Sunteți pe pagina 1din 7

Baltagul

Mihail Sadoveanu, "Ceahlaul literaturii romane", cum l-a numit Geo Bogza, "stefan cel Mare al literaturii romane" cum i-a spus G.Calinescu, are o opera monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea compozitionala. Viata satului romanesc (tema spiritualitatii satului romanesc) este principala tema a epicii sadoveniene, intrucat "taranul roman a fost principalul meu erou", marturisea Sadoveanu intrun discurs tinut la Academia Romana. Taranul sadovenian este locuitorul de la munte, moldoveanul cu viata aspra ca si meleagurile prapastioase pe care este sortit sa traiasca (asa cum ilustreaza prozatorul in legenda de la inceputui romanului "Baltagul"). Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu (1880-1961) a aparut in noiembrie 1930 si este un adevarat "poem al naturii si al sufletului omului simplu, o Miorita in dimensiuni mari" (George Calinescu). Versul moto, "Stapane, stapane,/ Mai chiama si-un cane", argumenteaza viziunea mioritica asupra mortii, careia Sadoveanu ii da o noua interpretare, aceea a existentei duale ciclice, succesiunea existentiala" de la viata la moarte si din nou la viata. Romanul "Baltagul" este o oper epic, deoarece naratorul omniscient i exprim indirect sentimentele i concepiile prin intermediul personajelor i al aciunii. Modalitatea narativ se remarc prin absena mrcilor formale ale naratorului i relatarea Ia persoana a IH-a, fapt ce argumenteaz detaarea acestuia de evenimente. Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu este o specie a genului epic, n proz, de mare ntindere, cu aciune concentrat i cu o intrig bine evideniat. Personaje le, puternic individualizate, sunt angrenate n conflicte puternice, iar structura narativ contureaz o imagine profund a sufletului rnesc i a vieii patriarhale. Principalul mod de expunere este naraiunea, iar personajele se contureaz direct prin descriere i indirect, din propriile fapte, gnduri i vorbe, cu ajutorul dialogului i al monologului interior.

Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, sufletul taranului moldovean ca pastrator al lumii vechi, al traditiilor si al specificului national, cu un mod propriu de a gandi, a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii, aparand principii de viata fundamentale, statornicite din vremuri imemoriabile. Titlul romanului este simbolic; el denumeste atat arma cu care a fost ucis Nichifor Lipan cat si instrumentul actului justitiar. Cuvntul "baltag" poate veni i de la grecescul "labrys", care nseamn secure cu dou tiuri, dar i labirint. n roman este vizibil simbolul labirintului ilustrat de drumul erpuit pe care l parcurge Vitoria Lipan n cutarea soului, att un labirint interior, al frmntrilor sale de la nelinite la bnuial apoi la certitudine, ct i un labirint exterior, al drumului spat n stncile munilor pe care l parcursese i Nechifor Lipan. Acest labirint, cu drumurile sale erpuite, amintete curgerea continu a vieii spre moarte i a morii spre via: Vitoria pornete n cutarea soului din interior, din ntuneric pentru a putea ajunge n exterior, la lumin. Baltagul poate fi considerat un roman mitic, intrucat preia si dezvolta motivele principale din balada Miorita, care ilustreaza unul din cele patru mituri fundamentale ale romanilor : mitul existentei pastorale la romani care evidentiaza motivul legaturii omului cu natura si conceptia despre viata si moarte a omului din popor. Punctul de plecare al romanului este asadar Miorita, romanul are si motto doua versuri din aceasta balada care ilustreaza motivul animalului credincios : Stapane, stapane/Mai cheama s-un cane. De asemenea, motivul transhumantei (al migratiei turmelor in timpul anului in cautarea de pasune si adapost si al intoarcerii la munte la date fixate din vechime) este prezent in ambele creatii. O prima particularitate a acestui roman traditional il reprezinta discursul narativ, in care apar elemente mitice, si tema sociala abordata, de narator. Evenimentele din volumul Baltagul se petrec la sfarsitul secolului XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea intr-o societate patriahala, arhaica, insa strapunsa de zorii unei noi civilizatii, de noi relatii sociale capitaliste. Opera zugraveste o societate rurala, cu obiceiurile si mentalitatile ei, este o monografie a lumii pastorale. In ceea ce priveste incipitul romanului, acesta evidentiaza cosmogonia populara si predestinarea ce reies din primele randuri ale romanului ce releva ca Dumnezeu le-a dat

