SCHEME DE CONEXIUNI

PENTRU STATII ELECTRICE

3.1.

NOTIUNI GENERALE

Prin schema se ntelege un desen care arata modul n care diferite parti ale
unei retele, instalatii, ale unui aparat sau ale unui ansamblu de aparate sunt
functional conectate ntre ele. Clasificarea schemelor electrice se poate face dupa
mai multe criterii, cum ar fi:
numarul de conductoare reprezentat pe desen:
scheme monofilare: indiferent de numarul de conductoare ale
circuitului se reprezinta numai unul, celelalte fiind echipate identic;
scheme multifilare: daca echiparea fazelor este diferita, se reprezinta
toate conductoarele circuitului;
scopul urmarit prin reprezentare:
scheme explicative ( principiale sau detaliate );
scheme de conexiuni, destinate realizarii fizice si verificarii
conexiunilor;
scheme sinoptice, reprezentnd starea reala a aparatelor de comutatie
la un moment dat;
planuri de amplasare, care ofera indicatii precise despre amplasarea
partilor unei instalatii.
Din punct de vedere al functiei ndeplinite, circuitele electrice pot fi:
circuite primare: sunt circuite prin care se realizeaza tranzitul de energie
de la surse catre consumatori (de exemplu circuite de generator,
transformator, linie electrica, cupla etc.);

54

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

circuite secundare: sunt circuite care contribuie n diferite feluri la buna

functionare a circuitelor primare (circuite de masurare, protectie, comanda,
control, semnalizare etc.).
Legatura ntre circuitele primare si cele secundare se realizeaza prin
intermediul transformatoarelor (senzorilor) de curent si de tensiune.
O statie electrica reprezinta un nod n cadrul unei retele, nod la care sunt
racordate mai multe elemente de retea: generatoare, linii electrice , transformatoare
etc. Ansamblul de aparate electrice si legaturi conductoare prin care un element de
retea este racordat la o statie electrica este numit frecvent circuit electric : circuit de
linie, circuit de transformator etc.
3.2.

FUNCTIILE APARATELOR ELECTRICE

Aparatele electrice utilizate n instalatii pentru echiparea circuitelor

electrice ndeplinesc diferite functii, ca spre exemplu, de:
protectie, respectiv de eliminare / limitare a scurtcircuitelor (de
exemplu ntreruptoare, sigurante fuzibile, bobine limitatoare) sau a
supratensiunilor (eclatoare, descarcatoare);
supraveghere mpotriva depasirii unor valori admisibile ale tensiunii,
curentului, temperaturii etc. (spre exemplu, transformatoare de masurare
sau senzori de curent / tensiune); aceste aparate pot provoca o semnalizare
(alarma) sau o ntrerupere de circuit (relee, declansatoare);
comutatie: comanda voluntara (manuala sau automata) de nchidere,
respectiv, deschidere a unui circuit n conditii normale de exploatare (de
exemplu, ntreruptoare, separatoare de sarcina, contactoare);
izolare (separare) a unei parti de instalatie, pentru a se putea lucra fara
risc de electrocutare, n conditiile mentinerii restului instalatiei sub
tensiune (de exemplu, separatoare obisnuite sau de sarcina, ntreruptoare
debrosabile).
n cazul unui scurtcircuit pe un circuit electric se impune deconectarea sa
rapida, pentru a se reduce solicitarile echipamentelor si totodata, pentru a se
asigura continuitatea n functionarea altor circuite racordate la acelasi sistem de
bare colectoare. De asemenea, n exploatare este de dorit sa existe posibilitatea
conectarii si deconectarii fiecarui circuit electric n parte, astfel nct aceste
manevre sa nu conduca la ntreruperea altor circuite.
Elementul de protectie, cu care trebuie prevazut orice circuit electric, are
drept scop principal detectarea sensibila, rapida si sigura a avariei, precum si
deconectarea selectiva a elementului avariat, n vederea evitarii extinderii avariei
si revenirii ct mai rapide la regimul normal de functionare pentru restul
sistemului. O unitate de protectie are deci urmatoarele functii principale:
supravegherea permanenta a diversilor parametri pe circuit;
interventia n situatii anormale;
transmiterea (uneori) de informatii pentru exploatarea retelei.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

55

Informatia necesara pentru comanda de nchidere/deschidere a aparatajului

de comutatie n regim autocomandat provine de la transformatoarele de masurare
(curent si tensiune), conventionale sau neconventionale.
Transformatoarele de masurare mai asigura si informatia directa privind
valoarea curentului si tensiunii, cea necesara pentru contorizare-nregistrare si,
eventual, cea necesara implementarii functiilor SCADA (Supervizory Control And
Data Acquisition). De asemenea, transformatoarele de tensiune constituie si sursa
de alimentare a dispozitivelor mecanice de actionare, prin asigurarea ncarcarii cu
energie a unor acumulatoare (n perioadele de functionare normala), pentru
alimentarea acelorasi dispozitive mecanice n absenta tensiunii.

Diversele functii ndeplinite de aparatele electrice pe un circuit pot fi

realizate individual, utiliznd pentru fiecare dintre ele cte un aparat
specializat (reunirea mai multor functii presupune folosirea mai multor
aparate pe circuit) sau prin asocierea mai multor functii pe un aparat
(aparate cu functiuni multiple). Tendinta actuala n domeniul statiilor
electrice este de a se integra n constructia echipamentelor de baza
(transformator de putere, ntreruptor) celelalte echipamente specifice.
3.3

ECHIPAREA CIRCUITELOR RACORDATE LA

UN SISTEM DE BARE COLECTOARE

Partea unei statii care cuprinde ansamblul de echipamente, materiale,

aparate electrice si dispozitive amplasate ntr-un singur loc, care au un scop
functional determinat pentru un anumit circuit, constituie o celula electrica.
Un sistem de bare colectoare reprezinta un nod de conexiuni electrice,
extins n spatiu pentru a se crea conditiile constructive necesare racordarii mai
multor celule dintr-o statie electrica.
Montajul aparatajului electric n celula se poate face fix sau debrosabil.
Montajul fix prezinta avantajul unei realizari simple, fara aparate sau
blocaje speciale, dar conduce la dimensiuni mai mari ale celulelor.
Montajul debrosabil realizeaza, n primul rnd, o importanta reducere a
volumului celulelor, deoarece este eliminat spatiul din interiorul acestora destinat
montajului sau reviziilor. Se reduce, de asemenea, timpul de nlocuire a unor
aparate defecte si cel necesar reviziilor, prin folosirea unui carucior/caseta de
rezerva. Utilizarea sistemului debrosabil permite realizarea unei constructii fara
separatoare, ceea ce conduce la reducerea greselilor de manevrare cu separatorul
(n general, nsotite de arc electric liber) si contribuie sensibil la compactarea
celulei. Este favorizata, de asemenea, utilizarea elementelor prefabricate.
Constructiile debrosabile implica nsa blocaje speciale pentru interzicerea
deplasarii caruciorului atunci cnd ntreruptorul si eventual separatoarele nu sunt n
pozitie deschis. Sunt necesare, de asemenea, masuri speciale de protectie
mpotriva atingerii elementelor ramase sub tensiune dupa scoaterea caruciorului.

56

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

n constructia statiilor moderne, tendinta generala este de a utiliza

echipamente prefabricate.
Echipamentele prefabricate prezinta avantaje cunoscute de multa vreme
cum ar fi de exemplu: reducerea investitiilor n partea de constructie a statiilor,
economie de timp si manopera la montaj, nlocuire rapida etc. Fiind un tot unitar
realizat la scara industriala, care se livreaza complet pregatit si ncercat electric,
celulele prefabricate beneficiaza de un control de calitate care le garanteaza
siguranta si securitatea n functionare. n plus, cerintele mereu n crestere privind
ameliorarea calitatii distributiei de energie electrica conduc spre descentralizarea
automatizarilor si dezvoltarea dispozitivelor de teleconducere, a caror realizare
industriala permite cresterea sensibila a fiabilitatii si scaderea costurilor. Progresele
din domeniul aparatajului electric, precum si a echipamentelor de controlcomanda, au condus la o reducere sensibila a dimensiunilor celulelor prefabricate,
la o diminuare a cheltuielilor de punere n functiune si de exploatare (s-a ajuns la
solutii care nu necesita practic ntretinere), la cresterea duratei de viata a
instalatiilor, precum si la o crestere a fiabilitatii sistemului pe ansamblu.
n continuare sunt prezentate diferite module de echipare electrica
pentru principalele tipuri de circuite utilizate n instalatiile electrice, avantajele sau
dezavantajele fiecarei variante de echipare, precum si domeniile lor de utilizare.
3.3.1.

