P. 1
indrumar pedagogie 2.

indrumar pedagogie 2.

|Views: 2,262|Likes:
Published by Tiu Raluca Oana

More info:

Published by: Tiu Raluca Oana on May 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/10/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” BUCUREŞTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

ÎNDRUMAR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
Ediţia revizuită şi adăugită

- 2006 -

A U T O R I: Conf. univ. dr. MIHAI MIRCESCU Conf. univ. dr. ION FRĂŢILĂ Conf. univ. dr. MIHAELA MOLDOVEANU Lector univ. dr. ing. GABRIELA CARMEN OPROIU Lector univ. drd. ing. TEODORA DANIELA CHICIOREANU Lector univ. drd. IOANA STANCU Lector univ. drd. RAMONA PACHEF Lector univ. dr. ANDREEA ANA-MARIA SZILAGYI Lector univ. DUMITRU NECŞULEA Asistent univ. SIMONA NICOLETA NEAGU Asistent univ.drd.VOICHIŢA ANA TEBEANU Prof. univ. dr. VASILE. V. POPESCU

Ediţie revizuită de: - Conf. univ. dr. MIHAELA MOLDOVEANU - Lector univ. dr.ing. GABRIELA CARMEN OPROIU

CUPRINS

1. Programa de practică pedagogică pentru studenţii Universităţii “Politehnica” din Bucureşti / 5 1.1. Obiective specifice / 5 1.2. Conţinutul practicii pedagogice / 5 2. Organizarea practicii pedagogice / 7 2.1. Sarcinile studenţilor practicanţi / 8 2.2. Atribuţiile profesorilor-îndrumători din şcolile de aplicaţie / 8 2.3. Planificarea activităţilor de practică pedagogică / 9 3. Desfăşurarea practicii pedagogice / 11 3.1. Activitatea de cunoaştere generală a şcolii / 11 3.2. Asistenţele la lecţiile demonstrative / 11 3.3. Pregătirea şi susţinerea lecţiilor de probă şi finale / 12 3.3.1.Studierea programei şcolare şi a manualului / 13 3.3.2. Analiza conţinutului lecţiei / 14 3.3.3. Stabilirea obiectivelor operaţionale / 14 3.3.4. Construirea strategiilor de predare-învăţare / 15 3.3.5. Elaborarea probelor de evaluare / 15 3.3.6. Redactarea proiectului de lecţie / 15 3.3.7. Recomandări pentru susţinerea lecţiilor / 15 3.4. Analiza lecţiilor susţinute în practica pedagogică / 17 3.5. Cunoaşterea şi caracterizarea psihopedagogică a elevilor / 19 4. Evaluarea practicii pedagogice / 21 A n e x e: 1. Planificarea practicii pedagogice / 23 2. Modele orientative de proiecte de lecţii / 25 a) Lecţia de transmitere de cunoştinţe / 27 b) Lecţia de formare de priceperi şi deprinderi / 43 c) Lecţia mixtă / 49 3. Model pentru structura orientativă a fişei de caracterizare psihopedagogică a elevului / 59 4. Fişa de evidenţă a notelor obţinute de student la practica pedagogică / 65

Programa de practică pedagogică

5

1. P R O G R A M A DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ PENTRU STUDENŢII UNIVERSITĂŢII “POLITEHNICA“ DIN BUCUREŞTI

1.1. Obiective specifice Practica pedagogică a studenţilor contribuie la formarea competenţei de educator, capabil să realizeze cu elevii activităţi instructiv-educative eficiente. În acest sens, în cadrul practicii pedagogice se urmăresc: a) formarea capacităţii studenţilor de a opera cu informaţiile de la disciplinele de specialitate şi din domeniul ştiinţelor educaţiei; b) formarea deprinderilor de a proiecta şi de a realiza efectiv cu elevii activităţi de predare-învăţare; c) formarea capacităţilor şi deprinderilor de a aplica metodologiile active şi tehnologiile noi de predare şi învăţare, de a înţelege trăsăturile definitorii ale variatelor forme sub care se prezintă actul învăţării; d) formarea capacităţii de a aprecia şi evalua activităţi instructiv-educative practice proprii şi ale colegilor de practică; e) dezvoltarea deprinderilor de mânuire a mijloacelor de învăţământ, a diferitelor materiale din domeniul specialităţii; f) iniţierea în tehnica activităţilor instructiv-educative desfăşurate în cadrul laboratoarelor, atelierelor şi cabinetelor; g) formarea capacităţii de a cunoaşte şi caracteriza personalitatea elevilor; h) iniţierea studenţilor în organizarea activităţilor educative cu elevii menite să determine asimilarea valorilor etice, experienţa socială şi comportamentele pozitive definitorii ale societăţii. 1.2. Conţinutul practicii pedagogice Practica pedagogică cuprinde următoarele genuri de activităţi: a) Activităţi de cunoaştere generală a şcolii: cunoaşterea organizării şcolii, a activităţilor metodice şi de perfecţionare, a cabinetelor, laboratoarelor, atelierelorşcoală, bibliotecii, internatului, cantinei etc.; cunoaşterea formelor de conlucrare a

