Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Psihanaliza Lui Sigmund Freud
Psihanaliza Lui Sigmund Freud
TERAPIA PSIHANALITICA
(S.FREUD)
NUME :
STRUCTURA
1. INTRODUCERE
2 . ISTORIA PSIHANALIZEI
3 . BIOGRAFIA LUI S. FREUD
4. TEORIILE LUI S.FREUD
4.1.-TEORIA SEDUCTIEI
4.2.- TEORIA INTERPRETARII VISULUI
4.3- TEORIA ASUPRA INCONSTIENTULUI
4.4- TEORIA AMINTIRILOR REFULATE SI RECUPERATE
4.5- TEORIA ASUPRA SEXUALITATII INFANTILE
4.6- TEORIA IMPULSURILOR
4.7- TEORIA DINAMICA A PERSONALITATII UMANE
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
1.INTRODUCERE
Orientarea analitic (dinamic) este prima propunere de intervenie psihoterapeutic
sistematic, ce se dezvolta la nceputul secolului XX din gndirea i practica clinic a lui
Sigmund Freud (1856-1939).
Psihoterapia consta intro aplicare metodic a unor tehnici psihologice determinate, pentru
restabilirea echilibrului afectiv al unei persoane. (Larousse)
Freud spunea : ,,psihanaliza este o psihoterapie care se desfasoara in conditii de rezistenta .
Modalitatea de a depasi rezistenta este analiza rezistentelor.Referitor la alegerea termenului
psihanaliz, Freud l definete:Am numit psihanaliz travaliul prin care aducem n contiina
bolnavului materialul psihic refulat n el.
Psihanaliza clasic studiaz ideile, visele, comportamentele, erorile persoanei, cu scopul de a
descoperi semnificaia ascuns pe care o au acestea pentru individ. Psihanaliza a socat initial prin
doua lucruri : conceptul de inconstient si teoria despre sexualitatea infantila .
Freud i propune s dezvluie rolul diverselor niveluri ale psihicului i dinamica raporturilor
dintre contient, incontient, subcontient, afirmnd c dorinele care vin n conflict cu normele
sociale i cu principiile morale ale persoanei sunt supuse refulrii i alungate n subcontient..
Freud spune ca psihanaliza este un instrument care permite eului s ajung la o cucerire progresiv
a id-ului; el ncearc s arate cum eul social reuete s impun limite id-ului.
Psihanaliza este in acelasi timp un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a
investiga semnificatia faptelor si reprezentarilor ce au loc in inconstient;o metoda de terapie a
tulburarilor psihice, in cadrul careia se tinde la rezolvarea acestora prin aducerea la suprafata si
clarificarea semnificatiei rezistentelor, transferurilor si dorintelor ascunse ale pacientilor; un sistem
complex de teorii cu privire la efectele proceselor psihice inconstiente asupra trairilor, gandirii si
activitatii oamenilor. Elementele acestor teorii deriva din cercetarea proceselor psihice si terapia
starilor psihopatologice. .
Psihanaliza a fost dezvoltata de Sigmund Freud la inceputul secolului al XX-lea ca teorie
generala a inconstientului. Calea recomandata pentru accesul in inconstient este intelegerea
sensului viselor si a actelor ratate (lapsus-uri).
Semnificatia viselor a reprezentat punctul de plecare al folosirii teoriei psihanalitice ca
posibilitate terapeutica. Interpretarea simbolurilor, produse ale fanteziei sau in relatie cu situatii
originare, isi aduce contributia la elucidarea etiologiei starilor nevrotice si la interpretarea lapsusurilor ca substrat logic.
Interpretarea actelor ratate i simptomatice - o alt contribuie fundamental la investigarea
proceselor incontiente semnat de Freud. Pentru cei mai muli dintre noi actele ratate - ca de pild
erorile de lectur sau de scris, uitrile de tot felul, ticurile etc. - nu au nici o semnificaie, pentru c
snt puse pe seama oboselii, nervozitii, neateniei etc. Freud este primul care a sesizat logica
acestor erori, pornind de la premisa determinismului tuturor manifestrilor noastre psihice.
In general, psihanaliza, presupune ca experientele grave, neprelucrate ale copilariei sunt
refulate, pentru ca altfel personalitatea imatura a copilului nu ar putea rezista acestui conflict.
Niciun copil nu poate suporta, de exemplu, ca este nedorit de unul din parinti, sau chiar urit.
Psihanaliza spera sa obtina o vindecare prin aducerea la suprafata constiintei ,a starilor refulate,
sau cum se exprima Freud: "Unde era Sinele, trebuie sa fie Eul").Scopul psihanalizei afirma Freud
este sa faca din inconstient constient.
