Nicolae Vogoride

regent) la conducerea Moldovei intre anii

1857 - 1858. Sub caimacamia lui Teodor Bals,
a fost Ministru de Finante al Moldovei in
perioada 18 decembrie 1856 - 7 martie
1857.
Cand a fost numit caimacam, a combatut din
toate puterile realizarea unirii Principatelor
Romane.

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Nicolae Vogoride
Nicolae Vogoride, caricatur din presa vremii

Nicolae Vogoride sau Vogoridis sau Bogoridi,

(n. 1820, Iai, Principatul Moldovei - d. 12
aprilie 1863,[1] Bucureti, Principatele Unite ale
Moldovei i rii Romneti), caimacam (lociitor,
regent) la conducerea Moldovei ntre 1857 - 1858. A
fost fiul lui tefan Vogoride. Soia sa provenea din
familia Conachi.
Sub cimcmia lui Teodor Bal, a fost Ministru de
Finane al Moldovei: 18 decembrie 1856 - 7
martie 1857. Cnd a fost numit caimacam, a
combtut din toate puterile realizarea unirii
Principatelor Romne.
Sprijinit de Austria i Turcia, care-i promiteau lui
Vogoride domnia, acesta a falsificat listele electorale
de reprezentare n Divanul Ad-hoc.
Dup Compromisul de la Osborne Napoleon al III-lea,
susinut de regina Victoria a Angliei, precum i de regii
Prusiei, Rusiei i Sardiniei, a anulat primele alegeri.
Au avut loc noi alegeri, astfel nct la 22
septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al
Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30
septembrie cel al Valahiei i prin documentele
redactate, au fost puse bazele fuzionrii celor dou
principate.
rintul Nicolae Vogoride sau Vogoridis sau
Bogoridi, (nascut in 1820 la Iasi
mort la 23 aprilie 1863, Bucuresti), fiul lui
Stefan Vogoride a fost caimacam (loctiitor,

vogoride

Page 1

Vogoride a fost casatorit cu Ecaterina

Conachi si a avut trei copii. Ecaterina era
fiica unica a marelui logofat si poet al
Moldovei, sora vitrega, dupa mama, a lui
Costache Negri si a Zulniei, sotia viitorului
caimacam unionist Vasile Sturdza.
Ecaterina (Cocuta) Conachi apartinea unei
familii care "se distingea printr-o mare si
insufletita iubire de neam si prin
inflacaratele-i convingeri unioniste", conform
memorialistului Radu Rosetti.
Printul Vogoride a fost numit caimacam de
catre sultanul turc in 1857si ii fusese promisa
domnia Moldovei in cazul in care reusea sa
impiedice Unirea cu Muntenia.
Sotia sa, Ecaterina a jucat un rol foarte
important in aceasta lupta pentru Unire.
Cautand prin corespondenta secreta
schimbata de sotul ei cu rudele acestuia din
Fanar, Ecaterina a gasit scrisorile care
dovedeau amestecul Portii in falsificarea
listelor electorale de reprezentare in Divanul
Ad-hoc.
Prin intermediul lui Costache Negri, scrisorile
au ajuns in mainile partidei unioniste care lea comunicat ziarului LEtoile d
Orient, editat la Bruxelles, creand un
scandal diplomatic de proportii europene.
Aceste corespondente au fost traduse si in
limba romana si au fost raspandite in
Moldova, sub titlul "Estract de scrisori
secrete trimise caimacamului Moldovei de
deosebite fete politice".
In acel moment istoric Franta, Rusia, Prusia si
Sardinia au rupt relatiile diplomatice cu
Poarta Otomana, obligandu-l pe sultan sa-l
destituie pe marele vizir Resid Pasa. De
cealalta parte, Austria si Anglia, care
sustineau Poarta, ameninta cu razboi.
Intrevederea de la Osborne dintre Napoleon
al III-lea si regina Victoria s-a incheiat cu
consimtamantul reginei de a se anula
alegerile facute sub controlul lui Vogoride si
de a se organiza altele.

Astfel in data de 22 septembrie 1857 s-a

adunat Divanul Ad- Hoc al Moldovei care era
favorabil Unirii, iar la 30 septembrie cel al
Valahiei, si prin documentele redactate, au
fost puse bazele fuzionarii celor doua
principate.
Rezultatul acestor noi alegeri a fost
proclamarea, ca domn al Moldovei, a lui
Alexandru Ioan Cuza (var de al doilea cu
Vogoride prin strabunicul lor Scanavi).
Din acel moment, Ecaterina Conachi a trait
mai mult despartita de sotul ei, care a murit
in 1862, singur, intr-un hotel din Bucuresti,
dupa ce cheltuise cu politica si placerile
personale o parte din averea dotala a sotiei
sale, "avere uriasa", dupa memorialistul
Radu Rosetti, "avere de foarte mari
proportii", dupa biograful unuia din fiii italieni
ai Ecaterinei.
Dupa "linistirea apelor", libera si bogata,
printesa EcaterinaVogoride, nascuta Conachi,
calatoreste prin Europa.
La Paris il viziteaza pe ambasadorul Rusiei,
contele Pavel Kiseleff, pe care il cunoscuse
cand era foarte tanara, in vremea cand
contele fusese reprezentantul tarului in
Principate si schimbase scrisori cu logofatul
Costache Conachi. In casa ministrului Rusiei,
Ecaterina Vogoride l-a cunoscut pe cumnatul
acestuia, principele Emmanuele Ruspoli.
Acompaniata de faima averii ei dotale si
ajutata desigur de deosebita inteligenta
mostenita de la tatal ei, Cocuta, desi lipsita
de frumusete, a fost cerua in casatorie de
printul roman.
Suveranul pontif a aprobat mariajul cu
conditia ca printesa Vogoride, de religie
greaca, sa treaca la catolicism, ceea ce s-a si
intamplat.
De acum inainte, amintindu-si poate
cateodata de conacul de la Tiganesti, unde
isi petrecuse copilaria, noua principesa
Ruspoli va trai in palatul sotului ei, palat
asemanator cu atatea altele construite in
Roma Renasterii, unde saloane si sali imense
se succedau pe doua etaje, reunite de scari
monumentale de marmura, incarcate cu zeci
de statui antice, cu duzini de tablouri ale
marilor maestri ai picturii italiene si cu
nenumarate mobile incrustate si tapiserii de
pret, tavanele si peretii fiind impodobiti cu
fresce.
vogoride