6 Programa de practică pedagogică şcolii cu familia şi colectivitatea locală; cunoaşterea documentelor de planificare şi organizare a activităţii instructiv-educative din şcoală (4 ore). b) Activităţi instructiv-educative de observaţie, cu caracter demonstrativ, desfăşurate în clase, cabinete, laboratoare, ateliere, la cadrele didactice stabilite de conducerea unităţii şcolare de aplicaţie (8 ore). c) Asistenţe la activităţi metodice ale catedrelor, consiliilor pedagogice, comisiei diriginţilor, comisiei de instruire practică şi, după posibilităţi, la acţiuni cultural-educative ale elevilor (8 ore). d) Pregătirea şi susţinerea efectivă de către studenţi a lecţiilor de probă şi a lecţiei finale (22 ore). e) Elaborarea fişei de caracterizare psihopedagogică a unui elev, după modelul din îndrumar (4 ore).

Organizarea practicii pedagogice

7

2. ORGANIZAREA PRACTICII PEDAGOGICE

La toate facultăţile Universităţii “Politehnica” din Bucureşti, practica pedagogică se desfăşoară în semestrele 7 şi 8 (anul IV), câte 2 ore săptămânal. Ca durată, repartizare şi în acord cu standardele naţionale, practica pedagogică, prevăzută în regulamentele aprobate prin ordinele Ministerului Educaţiei Naţionale nr.4356/11.07.1996 şi nr.3312/23.02.1998, este adaptată la specificul programului studenţilor din U.P.B. Practica pedagogică a studenţilor se efectuează la grupurile şcolare industriale şi colegiile naţionale din municipiul Bucureşti cu statut de “şcoli de aplicaţie”. Acestea sunt reprezentative pentru complexul de activităţi didactico-educative care intră în atribuţiile viitorilor profesori. Şcolile de aplicaţie, directorii coordonatori şi profesorii-îndrumători se stabilesc anual de către Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, la solicitarea Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din U.P.B. Participarea studenţilor la practica pedagogică se realizează în 2 ore săptămânal, pe tot parcursul anului şcolar. O grupă care efectuează practica pedagogică are în componenţa sa 8-12 studenţi. Din cauza spaţiului de învăţământ restrâns al şcolilor de aplicaţie, grupa de studenţi este divizată în subgrupe de 3-4 studenţi. Practica pedagogică a studenţilor se realizează fie de-a lungul întregului an şcolar, fie comasat, pe o durată de cca 2-3 săptămâni, prin programarea succesivă a subgrupelor. În ambele situaţii este obligatorie cuprinderea activităţilor specifice şi realizarea obiectivelor practicii pedagogice. Instruirea studenţilor în legătură cu sarcinile ce le revin în cadrul practicii pedagogice şi repartizarea lor la şcolile de aplicaţie se realizează de către personalul didactic al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, în cadrul orelor de Didactica specialităţii, şi la Cabinetul de metodică şi practică pedagogică al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din U.P.B. (corpul R, camerele 318, 319). Studenţii se vor prezenta la directorul coordonator al practicii pedagogice din şcoala de aplicaţie. Cu acest prilej, vor fi stabilite disciplina de învăţământ şi profesorul metodist sub îndrumarea căruia se va efectua practica pedagogică.