.
2. ISTORIA PSIHANALIZEI
Pentru ca psihanaliza a inceput nu atat ca o stiinta, ci a inceput ca o experienta empirica,
terapeutica, si a fost o intuitie geniala a functionarii umane. Pana la Freud psihologia a identificat
viata psihica cu viata constiintei, considerandu-se in sensul acesta ca "orice fenomen psihic se
insoteste de constiinta pe care o are despre el" (J.P: Charrier).
Viata psihica apreciata ca manifestare exterioara pura si exclusiva; aceasta conceptie a fost
vehiculata in sec. XIX si XX de teoriile gestaltiste, behavioriste, nervismul pavlovian si
neuropsihologie.
Freud a incercat sa o desemneze intr-o teorie stiintifica despre functionarea umana, care se
mentine si astazi. Totusi, psihanalistii considera ca in anul 1895, anul aparitiei lucrarii "Studii
asupra isteriei", lucrare semnata impreuna cu Josef Breuer, a inceput evolutia psihanalizei .
1890-ideea de psihanaliza a fost dezvoltat de Sigmund Freud la spitalul Salptrire din Paris.El a
aplicat metoda hipnozei si catharsisul pentru a suprima simptomele, intrun experiment asupra
pacientilor cu nevroza , sub indrumarea mentorului sau Dr. Josef Breuer.
1896-Freud isi numeste noul tratament pe care-l foloseste in tratarea pacientilor
psihanaliza ;
1905-1920-psihanaliza cunoaste o perioada de dezvolatare, perioada in care Freud publica
"Introducere in narcisism" (1914), "Complexul lui Odipe" iar in jurul lui se constituie o echipa de
tineri specialisti care vor ilustra ulterior domeniul psihiatriei, al psihanalizei si psihoterapiei. Este
vorba de E. Bleuer, C.G. Jung (de la Zrich), E. Jones (Londra)
1908- Freud pune bazele Asociatei Vieneze de Psihanaliza
1912-Ernest Jones propune nfiinarea unui "Comitet secret", alctuit din psihanalitii cei mai fideli
i mai apropiai ai lui Freud, comitet care s aib misiunea de a veghea asupra psihanalizei, de a o
dezvolta i de a o apra de orice posibile deformri i alterri. In legatura cu aceasta asociatie
Freud afirma "Imi permit s spun c viaa i moartea mi vor fi mai uoare, dac tiu c exist o
astfel de asociaie, care s vegheze asupra creaiei mele."(Jones, 1957, p. 153, ).
1920- asistam la o modificare a teoriei psihanalitice si o extindere a acesteia, operata chiar de catre
Freud. Aceste aspecte le regasim in lucrarea "Dincolo de principiul placerii" (1920). in aceasta
lucrare, Freud imparte pulsiunile in doua grupe: pulsiuni ale vietii (sexualitate, libido, Eros) si
pulsiuni ale mortii si agresivitatii (Thanatos). De aici Freud procedeaza la o reevaluare a
organizarii sistemului personalitatii sau a "aparatului psihic" in trei instante: Sinele (sediul
pulsiunilor si dorintelor refulate), Eul (cuprinzand preconstientul si cenzura) Supra - Eul
(cuprinzand constiinta morala).
1926-Freud a dorit ca teoria i metoda( folosite in psihanaliza) , pe care le crease, s ocupe un loc
special, n cadrul tiinelor generale despre om i s nu fie puse alturi de "simple" procedee
psihoterapeutice.
1939- Freud se va ocupa de extinderea psihanalizei asupra stiintelor umane: morala, religie,
mitologie, societate, familie, cultura, arta, etc. ("Totem si tabu", "Inhibitie, simptom, boala",
"Moise si monoteismul", "Malaise de la civilisation
Dupa decesul(1939) lui Freud psihanaliza are o istorie tensionata fiind zguduita de crize
interioare determinate de curente desidente. Psihanaliza cunoaste modificari multiple atat in plan
doctrinar cat mai cu seama in planul practicii psihoterapeutice si educatiei. Primele si cele mai
importante curente desidente sunt cele ale lui A.Adler si cel al lui C.G. Jung.
Constatam ca psihanaliza este inca puternica in anumite tari din Europa Occidentala, dar nu in
toate; este foarte puternica si influenta in America de Sud, in Argentina si in Brazilia, in special
4
prin miscarile lacaniene; si se afirma in Europa de Est. In Statele Unite, unde a avut o influenta
preponderenta, este intr-un declin accentuat. In Japonia si in India exista nuclee psihanalitice destul
de puternice, dar izolate. In restul lumii nu gasim. De pilda, Islamul o respinge aproape total,in
parti ale Asiei este absolut absenta.