Page 2

In monografia comunei Viziru scrisa de

invatatoarea Vasilica Mantea se aminteste
evenimentul casatoriei sale cu contele Petru
de Roma care era proprietar al marii mosii
din localitate. La ceremonia nuntii celor doi
au participat Costache Negri, unchiul sau si
bunul sau prieten, poetul Vasile Alecsandri.
Ecaterina Vogoride moare de malarie la 40
de ani
La 22 februarie 1870, Cocuta Conachi cade
victima molimei. Plecata in graba sa consulte
un medic reputat din Genova, a sosit prea
tarziu pentru a mai putea fi salvata si a murit
de malarie, la cateva zile dupa ce daduse
nastere unei fetite, fiind in varsta de nici
patruzeci de ani.
Averea ei din Romania, restabilita de Ruspoli
dupa abuzurile comise de Vogoride, trecu
celor doua grupuri ale copiilor ei, fara ca
mostenirea sa fi fost reglementata prin vreun
testament.
Procesele au inceput aproape imediat dupa
inmormantarea de la Tiganesti a Ecaterinei,
care ceruse cu limba de moarte sa-si poata
dormi somnul vesnic langa ramasitele
parintilor ei, in pamant romanesc.
Oricum, datorita inamicitiei dintre Emanoil
Vogoride (fiul Ecaterinei) si tatal sau vitreg
Ruspoli, copiii Ecaterinei Conachi au ramas
certati dupa moartea ei, nevizitandu-se
niciodata.
Mosia Tiganesti, conacul logofatului Conachi
si palatul construit de Vogoride au fost
vandute arendasului Tache Anastasiu, care la
randul sau le-a lasat prin testament
Academiei Romane, cu conditia sa infiinteze
acolo o scoala de agronomie.
Anuntul de deces (faire-part) al imbogatitului
arendas Tache Anastasiu nu mentioneaza nici
una din rudele sale "plebe", oferind in
schimb o lunga lista a rudelor boieresti ale
familiei Conachi, ca si cum acestea ar fi fost
neamurile lui Anastasiu.
Dintre cei sapte copii ai Ecaterinei Conachi,
nascuti in decurs de 23 ani, primii trei, ai
caimacamului Vogoride, crescuti in
pensionate straine, au luat numele VogorideConachi. Ceilalti patru, ai principelui Ruspoli,
minori fiind la moartea mamei lor, si-au
vazut interesele din Romania incredintate
unor mari avocati bucuresteni.
In afara de Mario, ei nu au venit niciodata in
Romania si nu si-au frecventat vreodata
fratele si surorile vitrege.

Mosia familiei Ipsilanti de la Viziru

Cei trei copii din casatoria cu Nicolae
Vogoride sunt Emanoil Vogoride-Conachi
(1847-1935), Maria (1851-1931) si
Lucia(1855-1938).
Baiatul familiei a fost casatori cu Olga, fiica
Beizadelei Grigore Sturdza dar casnicia lor a
esuat. Apoi s-a casatorit frantuzoaica Sophie
de Puysgur, vaduva contelui german
von Lo, care, fiind adversar politic al
cancelarului Bismarck, fusese silit de acesta
sa paraseasca Germania.
In anii 1878 si 1887 a candidat fara succes la
tronul Bulgariei, in virtutea originii bulgare a
Vogorizilor, grecizati in Fanar. Emanoil
Vogoride-Conachi a murit la Paris in casa din
Rue dArtois, nu departe de Champs
Elyses,singur, fara urmasi si fara rude
apropiate langa el.
In casa sa se aflau portrete ale familiei
Conachi, risipite ulterior de rudele franceze
ale sotiei sale.
Cea de-a doua fiica a sotilor VogoridiConachi a fost Maria care a fost casatorita
intre anii 1831- 1914 cu contele de origine
greaca Petre de Roma (Romas). Sotul ei era
proprietar al mosiei Viziru din judetul Braila,
mostenita de la prima sa sotie, nascuta
Ipsilanti.
Al treilea copil a fost Lucia care, si ea s-a
casatorit mai intai in 1842 cu Nicolae RosettiRoznoveanu , candidatul separatist din 1866
la tronul Moldovei, iar dupa moartea acestuia
a fost casatorita cu fruntasul conservator
Dimitrie Greceanu (1860-1920), care a fost,
printre altele, ministru al Justitiei in guvernul
generalului Averescu.
Greceanu a fost ucis in timpul atentatului cu
bomba plasata la Senat de agentul comunist
Max Goldstein in ziua de 4 decembrie 1920.
Mormantul printului Vogoride se afla in
Cimitirul "Sf. Constantin" din Braila
Printul Nicolae Vogoride este inmormantat in
Cimitirul "Sf. Constantin" din Braila. Pe placa
funerara scrie: "Supt aceasta piatra zace
printulu Nicolae Conachi Vogoridi, savarsind
din viata la 1863, aprilie 12 in al patruzeci si
septe ani al vietii sale".
De asemenea mormantul este insotit de o
placuta pe care scrie ca monumental funerar
face parte din patrimonial cultural national
"si nu poate fi instrainat, mutat sau executat
lucrari care sa afecteze integritatea sau
starea actuala. Contravenientii vor fi
vogoride