2.1. Sarcinile studenţilor practicanţi:

8 Organizarea practicii pedagogice

- participarea la instructajul efectuat de personalul didactic din Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic cu privire la conţinutul, organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice, precum şi cu privire la sarcinile ce le revin în asigurarea eficienţei acesteia; - asistarea la lecţii demonstrative ţinute de profesorii-îndrumători de la disciplinele de specialitate din şcolile de aplicaţie; - asistarea la lecţiile colegilor din grupa de practică pedagogică şi la analiza acestora; - asigurarea materialului didactic necesar desfăşurării lecţiilor de probă şi finală; - alcătuirea proiectelor didactice pentru fiecare lecţie de probă şi finală; - susţinerea lecţiilor de probă şi finală, în prezenţa profesorilor-îndrumători ai practicii pedagogice; - efectuarea activităţii de cunoaştere a unui elev şi întocmirea fişei de caracterizare psihopedagogică a acestuia; - consemnarea într-un caiet personal (caietul de practică) atât a activităţilor la care asistă cât şi a celor pe care le organizează şi susţin pe parcursul practicii, orientându-se după fişele-model anexate în prezentul îndrumar. 2.2. Atribuţiile profesorilor-îndrumători din şcolile de aplicaţie Profesorii-îndrumători, stabiliţi de către Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, sunt agenţii calităţii practicii pedagogice, atât ca purtători ai culturii de specialitate, cât şi ca deţinători ai cunoştinţelor din domeniul ştiinţelor educaţiei şi ai deprinderilor didactico-metodice. Contribuţia profesorilor-îndrumători din şcolile de aplicaţie la practica pedagogică a studenţilor, care-i pregăteşte pentru profesia didactică, se concretizează în: - planificarea activităţilor instructiv-educative de observaţie, practice, de probă şi finale ale studenţilor; - îndrumarea ştiinţifică, de specialitate şi metodică a studenţilor practicanţi, în vederea alcătuirii proiectelor de lecţii şi a bunei desfăşurări a practicii pedagogice în ansamblul său; - asistenţa la lecţiile de probă şi finale ale studenţilor; - analiza şi aprecierea lecţiilor practice de probă şi finale şi a celorlalte activităţi susţinute de studenţi. 2.3. Planificarea activităţilor de practica pedagogică

Organizarea practicii pedagogice

9

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a practicii pedagogice, studentul îşi va planifica activităţile din şcoala de aplicaţie potrivit datelor din anexa nr. 1.

10 Organizarea practicii pedagogice

Desfăşurarea practicii pedagogice

11

3. DESFĂŞURAREA PRACTICII PEDAGOGICE
3.1. Activitatea de cunoaştere generală a şcolii Pentru a se integra în activitatea de învăţământ, studenţii trebuie să se familiarizeze şi să cunoască: - structura organizatorică a unităţilor şcolare; - factorii de decizie şi atribuţiile acestora în activitatea administrativă şi de conducere a procesului instructiv-educativ din şcoală. Pentru asigurarea pregătirii de specialitate şi a instruirii practice, în şcoli sunt amenajate cabinete, laboratoare şi ateliere-şcoală. Studenţii vor urmări să cunoască: - baza materială, dotarea tehnică, gradul de modernitate al acestora; - tipurile de activităţi, funcţionalitatea cabinetelor, precum şi modul de programare şi organizare a activităţii; - normele de securitate şi protecţie împotriva accidentării elevilor. De asemenea, studenţii se vor informa în legătură cu existenţa în cadrul şcolii a bibliotecii, cabinetului de asistenţă psihopedagogică etc. 3.2. Asistenţele la lecţiile demonstrative Lecţiile şi activităţile demonstrative sunt activităţi instructiv-educative susţinute de profesorii-îndrumători, la care asistă studenţii practicanţi. Asistenţele la activităţi demonstrative în şcoală oferă studenţilor posibilitatea de a cunoaşte şi studia condiţiile concrete în care îşi vor susţine lecţiile de probă şi finale: - obiectivele instructiv-educative ale disciplinelor de învăţământ din unitatea şcolară în care îşi desfăşoară practica pedagogică; - nivelul exigenţei faţă de pregătirea teoretică şi practică; - gradul de dotare a şcolii cu mijloace de învăţământ şi material didactic; - ambianţa socioafectivă în cadrul colectivelor şcolare etc. Studenţii, în calitate de viitori profesori, se familiarizează, în acelaşi timp, cu problemele procesului de învăţământ.