LINII ELECTRICE

Liniile electrice reprezinta laturi n cadrul retelelor electrice, prin care se

realizeaza evacuarea puterii produse n centrale electrice, transportul sau distributia
energiei electrice.
3.3.1.1. Circuite de linie de joasa tensiune
Astfel de circuite distribuie energia electrica de la tablourile generale ale
posturilor de transformare spre locurile de consum (mici consumatori din domeniul
public sau abonati la joasa tensiune).
n figura 4.1 sunt prezentate cteva variante de echipare a unor circuite de
linie cu tensiunea sub 1 kV. Variantele de echipare a, b, c se caracterizeaza prin
faptul ca protectia circuitului n caz de scurtcircuit este realizata rapid si relativ
ieftin utiliznd sigurante fuzibile). .Printre dezavantajele protectiei prin fir fuzibil
se pot mentiona:
sensibilitate mai redusa a acestui mod de protectie (n unele cazuri,
valoarea curentilor de sarcina n regim normal de functionare este
apropiata de cea a curentilor de scurtcircuit monofazat, protectia prin
sigurante fuzibile fiind deci insensibila la acestia din urma);
din cauza dispersiei relativ mari a caracteristicilor de topire a fuzibilelor,
siguranta n functionare a sigurantei este mai redusa, comparativ cu alte
aparate de protectie; din aceeasi cauza, sigurantele fuzibile nu sunt indicate
pentru protectia n regim de suprasarcina, (mai ales la suprasarcini mici de
circa 1,1 1,5 In);

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

57

exista riscul ca fuzibilul sigurantei sa se arda doar pe una dintre faze, ceea
ce poate conduce, n cazul consumatorilor trifazati, la regimuri de
functionare nesimetrice;
cu ajutorul sigurantelor fuzibile nu pot fi facute manevre de comutatie
manuala dect la sarcini foarte mici.
Prin urmare, scheme de echipare a liniilor n varianta a se utilizeaza n
cadrul retelelor de alimentare radiala a unor consumatori monofazati, fara
suprasarcini si fara comutatii frecvente.

Fig. 3.1. Variante de echipare a liniilor de joasa tensiune

Comutatia circuitului (manevre n regim normal de functionare) se

mbunatateste n varianta b, prin introducerea unui ntreruptor cu prghie, cu
ajutorul caruia se poate conecta/deconecta manual circuitul de linie la/de la barele
colectoare ale tabloului de distributie. n varianta c, utilizarea separatorului de
sarcina asigura comutatia circuitului (eventual, prin telecomanda), adaugnd n
plus si functia de separare (izolare).
Pentru asigurarea selectivitatii si sensibilitatii protectiei, variantele a, b, c
se utilizeaza pentru echiparea liniilor radiale de joasa tensiune, de lungimi reduse.
n varianta d, utilizarea ntreruptorului automat asigura:
protectia la scurtcircuit (de regula, prin intermediul unui declansator
electromagnetic, care n caz de scurtcircuit actioneaza mecanic direct
asupra contactelor principale ale ntreruptorului);
protectia la suprasarcina (de regula, prin intermediul declansatorului
termic, care n caz de suprasarcina actioneaza mecanic direct asupra
contactelor principale ale ntreruptorului);
comutatia circuitului (conectare/deconectare n regim normal de
functionare).
ntreruptoarele automate sunt aparate complexe, care necesita periodic
lucrari de ntretinere/reparatie. Pentru a se putea lucra la ntreruptorul liniei cu
mentinerea continuitatii n alimentare a altor circuite racordate la acelasi sistem de
bare colectoare, n schema se introduce separatorul fata de barele colectoare
(Sb).

58

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

n cazul unei linii alimentate de la ambele capete (retele buclate) este

necesara introducerea pe circuit a unui separator de linie (Sl), care permite
efectuarea de lucrari la ntreruptor fara scoaterea circuitului de linie de sub
tensiune. Exista variante n care ntreruptorul automat este debrosabil, caz n care
se poate renunta al separatoarele fata de bare si fata de linie.
3.3.1.2. Circuite de linie de nalta tensiune
Astfel de circuite realizeaza transportul/repartitia ntre nodurile (statiile)
SEN, precum si distributia energiei electrice catre locurile de consum (distributie
publica sau catre abonati).
n toate variantele de echipare prezentate n figura 3.2 apare separatorul
fata de barele colectoare (Sb), avnd ca functie principala izolarea echipamentelor
electrice din aval (n cazul efectuarii unor lucrari de revizie/reparatie) fata de
tensiunea barelor colectoare. Din motive de electrosecuritate, separatoarele sunt
astfel construite nct, la un separator deschis, nivelul de izolatie dintre contactele
unei faze este mai mare dect nivelul de izolatie ntre fiecare contact si pamnt.
Separatorul este un aparat de comutatie care, spre deosebire de ntreruptor,
nu este prevazut cu dispozitiv de stingere a arcului electric. Cu separatorul sunt
permise doar manevre de comutatie sub curent neglijabil (0,5 A pentru
separatoare cu tensiuni nominale de pna la 400 kV inclusiv). n general, pentru a
se evita consecintele deosebit de grave ale arcului electric care ar aparea n cazul
unor manevre gresite, separatoarele electrice se prevad cu diferite sisteme de
blocaj.
Variantele de echipare a, b se caracterizeaza prin faptul ca protectia
circuitului n caz de scurtcircuit este realizata rapid si cu investitii relativ reduse
utiliznd sigurante fuzibile. Lund n considerare avantajele/dezavantajele
sigurantelor fuzibile prezentate n paragraful precedent, astfel de scheme se
utilizeaza, n general, pentru distributie publica la medie tensiune. n varianta a,
separatorul Sb permite doar comutatia liniei n gol. n varianta b, utilizarea
separatorului de sarcina asigura comutatia circuitului (eventual, prin
telecomanda), adaugndu-se n plus si functia de separare (izolare).
Pentru delimitarea unei zone de lucru ntr-o instalatie electrica, normele de
protectie a muncii (NPM) impun legarea instalatiei la pamnt si n scurtcircuit, pe
toate partile de unde ar putea aparea tensiune.
Desi delimitarea zonei de lucru presupune n prealabil scoaterea acesteia
de sub tensiune si separarea (vizibila), exista pericolul reaparitiei tensiunii, de
exemplu, ca urmare a unor manevre gresite, sarcini capacitive, curenti indusi,
fenomene atmosferice.
Scurtcircuitarea si legarea la pamnt a unei parti de instalatie se poate face
cu legaturi:
portabile: scurtcircuitoare mobile, construite pentru LEA sau pentru statii
si posturi de transformare (clasice sau cu puncte fixe de aplicare);

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

59

fixe: cutite de legare la pamnt (CLP); legaturile fixe sunt de preferat daca:
distantele de izolatie ale instalatiei sunt mari, instalarea
scurtcircuitoarelor mobile fiind dificil de realizat (Un 220 kV);
exista pericolul unor apropieri periculoase de parti aflate sub tensiune;
exista pericolul unor curenti mari de scurtcircuit (peste 40 kA).
Conform PE 101, se monteaza cutite de legare la pamnt:
pe toate liniile electrice de nalta tensiune (figura 3.2);
pe barele colectoare si de ocolire cu Un 110 kV;
pentru legarea la pamnt a oricarei portiuni cuprinsa ntre aparate de
conectare (ntreruptoare, separatoare) pentru Un 220 kV.
Sub aspect constructiv, cutitele de legare la pamnt se pot realiza ca un
aparat independent sau pot fi asociate altui aparat (de exemplu, unui separator
care, n afara cutitelor sale principale, mai este prevazut cu unul sau doua cutite de
legare la pamnt).
n variantele de echipare c si d , protectia circuitului n caz de scurtcircuit
sau suprasarcina este realizata mai scump, dar mai sigur, prin utilizarea unui
ntreruptor n asociere cu dispozitive de detectare (transformatoare sau alti
senzori de curent si tensiune), de protectie si de control-comanda, precum si de
actionare. n plus, ntreruptorul asigura comutatia circuitului (conectare sau
deconectare n regim normal de functionare).

Sb
SFMT

Sb

CLP

SFMT

SS
SL

I
CLP

SL

CLP
a

Fig. 3.2. Variante de echipare a liniilor de nalta tensiune.

Separatorul de linie (SL) permite efectuarea de lucrari la ntreruptor fara

scoaterea circuitului de linie de sub tensiune.
Manevrarea aparatelor de comutatie si separare la un astfel de circuit
trebuie sa tina seama de cele precizate mai sus n legatura cu separatorul : acesta nu
trebuie manevrat n sarcina pentru ca se va distruge si va avaria toata instalatia. Ca
urmare, manevrarea separatoarelor Sb si SL se va face numai cu ntreruptorul
deschis.

60

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

n ceea ce priveste manevrarea cutitului de legare la pamnt (CLP) aceasta

se va face numai cu cutitul separatorului principal ( pe care se afla montat CLP-ul)
deschis si numai dupa verificarea lipsei tensiunii n zona pe care o va lega la
pamnt CLP-ul.
n varianta d cele doua CLP-uri aflate de-o parte si de alta a ntreruptorului
au rolul de a lega la pamnt zona de lucru unde se afla ntreruptorul realizata prin
deschiderea separatorului de bare Sb si a separatorului de linie SL. Este o situatie
specifica statiilor cu tensiuni mari (220 400 kV).
3.3.2. GENERATOR SI BLOC GENERATOR-TRANSFORMATOR
Din motive economice, tensiunea la bornele generatoarelor sincrone
folosite n centrale electrice este o valoare din gama de medie tensiune care nu
corespunde ntotdeauna cu una dintre valorile normate prin SR-CEI 38 (tabelul
1.1). n astfel de cazuri, racordarea generatoarelor la reteaua electrica se face prin
intermediul unui transformator ridicator.
Generatorul si transformatorul de racordare la retea constituie un bloc
energetic, caracterizat prin aceea ca orice defectiune la unul dintre elemente scoate
din functiune ntreg ansamblul.
Un

Un > UnG

UnG

SnT SnG
Un/UG

TB

~
a

ADR

ADR

~
b

Fig. 3.3. Variante de echipare a circuitelor de generator si bloc generator-transformator

n tabelul 3.1 sunt prezentate cazurile cele mai uzuale ntlnite n centralele
sistemului energetic national romnesc. Protectia circuitelor de generator sau bloc
generator-transformator n caz de scurtcircuit sau suprasarcina se realizeaza cu
ajutorul unui ntreruptor n asociere cu dispozitive de detectare (transformatoare
sau alti senzori de curent si tensiune), de protectie si de control-comanda, precum
si de actionare. n plus, ntreruptorul asigura comutatia circuitului (decuplarea de la
retea sau cuplarea n paralel cu sistemul energetic, dupa verificarea conditiilor de
sincronizare).