-Psihanaliza in Romania
1980- n perioada ceauist s-au publicat cteva cri din care se remarca traducerea dr. Gavriliu
- Introducere n psihanaliz, Prelegeri de psihanaliz , Psihopatologia vieii cotidiene (1980)
aprut la editura Didactic i Pedagogic. Dar aceast lucrare a circulat din nefericire numai prin
mediile medicale fiind greu accesibil publicului larg.
1989- situaia psihanalizei n Romnia se putea descrie pe scurt: aproape necunoscut. Existau
antecedente, un interes critic fa de psihanaliz - gsim articole la Nae Ionescu, Mircea Eliade sau
Lucian Blaga, ultimul artnd mai mult interes i n special pentru Jung. Psihanaliza Freudian
Dup 1989- a aprut revista de psihanaliz OMEN editat de Asociaia romn pentru
promovarea psihanalizei (AROPA). Concomitent au nceput s se traduc i texte din lucrrile lui
Freud, aprute prin reviste diverse sau n cri dedicate celebrului autor.
Interesul pentru psihanaliz nu a crescut ns aa cum era de ateptat. ntruct n Romnia opiunea
cultural este dictat de mediile elitiste - psihanaliza s-a limitat din nou la cercuri nchise, la
discuii naive i nu ntotdeauna partizane despre Freud i psihanaliz.
1998 - se remarca o nsufleire a interesului pentru psihanaliz prin apariia site-urilor web care
exploateaz diferite aspecte ale psihanalizei (exclusiv teoretice) Prima micare n acest sens a fost
fcut tot de Asociaia romn... (AROPA) care a publicat primul site de psihanaliz din Romnia,.
Trebuie spus c IPA (International Psychoanalytic Association ) nu este actualmente interesat
de propagarea psihanalizei clasice, freudiene, ct mai ales de politica de acaparare a pieei fostelor
ri comuniste.
n prezent, exist cursuri facultative predate la universitatea Titu Maiorescu din Bucureti i un
program de formare care, din nefericire, se limiteaz la ideea obsedant de a corespunde
exigenelor IPA, i mai puin de a urma direciile lui Sigmund Freud .
Psihanaliza se confrunta cu o serie de clisee ;ce sunt adevarate obstacole pentru clienti ,care
datorita prejudecatilor evita sa apeleze la un psihanalist, sau dimpotriva devin dependenti de
psihanaliza .Acestia nu au suficiente informatii despre ceea ce insemana de fapt o psihoterapie
psihanalitica . n ambele cazuri, se poate vorbi despre rezisten la psihanaliz.
Exemple de clisee negative: Psihanaliza se ocup doar de sex.,visele vorbesc doar despre sex
,orice obiect lung este un penis i orice obiect concav este un vagin;;psihanaliza urmrete splarea
creierului i crearea omului nou.;psihanaliza atac unicitatea persoanei;psihanaliza este o invenie
care nu mai este la mod; psihanalistul te face dependent de el;psihanalistul doar st i tace.
Exemple de clisee pozitive:Psihanaliza vindec tot;psihanaliza te face liber i amoral;
psihanaliza te scap de incontient;psihanaliza te face s retrieti istoria,.psihanalistul nelege tot
fr cuvinte.
,nt
de
ani.
explice structura aparatului psihic. Tot aici Freud afirm c visul este calea regal spre cunoaterea
incontientului.
In anul 1908 Freud pune bazele Asociatiei Vieneze de Psihanaliza.
Printre lucrrile de prim rang putem cita:
(1904)- Psihopatologia vieii cotidiene;(1905)- Trei eseuri asupra teoriei sexualitii ; Cuvntul de
duh i raporturile sale cu incontientul;(1910)- O amintire a lui Leonardo da Vinci;(1913)- Totem
i tabu;(1915)- Metapsihologia;(1916/1917)- Introducere n psihanaliz;(1919)-Dincolo de
principiul plcerii;(1921)- Psihologia maselor i analiza eului;(1922)- Eul i Sinele ;(1925)Inhibiie, simptom, angoas; (1927)- Viitorul unei iluzii;(1930)- Angoas n civilizaie;(1932)- Noi
prelegeri n psihanaliz;(1938)- Moise i monoteismul;
In 1924 Freud este denumit cetatean de onoare al Vienei. Fugind de persecuia nazist din Viena
n 4 iunie 1938, Freud, s-a refugiat la Londra, unde a petrecut ultimul an al vieii sale.In 1925
publica ,, Viaa mea i psihanaliza.