12 Desfăşurarea practicii pedagogice Pentru fiecare activitate didactică demonstrativă la care asistă, studentul consemnează în caietul de practică o serie de date privind desfăşurarea activităţii respective: - conţinut; - strategii didactice; - rezultate; - lecţii de probă şi finale susţinute de colegii din grupul de practică etc. De regulă, activitătăţile didactice demonstrative (lecţii, lucrări în laborator, instruire practică, activitate educativă) sunt urmate de discuţii ale profesoruluiîndrumator cu studenţii. La începutul unei discuţii, profesorul-îndrumător prezintă studenţilor aspecte cu privire la modul de pregătire şi realizare a activităţii. Studenţii pot pune întrebări pentru a-şi clarifica problemele legate de conţinutul şi strategia activităţii respective. Profesorul răspunde eventualelor întrebări, controlează şi apreciază consemnările studenţilor, dând îndrumări pentru activitatea lor didactică viitoare. Concluziile desprinse din discuţie vor fi consemnate de student. În scopul asigurării unei eficienţe sporite a asistenţelor, se prezintă, în continuare, un model orientativ de însemnări de la o lecţie demonstrativă. Pentru întocmirea fişelor consacrate acestei activităţi, studenţii se vor ghida după acest model de însemnări, înregistrând fidel date semnificative în legătură cu conţinutul, desfăşurarea activităţii la care asista, însoţite de observaţii şi propuneri proprii. Fişa cu însemnările studentului la lecţiile la care asistă va cuprinde date referitoare la: - modul de realizare a obiectivelor lecţiei; - strategia didactică adoptată; - activizarea clasei de elevi; - promovarea metodelor activ-participative din cadrul procesului de predareînvăţare; - folosirea fişelor de lucru; - moduri de organizare a activităţii elevilor; - tehnici de evaluare a rezultatelor şcolare etc. 3.3. Pregătirea şi susţinerea lecţiilor de probă şi finale Pentru fiecare lecţie de probă sau finală studenţii îşi alcătuiesc proiecte de lecţii. Proiectul fiecărei lecţii se prezintă spre analiză şi aprobare, cu cel puţin două zile înaintea susţinerii lui la clasă, mai întâi profesorului-îndrumător de specialitate din unitatea şcolară de aplicaţie şi apoi unui cadru didactic de pedagogie din U.P.B., în cadrul orelor de consultaţie de la Cabinetul de metodică şi practică pedagogică. Pentru elaborarea proiectelor de lecţii şi susţinerea acestora, studenţii practicanţi sunt obligaţi:

Desfăşurarea practicii pedagogice

13

- să consulte diversele variante de structuri de proiecte de lecţie existente la Cabinetul de metodică şi practică pedagogică din U.P.B. şi în Îndrumarul de practică pedagogică; - să studieze programa şi manualul disciplinei de predare; - să cunoască nivelul de pregătire şi particularităţile elevilor clasei la care vor susţine lecţiile; - să asigure lecţiilor practice susţinute un conţinut corespunzător, să folosească materialul didactic necesar şi metodologia didactică adecvată; - să se prezinte la clasă bine pregătiţi şi într-o ţinută corespunzătoare muncii de profesor. Lecţiile practice de probă şi finale sunt analizate de subgrupa de studenţi practicanţi, cu participarea profesorilor metodişti îndrumători. Pe baza cunoştinţelor însuşite în cadrul pregătirii teoretice şi a datelor, informaţiilor dobândite în activitatea de practică observativă din şcoala de aplicaţie, studentul îşi pregăteşte lecţiile pe care le va susţine. Pentru a proiecta şi organiza în detaliu activitatea pe care o va desfăşura cu elevii, studentul trebuie să ştie ce acţiuni va întreprinde în prealabil, în ce constau acestea şi care este succesiunea lor. În urma stabilirii datelor cu privire la lecţia pe care o va susţine (clasa, tema, subiectul lecţiei, data susţinerii etc.), studentul va întreprinde următoarele demersuri: - va studia programa şcolară şi manualul; - va analiza, din punct de vedere logic şi psihologic, conţinutul învăţării (cunoştinţele pe care le va preda) şi va stabili obiectivele şi sarcinile didactice; - va stabili strategia de predare- învăţare şi evaluare; - va elabora proiectul lecţiei (în calitatea acestuia de sinteză a demersurilor anterioare), stabilind relaţii între conţinuturi - sarcini didactice – obiective - metode şi mijloace de învăţământ, precum şi succesiunea situaţiilor de învăţare pe care le va organiza la clasă. 3.3.1. Studierea programei şi a manualului Prin studierea programei şcolare şi a manualului, studentul va avea în vedere următoarele aspecte: - va stabili locul lecţiei sale în sistemul de lecţii de la disciplina la care predă, locul şi importanţa cunoştinţelor pe care le va preda în ansamblul pregătirii profesionale a elevilor;