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

61

Tabelul 3.1
Corelatia ntre tensiunea nominala a retelei, respectiv, tensiunea si
puterea nominala a generatoarelor electrice

Unretea [kV]
UnG [kV]
PnG [MW]

6(*)
6,3
25

110
10,5
50...120

110
13,8
120

110-220
15,75
160...200

110-220
18
165

220-400
20...24
250

(*) - conform recomandarilor CEI, aceste valori nu trebuie utilizate pentru

retele de distributie publica.

Pentru a se putea lucra la ntreruptor cu mentinerea continuitatii n

alimentare a celorlalte circuite racordate la acelasi sistem de bare colectoare, n
schema se introduce separatorul fata de bare (Sb).
Pe ct posibil, n zona generator-transformator de bloc se evita montarea
aparatajului de comutatie, mai ales din cauza solicitarilor termice si
electrodinamice mari la care ar trebui sa reziste acest echipament n caz de defect
la bornele generatorului.
Legatura parcursa de curenti mari (de regim normal sau de defect) dintre
generator si transformatorul de bloc este realizata din conductoare neizolate rigide
n constructie capsulata, n vederea cresterii sigurantei n functionare a blocului
(protejarea acestui circuit mpotriva diversilor agenti externi si deci reducerea
riscului de scurtcircuit, eliminarea pericolului atingerilor accidentale etc.). n cazul
grupurilor de putere mare, capsularea se realizeaza monofazat, pentru diminuarea
eforturilor mecanice corespunzatoare curentilor mari n caz de scurtcircuit si pentru
limitarea extinderii defectului monofazat la celelalte faze ale circuitului.
Generatoarele sunt prevazute cu un automat de dezexcitare rapida (ADR),
pentru a se ntrerupe ct mai rapid circuitul de excitatie a masinii sincrone n caz de
scurtcircuit la bornele sau n interiorul acesteia. n absenta acestei automatizari,
masina (desi decuplata de la retea si cu admisia de abur nchisa rapid), ar continua
sa se nvrta n virtutea inertiei, alimentnd n continuare defectul pna la oprirea
completa si agravndu-i deci consecintele termice si electrodinamice.
3.3.3. (AUTO)TRANSFORMATOR
n statiile electrice de transformare se instaleaza transformatoare si
autotransformatoare de putere care permit interconectarea mai multor retele de
tensiuni diferite.
3.3.3.1. (Auto)transformator avnd toate nfasurarile de nalta tensiune
n figura 3.4 sunt prezentate variante de echipare a unor circuite de
(auto)transformator cu doua sau trei nfasurari, avnd toate nfasurarile cu
tensiunea nominala peste 1 kV.

62

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

U1

U1

U3

U2

U2
a

Fig. 3.4. Variante de echipare a circuitelor de (auto)transformator

a - transformatoare cu doua nfasurari si autotransformatoare cu tertiar nefolosit;
b - transformatoare cu trei nfasurari, TID, autotransformatoare cu tertiar folosit.

Protectia circuitelor de (auto)transformator n caz de scurtcircuit sau

suprasarcina se realizeaza cu ajutorul ntreruptoarelor n asociere cu dispozitive
de detectare (transformatoare de masurare sau alti senzori de curent si tensiune), de
protectie si de control-comanda, precum si de actionare. n plus, ntreruptoarele
asigura comutatia circuitului (cuplarea/decuplarea n regim normal de functionare).
Pentru a se putea lucra la ntreruptoare cu mentinerea continuitatii n
alimentare a celorlalte circuite racordate la aceleasi sisteme de bare colectoare, n
schema se introduc separatoarele fata de bare (Sb). n varianta b, separatorul
fata de transformator (St) permite efectuarea de lucrari la un ntreruptor cu
mentinerea tranzitului de energie pe celelalte nfasurari ale transformatorului.
3.3.3.2. Variante de echipare pentru posturi de transformare
Posturile de transformare reprezinta statii cobortoare la joasa tensiune,
echipate n general cu transformatoare cu doua nfasurari de mica putere (al caror
curent secundar nu depaseste, de regula, 2500-4000A). n SEN sunt n functiune
peste 65000 posturi de transformare, totaliznd o putere instalata de aproximativ
23000 MVA. Dupa destinatie, posturile de transformare se realizeaza n varianta
retea si n varianta abonat, cu alimentare n cablu sau aeriana.
Varianta retea cu alimentare n cablu se proiecteaza pentru alimentarea
retelelor de distributie publica de joasa tensiune radiale si buclate care deservesc
consumatori casnici si tertiari, fiind echipate, n general, cu un transformator de
putere 250-630 kVA la tensiunea primara de 20 kV. Din postul de transformare pot
fi alimentate si alte mici receptoare, care nu ridica probleme deosebite de
continuitate n alimentare si care nu produc perturbatii n punctul comun de racord
la retea, ca de exemplu mici unitati comerciale, ateliere, depozite etc.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

63

Varianta retea cu alimentare aeriana poate alimenta retele de distributie

de joasa tensiune radiale, care deservesc, de regula, consumatorii casnici si
iluminatul public din mediu rural.
Varianta abonat de realizare a posturilor de transformare este prevazuta
pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari. n
functie de nivelul de siguranta necesar a fi asigurat, pot fi echipate cu unul, doua
sau mai multe transformatoare.
n toate variantele de echipare prezentate n figura 3.5 apare separatorul
fata de barele colectoare (Sb), avnd ca functie principala izolarea echipamentului
electric din aval (n cazul efectuarii unor lucrari de revizie/reparatie) fata de
tensiunea barelor colectoare. Cu separatorul sunt permise doar manevre de
comutatie cu transformatorul n gol.
Echiparea pe partea de tensiune superioara. Variantele a si b se
caracterizeaza prin faptul ca protectia circuitului n caz de scurtcircuit este realizata
rapid si cu investitii relativ reduse utiliznd sigurante fuzibile. Lund n
considerare avantajele/dezavantajele sigurantelor fuzibile prezentate anterior, astfel
de scheme se utilizeaza, n general, pentru posturile de transformare realizate n
varianta retea.
Din cauza unui risc mare de aparitie a unor regimuri de alimentare
nesimetrice, o astfel de echipare este neindicata n cazul posturilor de transformare
care alimenteaza consumatori trifazati.
n varianta a, separatorul Sb permite doar comutatia transformatorului n
gol. n varianta b, utilizarea separatorului de sarcina asigura comutatia circuitului
(eventual, prin telecomanda), adaugndu-se n plus si functia de separare (izolare).
n varianta de echipare c, protectia circuitului n caz de scurtcircuit sau
suprasarcina este realizata mai scump, dar mai sigur, prin utilizarea unui
ntreruptor n asociere cu dispozitive de detectare, de protectie si de controlcomanda, precum si de actionare. n plus, ntreruptorul asigura comutatia
circuitului (conectare sau deconectare n regim normal de functionare).

U1

U2 1kV
a

Fig. 3.5. Variante de echipare a posturilor de transformare.

64

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Echiparea pe partea de joasa tensiune. Utilizarea unui simplu separator

este ntlnita n alimentarea unor retele radiale, comutatia acestuia fiind permisa
doar n gol sau dupa deconectarea unui aparat de comutatie corespunzator pe partea
de medie tensiune. Scheme de echipare a posturilor de transformare cu sigurante
fuzibile se utilizeaza n cazul retelelor de alimentare radiala a unor consumatori
monofazati, fara suprasarcini si fara comutatii frecvente. Echiparea pe joasa
tensiune cu ntreruptoare automate este obligatorie n cazul alimentarii unor
retele buclate sau a unor abonati importanti.
3.3.4. CIRCUITE DE ALIMENTARE A RECEPTOARELOR ELECTRICE
Pentru alegerea variantei de echipare a alimentarii unor receptoare electrice
sunt necesare informatii cu privire la tensiunea si puterea nominala a receptorului,
precum si numarul de actionari ale circuitului respectiv.
De la caz la caz protectia la scurtcircuit se asigura prin utilizarea
sigurantelor fuzibile sau a ntreruptoarelor.
Pentru asigurarea functiilor de izolare si/sau comutatie se pot utiliza
separatoare obisnuite (circuite comutate n gol), separatoare de sarcina (comutatii
manuale) sau ntreruptoare (atunci cnd sunt necesare manevre rare de comutatie,
manuale sau telecomandate). n cazul unor actionari frecvente se utilizeaza
contactoare prevazute cu relee termice, care asigura un numar mare de comutatii,
precum si protectia la suprasarcina (spre deosebire de declansatoare, releele
termice actioneaza asupra unor contacte electrice nseriate n circuitul bobinei de
comanda a contactorului).
n figura 3.6 sunt prezentate cteva variante de echipare a circuitelor de
alimentare a motoarelor electrice de joasa si de medie tensiune.
n general, se prefera echiparea cu:
ntreruptor: pentru receptoare de putere/tensiune mare (In > 300A,
respectiv, Un 6 kV);
contactor (prevazut cu relee termice) asociat cu sigurante fuzibile:
n celelalte cazuri, mai ales pe circuitele cu actionari frecvente (> una/ zi).
Un > 1 kV

Un 1 kV

Fig. 3.6. Variante de echipare a circuitelor motoarelor electrice

a - de joasa tensiune; b - de medie tensiune

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

3.3.5.

