Sunteți pe pagina 1din 4

Mono si digliceridele

Mono si digliceridele sunt acizi grasi derivati din triglicerine (ester provenit
din glicerol si 3 acizi grasi), care reprezinta componenta principala a
grasimilor animale si a uleiurilor vegetale.
Mono si digliceridele sunt folosite pe post de emulgatori (stabilizatori ai
emulsiei), dar ajuta si la prelungirea duratei de viata a produselor. Acestea
provin, in general, din pielea sau oasele animalelor, dar pot fi derivate si din
surse vegetale, precum soia sau canola.
Conform Regulamentului nr. 1129/2011 privind aditivii alimentari adoptat
de Comisia Europeana (intrat in vigoare la 1 iunie 2013), emulgatorul monosi digliceridele ale acizilor grasi poate fi folosit ca aditiv alimentar.
Conform Regulamentului nr. 1130/2011 privind aditivii alimentari folositi in
alimente (enzime, coloranti si nutrienti), adoptat de Comisia Europeana la 2
decembrie 2011, acest ingredient poate fi folosit ca aditiv alimentar sub
denumirea E 471 - Monogliceride si digliceride ale acizilor grasi.
REACTII ADVERSE:
Siguranta/Rating ingredient:
Consumul excesiv de mono si digliceride (care contin grasimi trans) poate
cauza:
Boli cardiovasculare
Crestere in greutate
Consumul de mono si digliceride nu este in acest moment restrictionat,
neexistand astfel o limita zilnica care trebuie respectata. Se recomanda insa
consumul cu moderatie.

Corector de aciditate
Aditiv alimentar cu rol de regulator de aciditate i aromatizant. n mod
natural este prezent n fructe, legume, vin. Pentru uz industrial se obine din
acid acetic. Se utilizeaz n cantiti de pn la 6g/kg n deserturi, supe i
ciorbe, prafuri pentru prepararea de cas a buturilor rcoritoare, dar i ca
supliment alimentar.

Nu este permis n alimentele destinate sugarilor i copiilor mici.


Doza zilnic nu este limitat i nu produce efecte secundare.

Acidul Citric
Aditiv alimentar din categoria regulatorilor de aciditate, fiind utilizat i ca
aromatizant. Poteneaz efectul antioxidanilor i gelificanilor i contribuie la
formarea emulsiilor.
n mod natural, acidul citric se gsete n fiecare celul vie. Pentru uz
industrial se obine prin fermentarea melasei sau zahrului n prezena
mucegaiului Aspergillus niger.
Se utilizeaz n cantitile prevzute de reete n produse pe baz de fructe,
legume, lapte, n uleiuri i grsimi neemulsionate i emulsionate, produse de
panificaie, patiserie, cofetrie etc., ct i n produse destinate sugarilor i
copiilor mici sntoi, n cantiti prevzute de reete.
Doza zilnic admis nu este limitat i nu produce efecte secundare n
cantitile coninute de alimente, fiind lipsit de toxicitate. Adesea este
confundat cu sarea de lmie care este , de fapt, acidul tartric E 334 i care
are, ntr-adevr, un anumit grad de toxicitate.

Dextroza
Compusul organic, apartine clasei zaharidelor, are formula chimica
C6H12O6.
Glucoza este o substanta solida, cristalizata, incolora si solubila in apa.Are un
gust dulce.Principala sursa de energie a organismului.Glucoza este esentiala
in producerea proteinelor si in metabolismul lipidelor.De asemenea, la cele
mai multe plante si animale, este un precursor pentru vitamina C (acid
ascorbic).
Obtinere: este unul dintre produsii de fotosinteza a plantelor si a unor
procariote. Se gaseste indeosebi in sucul fructelor dulci ale plantelor.
Cele mai importante forme de comercializare si folosire a glucozei:
sirop de glucoza - conine glucoza in concentratie de 32,40%;
glucoza tehnica - cu o concentraie de 75%;

glucoza cristalizata (tablete) - concentratie de 99%.