Page 3

sanctionati conform legii nr. 63/1974.Cu

privire la acest lucru, directorul Directiei
pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National
Braila, prof. Ana Harapescu ne-a declarat ca
legea nr. 422 din 2001 privind protejarea
monumentelor istorice are un capitol intreg
care prevede atributiile autoritatilor
administratiei publice locale in aces
domeniu.
Autoritatile locale ar trebui sa faca
bine si sa citeasca aceste atributii si sa
descopere acolo ca dumnealor sunt aceia
care ne trag pe noi de maneca ori de cate ori
se fac interventii ilegale neautorizate asupra
monumentelor, ori de cate ori acestea sunt
neprotejate, atributie ce le revine lor.e
Ar trebui sa ia masuri tehnice si
administrative in vederea prevenirii
degradarii monumentelor istorice. La art. 47
se precizeaza ca cei din consiliul local trebuie
sa colaboreze cu noi si sa ne furnizeze
informatii actualizate din domeniul protejarii
monumentelor istorice ceea ce nu se
intampla nici la cererea noastra daramite
initiativa sa vina din partea lor. Articolul 48
spune ca primarul are atributii specifice.
De acest mormant trebuie sa se ocupe
Primaria prin directiile subordonate. Ei
trebuie sa ne semnaleze cazurile de
incalcare a legii...Aruncarea pisicii in curtea
altora nu rezolva problema"
i-a sacrificat csnicia i mrirea, pentru
mplinirea idealului unionist. N-a pregetat s
sustrag corespondena caimacamului
Nicolae Vogoride, tatl copiilor si, pentru a-i
da n vileag uneltirile. TIRI PE ACEEAI
TEM Cum au schimbat soarta rii femeile
din spatele celor mai puternici b... VIDEO Cea
mai tare lovitur din istoria tenisului de
mas. Pn i cel... Sergio Ramos, cel mai
eliminat juctor din toate timpurile al lui
Real... Ecaterina Conachi Vogoride s-a nscut
n 1828 i a fost singurul copil al logoftului
Costache Conachi i Smaranda Negri, mama
marelui om politic Costache Negri. Dup cinci
ani de csnicie, Smaranda a decedat,
Costache Conachi avnd s rmn singur i
s se preocupe de educaia i creterea
Cocuei, cum era alintat fiica sa Ecaterina,
dar i de ale celorlali copii pe Smaranda i
avea dintr-o cstorie anterioar. La 17 ani,
Ecaterina Conachi s-a mritat Nicolae
Vogoride, n biserica de la igneti, unde
Costache Conachi i avea moia i conacul.

La cununie a asistat i domnitorul Mihai

Sturdza. n loc de dragoste, avere i mrire
Cstoria era mai mult rezultatul unei
socoteli printeti, att din partea lui
Costache Conachi - interesat s-i asigure
fiicei sale, pe lng avere, i un rang social
nalt - ct i a lui tefan Vogoride, tatl lui
Nicolae Vogoride, care nutrea pentru fiul su
visuri de mrire. nalta societate din
Moldova a fost scandalizat de acest mariaj.
Printre cei care s-au opus cstoriei dintre
Ecaterina Conachi i Nicolae Vogoride s-a
numrat i Vasile Alecsandri care, n semn
de protest, a compus poezia Tzlbiade ale
crei versuri l ridiculizau pe aspirantul la
mna fiicei lui Conachi, afirm Marius Mitrof,
consilier n cadrul Direciei Judeene pentru
Cultur Culte i Patrimoniu Galai. Noua
familie i-a luat i numele de Conachi, dup
dorina marelui logoft, care neavnd un
motenitor, a dorit ca astfel s-i fie perpetuat
numele. Ecaterina Conachi i Nicolae
Vogoride au avut trei copii, un biat i dou
fete. Firea plpnd i romantic a Cocuei
nu s-a potrivit cu ginerele grosolan i pus pe
risip al lui Costache Conachi. Dup moartea
logoftului, Ecaterina i va da o
plenipoten (mputernicire) soului ei
Nicolae Conachi Vogoride, pentru toat
averea pe care ea o motenise. A fost o
greeal care o va costa scump cci Vogoride
va vinde aproape toat averea lui Conachi.
Ecaterina a devenit, n perioada de mare
frmntare unionist, soie de caimacam
(lociitor al domnitorului, nsrcinat cu
administrarea Moldovei) i, la nceputurile
csniciei sale, puini erau cei care se ndoiau
c va deveni prim doamn a rii. Vogoride
primise toate asigurrile c, n cazul n care
Marea Unire nu se va nfptui, caftanul de
domnitor al Moldovei va fi al su, explic
Marius Mitrof. A pus mai presus Unirea i ara
ntre postura de doamn a rii i
simmintele patriotice unioniste ale tuturor
romnilor, Ecaterina Conachi Vogoride n-a
ezitat s opteze pentru Unire. Pus n situaia
de a alege ntre so i opiunea naional,
Ecaterina s-a retras la moia de la gneti,
unde a transformat conacul lsat de tatl ei
ntr-un avanpost al luptei mpotriva
nelegiuirilor caimacamul Nicolae Conachi
Vogoride, susine consilierul Direciei
Judeene pentru Cultur.
S-a integrat
n mod natural n tabra unionitilor, alturi
vogoride

Page 4

de fratele ei vitreg Costache Negri, de

viitorul domnitor Alexandru Ioan Cuza, de
Mihail Koglniceanu, Alecsandri i Alexandru
Moruzi. Cnd soul ei i-a impus prin fals
voina antiunionist, Ecaterina Conachi n-a
ezitat s sustrag corespondena lui secret
cu nalta Poart i Imperiul Habsburgic i s-i
divulge uneltirile separatiste n faa opiniei
publice internaionale,. Scrisorile lui Vogoride
au fost trimise n Frana prin intermediul
ambasadorului acestei ri i publicate n
Letoile du Danube. Drept consecin,
Nicolae Vogoride a fost nlocuit prin nalt
hatierif al sultanului din postul de
caimacam, n octombrie 1858. Dup
mplinirea actului Unirii, Ecaterina Conachi l-a
prsit pe Nicolae Vogoride i a cltorit prin
Europa. n 1864 s-a recstorit la Torino cu
Emmanuele Ruspoli, principe de PaggiaSuaza, senator i sinodic al Romei apropiat al
regelui Vittorio Emanuele al II-lea. Cu cel deal doilea so, Ecaterina Conachi a avut cinci
copii. A murit la Genova n februarie 1870,
dar rmiele sale pmnteti au fost
inhumate n biserica familiei din igneti
(actualmente comun din judeul Galai).
Citeste mai mult: adev.ro/mikz1a

Convenia de la Paris din 7 sv /19 augustsn 1858 a

fost actul care a pus bazele unirii Principatelor
Dunrene, n conformitate cu hotrrile Congresului
de la Paris din 1856.