14 Desfăşurarea practicii pedagogice - va identifica şi va inventaria cunoştinţele, noţiunile (însuşite anterior de către elevi) care stau la baza înţelegerii cunoştinţelor noi, şi pe care trebuie să le reactualizeze; - va identifica şi inventaria cunoştinţele pe care elevii le vor însuşi în activitatea ulterioară, şi a căror înţelegere depinde de cele pe care el le predă, pentru a asigura condiţiile de transfer în învăţare; - va stabili tipul de lecţie (de comunicare, de formare a deprinderilor, mixtă etc.). Toate aceste date, la care se adaugă cele dobândite în practica observativă (cu privire la nivelul de pregătire şi de motivare al elevilor), vor putea fi folosite oportun în etapa de stabilire a strategiei de predare-învăţare. 3.3.2. Analiza conţinutului lecţiei Analiza conţinutului următoarelor etape: activităţii de învăţare presupune parcurgerea

- identificarea conţinutului activităţii de învăţare, în conformitate cu obiectivele şi conţinuturile prevăzute în programa şcolară; - divizarea şi organizarea conţinutului în jurul unor idei principale, secvenţe, arii de conţinut, pentru care se vor stabili obiectivele operaţionale; - stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de conţinut şi identificarea relaţiilor dintre ele. 3.3.3. Stabilirea obiectivelor operaţionale În proiectarea activităţii didactice la disciplinele de specialitate, obiectivele se stabilesc în funcţie de: - competenţele specifice unui profil de pregătire; - cunoştinţele pe baza cărora se formează competenţele respective; - nivelul pregătirii teoretice şi practice a elevilor. Obiectivele pedagogice sunt rezultate parţiale, urmărite în cadrul fiecărei discipline şi al fiecărei lecţii, care conduc la dobândirea competenţelor profesionale. Obiectivele vor fi astfel formulate încât să evidenţieze: - comportamentul pe care trebuie să-l dobândească elevul, exprimat în termeni de conduită observabilă şi măsurabilă; - condiţiile în care se va produce comportamentul (de exemplu, ce ajutor va primi elevul în timpul desfăşurării acestuia); - criteriile de reuşită.1
1

De exemplu, în predarea cunoştinţelor despre cuţite de strung se pot stabili următoarele obiective:

Desfăşurarea practicii pedagogice

15

3.3.4. Construirea strategiilor de predare-învăţare presupune: - selectarea metodelor de învăţământ; - alegerea mijloacelor de învăţământ; - stabilirea modalităţilor de organizare a activităţii didactice; - alegerea variantei de lecţie. 3.3.5. Elaborarea probelor de evaluare Evaluarea rezultatelor şcolare se realizează prin probe orale, scrise sau practice. Construirea probelor de evaluare se face prin raportare la obiective, în aşa fel încât toate acestea să fie atinse. Criteriile de evaluare trebuie să fie clar precizate. Proba de evaluare însoţeşte proiectul de lecţie.1 3.3.6. Redactarea proiectului de lecţie Toate datele se centralizează în elaborarea proiectului de lecţie, ce va conţine două părţi: date generale şi desfăşurarea lecţiei. Proiectul se recomandă a se întocmi cât mai detaliat. El va fi transpus în practică.2 3.3.7. Recomandări pentru susţinerea lecţiilor Eficienţa unei lecţii este asigurată, în primul rând, de măsura în care studentul îşi pregăteşte cu minuţiozitate, până în cele mai mici detalii, desfăşurarea activităţii la clasă. În al doilea rând, eficienţa este asigurată dacă studentul reuşeşte să transpună în practică demersurile pe care le-a stabilit în proiectul lecţiei. Prezentăm, pentru orientarea generală a studenţilor, un ansamblu de reguli ce trebuie respectate consecvent în susţinerea lecţiilor:
 Pregătiţi-vă lecţiile în cele mai mici detalii şi desfăşuraţi-le după o structură care să apară foarte clară elevilor dvs.  Exersaţi utilizarea aparaturii şi familiarizaţi-vă cu experienţele (demonstraţiile) pe care le veţi face, înainte de începerea lecţiei.  Pregătiţi-vă să aveţi la îndemână material suplimentar, pentru a răspunde nevoilor specifice de învăţare ale elevilor foarte buni, dar şi ale celor foarte slabi.