65

MASURAREA TENSIUNII SI PROTECTIA LA SUPRATENSIUNI

Pentru alimentarea cu tensiune a circuitelor secundare din statii electrice se

pot folosi transformatoare de tensiune conventionale sau alti senzori de
tensiune. Protectia la supratensiuni se poate realiza utiliznd de exemplu,
descarcatoare cu rezistenta variabila (DRV) sau cu oxizi metalici (DOM).
Att echipamentele folosite n statii electrice pentru masurarea tensiunii,
ct si cele utilizate ca protectie mpotriva supratensiunilor se conecteaza n
derivatie:
la barele colectoare ale statiei (ntr-o celula speciala, denumita celula de
masurare cu sau fara descarcator);
n spatii apartinnd altor circuite electrice primare (de linie, de
transformator etc.).

cc

Fig. 3.7. Variante de echipare a celulelor de masurare cu sau fara descarcator

n figura 3.7 sunt prezentate cteva variante de echipare a celulelor de

masurare cu sau fara descarcator.
Separatorul fata de bare (Sb) permite cuplarea celulei la sistemul de bare
colectoare, respectiv, decuplarea acesteia n caz de revizie sau reparatie.
Protectia sistemului de bare n caz de scurtcircuit n transformatorul de
tensiune se poate realiza prin nserierea unei sigurante fuzibile pe circuit (fig.
3.7,a). Din cauza unor supratensiuni relativ mari, care s-ar putea produce prin
arderea firului fuzibil, o astfel de varianta de echipare a celulelor de masurare se
utilizeaza doar pentru medie tensiune. Pentru instalatii de Un 110 kV se prefera
varianta din fig. 3.7,b, prelundu-se riscul ca un defect pe circuitul de masurare a
tensiunii sa conduca la deconectarea sistemului de bare colectoare si deci a tuturor
circuitelor alimentate de la acesta.
Cutitele de legare la pamnt sunt utilizate n caz de revizii/reparatii la
sistemul de bare colectoare si pot fi amplasate n orice celula din statie (nu apartin
functional celulei de masurare sau descarcator).
Montarea transformatoarelor (senzorilor) de tensiune si a descarcatoarelor
n spatii apartinnd altor circuite conduce la reducerea riscului de aparitie a unor
defecte pe barele colectoare. Creste nsa numarul de aparate instalate n statie.

66

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Racordarea acestora la circuite se face de regula direct, fara aparataj de protectie

sau de comutatie (figura 3.8).
La tensiuni nalte se pot utiliza transformatoare de tensiune capacitive,
care n afara functiei de masurare a tensiunii, pot fi utilizate si drept capacitate de
cuplare a telefoniei de nalta frecventa.

Un

110 kV Un< 110 kV

Un

110 kV

Un

110 kV

~
Fig. 3.8. Variante de racordare a transformatoarelor demasurare de tensiune
si a descarcatoarelor pe diverse circuite

3.3.6. RACORDAREA TRANSFORMATOARELOR DE CURENT

Pentru realizarea functiei de protectie, ntreruptoarele de nalta tensiune
sunt, de regula, nsotite de transformatoare sau alti senzori de curent, care permit
detectarea curentului de scurtcircuit.
Montarea acestor aparate (figura 3.9) se face de regula n aval de
ntreruptor (n raport cu sistemul de bare colectoare), pentru a se evita ca un defect
n transformatorul de curent sa fie defect pe barele colectoare si sa conduca la
scoaterea de sub tensiune a tuturor circuitelor racordate n acel nod electric. De
asemenea, pentru a se putea scoate de sub tensiune pentru revizii, reparatii si
transformatorul de curent odata cu ntreruptorul, acesta se amplaseaza ntre
separatorul de linie si ntreruptor
Un

110 kV

Un< 110 kV

Fig.3.9.Amplasarea transformatoarelor de masurare de curent

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

67

Ceea ce trebuie retinut n legatura cu amplasarea transformatoarelor de

curent este faptul ca ntreruptoarele de nalta tensiune au instalatia de protectie la
scurtcircuit realizata separat si alimentata de la un transformator de curent. Ca
urmare, n toate instalatiile care folosesc ntreruptoare de nalta tensiune vom gasi
ntotdeauna, montat lnga ntreruptor, un transformator de curent sau ceva similar
(senzor de curent). n celelalte cazuri amplasarea unui transformator de masurare
de curent este dictata de necesitatea masurarii unor curenti mari, care nu pot fi
masurati direct.
3.4.

CONDITII DE CALITATE A ALIMENTARII

n cele ce urmeaza se va face o analiza comparativa a performantelor

schemelor electrice de conexiuni privind alimentarea cu energie electrica, n
conditii de calitate si eficienta economica, cu respectarea stricta a cerintelor
privitoare la protectia vietii oamenilor si a mediului ambiant.
n general, calitatea alimentarii cu energie electrica se poate considera
ca fiind n mod direct determinata de urmatorii factori:
siguranta n functionare a instalatiei, care se defineste prin aptitudinea
instalatiei de a-si ndeplini functiile pentru care a fost creata, de-a lungul
unei perioade de referinta date;
calitatea produsului furnizat consumatorilor, respectiv, calitatea energiei
electrice tranzitate prin instalatia respectiva, care se poate defini prin
aptitudinea energiei electrice de a satisface necesitatile consumatorilor
(conformitatea produsului cu normele de calitate);
compatibilitatea instalatiei cu mediul nconjurator, prin care se ntelege
aptitudinea instalatiei de a functiona n mediul sau ambiant ntr-un mod
satisfacator si fara a produce perturbatii intolerabile pentru tot ceea ce se
afla n acest mediu.
mbunatatirea nivelului calitativ al serviciului de alimentare cu energie
electrica este un proces complex, care necesita n general cheltuieli suplimentare,
verificarea eficientei economice a masurilor adoptate pentru cresterea calitatii
presupunnd analiza corelatiilor ntre variatia costurilor calitatii (investitii,
cheltuieli de exploatare, daune) si variatia indicatorilor de masurare a calitatii..
3.5.

SCHEME CU UN SISTEM DE BARE COLECTOARE SI

UN NTRERUPTOR PE CIRCUIT

Pentru exemplificarea avantajelor/dezavantajelor unor astfel de scheme

electrice, precum si pentru delimitarea unor preferinte n ceea ce priveste domeniul
lor de utilizare, n cele ce urmeaza se considera cazul unei statii de transformare cu
Un 110kV.

68

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

3.5.1.

VARIANTA DE BAZA
n varianta de baza (figura 3.10), schema cu un sistem de bare colectoare
(1BC) presupune existenta unui singur nod de conexiuni, la care sunt racordate
circuite cu solutii de echipare simple (doua circuite de linie si doua circuite de
(auto)transformator).
n continuare, schema din figura 3.10 va fi considerata ca varianta de
referinta, pentru analiza comparativa a diferitelor tipuri de scheme de conexiuni
utilizate n statii electrice.

Fig. 3.10. Exemplu de schema electrica de conexiuni cu un sistem de bare colectoare

Principalele avantaje ale schemelor cu 1BC sunt configuratia lor mai

simpla si numarul de aparate mai redus n raport cu alte tipuri de scheme electrice
de conexiuni. Ca urmare, la aceste scheme sunt necesare eforturi mai mici de
investitie si totodata (prin reducerea numarului surselor potentiale de
defecte/greseli de manevrare), numarul ntreruperilor n alimentare este potential
mai mic. Deoarece contin echipament putin, astfel de scheme necesita suprafete de
teren mai mici pentru dispunere, fiind indicate si n cazul statiilor amplasate n
constructii (de interior).
Principalul dezavantaj al schemelor cu 1BC consta n faptul ca defectele
(sau reviziile) la sistemul de bare/separatoarele de bare sau refuzul de actionare al
unui ntreruptor conduce la scoaterea ntregii statii din functiune. n cazul unor
ntreruperi n zona barelor colectoare, daunele ca urmare a nelivrarii energiei
electrice vor fi cu att mai mici, cu ct vor fi conectate mai putine circuite la
sistemul de bare colectoare.
n cazul reviziilor/reparatiilor la o celula, ntreruperea n alimentare va
afecta numai circuitul aferent celulei respective. Daunele ca urmare a nelivrarii
energiei electrice pot fi reduse daca circuitul respectiv este rezervat (pna la zero,
n cazul unei rezerve de 100%).
Scheme cu 1 BC si un ntreruptor pe circuit sunt folosite pentru toate
treptele de tensiune din retelele de distributie, atunci cnd aparatajul electric
este fiabil, presupune mentenanta redusa si/sau consumatorii admit ntreruperi n
alimentare ori pot fi preluati de alta sursa de rezerva.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

69

3.5.2.