Contextul general[modificare | modificare

surs]
Datorit unor mprejurri interne i externe
nefavorabile, Revoluia de la 1848 din Principatele
Romne nu a reuit s transpun n viaa politic i
de stat ideile i principiile constituionale stipulate n
programele lor. Trile Romne au fost nevoite s
accepte hotrrile marilor puteri europene,
concretizate sub forma Conveniei de la Paris din
1858. Astfel, printr-un act internaional, prin care s-a
luat numai parial n considerare voina poporului
romn manifestat prin revoluiile Divanurilor ad-hoc,

s-au stabilit norme fundamentale referitoare la situaia

Articolul 38 stabilea nfiinarea unei nalte

politico-juridic a Principatelor i reorganizarea lor. Pe

Curi de Justiie i Casaie, comun ambelor

baza Conveniei de la Paris, care reprezint de fapt

Principate, cu sediul la Focani.

o Constituie venit din afar, se transpunea pentru

prima dat n practica noastr constituional

Articolele 42 44 stabileau formarea unei

principiul separaiei puterilor, ele urmnd s fie

miliii (armate)comune, al crei comandant urma

exercitate, n fiecare Principat, de ctre domn i

s fie numit alternativ de ctre domnitorii celor

Adunarea electiv, ambele lucrnd i cu participarea

dou Principate.

unui organ comun, Comisia central

Anul 1858 (MDCCCLVIII) a fost un an al calendarului

Prevederile principale[modificare | modificare

surs]

gregorian.

Evenimente[modificare | modificare surs]

Articolul 1 prevedea unirea parial a

principatelor Moldovei i Valahiei sub denumirea

Principatele Unite ale Moldovei i Valahiei, care
rmneau sub suzeranitatea Maiestii Sale
Sultanul.

Articolul 2 garanta autonomia Principatelor.

Articolul 3 prevedea alegerea unor domni

(hospodari) separai n cele dou principate.
Exploratorul britanic John Speke descoper Lacul Victoria.

Articolele 4, 5 i 6 explicau modalitatea de

exercitare a puterii executive de ctre hospodar i

pentru fratele su.

cooperarea lor cu adunrile elective separate i

cu Comisia Central de la Focani.

ianuarie: Wilhelm I al Prusiei devine regent

14 ianuarie: Felice Orsini i complicii si au

euat n ncercarea de asasinat a lui Napoleon al

Articolul 8 stabilea valoarea tributului

datorat Porii i anume 1.500.000

III-lea la Paris ns bomba lor a ucis 8 oameni i a

de piatri pentru Moldova i 2.500.000 de piatri

rnit ali 142 de oameni. Orsini a fost executat

pentru Valahia.

prin ghilotinare dou luni mai trziu, la 13 martie.

Articolele 10 - 14 stipulau modalitatea de

alegere a hospodarilor i drepturile i obligaiile
lor.

29 aprilie: Portugalia abolete sclavia.

septembrie: n fosta grdin Bellu i pe o

parte a moiei Vcreti ncepe s funcioneze, n

marginea de sud a Bucuretiului, Cimitirul Bellu.

Articolul 27 stabilea formarea unei Comisii

centrale la Focani, format din cte 8 membri
pentru fiecare Principat.

18 octombrie: Dup instituirea "Cimcmiei

de trei", n ara Romneasc sunt numii:

vogoride

Page 5

Emanoil Bleanu, Ioan Manu i Ioan Al. Filipescu,

11 aprilie: Barbu Delavrancea (d. 1918)

23 aprilie: Max Planck, fizician german,

care vor fi n funcie pn pe 24 ianuarie 1859.

23 octombrie: Eforia coalelor din ara

laureat al Premiului Nobel (d. 1947)

Romneasc stabilete printr-o hotrre s se

foloseasc integral alfabetul latin(dup ce cu doi

Suediei (d. 1950)

ani mai nainte fcuse aceast recomandare, dar

mai pstrase pe chirilic - )

Spaniei (d. 1929)

Nedatate[modificare | modificare surs]

24 iulie: Jen bel, scriitor, filolog i profesor

universitar maghiar (d. 1889)

David Livingstone ncepe s exploreze fluviul

Zambeze (sfrete n 1864)

5 septembrie: Alexandru Vlahu (d. 1919)

22 octombrie: Augusta Viktoria de SchleswigHolstein, prima soie a mpratului Wilhelm al IIlea al Germaniei (d. 1921)

Arte, tiine, literatur i

filozofie[modificare | modificare surs]

Exploratorul britanic John Speke a

descoperit Lacul Victoria.

21 iulie: Maria Cristina de Austria, a doua

soie a regelui Alfonso al XII-lea al

11 septembrie: Prima ascensiune a muntelui

Dom, al treilea vrf ca nlime din Alpi.

16 iunie: Regele Gustav al V-lea al

27 octombrie: Theodore Roosevelt, al 26-lea

preedinte al SUA (d. 1919)

25 ianuarie: Marul nupial de Felix

Mendelssohn devine o pies popular
pentru nuni dup ce este cntat la Palatul St.
James din Londra n ziua cstorieiPrinesei

30 octombrie: Duiliu Zamfirescu (d. 1922)

10 noiembrie: Heinrich al XXVII-lea, Prin

Vicky (fiica reginei Victoria) cu Prinul Frederic al

Reuss (d. 1928)

Prusiei.

Pictorul francez Jean-Franois

20 noiembrie: Selma Lagerlf, scriitoare

suedez (d. 1940)

Millet picteaz L'Angelus

30 martie: Hyman

italian (d. 1924)

Lipman patenteaz creionul la care a ataat

o gum de ters.

Nateri[modificare | modificare surs]

Decese[modificare | modificare surs]

5 ianuarie: Josef Radetzky, nobil boemian,

feldmareal imperial austriac (n. 1766)

5 ianuarie: Sndor Adorjn, scriitor, jurnalist i

traductor maghiar (d. ?)

