezervatii ale biosferei:

Delta Dunarii

Muntii Retezat

Pietrosul Rodnei

SFARSIT