SECTIONARE LONGITUDINALA A SISTEMULUI DE BARE

Cresterea sigurantei n functionare a schemelor cu un sistem de bare
colectoare si un ntreruptor pe circuit se poate face prin sectionare longitudinala a
sistemului de bare.
Probabilitatea ca un defect la sistemul de bare , la separatoarele de bare sau
refuzul de actionare al unui ntreruptor sa afecteze mai multe sectii de bare este
relativ redusa. Prin sectionare se reduce deci numarul de circuite ntrerupte ca
urmare a unor defecte/revizii n zona barelor si a separatoarelor de bare, daca
se tine seama de unele aspecte:
se pot crea attea sectii de bare cte surse de alimentare exista pentru statia
respectiva;
consumatorii vor fi ct mai uniform repartizati pe sectii, iar cei cu dubla
alimentare vor fi racordati la sectii diferite;
ntre sectii se prevad circuite suplimentare (cuple longitudinale), care
permit alimentarea a doua sectii de la aceeasi sursa, n cazul
defectarii/revizuirii uneia dintre surse.
n figura 3.11 este prezentat un exemplu de schema de conexiune pentru o
statie de 110kV/MT, cu doua sectii de bare. Fiecare sectie de bare este alimentata
din SEN prin cte o linie electrica, iar numarul plecarilor din statie este egal
repartizat pe cele doua sectii. n cazul unor ntreruperi (planificate sau nu) n zona
barelor si a separatoarelor de bare, daunele de nelivrare a energiei electrice vor fi
mai mici, fiind afectati doar jumatate dintre consumatorii alimentati de la sistemul
de bare colectoare. Aceasta modificare a variantei de baza presupune un efort
suplimentar de investitii, pentru echiparea cuplei longitudinale ntre sectiile de
bare.

Sectia A

Sectia B
BC
Cupla
longitudinala

Fig.3.11. Exemplu de schema electrica de conexiuni cu doua sectii de bare colectoare

70

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Deoarece n costul unei celule, ponderea principala revine ntreruptorului,

pentru reducerea cheltuielilor cu echiparea statiei se cauta solutii de micsorare a
numarului de ntreruptoare. n acest scop se pot utiliza mai multe tipuri de cuple
longitudinale (figura 3.12).

Fig. .3.12. Variante de echipare a circuitelor de cupla longitudinala

Cupla longitudinala cu un separator (figura 3.12, a) presupune o investitie

minima, dar ofera o elasticitate n exploatare foarte redusa, deoarece
cuplarea/decuplarea celor doua sectii de bare se poate face numai n absenta
sarcinii (dupa deconectarea surselor de alimentare).
De asemenea, n cazul unor manevre gresite cu separatorul cuplei sau n
cazul revizuirii acestuia, trebuie scoase din functiune ambele sectii de bare. Acest
ultim dezavantaj poate fi partial remediat prin prevederea unui al doilea separator
de cupla (figura 3.12, b).
Cele doua separatoare din figura 4.3,b se pot izola reciproc, ceea ce
permite mentinerea n functiune a uneia dintre cele doua sectii de bare, atunci cnd
se lucreaza la cealalta sectie.
Elasticitate si siguranta maxima n exploatare sunt oferite de cupla
longitudinala cu doua separatoare si un ntreruptor (figura 3.12, c).
Conectarea/deconectarea longitudinala a sectiilor se face n acest caz numai cu
ajutorul ntreruptorului (capabil sa stinga arcul electric).
Lucrarile de revizie/reparatie la ntreruptorul cuplei se pot face cu
mentinerea ambelor sectii de bare sub tensiune. n regim normal de functionare,
circuitul cuplei longitudinale este mentinut n starea n functiune sau n rezerva
calda (separatoarele cuplei sunt nchise, ntreruptorul fiind declansat) n functie de
conditiile de exploatare de la un moment dat.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

71

De exemplu, daca una din sectiile de bare nu are o sursa de

alimentare(aceasta este n reparatie sau revizie) atunci trebuie sa mentinem cupla n
functiune. Daca nsa ambele sectii au surse de alimentare este de preferat ca
circuitul de cupla longitudinala sa fie mentinut n starea de rezerva calda.
Mentinerea cuplei n rezerva calda prezinta unele avantaje pentru
siguranta n functionare a statiei:
se evita ca n cazul unui scurtcircuit pe una din sectii sa declanseze doua
ntreruptoare (al sursei de alimentare si al cuplei longitudinale), situatie
care ar conduce la expunerea celeilalte sectii, n cazul nefunctionarii
ntreruptorului cuplei;
se scurteaza durata manevrelor de conectare;
se reduce riscul unor manevre gresite cu separatoarele;
se reduce valoarea curentilor de scurtcircuit n cazul unui scurtcircuit pe
una dintre sectiile de bare.
Pentru cresterea continuitatii n exploatare, cuplele longitudinale echipate
cu ntreruptor se prevad cu sisteme de anclansare automata a rezervei (AAR). Mai
nou, se foloseste denumirea transfer automat.
3.5.3.

SCHEME CU UN SISTEM DE BARE COLECTOARE SI CU OCOLIRE

Ca urmare a solicitarilor la care sunt supuse n exploatare, ntreruptoarele
sunt aparatele din statii care necesita de regula cele mai frecvente lucrari de
ntretinere sau de remediere a unor defecte.
Pe durata efectuarii acestor lucrari se ntrerupe functionarea circuitelor
respective si se pot nregistra daune. Pentru reducerea acestora devine uneori
justificata din punct de vedere economic prevederea unui ntreruptor suplimentar,
intercalat pe o legatura ocolitoare, astfel nct acesta sa poata nlocui, pe rnd, cte
un ntreruptor din statie.
Prin ocolire se reduce timpul de ntrerupere n alimentarea cu energie
electrica, pe un circuit la care a aparut un defect. Lucrarile planificate n zona
unei celule se executa fara ntrerupere n alimentare.
n figura 3.13 este prezentat un exemplu de schema de conexiuni cu un
sistem de bare colectoare si bara de ocolire (numita frecvent n exploatare si bara
de transfer). Instalatiile cu ocolire presupun investitii suplimentare din cauza
introducerii ntreruptorului de ocolire (care mpreuna cu separatoarele sale
formeaza cupla de ocolire), a sistemului barelor de ocolire si a separatoarelor de
ocolire, pentru fiecare circuit care urmeaza a fi ocolit.
De asemenea, comparativ cu varianta de baza din figura 3.10, ocolirea
presupune un consum suplimentar de teren pentru amplasarea statiei.
Calculele arata ca instalatiile cu bare de ocolire sunt pot rezulta eficiente
din punct de vedere economic atunci cnd:

72

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

durata nelivrarii de energie, ca urmare a lucrarilor de revizie/reparatie n

celule este mare (statii cu multe circuite nerezervate ntre ele, cu
echipamente nvechite, cu fiabilitate redusa, cu solicitari frecvente ale
ntreruptoarelor etc.);
sarcina electrica vehiculata pe circuite este mare (ocolirea se prevede n
statii cu Un 110kV);
exista o mare sensibilitate la ntreruperi a zonelor alimentate si circuitele
nu sunt rezervate prin alte cai de alimentare.

BC
Ioc
B oc

Soc

Fig.3.13. Exemplu de schema de conexiuni cu un sistem de bare colectoare si bara de ocolire

Manevrele pentru ocolirea unui ntreruptor aflat n functiune trebuie astfel

etapizate nct sa nu conduca la ntreruperea tranzitului de energie pe circuitul
respectiv. Acest lucru este perfect posibil. Etapele unei astfel de manevre sunt
urmatoarele:
se aduce n starea n functiune cupla de ocolire, punnd n acest fel sub
tensiune bara de ocolire; daca bara de ocolire este fara defecte ntreruptorul
cuplei de ocolire ramne nchis; n caz contrar el va declansa prin
protectiile sale; spunem ca, astfel, am verificat izolatia barei de ocolire;
se nchide separatorul de ocolire, punnd astfel n paralel ntreruptorul
cuplei de ocolire cu ntreruptorul pe care vrem sa-l scoatem n reparatie sau
revizie;
se deschide ntreruptorul circuitului respectiv si apoi se separa deschiznd
cele doua separatoare : cel de bare si cel de linie;
pe toata durata reparatiei functiunile ntreruptorului ocolit vor fi preluate
de ntreruptorul cuplei de ocolire.
Manevra de revenire se poate face, de asemenea, fara ntreruperea
circuitului respectiv.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

3.5.4.