REACTII ADVERSE:
Consumul de dextroza (glucoza) poate cauza:
Reactii alergice (poate contine urme de gluten)
Crestere in greutate (obezitate)
Diabet
Boli cardiovasculare
Probleme la nivelul dintilor (carii)

Acool etilic
Substanta lichida ce cuprinde o structura chimica numita hidroxil, intra in
compozitia bauturilor alcoolizate; utilizat ca antiseptic. Alcoolul aduce multa
energie, 30 kilojouli (7 kilocalorii) pe gramul de alcool. El este rapid
transformabil in grasimi.
Efecte nedorite - Actiunea alcoolului asupra sistemului nervos modifica
functionarea acestuia, fara ca subiectul sa fie in mod necesar constient:
inlaturarea inhibitiilor psihologice, conducand adesea la comportamente
periculoase; relaxarea, continuata de o stare de somnolenta; euforia,
increderea in sine putand sa fie urmata de o oboseala si de o dispozitie
depresiva; diminuarea capacitatilor de concentrare si de judecata.
Performantele psihice si reflexele sunt alterate incepand de la o alcoolemie
(concentratia de alcool in sange) de 1,5 grame pe litru. Un consum excesiv de
alcool antreneaza starea de betie care se traduce prin voma si tulburari
respiratorii, complicate cu o coma zisa "etilica" (alcoolism acut), si numeroase
leziuni organice pe termen lung (alcoolism cronic). In cazul unei come etilice
(se spune ca subiectul este beat mort), poate surveni moartea prin colaps
sau asfixie.
Alcoolul interactioneaza cu numeroase medicamente: el poate diminua
efectele lor (in cazul unora dintre antibiotice), sau poate sa le amplifice (risc
crescut de somnolenta in asocierea cu tranchilizantele, analgezicele,
antitusivele).

Alginat de sodiu

E401 sau alginat de sodiu este un agent de ingrosare, se foloseste ca


gelifiant sau glazurant natural. Acesta este vegetal, fiind extras din alge
brune si are masa moleculara cuprinsa intre 1000-60000. La nivelul tubului
digestiv actioneaza ca substanta de balast. Diminueaza asimilarea
substantelor minerale si a altor nutrienti. Nu se recomanda consumul
frecvent.

Vanilina
Nu cred c exist persoane care s nu fi folosit n alimentele fcute n cas
zahr vanilat sau esen de vanilie. S-a ntrebat cineva dac aceste produse
chiar conin vanilie?
Rspunsul este n cele mai multe cazuri un mare NU. Acestea conin
vanilin, o substan identic cu componenta principal a vaniliei naturale,
ns obinut prin procesarea resturilor din industria lemnului i chiar din
produse petroliere.
Vanilia natural se obine doar din planta numit Vanilla planifolia i este un
compus foarte sntos.
nlocuirea vaniliei naturale cu vanilina s-a produs datorit cererii tot mai
mari i preului foarte ridicat al acesteia.Exist mai multe tipuri de substane
ce se folosesc ca nlocuitor al vaniliei naturale: vanilina din lignin.
Vanilina din lignin
Chiar dac este extras din lignina prezent n materialul lemnos aceasta
nu se poate numi substan natural, n obinerea ei fiind folosite multe
substane chimice.
Efectele dunatoare ale vanilinei sintetice
Vanilina obinut prin procesare chimic poate produce intoxicaii, alergii,
hemoragii, leziuni hepatice, pulmonare i renale, migrene, mncrimi la
nivelul urechilor i gtului, reducerea activitii pulmonare i chiar cancer n
cazul vanilinei ce conine cumarin.
Doar 2% din cantitatea de vanilie folosit n alimente provine din surse
naturale i n concluzie 98% este vanilin ieftin, procesat chimic. Aceasta
poate conine i ali aditivi alimentari (E-uri).

S-ar putea să vă placă și