22 decembrie: Giacomo Puccini, compozitor

9 aprilie: Joseph Karl Stieler, pictor german,

pictor de curte al regilor bavarezi (n. 1781)

18 martie: Rudolf Diesel, inventator german

(d. 1913)

vogoride

Page 6

11 mai: Aim Bonpland, botanist francez

(n. 1773)

Cehia: Francisc Iosif (rege din dinastia de

Habsburg-Lorena, 1848-1916; totodat, mprat
al Austriei, 1848-1916; totodat, rege al

17 mai: Ducesa Helen de Mecklenburg-

Ungariei, 1848/1867-1916)

Schwerin, duces de Orlans (n. 1814)

10 iunie: Robert Brown, botanist britanic

Danemarca: Frederik al VII-lea (rege din

dinastia de Oldenburg, 1848-1863)

(n. 1773)

12 iunie: Niccol Livaditti, pictor italian

Elveia: Jonas Furrer (preedinte, 18481849, 1855, 1858)

(n. 1804)

15 septembrie: Prinesa Margareta de

(Napoleon al III-lea) (preedinte, 1848-1870;

Saxonia, Arhiduces de Austria (n. 1840)

mprat, din 1852)

12 octombrie: Hiroshige, pictor japonez

(n. 1797)

englez (n. 1791)

12 noiembrie: Aloys al II-lea, Prin de

Liechtenstein: Alois al II-lea (principe, 18361858) i Johannes al II-lea cel Bun (principe,
1858-1929)

Suverani, conductori[modificare | modificare

surs]

Europa[modificare | modificare surs]

Luxemburg: Wilhelm al III-lea (mare duce din

dinastia de Orania-Nassau, 1849-1890; totodat,
rege al Olandei, 1849-1890)

Anglia: Victoria (regin din dinastia de

Hanovra, 1837-1901)

Imperiul otoman: Abdul-Medjid I (sultan din

dinastia Osman, 1839-1861)

Liechtenstein (n. 1796)

Grecia: Otto (Friedrich Ludwig) (rege din

dinastia de Bavaria, 1833-1862)

8 noiembrie: George Peacock, matematician

Frana: Ludovic Napoleon Bonaparte

Modena: Francesco al V-lea (duce din dinastia

de Habsburg-Lorena, 1846-1859)

Austria: Francisc Iosif (mprat din dinastia de

Habsburg-Lorena, 1848-1916; totodat, rege al

Cehiei, 1848-1916; totodat, rege al

Moldova: Nicolae Vogoride (caimacam, 18571858)

Ungariei, 1848/1867-1916)

Monaco: Carol al III-lea (principe, 1856-1889)

Muntenegru: Danilo al II-lea (vldic din

Bavaria: Maximilian al II-lea Josef (rege din

dinastia de Wittelsbach, 1848-1864)

dinastia Petrovic-Njegos, 1851-1860; principe,

Belgia: Leopold I (rege din dinastia de SaxaCoburg, 1831-1865)

vogoride

Page 7

din 1852)

Olanda: Wilhelm al III-lea (rege din dinastia de

Orania-Nassau, 1849-1890; totodat, mare duce

Toscana: Leopold al II-lea (mare duce din

dinastia de Habsburg-Lorena, 1824-1859)

de Luxemburg, 1849-1890)

Parma: Robert I (duce din dinastia de

Schwarzenberg (guvernator, 1851-1858) i

Bourbon, 1854-1859)

Transilvania: Karl Borromaeus

Friedrich Liechtenstein (guvernator, 1858-1861)

Portugalia: Pedro al V-lea (rege din dinastia

Ungaria: Francisc Iosif (rege din dinastia de

de Braganca-Saxa-Coburg-Gotha-Kohary, 1853-

Habsburg-Lorena, 1848/1867-1916; totodat,

1861)

mprat al Austriei, 1848-1916; totodat, rege al

Cehiei, 1848-1916)

Prusia: Frederic Wilhelm al IV-lea (rege din

dinastia de Hohenzollern, 1840-1861)

Valahia: Alexandru Ghica (caimacam, 18561858)

Rusia: Alexandru al II-lea Nikolaievici (mprat

din dinastia Romanov-Holstein-Gottorp, 18551881)

Sardinia: Vittorio Emmanuele al II-lea (rege

Africa[modificare | modificare surs]

Aanti: Kwaku Dua I (aantehene, 1834-1867)

Bagirmi: Abd al-Kadir al II-lea (mbang, 1846-

din casa de Savoia, ramura Carignan, 1849-1861;

1858) i Abu-Sekkin Muhammad (mbang, 1858-

ulterior, rege al Italiei, 1861-1878)

1871)

Saxonia: Johann (Nepomuk Marie Josef

Barotse: Sekeletu (litunga, 1851-1863)

Benin: Adolo (obba, cca. 1850-1888)

Buganda: Mutesa I (Mukabaya)

Anton Xaver Vinzenz Ludwig Franz de Paula

Stanislaus Bernhard Paul Felix Damasus) (rege
din dinastia de Wettin,1854-1873)

Serbia: Aleksandru (principe din dinastia

(kabaka, 1856-1884)

Karagheorghevic, 1842-1858) i Milo (principe

din dinastia Obrenovic, 1815-1839, 1858-1860)

Bunyoro: Kyebambe al IV-lea (Kamurasi)

(mukama, cca. 1852-1869)

Sicilia: Ferdinand al II-lea Bomba (rege din

dinastia de Bourbon, 1830-1859)

Burundi: Mwezi al IV-lea Gisaabo (mwami din

a patra dinastie, 1852-1908)

Spania: Isabela a II-lea (regin din dinastia de

Bourbon, 1833-1868)

Dahomey: Gezo (Gankpe) (rege, 1818-1858)

i Gelele (rege, 1858-1889)

Statul papal: Pius al IX-lea (pap, 1846-1878)

Suedia: Oskar I (rege din dinastia

Darfur: Muhammad Hussain ibn Muhammad

Fadl (sultan, 1838/1839-1873)

Bernadotte, 1844-1859)

Egipt: Muhammad Said Paa

(conductor, 1854-1863)

vogoride

Page 8

Ethiopia: Theodoros al II-lea (mprat, 1855-

1868)

Bu Said, 1856-1870)
Asia (Orientul Apropiat)[modificare | modificare

Imerina: Ranavalona I (Ramavo)

surs]

(regin, 1828-1861)

Imperiul otoman: Abdul-Medjid I (sultan din

Kanem-Bornu: Umar ibn Muhammad (eic din

Lesotho: Moshoeshoe I (rege, 1818/1820-

Liberia: Stephen Allen Benson

Lunda: Cakasekene (mwato-yamvo, 1857-?)

