Cand vine vorba de alimentatie corecta si exercitii regulate, nu exista <<Incep de maine>>.

Maine inseamna boala. (Terri Guillemets)

EDULCORANTII SINTETICI

Aditivii alimentari sunt substane chimice de sintez i, deoarece ele nu se gsesc n mod
natural, nu ar trebui s fac parte din alimentaia noastr. Impactul E-urilor asupra organismului
este devastator, deoarece ele nu snt recunoscute i acceptate de ctre acesta.
Indulcitorii artificiali sunt substante chimice sau compusi naturali care asigura alimentelor gustul
dulce fara a transmite organismului un numar ridicat de calorii. Deoarece inlocuitorii au gust mai
intens decat zaharul este suficient sa utilizati o cantitate mica pentru a obtine acelasi rezultat.
Produsele alimentare care au in compozitie indulcitori artificiali au mai putine calorii decat cele
cu zahar. Pacientii cu diabet zaharat pot utiliza indulcitorii artificiale deoarece acestia asigura
alimentelor gustul dulce, fara sa creasca nivelul zaharului din sange. Totodata, este bine de stiut
ca unele alimente (prajituri, biscuiti, ciocolata), pe a caror eticheta apare informatia "fara zahar",
pot contine indulcitori precum sorbitol sau manitol care contin un numar mare de calorii,
favorizand cresterea in greutate si nivelul de zahar din sange.
Edulcoranti cu putere mare de indulcire sunt folositi pentru reducerea cantitatii de glucide din
alimente sau din ratiuni tehnologice.
Edulcorantii sintetici nenutritivi,cu mare putere de indulcire ,sunt reprezentati prin :acesulfam
K,ciclamati,aspartam si zaharina .Lista edulcorantilor sintetici este mult mai vasta.
Acesulfam K Se prezinta sub forma unor cristale incolore sau a unei pulberi cristaline de
culoare alba. Gustul dulce al acesulfamului K se instaleaza rapid si este apropiat de cel al
zaharozei la concentratii mici;
Aspartamul (E 951) Se prezinta sub forma unei pulberi cristaline de culoare alba sau sub forma
granulara. puterea de indulcire a aspartamului depinde de natura produsului alimentar in care este
incorporat. Este utilizat intr-o mare varietate de produse: bauturi racoritoare, budinci, bauturi
instant, topinguri, produse lactate. Apartamul este de 100 de ori mai dulce dect zahrul, are un
gust plcut i rezist bine la temperaturi ridicate, dar este instabil n mediu acid. Aspartamul este
unul din cei mai controversati indulcitori. Poate provoca dureri de cap,depresie,creste apetitul
alimentar


Ciclamatii (E 952) Se utilizeaza in fabricarea bauturilor racoritoare, fabricarea biscuitilor si a
produselor de patiserie, a gemurilor si a conservelor de fructe. Datorita puterii de indulcire
relative reduse, avand in vedere dozele maxime admise in produsele alimentare, este necesara
asocierea ciclamatilor cu alti indulcitori. Ciclamaii au o putere de ndulcire de 30 de ori mai
mare ca a zahrului i se folosesc la buturile nealcoolice. Cercetrile toxicologice au demonstrat
efectele citotoxice,
embriotoxice i chiar o posibil aciune cancerigen, dar aceste efecte sunt influenate mai
ales de doza ingerat. Multe ri au limitat utilizarea ciclamailor, iar altele l consider nociv
Zaharina (E 954) .Se prezinta sub forma unor cristale incolore de culoare alba. Gustul dulce
al zaharinei se dezvolta mai lent, dar dupa atingerea intensitatii maxime este destul de persistent.
Zaharina are un gust residual amar/metalic care devine foarte pregnant la concentratii mari.
Zaharina are o putere de ndulcire de 300 500 ori mai mare ca cea a zahrului, fiind
admis n doz de 2,5 mg/kg corp, n produsele dietetice, fabricarea unor buturi rcoritoare,
precum i pentru consum direct. Folosit n cantiti mari, poate produce cancer de vezic.
Zaharina are un aspect negativ,exista posibilitatea de a declansa reactii alergice. Alergiile sunt
provocate de sulfonamide si pot include dureri de cap, dificultati de respiratie, eruptii cutanate
si diaree.
Cei mai multi dintre indulcitorii sintetici sunt compusi sintetici care se fac chimic.Cu toate
acestea exista ,un indulcitor sintetic,care este extras din materiale naturale,cum ar fi steviosida si
taumatin.Steviosida este prelucrata din frunze de stevie,in timp ce taumatin este facut din fructe
de katemfe care cresc in Africa de Vest.
Indulcitorii sintetici trebuie sa fie non toxici,pentru a putea fi digerati in mod corespunzator de
catre organism.Indulcitorii sintetici nu afecteaza organismul atunci cand sunt luati in
conformitate cu instructiunile de pe eticheta.Efectele secundare vor aparea in cazul consumului
in cantitati excesive.
nlocuitorii de zahr sunt folositi pentru o serie de motive, inclusiv:
Pentru a ajuta la pierderea in greutate - unele persoane aleg s limiteze consumul lor de energie
din alimente, prin nlocuirea de energie nalt de zahr sau de sirop de porumb cu ali ndulcitori
avnd energie mai din alimente putin sau deloc. Acest lucru le permite sa manance aceleasi
alimente care n mod normal ar, n timp ce permindu-le s-i piard n greutate i pentru a evita
alte probleme asociate cu aportul caloric excesiv.
Hipoglicemie reactiva - persoanele cu hipoglicemie reactiva vor produce un exces de insulina
dup ce absorb rapid glucoza in sange.
Cost multi inlocuitori de zahar sunt mai ieftini decat zaharul. ndulcitorii sunt adesea mai
redusi in costuri deoarece au o perioada de valabilitate mai lunga si o intensitate de indulcire
mai mare.
Chiar dac exist foarte puine informaii publice privind acest lucru, exista o teorie c
ndulcitorii artificiali, precum aspartamul si sucraloza reduc imunitatea organismului la
virui foarte repede..
Cu toate ca nu exista dovezi stiintifice care sa ateste acest fapt, se considera ca indulcitorii
artificiali cresc riscul de aparitie pentru o multime de afectiuni, inclusiv cancer.

Consumul acestor substante a fost aprobat la nivel mondial deoarece s-a considerat ca sunt
suficienti de siguri pentru populatie.
n final, dou informaii statistice interesante:
- n Europa, 75% dintre ndulcitorii sintetici sunt utilizai n buturile carbogazoase;
- dei brbaii consum 40% din produsele ndulcitoare, ele sunt cumprate n proporie de 90% de ctre
femei.
Bibliografie:
1. Albu Angela, Alimentele i alimentaia, Editura Didactic i pedagogic R.A.,
Bucureti, 2002
2. Ion Doina, Falbck Rodica, Microbiologie i chimie alimentar, Editura Didactic i
pedagogic R.A., Bucureti, 1995
3. Stnescu Dorina, Alimentaie catering, Editura OSCAR PRINT, Bucureti, 1998.
. Alexe P., 2003.
4.www. Wikipedia.ro
5.www.rigielive.ro

VA MULTUMESC!