73

SCHEME CU BARE COLECTOARE SECTIONATE LONGITUDINAL

SI CU OCOLIRE

Pentru marirea continuitatii n alimentarea consumatorilor, schemelor cu

simplu sistem de bare colectoare sectionat longitudinal li se poate asocia ocolirea.
B oc

BC

BC

BC
a
B oc

BC

B oc

BC

BC

BC

BC

BC
b

Fig.3.14. Variante de echipare a unor cuple cu functiuni multiple n cazul unor statii cu
un sistem de bare colectoare si bare de ocolire

Pentru o elasticitate ridicata n functionarea unor astfel de scheme,

corespunzator fiecarui nod de bare se pot prevedea cuple individuale: una
longitudinala si doua de ocolire (figura 3.14, a).
n conditiile unei elasticitati mai reduse, efortul de investitii poate fi
sensibil micsorat prin folosirea unor cuple cu functiuni multiple. Printr-o
selectare convenabila a separatoarelor de bare, cu ajutorul unei astfel de cuple pot
fi realizate pe rnd, doua (figura 3.14, b) sau toate cele trei cuple (figura 3.14, c).
Dezavantajul principal al folosirii unor cuple cu functiuni multiple
este acela ca n caz de revizie sau defectare a ntreruptorului de cupla se pierd toate
posibilitatile de cuplare a diverselor noduri ntre ele.
n plus, n cazul unui refuz al singurului ntreruptor de cupla este
deconectata toata statia (ntrerupere totala), iar comutatia prin separatoare este o
potentiala sursa de incidente pe barele colectoare, cu consecinte foarte grave.
3.6.

SCHEMA CU DOUA SISTEME DE BARE COLECTOARE SI

UN NTRERUPTOR PE CIRCUIT

n cazul sectionarii longitudinale, sectiile apartinnd aceluiasi sistem de

bare sunt dispuse una n prelungirea alteia. Fiecare circuit din statie poate fi
racordat doar la una dintre sectiile de bare si si pierde alimentarea, n caz de
indisponibilitate a sectiei respective. Din aceasta cauza, sectionarea longitudinala
este considerata o sectionare rigida.

74

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Spre deosebire de aceasta, un mod de sectionare elastic poate fi

considerat acela care permite cuplarea circuitelor, pe rnd, la oricare dintre sectiile
de bare. Aceasta se poate realiza prin sectionarea transversala a sistemului de
bare din varianta de referinta.
Sectionarea transversala presupune cresterea numarului de separatoare de
bare, care pe lnga functia de izolare a circuitului fata de sistemul de bare, capata
si functia suplimentara de selectare a sistemului de bare pe care urmeaza sa
functioneze acesta.
Prin sectionare transversala rezulta scheme cu mai multe sisteme de bare
colectoare.
3.6.1.

VARIANTA DE BAZA
n varianta de baza, schemele cu doua sisteme de bare colectoare (2BC)
presupun existenta a doua noduri de conexiuni dispuse alaturat, fiecare circuit fiind
prevazut cu cte doua separatoare de bare, care sunt folosite att pentru selectarea
sistemului de bare la care urmeaza a fi racordat circuitul respectiv, ct si pentru
separarea celulei la care se lucreaza fata de barele colectoare.
n figura 3.15 este prezentata o schema de conexiuni cu doua sisteme de
bare colectoare pentru statia de transformare 110 kV/MT, folosita ca exemplu n
cazurile anterioare.
Fiecare circuit se poate racorda la oricare dintre sistemele de bare colectoare, aceasta
manevra efectundu-se n regim normal de functionare fara ntreruperea functionarii.

Fiecare bara colectoare poate fi izolata n scopul executarii lucrarilor de

ntretinere, fara ntreruperea vreunui circuit.
Un incident pe un sistem de bare ntrerupe doar circuitele racordate n
nodul respectiv, timpul de nelivrare a energiei fiind cel necesar efectuarii
manevrelor de trecere a circuitelor pe celalalt sistem de bare colectoare (deci mult
mai mic dect timpul de nelivrare n cazul variantei de referinta, necesar pentru
reparatii).

Fig.3.15. Exemplu de schema de conexiuni cu doua sisteme de bare colectoare

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

75

Cuplarea celor doua noduri de conexiuni prin nchiderea ambelor

separatoare de bare ale aceluiasi circuit presupune riscul unor avarii grave (nsotite
de arc electric) si deci o astfel de manevra este strict interzisa.
Cuplarea sistemelor de bare poate fi facuta numai prin intermediul
ntreruptorului cuplei transversale, denumit astfel deoarece n teren se adopta o
dispunere paralela a celor doua sisteme de bare colectoare.
Cupla transversala este un circuit specific tuturor schemelor cu un singur
ntreruptor pe circuit si doua (sau mai multe) sisteme de bare. Functiile cuplei
transversale sunt :
punerea sub tensiune a unui sistem de bare colectoare cu scopul de a
verifica starea izolatiei acestuia; ntre doua sisteme de bare legate prin
cupla transversala, circuitele pot fi redistribuite fara a fi necesare
ntreruperi n functionarea acestora;
legarea n paralel a doua sisteme de bare colectoare, ambele aflate sub
tensiune;
ocolirea ntreruptorului unui circuit, cu doua scurte ntreruperi n
functionarea circuitului respectiv.
Ca urmare a prezentei celui de al doilea sistem de bare, respectiv, a
suplimentarii numarului de separatoare pe fiecare circuit, precum si a introducerii
circuitului de cupla transversala, cresc cheltuielile de investitii pentru echiparea
statiei, precum si cheltuielile de ntretinere (comparativ cu varianta de referinta,
prezentata n figura 3.10). Este redus nsa considerabil timpul de ntrerupere n
alimentare si numarul circuitelor afectate de revizia/reparatia unui sistem de bare
(deci puterea nelivrata).
Este foarte important de retinut ca, n regim normal de functionare nici
un circuit (n afara celui de cupla transversala) nu poate functiona cu ambele
separatoare de bare nchise simultan.
3.6.2.

SCHEMA CU DOUA BARE COLECTOARE SI

CU SECTIONARE LONGITUDINALA

Pentru marirea continuitatii n alimentarea consumatorilor, schemelor cu

bare colectoare duble (sectionare transversala) li se asociaza sectionarea
longitudinala a unuia sau a ambelor sisteme de bare.
n statiile cu doua sisteme de bare, se justifica mai frecvent sectionarea
longitudinala a unuia singur dintre cele doua noduri de conexiuni. Pentru o
elasticitate ridicata n functionarea unor astfel de scheme, corespunzator fiecarei
noi sectii de bare se pot prevedea cuple individuale: una longitudinala si doua
transversale (figura 3.16, a).
n conditiile unei elasticitati mai reduse, efortul de investitii poate fi sensibil
micsorat prin folosirea unei cuple longo-transversale (figura 3.16, b). Cu ajutorul
unei astfel de cuple cu functii multiple pot fi realizate pe rnd o cupla
longitudinala si doua cuple transversale.

76

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Doua variante de cuple cu functii multiple care pot fi folosite n cazul

sectionarii longitudinale a ambelor sisteme de bare sunt prezentate n figura 3.16, c
si 3.16, d. n varianta din figura 3.16, c pot fi realizate pe rnd doua cuple
longitudinale, respectiv, doua cuple transversale. n varianta din figura 3.16, d, n
locul celor doua cuple longitudinale pot fi realizate doua cuple n cruce (n
diagonala).

Fig. 3.16. Variante de echipare a unor cuple cu functiuni multiple n cazul unor statii cu
doua sisteme de bare colectoare si sectionare longitudinala

Modalitatea si gradul de sectionare dintr-o statie de conexiuni se stabilesc

n functie de conditiile concrete de functionare.
Principalele avantaje urmarite prin aceasta sunt cresterea continuitatii n
alimentare si micsorarea curentilor n caz de scurtcircuit. Pentru marirea
continuitatii n alimentare, pe lnga sectionare mai trebuie asigurata si o repartitie
judicioasa a circuitelor ntre noduri. Pentru reducerea curentilor de scurtcircuit,
statia functioneaza cu cuplele longitudinale sau transversale normal deschise.
3.6.3.

SCHEMA CU DOUA BARE COLECTOARE SI CU OCOLIRE

Similar celor prezentate n paragraful 3.5.3, pentru reducerea daunelor de
nelivrare a energiei ca urmare a efectuarii unor lucrari la celule, devine uneori
justificata din punct de vedere economic prevederea unei legaturi ocolitoare, astfel
nct acesta sa poata nlocui, pe rnd, cte un ntreruptor din statie, fara ntrerupere
n alimentare.
n figura 3.17 este prezentat un exemplu de schema de conexiuni cu doua
sisteme de bare colectoare si bara de ocolire (numita uneori si bara de transfer).
Asa cum s-a aratat deja n paragraful 3.5.3, instalatiile cu ocolire presupun
investitii suplimentare din cauza introducerii cuplei de ocolire, a sistemului barelor
de ocolire, precum si a separatoarelor de ocolire, pentru fiecare circuit care
urmeaza a fi ocolit. De asemenea, comparativ cu varianta de baza din figura 3.10,
ocolirea presupune un consum suplimentar de teren pentru amplasarea statiei.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

77

Fig. 3.17. Exemplu de schema de conexiuni cu doua sisteme de bare colectoare

si sistem de bare de ocolire

n unele cazuri se utilizeaza scheme simplificate, folosindu-se cuple cu

functiuni multiple, la care se combina cupla transversala cu cupla de ocolire (figura
3.18, a), fie la bara de ocolire si cupla de ocolire (figura 3.18, b si c), ceea ce
conduce la reducerea costurilor de realizare a statiei si a suprafetei de teren
necesare pentru dispozitia constructiva.