Maroc: Moulay Abd ar-Rahman ibn Hiam

Munhumutapa: Kataruza (rege din dinastia

Kuwait: Jabir I ibn Abdallah (emir din dinastia

as-Sabbah, 1812-1859)

(sultan din dinastia Alaouit, 1822-1859)

Imperiul otoman: Abdul-Medjid I (sultan din

dinastia Osman, 1839-1861)

(?)

Iran: Nasir ad-Din (ah din dinastia

Kajarilor, 1848-1896)

(preedinte, 1856-1864)

Bahrain: Muhammad I ibn al-Khalifah (II) (emir

din dinastia al-Khalifah, 1843-1868, 1869)

1870)

Arabia: Faisal I ibn Turki (imam din dinastia

Saudiilor/Wahhabiilor, 1834-1838, 1843-1865)

dinastia Kanembu, 1837-1853, 1854-1880)

Afghanistan: Dost Muhammad Khan (suveran

din dinastia Barakzay, 1826-1839, 1842-1863)

dinastia Osman, 1839-1861)

Zanzibar: Madjid ibn Said (sultan din dinastia

Oman: Suwaini ibn Said (imam din dinastia Bu

Said, 1856-1866)

Munhumutapa, 1835-1868)

Oyo: Atiba (rege, cca. 1836-1859)

Rwanda: Yuhi al IV-lea Gahindiro (rege,

Yemen, statul Sanaa: al-Mansur Muhammad

(imam, 1853-1890) i al-Mutawakkil al-Muhsin
(imam, 1855-1878)

Asia (Orientul ndeprat)[modificare | modificare

cca. 1830-cca. 1860)

surs]

Swaziland: Mswati (Mdvuso) (rege din clanul

Ngwane, 1840-1868)

Tunisia: Muhammad al II-lea ibn Hussain (bey

Atjeh: Mansur ah (sultan, 1836-1870)

Birmania, statul Toungoo: Mindon Min (rege

din dinastia Alaungpaya, 1853-1878)

din dinastia Husseinizilor, 1855-1859)

Wadai: Muhammad arif ibn Saleh

(sultan, 1835-1858) i Ali ibn Muhammad (sultan,
1858-1874)

Brunei: Abdul Mumin (sultan, 1852-1885)

Cambodgea: Preah Ang Duong (Nho Ong

Don, Samdech Preah Harirak Reamea Esora
Thippadey) (rege, 1842/1845-1859)

vogoride

Page 9

China: Wenzong (Yizhu) (mprat din dinastia

manciurian Qing, 1851-1861)

Thailanda, statul Ayutthaya: Pra Chomklao

Chaoyuhua (Mongkut, Rama al IV-lea) (rege din
dinastia Chakri, 1851-1868)

Coreea, statul Choson: Ch'oljong (Yi Chung)

(rege din dinastia Yi, 1849-1863)

Tibet: nGag-dbang bLo-bzang Phrin-las rgyamtsho (dalai lama, 1858-1875)

India: Charles John Canning (guvernator

general, 1856-1862; vicerege, din 1858)

Tibet: Panchen dPal-ldan Ch'os-kyi gRags-pa

(Chokye Trakpa) (panchen lama, 1857-1882)

India, statul Moghulilor: Siraj ad-din Bahadur

ah al II-lea (mprat, 1837-1858)

Vietnam: Tu Duc (Nguyen Duc-Tong) (mprat

din dinastia Nguyen, 1848-1883)

Japonia: Komei (mprat, 1847-1866), Iesada

(principe imperial din familia Tokugaua, 18531858) i Iemochi (principe imperial din familia

America[modificare | modificare surs]

Tokugaua, 1858-1866)

(director, 1852-1860; preedinte, din 1854)

Laos, statul Champassak: Chao Kham-Nhai

(Yutti Thammathone I) (rege, 1856-1858)

Bolivia: Jose Maria Linares (preedinte, 18571861; dictator, din 1858)

Laosul superior: Tiantharat (Chantha Kuman)

(rege, 1851-1870)

Argentina: Justo Jose de Urquiza

Brazilia: Pedro al II-lea (mprat din dinastia

de Braganca, 1831-1889)

Maldive: Imad ad-Din Muhammad al III-lea

Chile: Manuel Montt (preedinte, 1851-1861)

Columbia: Mariano Ospina Rodriguez

(sultan, 1834-1882)

Mataram (Jogjakarta): Abd ar-Rahman

(preedinte, 1857-1861)

Amangkubowono al VI-lea (Mangku-bumi Gatot)

(sultan, 1855-1877)

(preedinte, 1849-1859)
Mataram (Surakarta): Pakubowono al VII-lea
(Purabaya) (sultan, 1830-1858) i Pakubowono al

VIII-lea (Angabehi) (sultan, 1858-1861)

Republica Dominican: Jose Desiderio

Valverde (preedinte, 1857-1858)

Nepal, statul Gurkha: Surendra Bikram ah

Bahadur amir Jang (rege, 1847-1881)

Costa Rica: Juan Rafael Mora Porras

Ecuador: Francisco Robles (preedinte, 18561859)

Rusia: Alexandru al II-lea Nikolaievici (mprat

El Salvador: Rafael Campo

din dinastia Romanov-Holstein-Gottorp, 1855-

(preedinte, 1856, 1856-1858), Lorenzo Zapeda

1881)

(preedinte, 1858) i Miguel Santin del Castillo

(preedinte, 1858-1859)

vogoride

Page 10

Guatemala: Rafael Carrera (preedinte, 1844-

Se ncheie cimcmia lui Teodor Bal n Moldova.

ncepe cimcmia lui Nicolae Vogoride n

1848, 1851-1865)

Haiti: Faustin Soulouque (Faustin I)

Moldova.