O1: elevul să identifice toate elementele constructive ale oricărui cuţit de strung care i se pune la dispoziţie; O2: elevul să recunoască tipul de cuţit şi unghiurile de formă şi poziţie ale acestuia, pe scheme ce reprezintă operaţia de strunjire cu cuţit lateral, frontal şi de retezat, standardizate. 1 Exemplele sunt date în modelele orientative de proiecte de lecţii prezentate în anexa nr. 2. 2 În anexa nr. 2 sunt inserate modele orientative de proiecte de lecţii pentru: lecţia de transmitere de cunoştinţe; lecţia de formare de priceperi şi deprinderi; lecţia mixtă.

16 Desfăşurarea practicii pedagogice La începutul programului, sosiţi în clasă înaintea elevilor. Pregătiţi aparatura şi echipamentele necesare înainte de începerea lecţiei.
    

Asistaţi la intrarea elevilor în clasă. Aşteptaţi să se facă linişte înainte de a începe să vă adresaţi clasei. Ţineţi minte şi folosiţi numele elevilor dvs.

Începeţi predarea noii lecţii suscitând interesul şi curiozitatea elevilor; menţineţi-le interesul pe tot parcursul lecţiei, prin diferite modalităţi.  Adresaţi elevilor instrucţiuni şi cerinţe clare.
  

Fiţi mobil, deplasaţi-vă calm prin sala de clasă. Învăţaţi să vă controlaţi tonul şi vocea. Priviţi la clasă în timp ce vorbiţi şi învăţaţi cum să o exploraţi cu Însuşiţi-vă tehnica punerii de întrebări pertinente şi eficace.

privirea.
 

Însuşiţi-vă arta de a doza şi de a folosi bine timpul alocat lecţiei dvs., astfel încât să parcurgeţi toate etapele pe care le-aţi prevăzut şi să nu-i reţineţi pe elevi din timpul pauzei.
 

Folosiţi tehnici de predare cât mai variate.

Daţi teme pentru acasă diferenţiate şi adecvate diferitelor categorii de elevi din clasa dvs. Trataţi-i pe elevi în aşa fel încât să le induceţi convingerea că aveţi încredere în ei şi că îi consideraţi responsabili pentru munca lor.
  Cultivaţi-le încrederea că pot apela la ajutorul dvs. pentru depăşirea dificultăţilor personale.    

Anticipaţi problemele disciplinare şi acţionaţi rapid. Fiţi ferm şi consecvent în aplicarea eventualelor sancţiuni. Evitaţi conflictele. Precizaţi cu claritate şi insistaţi asupra standardelor (exigenţelor) dvs. Folosiţi umorul în mod constructiv, ori de câte ori aveţi prilejul.

personale.

 Începeţi predarea obiectului dvs. de studiu prin a vă arăta ferm în cerinţe, pentru a deveni treptat mai concesiv.

Desfăşurarea practicii pedagogice

17

Aplicaţie: Încercaţi să clasificaţi regulile de mai sus după importanţa pe care le-o acordaţi, punând fiecăreia dintre ele un număr de ordine. Motivaţi priorităţile acordate.