Fig. 3.18. Scheme simplificate cu doua sisteme de bare colectoare si ocolire

78

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Fig. 3.18. Scheme simplificate cu doua sisteme de bare colectoare si ocolire

Ca si n celelalte cazuri, folosirea unor cuple cu functiuni multiple

prezinta dezavantajul ca n caz de revizie sau defectare a ntreruptorului de cupla se
pierd toate posibilitatile de cuplare a diverselor noduri ntre ele. n plus, n cazul
unui refuz al singurului ntreruptor de cupla este deconectata toata statia
(ntrerupere totala), iar comutatia prin separatoare este o potentiala sursa de
incidente pe barele colectoare, cu consecinte foarte grave.
n variantele de schema prezentate n figurile 3.18, b si c ocolirea se face
prin cupla transversala nseriata cu unul dintre cele doua sisteme de bare
colectoare, care n prealabil trebuie degajat de alte circuite. Prin urmare, pe durata
fiecarei perioade de ocolire, n statiile cu astfel de scheme se dispune de un singur
sistem de bare colectoare, celalalt sistem devenind bara de ocolire.
Trebuie remarcat ca n toate variantele din figura 3.18 manevra de ocolire
a unui ntreruptor de circuit se face fara ntreruperea circuitului respectiv.
3.7.

SCHEMA CU 2BC SI N+1 INTRERUPTOARE FOLOSITE N

COMUN DE N CIRCUITE

La aceste scheme, din punct de vedere al investitiei revin (N+1)/N

ntreruptoare pe circuit. Pentru N=1 avem schema cu 2 ntreruptoare pe circuit,
pentru N=2 avem schema cu 1,5 ntreruptoare pe circuit iar pentru N=3 avem
schema cu 1,33 ntreruptoare pe circuit.
Mai des ntlnite n practica sunt schemele de conexiuni cu 1,5 sau 2
ntreruptoare pe circuit. n regim normal de lucru, o astfel de schema, functioneza
cu toate aparatele de comutatie nchise si ambele sisteme de bare colectoare n
functiune. Astfel de scheme prezinta flexibilitate foarte mare n timpul
exploatarii si disponibilitate marita, deoarece:

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

79

n regim normal de functionare, ambele sisteme de bare colectoare sunt

mentinute sub tensiune; toate comutatiile se fac prin ntreruptoare, ceea ce
reduce riscul unor avarii grave (nsotite de arc electric liber);
fiecare bara colectoare poate fi izolata n scopul executarii lucrarilor de
ntretinere, fara ntreruperea vreunui circuit; un incident pe un sistem de
bare nu afecteaza nici un circuit, deci nu conduce la ntreruperi n
alimentare;
lucrarile de revizie/reparatii la ntreruptoare se pot efectua fara ntreruperea
functionarii circuitului respectiv, deci fara daune de nelivrare.
Datorita avantajelor mai sus mentionate, este redus considerabil timpul de
ntrerupere n alimentare si puterea nelivrata, nemaifiind necesare circuite
suplimentare de cupla transversala si de ocolire.
Principalul dezavantaj al unor astfel de scheme consta n cresterea
investitiilor pentru echiparea statiilor, att din cauza numarului sporit de
ntreruptoare pe circuit, ct si ca urmare a costurilor mai ridicate pentru asigurarea
protectiilor.
n figura 3.19 este prezentata o schema de conexiuni cu doua sisteme de
bare colectoare si doua ntreruptoare pe circuit. Fiecare circuit este n permanenta
cuplat prin celula cu ntreruptor la ambele sisteme de bare colectoare, deci prezinta
avantajele unei duble alimentari.
Ca urmare a dublarii numarului de ntreruptoare pe fiecare circuit, cresc
nsa sensibil cheltuielile de investitii pentru echiparea statiei, precum si cheltuielile
de ntretinere (comparativ cu varianta de referinta, prezentata n figura 3.10). Acest
tip de schema prezinta interes n cazul circuitelor pentru care trebuie asigurata o
foarte mare siguranta n functionare.

Fig. 3.19. Scheme cu 2 ntreruptoare pe circuit

Fig. 3.20. Schema cu 1,5 ntreruptoare

pe circuit

80

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Punerea n functiune la CET Isalnita, a primului grup frantuzesc de

315 MW, care reprezenta cel mai mare grup din tara la acea data (31 decembrie
1967), s-a facut prin celula cu doua ntreruptoare.
Pe de alta parte, anumite firme constructoare realizeaza scheme cu bare
colectoare duble n sistem duplex si la medie tensiune, prin montarea pe fiecare
circuit a cte doua celule prefabricate cu bare colectoare simple si ntreruptor.
O cale de reducere a investitiilor, aplicata n cazul statiilor de foarte nalta
tensiune, o constituie utilizarea a cte trei ntreruptoare pentru doua circuite
(figura 3.20). Ramne nsa ca dezavantaj costul ridicat al realizarii protectiilor si al
reanclansarii automate rapide, caci ntreruptorul median trebuie sa functioneze
independent n fiecare din directiile celor doua plecari.
Un alt dezavantaj este acela ca, n anumite situatii ntreruptorul de lnga
bara colectoare trebuie sa duca sarcina a doua circuite, deci trebuie sa aiba un
curent nominal mare.
Calculele tehnico-economice arata ca astfel de scheme pot rezulta eficiente
din punct de vedere economic mai ales atunci cnd:
durata nelivrarii de energie, ca urmare a lucrarilor de revizie/reparatie n
statii este mare;
sarcina electrica vehiculata pe circuite este mare (de regula, n statii cu
Un 220 kV);
exista o mare sensibilitate la ntreruperi a zonelor alimentate si circuitele
nu sunt rezervate prin alte cai de alimentare.
Un exemplu de utilizare n Romnia a schemei electrice cu
1,5 ntreruptoare pe circuit este cel al statiei de 400 kV, realizata pentru evacuarea
puterii produse si interconectarea cu SEN a CNE Cernavoda.
Dezavantajele prezentate mai sus se amplifica atunci cnd folosim mai
mult de trei ntreruptoare n comun. Ca urmare, scheme cu 1,33 ntreruptoare pe
circuit sunt foarte rare si nu s-au realizat scheme cu 5 ntreuptoare folosite n
comun de 4 circuite
3.8.

SCHEME POLIGONALE

Datorita conturului nchis, desi unui circuit i revine cte un singur

ntreruptor, schema prezinta avantajele conectarii fiecarei plecari la retea prin
cte doua ntreruptoare. Daca ne referim la schemele anterioare, se poate spune
ca n cazul schemelor poligonale toate ntreruptoarele sunt folosite n comun de
toate circuitele . Aceasta conduce la o mai mare flexibilitate, mai ales n ceea ce
priveste ntretinerea ntreruptoarelor, cu costuri mai reduse dect n cazul
schemelor prezentate n paragraful 3.6:
toate comutatiile se fac prin ntreruptoare (figura 3.21), ceea ce reduce
riscul unor avarii grave (nsotite de arc electric liber);

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

81

deconectarea/declansarea oricarui ntreruptor se face fara ntreruperea

sarcinii pe circuit, deci nu este necesara prevederea unui sistem de ocolire;
legaturile transversale ntre noduri sunt asigurate prin laturile poligonului
(echipate cu ntreruptoare), deci un circuit de cupla transversala este inutil.
Printre dezavantajele schemelor poligonale se pot mentiona:
amperaj mai mare pentru ntreruptoare, deoarece atunci cnd inelul
poligonal este deschis unele ntreruptoare trebuie sa asigure sarcina mai
multor circuite electrice; sub acest aspect, schema este mai indicata la
Un 220 kV;
volum mai mare de protectii si scheme de circuite secundare mai
complicate;
dificultati legate de numarul uneori insuficient al nfasurarilor secundare
cu care sunt prevazute transformatoarele de curent pentru alimentarea
protectiilor (se poate ajunge la folosirea n comun a unei nfasurari pentru
mai multe protectii sau la suplimentarea numarului de transformatoare de
masurare);
este de preferat ca numarul maxim de circuite racordat la o schema
poligonala sa nu depaseasca 6-8 circuite.
L

T
b

a
Fig. 3.21. Schema electrica poligonala

a - schema de principiu; b - schema corespunzatoare planului de amplasare

Schemele poligonale constituie o alternativa importanta a schemelor cu

1,5 ntreruptoare pe circuit pentru realizarea schemelor de conexiuni la statii
electrice de foarte nalta tensiune (spre exemplu, statia de 750 kV de la Isaccea este
un patrat).

82

3.9.

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

SCHEME BLOC SI VARIANTE DE

MARIRE A FLEXIBILITATII ACESTORA

O schema bloc constituie un ansamblu functional care este disponibil

numai daca toate elementele sale componente sunt disponibile.
Volumul foarte redus de aparataj electric necesar pentru echipare, precum
si lipsa unor legaturi intermediare cu alte blocuri conduce la unele avantaje:
investitii minime;
surse potentiale de defect mai putine;
spatiu foarte restrns pentru amplasarea n teren;
simplificare a exploatarii;
limitare a curentilor de scurtcircuit, datorita unui grad de functionare n
paralel mai redus.
Principalul dezavantaj consta n aceea ca, din punct de vedere fiabilistic,
blocul constituie o structura de tip serie: la defectarea unui element al din
structura sa, tot ansamblul iese din functiune.
Scheme bloc sunt folosite atunci cnd fiabilitatea elementelor componente
este ridicata (necesita mentenanta redusa) si/sau sarcina admite ntreruperi n
alimentare ori poate fi preluata de alta sursa. Cresterea flexibilitatii schemelor
bloc se poate realiza prin marirea volumului de aparataj utilizat pentru echiparea
schemei, ceea ce permite modularea unor subansambluri functionale, astfel nct la
defectarea unui element sa nu se piarda tot ansamblul.
3.9.1.