harazit muntenilor, cei din urma veniti, urmatoarele: Sa va para toate bune ; sa vie la voi cel cu cetera ; si cel cu bautura ; si sa aveti muieri frumoase si iubete. Un alt element tipic predestinarii este reprezentat prin vorbele lui Lipan care spune ca nimnei nu poate sari peste umbra sa, cu semnficatia ca nimeni nu-si poate schimba ceea ce i-a rezervat destinul. Trasaturile romanului traditional: -relatarea se face la pers a III-a de catre un narator omiscient si omniprezent. - naratorul este "demiurgic" (dispune suveran de soarta personajelor) - relatarea se face in ordine logica si cronologica, fiind totusi posibile unele dizlocari de tip analepsa - cititorul ramane cu o imagine completa asupra lumii romanului (nu-i raman aspecte necunoscute) - personajul este un caracter social determinat - destinul personajului este dinainte hotarat (tehnica aluziv-anticipativa). Trasaturile romanului traditional: -un astfel de tip de roman promoveaza originalitatea sufletului national prin atractia pentru social istoric si spatiul geographic romanesc,preocuparea pentru folclor si obiceiuri -respecta tiparele scrisului accesibil si naratiunii omnisciente -problematica abordata este sociala si psihologica de ilustrare a complexitatii societatii si individului,reflecta frecvent mediul rular si mai rar pe cel citadin -personajele sunt tipuri representative pentru epoca si categoriile sociale pe care le reprezinta,ele au un caracter constant si o evolutie previzibila -structur textului narativ se caracterizeaza prin naratorul omniscient,timpul concret,obiectiv si cronologic -naratiunea vizeaza obiectivitatea asociind povestirea si dialogul ca moduri de expunere dominante

-conflictele esentiale sunt exterioare de natura economica sau sociala iar actiunea se desfasoara cronologic prin inlantuirea momentelor subiectului -predomina stilul direct impletit cu cel indirect. Intriga, dup modelul romanului poliist, pune n lumin vocaia justiiar a eroinei, descoperirea asasinilor i demascarea acestora. Faptele din Baltagul se petrec spre sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XXlea, ns ntr-o societate patriarhal, arhaic, strpuns de zorii unei civilizaii, de noi relaii sociale, capitaliste. Timpul n care are Ioc aciunea este limitat i cronologic, ntmplrile se petrec din toamn pn n primvar, dar nu este precizat perioada, deoarece Vitoria Lipan triete ntr-un timp mitic romnesc, un timp spiritual al credinelor i datinilor strvechi, care au valabilitate n orice epoc. Perspectiva spaial este reprezentat de meleagurile accidentate i stncoase ale munilor din Moldova, ilustrnd viaa aspr a muntenilor Aciunea romanului: Eeste simpl, subiectul avnd un singur fir epic i anume drumul parcurs de Vitoria Lipan n cutarea soului su, Nechifor. Efortul cutrii urmeaz un traseu dificil i sinuos, Vitoria parcurgnd un drum al nelinitilor i al zbuciumului sufletesc, sub forma labirintului interior i altul, un labirint exterior, pe crrile erpuite i nguste ale munilor, dorind s afle adevrul i s mplineasc dreptatea. In centrul operei se afla Vitoria Lipan , personaj principal, personaj mitic si personaj-simbol pentru taranul roman; prezenta in ambele planuri ale actiunii, ea face legatura dintre acestea, antrenate in conflictul de baza , dar si in cele secundare.Ea este sotia lui Nechifor Lipan , oier din Magura Tarcaului, mama a doi copii :Minodora si Gheorghita , ramasa singura pentru ca sotul ei plecase sa cumpere oi. Surprinzandu-si eroina in expozitiunea romanului, Sadoveanu creioneaza un sumar portret fizic, insistand asupra acelor detalii care sugereaza frumusetea fizica a femeii si trasaturile morale; apeleaza la descrierea portret, accentual cazand pe epiteteochii ei capri , in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului, acei ochi aprigi si inca tineri ce cautau zari

necunoscute. Impresioneaza prin frumusetea si farmecul fizic, in ciuda celor 40 de ani pe care ii avea . Ca sotie , Vitoria se impune prin credinta si dragoste statornica pe care i-o poarta lui Lipan. Recunostea autoritatea sotului in familie , in virtutea codului moral arhaic, desi uneori se arata aspra , intransigenta. In calitate de mama , Vitoria este caracterizata prin dragostea pentru cei doi copii si preferand insa pe Gheorghita in care ea vede intrupata dragostea ei pentru Lipan.Cu Minodora se arata mai aspra educandu-o in spiritua traditiei si intervenea sever ori de cate ori aceasta incalca datina. Surprinsa intr-un moment de neliniste generata de intarzierea sotului plecat din toamna , Vitoria se dovedeste capabila sa aprecieze concret timpul scurs , raportandu-l la legile transhumantei; isi iubea sotul cu o dragoste statornica , considerandu-se datoare de-al respecta , de-al asculta , recunoscandu-i calitatea de stapan. Atitudinea fata de Lipan (dragostea, spiritul datoriei) sta la baza actiunilor personajului: preia o parte din responsabilitatile sotului plecat , vegheaza cu strictete si severitate la bunul mers al gospodariei. Solutiile problemelor sale le cauta in conformitate cu normele traditionale ale mediului sau respectand datinile , traditia , obiceiurile ; Vitoria apeleaza la preot unde cauta un sfat , dat si la vrajitoare , baba Maranda de la care asteapta o explicatie a intarzierii lui Lipan. Cunoscatoare a firii umane , stiindu-l pe Lipan si obiceiurile sale , slabiciunile sale , Vitoria isi da seama ca acestuia I s-a intamplat ceva . Cu inteligenta , pe baza unor rationamente logice , intuieste adevarul. Apartinand unei colectivitati arhaice , Vitoria actioneaza in functie de semne si vise interpretand tot ce este in jurul ei. Atenta la comportamentul animalelor , la vise. la schimbarile din natura , ea interpreteaza dandu-le semnificatii mistice , tainice. Framantarile sufletesti ale eroinei devin mijloc de caracterizare indirecta si pun in evidenta complexitatea sufleteasca a personajului. Scriitorul urmareste evolutia starii sufletesti ; framantarile dominate de intrebari fara raspuns , de incertitudine.Vitoria cunoaste doar un timp al sau , un timp mitic , masurat cu framantarile sufletesti inchizandu-se din ce in ce mai mult.