In 1930 S.Freud primeste Premiul Goethe pentru Literatura pentru stilul sau propiu si
impecabil de a scrie .
In 1933 - Sigmund Freud corespondeaz cu Albert Einstein pe subiectul De ce rzboiul? , iar
in mai: nazitii ard operele lui Freud la Berlin
La 1935 - Sigmund Freud murit n ziua de 23 septembrie 1939, rpus de recidiva unui cancer
inoperabil,Freud este numit Membru de onoare al Societii regale de medicin din Anglia.
In anul 1971 in Viena se deschide un muzeu numit ,,Sigmund Freud Museum" in memoriam lui
S.Freud .
Selecie din operele traduse in limba romana
* Sigmund Freud - Introducere n psihanaliz, Prelegeri de psihanaliz, Psihopatologia vieii
cotidiene, Editura Didactic i Pedagogic, (1980)
* Sigmund Freud - Omul cu obolanii (cu jurnalul analistului,)Editura Trei, (1995)
* Sigmund Freud - Dou psihanalize (Omul cu lupii i Cazul pre-edintelui),Editura Trei, (1995)
* Sigmund Freud - Dincolo de principiul plcerii, Editura "Jurnalul Literar", (1992)
* Sigmund Freud - Cazul Dora, Editura "Jurnalul Literar",(1994)
* Sigmund Freud - Micul Hans, Editura "Jurnalul Literar", (1995)
* Sigmund Freud - Interpretarea viselor, Editura "Miastra", (1991)
* Sigmund Freud - Trei eseuri privind teoria sexualitii, Editura "Miastra", (1991)
* Sigmund Freud - Autobiografie, Editura tiinific, (1993)
* Sigmund Freud - Scrieri despre literatur i art, Editura Univers, (1980) Reeditat.
* Sigmund Freud - Scrisori din tineree ctre Eduard Silberstein, 1871-1881 Editura
Sigmund Freud - Binghamton, New York, (1993)
* Sigmund Freud - Psihanaliza fenomenelor oculte, Editura AROPA, (1998)
Astzi cercettorii sunt de acord c pulsiunile de care vorbea Freud ii-i au sediul i originea
n sistemul limbic, structura creierului care opereaz, n mare parte, sub pragul contiinei.
Considerate adesea emoii, pulsiunile sunt de cinci categorii: furie, panic, angoas de separaie,
voluptate i o variant de libidou, numit uneori dorin.
TEORIA STRUCTURALA ( teoria instantelor)
Blamat si contestat pentru pansexualismul promovat, Freud a introdus in psihologie, teoria
dinamica a personalitatii umane.Dac pn atunci accentul czuse pe incontient i pe sexualitate,
ncepnd cu lucrarea Sinele i Eul (1922), el se reorienteaz spre segmentele superioare ale vieii
psihice .n noul model structural, personalitatea pare ca fiind divizat n trei sisteme majore care
interacioneaz unele cu altele: Id-ul (Sinele), Ego-ul (Eul) i Superego-ul (Supraeul).
Acest model a fost expus de Freud n 1923:.
"Sinele" motivat de doua pulsiuni instinctuale :sexuale si agresive ;opereaza pe baza
principiului placerii, adica evitarea durerii si cautarea placerii.Este un rezervor emoional al
impulsurilor i al dorinelor impulsive, locul reprezentrilor i al refulrilor.Este rezervorul de
energie pentru orice activitate.. Sinele este in intregime inconstient.
* "Eul" isi are originea in Sine, in perioada copilariei mici. Functiile sale includ perceptia, ,
miscarile voluntare, modularea afectelor si impulsurilor, cognitia, memoria, judecata si adaptarea
la realitate. Ghidat de principiul realitatii, scopul Eul-ui este acela de a gasi mijoace sigure si
acceptabile de satisfacere a nevoilor Sinelui fara a incalca limitele impuse de Superego, care
impune amanarea sau renuntarea la satisfacere ,daca aceasta pericliteaza integritatea organismului
,pn cnd situaia i contextul o permit dar si la constrangerea,blocarea instinctelor.Cu alte
cuvinte, rolul Eu-lui este de mediator, pe de o parte, intre celelalte instante, iar pe de alta parte,
intre toate aceste instante si realitatea exterioara. Functia cea mai importanta a eului o reprezinta
autoconservarea organismului, moduleaz necesitile impulsive ntr-o form adaptat la realitate.