SCHEME PENTRU CENTRALE

n cazul centralelor electrice se utilizeaza scheme bloc formate din
generator, transformator (ridicator) pentru evacuarea puterii si transformator
(cobortor) pentru alimentarea serviciilor proprii (fig. 3.22, a). Uneori, blocul
include si o linie electrica de evacuare a puterii n sistem (fig. 3.22, b).
Cresterea flexibilitatii operationale, a numarului de combinatii posibile si a
sigurantei n functionare se poate realiza prin introducerea n schema a unui
ntreruptor de generator (fig. 3.23).
n centrale echipate cu grupuri de putere unitara redusa, se pot realiza
scheme electrice cu doua generatoare, bloc cu un singur transformator ridicator
(figura 3.23, a), iar n cazul centralelor electrice echipate cu grupuri de mare putere
se pot adopta variante de echipare cu un grup bloc cu doua transformatoare
ridicatoare (figura 3.23, b). Aceasta din urma varianta de echipare mareste
disponibilitatea centralei, permitnd ca n caz de indisponibilitate a unuia dintre
transformatoare, generatorul sa poata fi mentinut n functiune la sarcina partiala. n
plus, astfel se rezolva mai usor problema transportului unitatilor de
(auto)transformare de foarte mare putere, din fabrica si pna la locul de montare.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

83

L
Tbloc

Tbloc
Tsp

s.p

Tre

Tsp

s.p

Tre

Fig. 3.22. Scheme electrice bloc utilizate n centrale electrice

a - schema bloc G+TB+Tsp ; b - schema bloc G+TB+Tsp+LE

Actualmente, mai mult de 60% din totalul centralelor electrice din ntreaga
lume sunt echipate cu ntreruptor de generator [56], deoarece prin aceasta:
se elimina necesitatea prevederii unui transformator suplimentar de T/MT
pentru alimentarea serviciilor proprii la pornirea/oprirea blocului;
se evita producerea unor tensiuni tranzitorii, ca urmare a transferului automat
al surselor de alimentare normala si de rezerva a serviciilor proprii.
L

Tbloc

Tbloc,2

Tbloc,1

Tsp

G1

Tsp

G2

G
a

s.p.

s.p.

Fig. 3.23. Scheme electrice bloc cu flexibilitate marita utilizate n centrale electrice
a - cu grupuri de putere unitara mica; b - cu grupuri de putere unitara mare

84

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Functiile pe care le preia ntreruptorul de generator sunt:

izolarea generatorului fata de retea; aceasta functie este deosebit de
importanta, mai ales n cazul centralelor de vrf, unde manevrele de
cuplare/decuplare se fac des si trebuie ca aparatul de comutatie sa dispuna
de o buna anduranta electrica si mecanica; peste 80% dintre centralele cu
turbine pe gaze, care sunt cele mai frecvent construite n prezent, datorita
costului relativ mai scazut si a disponibilitatii mai mari (comparativ cu
centralele clasice) si care au porniri/opriri dese, sunt prevazute cu
ntreruptor de generator;
la centralele cu turbine pe gaze, IG are n plus o functie n procesul de
pornire al centralei; mai nainte de a putea functiona autonom, generatorul
trebuie adus la o anumita viteza de rotatie, cu ajutorul unui motor de
lansare sau utiliznd regimul de functionare al generatorului ca motor; n
acest ultim caz, se injecteaza generatorului un curent de frecventa
variabila, produs de un convertizor static de frecventa, prin intermediul
unui cablu de medie tensiune si un separator introduse n carcasa
ntreruptorului de generator;
sincronizarea generatorului cu sistemul; n caz de cuplare n opozitie de
faza, ntreruptorul de generator (dispus pe legatura capsulata a
generatorului, deci cu risc de conturnare din cauze externe practic nul)
dispune de o marja de siguranta mai mare la solicitari electrice dect
ntreruptorul de nalta tensiune;
ruperea curentilor de scurtcircuit debitati de generator, n caz de defect la
transformatorul de putere sau la cel servicii proprii, ntr-un timp foarte
scurt (sub 80 ms).
Costul unui astfel de ntreruptor de generator (introdus pe legatura
capsulata dintre generator si transformator) este foarte ridicat, ca urmare a
solicitarilor mari din regim normal si de scurtcircuit, la care trebuie sa faca fata IG .
n aceeasi legatura capsulata, pot exista diferite optiuni de echipare:
separatoare, cutit(e) de legare la pamnt pe fiecare parte, transformatoare (senzori)
de masurare a curentului si tensiunii etc.
Uneori, pentru reducerea investitiilor, la bornele generatorului electric se
utilizeaza separatoare de sarcina de constructie speciala.
3.9.2.

SCHEME DE RACORD ADNC

Statiile de distributie tip racord adnc (SRA) sunt prevazute cu una sau
doua celule bloc linie electrica - transformator de forta, prevazute cu ntreruptoare
doar pe partea de alimentare a liniei electrice si pe partea de tensiune inferioara a
transformatorului.
Transformatorul fiind amplasat aproximativ n centrul de sarcina al
consumatorului, astfel de scheme sunt folosite n scopul reducerii pierderilor de
energie n retelele electrice.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

85

Acest tip de statie este destinat alimentarii obiectivelor industriale de

putere importanta, a centrelor urbane cu densitate mare de sarcina etc.
Alimentarea SRA se face, de regula, de la barele statiilor de 110 kV sau din
liniile electrice de distributie (tip intrare-iesire sau agatate n T), direct, fara
bare colectoare pe partea de nalta tensiune si fara alte legaturi ntre caile de
alimentare (figura 3.24).
Deoarece protectia ntreruptorului de la capatul de alimentare al liniei este
insensibila la o buna parte dintre defectele care se produc pe nfasurarile secundare
ale transformatorului, n cazul unor curenti de scurtcircuit monofazat nu prea mari
si daca ntreruptorul liniei rezista la defect kilometric, se poate utiliza SRA cu
separator de scurtcircuitare la bornele transformatorului (figura 3.24, a). Acesta
este prevazut cu dispozitiv de actionare rapida si se nchide automat n caz de
defect n transformator, transformnd defectul n scurtcircuit trifazat, pentru a fi
sesizat si deconectat de ntreruptorul de la capatul liniei de alimentare.

T
a

T
b

Fig.3.24. Scheme electrice de distributie tip racord adnc

a cu separator de scurtcircuitare; b prevazuta cu canal de telecomunicatii;
c - cu ntreruptor pe partea de nalta tensiune a transformatorului

Atunci cnd nu sunt ndeplinite conditiile de utilizare ale separatorului de

scurtcircuitare, buna functionare a unor astfel de scheme (figura 3.24, b) poate fi
asigurata prin utilizarea unor canale de telecomunicatii (cabluri pilot, canale de
nalta frecventa prin conductoarele liniilor de nalta tensiune, canale hertziene prin
unde ultrascurte). Toate aceste solutii presupun nsa un efort de investitii pe care
reducerea numarului de ntreruptoare nu-l poate uneori compensa.
Pentru lungimi mari ale racordului (de regula, peste 10 km), poate rezulta
oportuna din punct de vedere economic montarea unui ntreruptor suplimentar pe
partea de nalta tensiune a transformatorului (figura 3.24, c).

86

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

3.9.3.

SCHEME DE TIP H
Denumirea provine din asemanarea schemei de conexiuni cu majuscula H,
schema fiind obtinuta prin legarea a doua celule bloc linie electrica - transformator
de forta printr-o punte (cupla longitudinala). Schema prezinta o disponibilitate
marita fata de SRA cu doua celule bloc linie - transformator, deoarece n cazul
indisponibilitatii unui circuit din structura blocului, functionarea statiei poate
continua cu elementele ramase, prin intermediul puntii (cuplei).
n functie de pozitia puntii n raport cu ntreruptoarele schemei, se pot
realiza scheme de tip H superior (figura 3.25, a) sau de tip H inferior (figura
3.25, b).
Alegerea uneia dintre variante se poate face n functie de complexitatea
manevrelor pe care le implica exploatarea circuitelor de linie, respectiv, de
transformator.
L

T
b

Fig. 3.25. Scheme electrice cu conexiuni tip H

a - superior; b - inferior.

n cazul schemei H superior, manevrele de cuplare/decuplare a unui circuit

de transformator se fac direct, prin comutatia unui singur ntreruptor si deci implica
un numar mai mic de operatii dect manevrele corespunzatoare cuplarii/decuplarii
unui circuit de linie.
n cazul schemei H inferior, manevrele de cuplare/decuplare a unui circuit
de linie se fac direct, prin comutatia unui singur ntreruptor, n timp ce manevra de
scoatere n revizie a unui circuit de transformator implica cinci operatii succesive.

This document was created with Win2PDF available at http://www.win2pdf.com.

The unregistered version of Win2PDF is for evaluation or non-commercial use only.
This page will not be added after purchasing Win2PDF.