(preedinte, 1847-1859; mprat, din 1849)

12/24 martie: este nfiinat prima banc din ara

Honduras: Santos Guardiola

noastr, Banca Naional a Moldovei, cu sediul la Iai.

(preedinte, 1856-1862)

Mexic: Ignacio Comonfort (preedinte, 18551858), Benito Pablo Juarez (preedinte, 1858-

ara Romneasc

1859)

Bucuretiul devine primul ora din lume iluminat

1872) i Felix Maria Zuloaga (preedinte, 1858-

public cu petrol lampant.

Nateri

Paraguay: Carlos Antonio Lopez

10 februarie: Maria Cuarida-Crtunescu - prima

(consul, 1841-1862; dictator, din 1844)

femeie medic din Romnia.

Peru: Ramon Castilla y Marquesado

4 martie: Constantin Coand - general de armat,

(preedinte, 1845-1851, 1855-1862)

om politic, preedinte al Senatului, prim-ministru.

Statele Unite ale Americii: James Buchanan

(preedinte, 1857-1861)

9 septembrie: Agatha Brsescu - actri.

Uruguay: Gabriel Antonio Pereira

(preedinte, 1856-1860)

Descriere

Bilete de banc emise de Banca Naional a

Moldovei n 1856

Banca Naional a Moldovei (1857 - 1858)

Venezuela: Jose Tadeo Monagas

(preedinte, 1847-1851, 1855-1858, 1868) i
Julian Castro (preedinte, 1858-1859)

Oceania[modificare | modificare surs]

Hawaii: Kamehameha al IV-lea (Alexander

Liholiho) (rege, 1854-1863)

Noua Zeeland: Thomas Gore Browne

(guvernator, 1855-1861)

Tonga: George Tupou I (rege, 1845-1893)

1857:

Privilegiul de a nfiina o banc de scont i

circulaie a fost acordat de principele Grigore
Ghica n mai 1856. Marii proprietari din
Romnia erau direct interesai s scape ct
mai repede de camta care domina creditul

Evenimente
Moldova

vogoride

Bilete emise de Banca Naional a Moldovei

n 1856
Banca Naional a Moldovei a fost prima
banc nfiinat n ara noastr , la 12/24
martie 1857, cu sediul central la Iai i
sucursale la Galai i Bucureti. Fondatorul
acesteia a fost bancherul prusac F.W.
Nulandt, director al Creditului Mobilier din
Dessau. Capitalul iniial a fost de 10 milioane
taleri, mprii n 50.000 aciuni, din care
45.000 erau deinute de Nulandt i banca din
Dessau i doar 2000 au fost subscrise n
Moldova.
Context. Constituire

Page 11

la noi i de concurena strinilor care

beneficiau de capital la pre sczut. Astfel,
mprejurrile economice au fost deosebit de
prielnice pentru noua banc, dar activitatea
ei s-a dovedit falimentar.
Aa-zis naional, ea era n realitate o
anex a bncii din Dessau, cu conducerea
efectiv n oraul german. Dei aportul ei la
economia romneasc a fost nesemnificativ,
ea rmne semnificativ ca prima banc
nfiinat la noi. Banca a obinut privilegiul de
emisiune de bancnote convertibile la vedere
cu valori de la 40 sorocovei n sus i cu
acoperire n aur. ns BNM nu s-a folosit de
acest drept, motiv pentru care nu a fost n
mod real i prima banc de emisiune.
Falimentul

emisiune. Banca Naional a Moldovei a

rmas ns n istorie drept prima banc
nfiinat n ara noastr.

Cu toate c nfiinarea ei a fost considerat

un succes al expansiunii capitalului bancar
german, viaa bncii a fost una extrem de
scurt. Conducerea sa a fost de la nceput
defectuoas. Ea a acordat un volum mare de
credite pe termen lung (ipotecare) unor mari
proprietari funciari, ceea ce contravenea
realitilor economice, pentru c piaa de
atunci avea nevoie de mprumuturi la termen
scurt, pentru comer i de credite agricole
pentru micii proprietari, apsai de camt.
Pe de alt parte, conducerea bncii s-a
lansat n afaceri speculative cum a fost
cumprarea de cmile n contul armatei
coloniale britanice sau obinerea concesiunii
pentru ncasarea impozitelor ntr-o provincie
din Asia Mic.
Un alt motiv pentru care banca nu s-a putut
transforma ntr-o veritabil banc a fost
natura speculativ a concesionarului. El i-a
rezervat 48 din cele 50 de mii de aciuni, dar
a acoperit doar 10% din bani i aceia obinui
printr-un mprumut fcut pe baza a 5.000 de
aciuni "plenare". Apoi a ncercat, prin
presiuni la burs, s creasc n mod artificial
preul aciunilor. Acestea au ajuns s creasc
pn la 120%, dar criza economic care a
izbucnit n Europa a prbuit valoarea
aciunilor.
Aceste operaiuni au dus la colapsul bncii.
n iunie 1857 intr temporar n stare de
faliment, dar i reia temporar activitatea.
Banca Naional a Moldovei a fost declarat
falimentar i lichidat dup numai un an de
funcionare, la 14/26 iunie 1858. Atunci i-a
fost retras concesiunea i anulat dreptul de

vogoride

Page 12

Evenimente
Moldova

14/26 iunie: Banca Naional a Moldovei, prima

banc de la noi, este declarat falimentar la numai
un an de la nfiinare.

Se ncheie cimcmia lui Nicolae Vogoride n

Moldova.
ncepe cimcmia de trei n Moldova.

ara Romneasc

Se ncheie cimcmia lui Alexandru D. Ghica n

ara Romneasc.

ncepe cimcmia de trei n ara Romneasc.

Nateri

11 aprilie: Barbu Delavrancea (d. 1918)

30 aprilie: Mina Minovici - medic legist i

farmacist.

5 septembrie: Alexandru Vlahu (d. 1919)

13 octombrie: Take Ionescu - om politic, jurist,

diplomat, ministru de finane, prim-ministru.

30 octombrie: Duiliu Zamfirescu - scriitor,

membru titular i vicepreedinte al Academiei
Romne (d. 1922).