* "Supra-Eul" este judecatorul personalitatii, cenzura ,instana superioar, domeniul contiinei, al
valorilor, al idealurilor, al preceptelor i interdiciilor, al reprezentrilor morale . Actioneaza dupa
principiul trebuie ,se cadein scopul controlarii instinctelor.Dupa Freud, constiinta morala ,instana
care decide dac o aciune este bun sau rea. Supraeul (sau constiinta) se dezvolta in copilarie,
avandu-si originea la nivelul Eului, si are ca scop aplicarea principiilor morale in procesul de
satisfacere a nevoilor personale.Cnd exigenele "Supra-Eului" nu se ndeplinesc, persoana
respectiv poate dezvolta un sentiment de ruine sau culpabilitate si anxietate.Cnd aciunile i
gndurile persoanei sunt acceptabile i conforme regulilor, aceasta triete un sentiment de
mndrie, satisfacie i valoare.
Dintre aceste instane, rolul cel mai important i revine, dup opinia lui Freud, Ego-ului, cel
care ndeplinete trei mari categorii de funcii: fa de Id (controleaz impulsurile, hotrte asupra
satisfacerii, amnrii sau reprimrii pulsiunilor); fa de Superego (se raporteaz la cadrul moral, la
normele i valorile sociale aa cum sunt ele transmise de prini); fa de realitate (recepteaz i
transform lumea exterioar n beneficiul persoanei).
12
Prin principiile fundamentale ale psihanalizei, intelegem principiile sau legile cele mai generale
care, dupa S. Freud, guverneaza viata mintala, conduita si experientele persoanei umane. Aceste
principii teoretice sunt aplicabile constant in clinica. Din punct de vedere istoric, ele si-au facut
aparitia de la originile psihanalizei (1895).Freud vorbeste de urmatoarele principii: principiul
constantei; principiul Nirvana; principiul placere/neplacere; principiul realitatii; compulsiunea la
repetitie.
PRINCIPIUL (P.)CONSTANTEI
Abia in 1920, in ,,Dincolo de principiul placerii Freud formuleaza explicit un principiu al
constantei.Acesta este principiul conform caruia aparatul psihic tinde ca sa mentina la un nivel cat
mai scazut ,cantitatea de excitatie pe care el o contine. Principiul constantei poate fi inteles in
sensul unei autoreglari.Constanta poate fi amenintata printro stare de asteptare intensa, fie prin
afecte. Mentinerea constantei este corelata cu principiul realitatii ,ce regleaza functionarea
aparatului psihic prin mentinerea la un nivel cat mai ridicat a ,, Eului .
PRINCIPIUL NIRVANA
Acest principiu desemneaza tendinta aparatului psihic de a reduce la zero, sau macar de a
reduce cat mai mult posibil, orice cantitate de excitatie de origine externa sau interna
Termenul "Nirvana", raspandit in Occident de Schopenhauer, este preluat din religia budista,
unde desemneaza "stingerea" dorintei umane,intro stare de liniste si de fericire perfecta. Dupa S.
Freud, principiul Nirvanei exprima tendinta pulsiunii moarte.Principiul Nirvana este tendinta de
reducere si de suprimare a tensiunilor produse de orice excitatie interna.
PRINCIPIUL PLACERII-NEPLACERII
Acesta este un principiu care guverneaza functionarea mintala .Are ca scop sa evitarea neplacerii
si procurerea placerii.Principiul placerii a fost preluat de catre S. Freud de la Fechner "principiul
de placere a actiunii . Prin placere se intelege satisfacerea unei nevoi, implinirea unei dorinte
inconstiente. Pulsiunile cauta, la inceput, sa se descarce, sa se satisfaca pe caile cele mai scurte.
Ele se acomodeaza progresiv cu realitatea, singura care le permite prin deturnari si amanari
necesare, sa atinga satisfactia cautata .
PRINCIPIUL REALITATII
Principiul realitatii este enuntat ca atare in 1911 in ,,Formulari privind cele doua principii ale
functionarii psihice. Este un principiu reglator al functionarii psihice, apare secundar ca o
modificare a principiului placerii, care este la inceput suveran.Principiul realitatii asigura obtinerea
unor satisfactii in real.
Freud face din Eu instanta careia i se atribuie sarcina de a asigura dominatia principiului
realitatii. Eul ajunge sa stabileasca daca tentativa de a obtine satisfactia trebuie pusa in aplicare sau
amanata sau daca revendicarea pulsionala nu trebuie pur si simplu reprimata, ca fiind foarte
periculoasa.
COMPULSIA LA REPETITIE
De la inceputul operei sale psihanalitice, Freud a recunoscut importanta proceselor de repetare,
la care se raporteaza multe concepte (fixatie, regresie, transfer).Repetitiile se explica prin
persistenta si recurenta sentimentelor de culpabilitate; prin inconstienta,slabiciunea Eului si
imposibilitatea sa de a se elibera.