3.4. Analiza lecţiilor susţinute în practica pedagogică Fiecare lecţie susţinută de către studenţi este urmată de analiza acesteia. Prin analiza lecţiei, concepută ca o reconstituire a activităţii în aspectele sale esenţiale, se are în vedere ca studenţii să-şi dezvolte următoarele capacităţi: - de a analiza cauzele reuşitelor şi nereuşitelor dintr-o lecţie şi de a emite judecăţi de valoare cu privire la activitatea desfăşurată; - de a argumenta opiniile pe baza cunoştinţelor de psihologie, de pedagogie, de metodică şi de specialitate; - de a regândi activitatea analizată în funcţie de situaţiile concrete apărute în timpul lecţiei. Analiza lecţiilor este un bun prilej de iniţiere şi lărgire a experienţei didactice, de exersare a simţului responsabilităţii, a iniţiativei şi creativităţii studenţilor. La analiza lecţiilor participă cadre didactice care îndrumă practica pedagogică şi membrii grupului de studenţi practicanţi. Analiza lecţiilor de probă este condusă de profesorul metodist din şcoală (profesorul de specialitate). Analiza lecţiilor finale este condusă de cadrul didactic universitar de pedagogie sau metodică, în colaborare cu profesorul metodist din şcoală. Analiza lecţiilor de probă şi finale presupune următoarea succesiune de intervenţii: - autoanaliza întreprinsă de studentul care a susţinut lecţia; - observaţiile, propunerile şi concluziile studenţilor din grupul de practică; - observaţiile, propunerile, concluziile şi aprecierile cadrelor didactice. În final, cadrele didactice stabilesc nota şi o trec, sub semnătură, pe proiectul lecţiei precum şi în fişa de evidenţă a notelor obţinute de către student la practica pedagogică: - nota pentru caietul de practică; - nota pentru caracterizarea psihopedagogică a unui elev; - media generală. In analiza lecţiei se au în vedere următoarele aspecte:  pregătirea lecţiei în raport cu tipul şi structura acesteia:

18 Desfăşurarea practicii pedagogice - modul în care a fost conceput proiectul şi au fost asigurate condiţiile de desfăşurare a lecţiei; - dacă structura corespunde tipului de lecţie ales; - dacă etapele lecţiei au avut o pondere echilibrată în acord cu conţinutul şi obiectivele urmărite; - dacă lecţia a constituit un tot unitar şi s-a respectat logica disciplinei de studiu şi logica psihopedagogică;  conţinutul de specialitate al lecţiei: - concordanţa cunoştinţelor predate - sub raportul volumului şi calităţii - cu programa, manualul, specializarea elevilor şi nivelul lor de pregătire; - organizarea şi succesiunea logica a cunoştinţelor; - corectitudinea şi nivelul ştiinţific al acestora ;  metodica desfăşurării lecţiei : - eficacitatea metodelor, procedeelor, mijloacelor de învăţământ folosite în realizarea obiectivelor urmărite; - preocuparea pentru a asigura caracterul activ, euristic al activităţii de învăţare; - măsura în care s-a realizat reactualizarea cunoştinţelor anterioare, legătura acestora cu noile cunoştinţe şi cu cerinţele profesionalizării; - preocuparea pentru sistematizarea, consolidarea cunoştinţelor şi operarea cu acestea; - ritmul desfăşurării activităţii de predare; - modul în care au fost folosite tabla şi alte mijloace de învăţământ; - calitatea temei de acasă şi modul în care a fost propusă.  atitudinea studentului în timpul lecţiei : - tipul de relaţii cultivate (autoritariste, de colaborare şi încurajare) şi atmosfera instituita în clasa; - măsura în care a reuşit sa cunoască elevii şi sa colaboreze cu ei ; - priceperea de a comunica efectiv cu elevii, de a capta şi menţine atenţia acestora ; - modul de exprimare, claritatea şi concizia exprimării; - ritmul vorbirii, intensitatea vocii şi a gesturilor; - capacitatea de adaptare la starea psihica a elevilor ;  activitatea şi comportarea elevilor : - in ce măsura au fost atenţi, interesaţi; - nivelul de pregătire şi participare pe parcursul lecţiei ; - măsura în care au înţeles cunoştinţele predate de student ;  aprecierea generală privind rezultatele studentului la lecţie: - sinteza reuşitelor şi nereuşitelor lecţiei; - sublinierea aspectelor de care este necesar sa tina seama studentul în cariera de profesor inginer.