31 decembrie: Enea Hodo - folclorist, scriitor,

membru corespondent al Academiei Romne.

Decese

realizeaz prin nlocuirea listelor electorale ale unionitilor

cu cele ale antiunionitilor. Soia sa Ecaterina (Cocua)

Nicolae Vogoride

Conachi a gsit, prin corespondena lui cu rudele din

Fanar, scrisori care i dovedeau legturile cu Imperiul

Nicolae Vogoride

Otoman, pe care le-a nmnat fratelui su

vitreg, Costache Negri. Publicarea acestora n ziarul
belgian LEtoile dOrient (n Moldova ele circulnd sub
denumirea Estract de scrisori secrete trimise
caimacamului Moldovei de deosebite fee politice), la
aceasta adugndu-se i demisia rsuntoare a
lui Alexandru Ioan Cuza din funcia de prclab de Galai,
provoac o criz diplomatic de proporii, ce a putut fi

Alte nume

Nicolae Vogoridis

stopat numai dup celebra ntlnire de la Osborne a

Nscut

1820, Iai, judeul Iai

conductorilor Franei i Marii Britanii i, bineneles,

Decedat

23 aprilie 1863, Bucureti

Ocupaie

caimacam

Cstorit cu

Cocua Conachi

Prini

tefan Vogoridis

organizarea de noi alegeri care au adus victoria

zdrobitoare a unionitilor (din cei 83 de deputai, numai
doi s-au pronunat contra unirii).

Dup victoria unionitilor, Nicolae Vogoride i modific

atitudinea pe care o adoptase cu privire la Cuza, dup

Nicolae Vogoride ( Vogoridis) (n. 1820, Iai, judeul

demisia acestuia din postul de prclab. l avanseaz la

gradul de colonel i l numete, la 12 septembrie 1858,

Iai d. 23 aprilie 1863, Bucureti), caimacam al

ajutor al hatmanului miliiei, post important n ierarhia

Moldovei ntre martie 1857-octombrie 1858.

militar. Va fi nlocuit cu cimcmia de trei I. A.

Biografie

Cantacuzino, V. Sturdza, A. Panu - (octombrie 1858).

Fiu al lui tefan Vogoridis, fost caimacam al Moldovei n

Moare n 1863, singur, ntr-un hotel din Bucureti, dup ce

anii 1821-1822 i prin de Samos. Sub cimcmia

a cheltuit cu politica i plcerile o parte din averea dotal

lui Teodor Bal (decembrie 1856-martie 1857) deine

a soiei sale.

funcia de ministru de Finane, iar dup moartea acestuia

Steaua Dunrii

devine caimacam, fiind numit de ctre sultanul otoman

pentru a mpiedica unirea Principatelor, sub promisiunea
ocuprii tronului.

Avnd sprijinul celor dou imperii vecine Austriac i

Otoman care nu doreau cu nici un pre unirea, noul
caimacam falsific alegerile pentru Divanul ad-hoc al
Moldovei, permind ctigarea acestora de ctre forele
antiunioniste; scoaterea unionitilor din curs se

vogoride

Page 13

Steaua Dunrii (n original Steaoa Dunrei) a fost un ziar

Donici, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo,Dimitrie

fondat n 1855 de Mihail Koglniceanu, principalul organ

Bolintineanu, C.A. Rosetti, Gheorghe Sion, etc.

n 1897 se reia publicarea ziarului cu acelai nume (cu

subtitlul: ziar fondat n anul 1855 de Mihail
Koglniceanu) care apare pn n 1899 i mai apoi n
1907.

Anex
Programul politic publicat de redactorii Stelei i
Steoa Dunrei. Zimbrulu i Vulturulu, ediia din 24
ianuarie 1859

a Zimbrului i Vulturului:

unionist n jurul cruia s-au grupat cei mai activi partizani

I. Suveranitatea extern.

ai Unirii Principatelor Romne. A aprut la Iai ntre

octombrie 1855 - septembrie 1856, dup care a fost
nchis din cauza suspendrii legii presei. Din cauza unui

Unirea Principatelor.

II. Suveranitatea intern (Autonomia).

articol "mai dubios" despre religie,[1] cenzura l-a suprimat

pentru prima dat n luna mai. Publicarea sa este reluat

1. mbuntirea soartei locuitorilor steni.

n strintate ntre decembrie 1856 i mai 1858, aprnd

2. Reforma legei electorale.

n limba francez, la Bruxelles, sub numele L'toile du

Danube. Reapare la Iai din noiembrie 1858 pn n
noiembrie 1860. De la 2 ianuarie 1859 fuzioneaz
cu Zimbrul i Vulturul i apare sub titlul Steoa Dunrei.
Zimbrulu i Vulturulu. Redactorii ambelor ziare au publicat
atunci un program politic unionist explicit.

3. Secularizarea averilor monastirilor greceti.

4. Percepiunea unei singure dri.
5. Darea Statului civil n mna autoritilor civile.
6. Prevederea cazului unei viitoare reviziuni a
Constituiunei.

III. Autonomia individual.

Scris cu alfabetul tranziional, era un jurnal politic, literar

i comercial care aprea de trei ori pe sptmn i
milita puternic pentru Unirea Principatelor, pentru
autonomia lor i pentru reforme democratice. n

1. Libertatea politic i individual (habeas

corpus).
2. Libertatea de pres, fr cauiune.

literatur, promova ideile preluate de la Dacia literar,

axat pe o literatura naional, inspirat din tradiiile
poporului.

3. Libertatea de contiin.
4. Libertatea de petiiune.
5. Libertatea de ntrunire.

Printre cei care au participat la redactarea ziarului au mai

6. Instruciunea gratuit i obligatorie.

fost i Vasile Alexandrescu-Urechea, Vasile

7. nfiinarea giurului n materii criminale i de

Mlinescu i Iancu M. Codrescu. Au colaborat redactori

pres.

precum Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Alecu

vogoride

Page 14

8. Desfiinarea pedepselor corporale de orice fire

9. Respltiri onorifice nciunare s nu se dee

i a celei de moarte.

dect prin organul Adunrei legislative

vogoride

Page 15