PSIHANALISTUL
Psihanaliza este o practic n planul psihoterapiei, care genereaz o teorie ce servete drept
ghid i scut ale psihanalistului n activitatea sa profesional.
Metafora ,,ecranului alb", este reprezentata de mintea psihanalistului, ecran pe care pacientul
i-ar putea proiecta istoria personala. Psihanalistul are sarcina de a inteleage continutul mental de
natura inconstienta al subiect ,,semnificatiile sale ascunse in istoria vietii bolnavului.Psihanalistul
va ncerca s lase pacientul s retriasc un anumit fragment din viata sa uitat, dar l va ajuta
conferindu-i capacitatea de-a o suporta, de-a o solutiona, favoriznd o rezolvare nou a
problemelor dintr-un trecut uitat.
Trebuie sa aiba atentia flotanta, "neutralitea binevoitoare", adica absenta a judecatilor, a
sugestiei (exact inversul hipnozei) dar si sa fie cat mai impersonal. Aceste aspecte nu implica insa
tacerea permanenta si absenta participarii la procesul analitic.
Variabilele care in de psihanalist sunt prestigiul ,bagaj bogat de informatii din disciplinele
psihanalitice ca :- psihologia- psihopatologia- psihoterapia- metapsihologia- psihanaliza aplicata;,
optimismul terapeutic, empatie, comunicarea explicit i calitile relaionale
(autoritate/apropiere). Lipsa de preocupare fa de bolnav i indiferena duc la scaderea reusitei de
vindecare a clientului.
CLIENTUL
Etimologic "pathos" = semnifica pacient, in greaca veche insemnand suferinta, pacientul fiind
din ce in ce mai mult subiect sau client,este beneficiarul terapiei. Are regula fundamentala de a
spune orice, asociind ideile asa cum acestea ii vin in gand in cadrul sedintei ,o dispozitie spre
cooperare fara limite,motivatie spre reducerea suferintei si catharsisul(descarcare emotionala).
Variabile care in de pacient pot fi expectane negative, nencredere n medic, eecul
tratamentelor anterioare sau cnd pacientul a fost avertizat c poate fi vorba despre un placebo,
gradul sau de intelegere si interpretare,rezistentele(ex intarzieri,nu vine la o sedinta , omite) .
Neintelegerea simbolicului si de aici imposibilitatea de a sesiza sensul interpretarilor depinde
de nivelul cultural, dar si de modul de structurare a intelectului .Oligofrenia, anxietatea
,depresia,paranoia se dovedesc a fi o bariera in terapie.
SEDINTA
In timp ce terapiile centrate pe simptom (de regula psihoterapii scurte) isi propun doar sa
inlature problema pentru care pacientul s-a prezentat la psihoterapie, psihoterapiile analitice (de
lunga durata) ,considera ca simpla inlaturare a simptomelor nu este suficienta, deoarece nu s-a
obtinut o restructurare de profunzime a personalitatii, conflicte si problemele sale nerezolvate
putind sa izbucneasca sub forma altor simptome, poate chiar mai grave decit primele.. Fixitatea
orarului si a duratei sedintelor de obicei este 45 de minute, dureaza in medie doi ani. Psihoterapia
se va incheia numai daca pacientul reuseste sa lichideze dependenta de tip transferential.
Se desfasoara intr-un cadru intunecat(cu lumina slaba) deoarece confera siguranta pentru
client , clientul sta in pozitia culcat pe un divan , iar terapeutul trebuie sa nu fie in campul vizual al
acestuia.
RELATII TERAPEUTICEModul de investigare specific psihanalizei presupune construirea unei relatii intre analist si
analizant, pornind de la care sa fie puse in evidenta, prin transfer si contratransfer, conflictele
inconstiente ale celui din urma.. Alianta psihoterapeutica presupune,acordul implicit si explicit al
celor doi parteneri de relatie.Relatia este de tip medic-bolnav, ,bazata pe un contrast
terapeutic.Interpretarea are sens decat in cazul transferului, a relatiei dintre psihanalist si pacient .
14
DIRECTII TERAPEUTICE
Scopul psihanalizei este sa-l ajute pe client sa ajunga la rationalizare, intelectualizare ,sa
traiasca fericit in colectivitate, sa se accepte pe sine, fiind in acelasi timp el insusi.
Sa-si restructureze si sa-si optimizeze propria configuratie a personalitatii astfel incit sa-si
poata rezolva problemele intr-un mod matur, realist si mai putin nevrotic.
