Sunteți pe pagina 1din 2

Baltagul analiza literara

Mihail Sadoveanu ( 1880 - 1961) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist,


romancier, academician i om politic romn. Este unul dintre cei mai importan i i
prolifici prozatori romni din prima jumtate a secolului al XX-lea, avnd o carier ce se
ntinde pe parcursul a cincizeci de ani.
Romanul Baltagul" a fost scris n numai 17 zile i publicat n noiembrie 1930,
cnd Mihail Sadoveanu mplinea 80 de ani, fiind primit cu "un ropot de recenzii
entuziaste" de ctre criticii vremii. Romanul are ca surse de inspiraie balade populare de
la care Sadoveanu preia idei i motive mitologice romneti. Din punct de vedere
compozitional, textul este structurat in 16 capitole, urmarind doua coordonate
fundamentale, aspectul realist (reconstituirea monografica a lumii pastorale si cautarea
adevarului) si aspectul mitic (sensul ritual al gesturilor personajului principal).
Opera literara Baltagul apartine genului epic, fiind un roman social, de tip
traditional. Baltagul este un roman al transhumantei deoarece se bazeaza pe urcatul si
coboratul oilor. Oamenii isi sincronizeaza viata dupa mersul barbatului cu cu oile intre
munti, in timp ce femeia ramane acasa, avand grija de gospodarie si de copii. Baltagul
este un roman social deoarece se realizeaza o fresca sociala prin ilustrarea categoriilor
sociale in evolutie. Oamenii (satenii) isi organizeaza viata la sat. De asemenea, opera este
un roman mitic deoarece apar elemente legendare cum ar fi vrajitoria, magia sau
farmecele, dar care nu se adeveresc, ele stand la baza genezei operei sau la subiectul
acesteia. Caracteristicile romanului traditional sunt tipul nevestei credincioase - Vitoria,
tipul fetei de maritat-Minodora, tipul flacaului-Gheorghita.
Titul operei, din punct de vedere morfologic, este format dintr-un substantiv
articulat cu articolul hotarat -ul care, in sens denotativ, semnifica un topor cu doua
tiuri. In sens conotativ, se concretizeaza motivul labirintului la nivelul ac iunii. Baltagul
devine obiect simbolic, ambivalent: arm a crimei si instrumentul actului justi iar,
reparator.
Tema romanului este tema vieii i a morii, a iubirii, a datoriei i a ini ierii care
permite totodat realizarea monografiei satului moldovenesc de munte, lumea arhaica a
pastorilor, avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor
Lipan.
Subiectul este simplu, pastrnd elementele baladei: un cioban este omort de doi
tovarasi ai sai pentru a-i lua oile, dar femeia acestuia, apriga si inteligenta nu are liniste
pna nu afla faptasii si nu-i pedepseste dupa legea nescrisa a comunitatii.
Motivul: firul epic se ese prin mpletirea unor motive ce sporesc valoarea artistic
aoperei: motivul drumului, motivul visului, motivul baltagului, motivul transhumanei,
motivulcomuniunii om-natur, motivul soarelui, motivul animalului credincios. Motivul
central este cel al labirintului, acesta fiind o metafor a cutrii.
1

Modul de expunere predominant este naratiune care se imbina cu descrierea,


dialogul si monologul interior. Imbinand aceste moduri de expunere autorul reuseste sa
puna in lumina insusirile personajelor, zbuciumul lor sufletesc si relatiile dintre ele.
Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniprezent si omniscient
reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si observatiei, lumea satului de
munteni si actiunile Vitoriei.
Personajele romanului sunt numeroase i complexe. Vitoria este personajul
principal al romanului i unul dintre cele mai complexe personaje feminine din literatura
noastr. Vitoria reprezint imaginea unui erou popular, avnd o personalitate
reprezentativ i puternic. Este soia lui Nechifor Lipan i mama Minodorei i a lui
Gheorghi. nc de la nceput impresioneaz prin frumuseea i farmecul fizic, cci la cei
aproape 40 de ani ochii ei cprui rsfrngeau lumina castanie a prului, ns privirea ei
era dus departe, semn al gndurilor care o copleeau. Pe lng faptul c era o femeia
drz i aspr, mai era i o femeie harnic, avnd grij de o ntreag gospodrie n lipsa
soului ei, acesta des fiind n absen. Vitoria mai reprezint i o femeie arhaic. Era
credincioas, respecta cu strictee obiceiurile strmoeti i cretine.
Nechifor Lipan nu participa direct la actiunesi este cunoscut din marturisiriile altor
personaje. Sub aspect fizic, este indesat si spatos cu mustata neagra, groasa, adusa a oala
si ochii cu sprancene aplecate. Este barbat venit si puternic, are curaj si nu se teme de hoti
si de asemenea este harnic si priceput in mestesugul oeiritului. Era om vretnic si fudul sin
u se uita la bani, devenind chiar risipitor.Nechifor era generos si ii cinstea pe tovarasi si
trecatori.
Gheorghita ,personaj secundar, este fiul Vitoriei si a lui Nechifor Lipan care era
foarte indragit de mama sa. Mostenise de la tatal sau nu numai numele, dar si unele
insusiri
alese.
Avea saptesppereze ani, era un flacau spancenat cu ochi caprii, ca ai Vitoriei si avea un
zambet frumos ca de fata.
Minodora , personaj episodic, era mai mare decat Gheorghita dezmierdata mai
mult de tata. Este fata de maritat si umbla gandul la feciorul dascalului Andrei. Se
dovedeste, pana la urma, supusa si ascultatoare si se poarta dupa varsta si obiceiul
locului. Ea este nevoita s apastreze randuiala, asa cum o avertizeaza si o sfatuieste mama
ei.
Avand in vedere aceste caracteristici, opera Baltagul de Mihail Sadoveanu este
un roman mitic al transhumantei apartinand curentului literar realism.