In plan exterior , framantarile sufletesti se materializeaza in gesture, comportamente , devine mai aspra , mai intrasigenta , mai tacuta , imbraca vesmantul cernit al vaduvelor. Axa simbolica a romanului o reprezinta calatoria Vitoriei Lipan, ale carei resorturi motivationale sunt iubirea si datoria. Avand certitudinea ca este Lipan este mort , Vitoria actioneaza cu luciditate in virtutea datoriei pe care o are fata de sot.Pregatirile de plecare in cautarea lui Lipan contureaza profilul moral al unei femei deosebit de puternice, de o forta morala impresionanta . Cu simtul gospodaresc , cu meticulozitate, cu pricepere si tenacitate , ea organizeaza plecarea , isi lasa gospodaria in ordine.. Cu pricepere de adevarat negustor face rost de banii necesari drumului . Prevazatoare , pastreaza o parte de bani, pe Minodora o duce la manastire , iar lui Gheorghita ii face baltag pentru a se apara de pericolele drumului. Tenace, drz i aprig, punnd cap la cap cele aflate cu o logic impecabil, ia urma oilor i a ciobanilor. Cu o deducie uimitoare de detectiv dovedete, relatnd n amnunt, nfptuirea crimei i-i demasc pe vinovai. Datina nmormntrii i pedepsirea ucigailor vin dintr-o credin strveche a poporului i sunt mplinite dup legi nescrise, pentru c "cine ucide om nu se poate s scape de pedeapsa dumnezeiasc". Odat mplinit datoria i nfptuit dreptatea, viaa reintr n normal, "ne-om ntoarce iar Ia Mgura ca s lum de coad toate cte le-am lsat". n aciunea sa, Vitoria dovedete spirit justiiar, inteligen, luciditate, stpnire de sine, devotament i neclintire n mplinirea tradiiilor i datinilor strvechi. simbolic este si faptul ca pe drum calatorii intalnesc un botez (la Borca), o nunta (la Cruci), iar in final are loc inmormantarea lui Nechifor. Cele trei evenimente ale vietii - nasterea, nunta si moartea- sugereaza ca acest drum reprezinta o metafora a vietii. Totodata, el nu este o simpla trecere, caci intoarcerea de la Dorna la Sabasa presupune incercarea ultima, marcata ritualic de viziunea Vitoriei si prin intermediul careia ea are in sfarsit acces la adevar. Se mbin toate modurile de expunere: naraiunea (folosit n nararea faptelor i ntmplrilor), dialogul (folosit ntre personaje), care imprim autenticitate i dinamism aciunii, i ajut la caracterizarea personajelor, descrierea (folosit n descrierea locurilor

ntlnite n drum, n prezentarea personajelor) i monologul interior, care are un rol important n evidenierea gndurilor i temerilor Vitoriei Lipan. Odata indeplinita datoria catre cel ucis totul ii reintra in tiparul vietii de la munte, Vitoria si Gheorghita intorcandu-se la Magura , linistea si ordinea vietii fiind restabilite. Deznodamantul il surprinde pe Gheorghita lovind cu baltagul pe Calistrat Bogza,ucigasul parintelui sau,venit impreuna cu celalalt asasin,Ilie Cutui,la praznicul de inmormantare al celui disparut. Naratorul relateaza obiectiv intamplarile,la persoana, a III-a singular.El pare sa fie omniscient si omnipresent,realizand,in ipostaza de personaj imaginar care povesteste in locul scriitorului,relatia autor-cititor. Opera este scrisa intr-o limba literara expresiva,rapsodica si lirica,solemna si grava,realizand astfel atmosfera de balada si de legenda. In concluzie,prin toate aceste trasaturi specifice,"Baltagul" se inscrie intre naratiunile clasice de inspiratie folclorica,mioritica,mitico-simbolica,de o incontestabila valoare artistica.