Se pleaca de la ipoteza ca simptomele psihopatologice sint rezultatul unor conflicte intrapsihice
de natura inconstienta nerezolvate ,conflicte de natura instictula, dorinte de natura libidale timpurii
care raman in afara constiintei. Psihoterapia psihanalitica nu acorda atentie simptomelor, ci
sentimentelor, gandurilor, dorintelor asociate acestora.Preocuparea psihanalistului este
respresiunea sexuala a clientului si investigarea psihicului incontient apeland la analiza viselor i
a actelor ratate (lapsusuri).
Obiectivele terapeutului de-a lungul sedintei sunt :
01- experimentarea de catre pacient a unor trairi ale succesului care sa ii intareasca forta Eului,
02- nu disparitia directa a simptomelor, ci insusirea de catre subiect a vietii lui psihice
inconstiente, a transformri incontientului n contient,
03- insight profund(intelegerea intelectual emotional a probleme trecute din copilarie
rezolvarea conflictelor refulate,victoria ego asupra id,intarire ego).
Tehnicile de lucru la care apeleaza sunt :anamneza,interpretarile, asociatii libere , analiza
transferului a rezistentelor ,a actelor ratate si a viselor.
Anamneza pacientului are loc in mod clasic, acesta fiind culcat pe spate ,pe un divan , in timp
ce psihanalistul se gaseste in afara campului sau vizual. In general, interpretarea datelor
anamnestice amanuntite si de biografie este adesea suficienta pentru a schita cadrul tulburarilor
nevrotice si forma personalitatii psihopatologice.
Transferul unor experiente si relatii din trecut asupra terapeutului este un moment principal al
psihanalizei terapeutice. Se poate constata un transfer pozitiv sau unul negativ, in functie de
tonalitatea trairilor proiectate asupra terapeutului. Din partea acestuia rezulta o reactie de contratransfer . Asociatiile libere produse de pacient fac posibil accesul la continutul trairii sale psihice,
la conflictele sale intime. Terapeutul ajunge sa cunoasca structura psihica a subiectului,
principalele conflicte intrapsihice ale acestuia si modalitatile de aparare ale eului. Astfel, terapeutul
va fi capabil sa ofere interpretari adecvate ale rezistentelor, apararilor, transferului.
Pacientul relateaza tot ce-i trece prin minte, intr-un flux neintrerupt, chiar daca crede ca
lucrurile sunt lipsite de importanta si n-au nicio legatura unele cu altele, sau chiar daca aceasta i-ar
fi penibil si ar putea sa-i provoace un sentiment de rusine. Psihanalistul poate descoperi in acest
material brut multe informatii asupra unor experiente ramase ascunse. Aceasta presupune din
partea pacientului o dispozitie spre cooperare fara limite.
Interpretarea actelor ratate i simptomatice - o alt contribuie fundamental la investigarea
proceselor incontiente semnat de Freud. Pentru cei mai muli dintre noi actele ratate - ca de pild
erorile de lectur sau de scris, uitrile de tot felul, ticurile etc. - nu au nici o semnificaie, pentru c
snt puse pe seama oboselii, nervozitii, neateniei etc.. Actele ratate sunt acte psihice care rezulta
din interferanta a doua intentii: una constienta si alta subconstienta sau inconstienta, prima
constiituind tendinta perturbata, iar cea de-a doua, tendinta perturbatoare. Ele apartin zonei
normalului si nu patologicului, intrucat nu produc suferinta si se insotesc de constientizarea lor ca
greseli spre deosebire de simptomele nevrotice care produc suferinta si nu sunt constientizate ca
fiind de natura nevrotica.
Semnificatia viselor a reprezentat punctul de plecare al folosirii teoriei psihanalitice ca
posibilitate terapeutica.,semnificaia viselor o leag de satisfacerea unor trebuine incontiente
refulate. Visul este, asemenea actului ratat, un fenomen psihic de compromis care satisface in
acelasi timp doua tendinte contradictorii: dorinta de a dormi, care tine de sistemul constient15
preconstient, si dorinta inconstienta sau refulata, de natura instinctuala. Visul permite o satisfacere
deghizata a dorintei instinctuale inconstiente, asa incat somnul sa nu fie perturbat. Visul are un
continut manifest imaginile, ideile, sentimentele pe care visatorul le pastreaza in minte dupa
trezire si un continut latent, la care nu se poate ajunge decat prin psihanaliza, prin interpretare,
constituit din totalitatea semnificatiilor desprinse de analiza (resturi diurne, amintiri si dorinte din
copilarie, impresii corporale, aluzii la situatia transferentiala.
Interpretarea simbolurilor, produse ale fanteziei sau in relatie cu situatii originare, isi aduce
contributia la elucidarea etiologiei starilor nevrotice.In interpretarea simbolurior se apeleaza la
teste proiective ca testul Rorschach,cubutile Ink.Se pleaca de la ideea ca desi imaginile din testul
Rorschach sunt complet vagi ,fara semnificatie ;clientul tinte sa umple aceste vid ,acordandu-i
valente personale, provenite din inconstient,ce servesc ca piste pentru psihanalist .
EFICIENTA PSIHANALIZEI
Lambert si colaboratorii sai ( 2002) metaanalizand cercetarile efectuate in sec. al XX-lea
asupra eficientei psihoterapiei estimeaza contributia diverselor componente ale tratamentului
psihoterapeutic la eficienta acestuia , in felul urmator:
- relatia ( alianta) terapeutica contribuie cu aproximativ 30% la eficienta psihoterapiei;
- tehnicile de interventie psihoterapeutica cu 15 %;
- efectul placebo cu 15 %. in aceste conditii efectul placebo se refera la speranta ca
tratamentul urmat va duce la ameliorarea tabloului clinic. Aceasta este rezultatul unei
conceptualizari eficiente;
- factorii personali ai pacientului acopera 40% .
AVANTAJUL PSIHOTERAPIEI PSIHANALITICE
Relatia terapeutica ofera un cadru securizant in care pacientul invata sa se simta suficient de
liber. Prin verbalizarea pacientului(catarshisul)simptomul isi pierde practic ratiunea de a
exista.Pacientul i-si exprima revolta si poate gandi tot ceea ce pana acum era"interzis"sa
gandeasca, tabuu.Vorbind despre trairile sale in cabinetul de psihanaliza, pacientul se elibereaza de
drama sa impovaratoare, de o imagine de sine falsa, i creste imunorezistenta :confruntare realista
cu problemele vietii.
Psihanaliza este o invitatie la libertate, la libertatea de a gandi si de a verbaliza, dupa cum este
totodata si un foarte solicitant si dificil exercitiu de sinceritate.Relaxand "cenzura", continuturile
inconstiente "interzise" isi fac treptat intrarea in constiinta si, cu ajutorul interpretarilor
psihanalistului, isi reveleaza sensul.Astefel pacientul se elibereaza de complexe :sesizeaza cauzele
secrete care-l anima.Terapeutul vizeaza clarificarea semnificatiei pe care subiectul o confera
evenimentelor( modul in care subiectul percepe lumea exterioara, modul in care subiectul
coreleaza evenimentele de viata, semnificatie pe care el le-o atribuie)., semnificatie care iese la
iveala doar prin asocieri libere.
DEZAVANTAJUL PSIHOTERAPIEI PSIHANALITICE
Durata tratamentului este indelungata si costisitoare.
Prin stratificarea incontienta a traumatismului,se produce o perturbare identitatii personale si
un dureros sentiment de vid, o aspiraie spre nimic. .
Metoda asociatiei libere determina clientul sa se complaca in nefericire .
Anamneza detaliata il determina pe client sa se concentreze asupra gandurilor cu valente
negative.
CRITICA PSIHANALIZEI
16
Desi a avut meritul de a reprezenta prima abordare calitativa a psihicului uman, dezvoltnd
tehnici de terapie psihologica, iar nu biochimica, freudismul a dezvoltat o imagine deformata a
fiintei umane. El a avut nsa meritul de a fi dezvoltat un tip de terapie fondata pe ideea de
reconstructie a normalitatii psihice, unde pacientul este cel care joaca un rol activ. Psihanalistul
furnizeaza doar oportunitati pentru autocunoasterea de sine si, pe aceasta baza, a regndirii propriei
vieti psihice.
n primul rnd, accentund n mod apartenenta omului la regnul animal, importanta corpului si
a nevoilor biologice, el a redus complexitatea fiintei umane la biologic, punnd n centrul
existentei umane instinctul sexual.
n al doilea rnd, freudismul a privit omul ca o fiinta fundamental bolnava, accentund
activitatea de tratament al patologiilor umane.
Critica adusa psihanalizei consta in utilizarea unor concepte foarte vag definite,favorizarea
fanteziilor a viselor in dauna realitatii ,faptul ca distruge atentia de la stimuli actuali :apeland la
trecut, pentru a explica,motiva un comportament ,problematica veridica a amintirilor.
. O parte din aceste critici se datoreaz n bun msur lipsei de eficien demonstrabil a
psihanalizei terapeutice n comparaie cu alte metode i procedee psihoterapeutice
7. CONCLUZII
Contributia psihanalizei consta in explicarea motivelor inconstiente ,evidentierea rolului pe
care-l joaca experientele anterioare, descoperirea mecanismelor de aparare ale eului, in special a
17
18
8. BIBLIOGRAFIE
19