Desfăşurarea practicii pedagogice

19

3.5. Cunoaşterea şi caracterizarea psihopedagogică a elevilor Formarea şi dezvoltarea personalităţii elevului în cadrul procesului instructiveducativ din şcoală depinde într-o mare măsură de gradul de cunoaştere a fiecărui elev de către profesori (în special de către profesorii-diriginţi). Cunoaşterea personalităţii elevilor constituie o condiţie deosebit de importantă atât pentru buna desfăşurare a procesului de învaţământ, cât şi pentru orientarea şi selecţia profesională a elevilor. Studentul care efectuează practică pedagogică în şcolile de aplicaţie trebuie să întocmească o fişă de caracterizare psihopedagogică a unui elev, pentru a se familiariza cu problematica şi metodologia activităţii de cunoaştere a personalităţii elevilor. În cadrul acestui proces, studentul trebuie să aibă în vedere faptul că personalitatea umană este o îmbinare unitară, dinamică şi nonrepetitivă a trăsăturilor fizice şi psihice, relativ stabile, influenţate de factori biologici, sociali şi mai ales educaţionali, care caracterizează individualitatea concretă a omului în dezvoltarea, activitatea şi conduita sa. Cunoaşterea personalităţii elevului implică atât studierea particularităţilor sale fizice, starea sănătăţii, mediul sociocultural şi educativ familial şi extrafamilial, condiţiile materiale de viaţă, cât şi aspecte referitoare la activitatea psihică, la însuşirile personalităţii, la conduită, precum şi recomandări pentru activitatea educativă ulterioară şi pentru orientarea şcolară şi profesională a acestuia. În acest sens, în cadrul activităţii instructiv-educative cu elevii, studentul, cu sprijinul profesorului-îndrumător din şcoala de aplicaţie, îşi va îndrepta atenţia asupra unui elev, pe care îl va cunoaşte şi îl va caracteriza, urmărind permanent manifestările lui, atât în timpul activităţilor didactice cât şi al celor extradidactice. În munca de cunoaştere a elevului, studentul va utiliza ca metode de investigaţie îndeosebi observaţia, apoi convorbirea (cu elevul, cu profesorul-diriginte şi cu ceilalţi profesori), chestionarul, analiza produselor activităţii elevului, analiza documentelor şcolare, diverse modalităţi de anchetă etc. Datele culese în urma aplicării metodelor de investigaţie vor fi consemnate, fiind apoi prelucrate, interpretate; concluziile vor fi înscrise în fişa de caracterizare psihopedagogică a elevului. Operaţia de elaborare a caracterizării psihopedagogice a elevului trebuie să respecte mai multe condiţii: - consemnarea datelor esenţiale, tipice; - se vor face referiri la tendinţele dezvoltării trăsăturilor psihice sau ale personalităţii în ansamblu, pentru a permite educatorului alegerea celor mai potrivite căi şi mijloace, care să asigure evoluţia elevului în sensul dorit;

20 Desfăşurarea practicii pedagogice - se vor evidenţia atât particularităţile pozitive, cât şi cele negative ale personalităţii elevului, pentru a fi avute în vedere de profesori în activitatea instructiveducativă; - întocmirea caracterizării să se sprijine pe un material variat şi suficient, pentru a nu trage concluzii eronate în privinţa personalităţii elevului; - caracterizarea se va elabora ca o expunere sistematică şi sintetică, al cărei conţinut va respecta un plan bine stabilit. Folosind metodele de cunoaştere a personalităţii elevului, studentul va intra în posesia unor date multiple despre acesta. Datele despre elev astfel obţinute, prelucrate şi interpretate, vor fi prezentate într-o fişă de caracterizare.1

1

Structura orientativă a fişei de caracterizare psihopedagogică a elevului se află anexa nr. 3.

Evaluarea practicii pedagogice

21

4. EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE
Practica pedagogică se încheie, în fiecare semestru, cu colocviu. Evaluarea rezultatelor obţinute de studenţi se face cu note. - nota minimă de promovare este 7 (şapte); - media generală a practicii pedagogice pentru fiecare student se stabileşte de către profesorul-îndrumător de la şcoala de aplicaţie şi de reprezentantul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din U.P.B., prin nota întreagă, rotunjindu-se în plus sau în minus faţă de media aritmetică a notelor parţiale obţinute de student, în conformitate cu fişele de evidenţă din Anexa 4. Media generală va fi consemnată în: - fişa de evidenţă a practicii pedagogice a fiecărui student, sub semnătura profesorului-îndrumator din şcoala de aplicaţie şi a cadrului didactic din Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic. - registrul unic de evidenţă existent la Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, de către un cadru didactic universitar din carul acestuia; - catalogul de pedagogie de la facultate şi în carnetul de student, în perioada colocviilor, înaintea încheierii celui de-al doilea semestru al anului IV. În anexa nr.4 sunt prezentate fişele-tip de evidenţă a notelor obţinute de către student la practica pedagogică, în fiecare semestru La sfârşitul fiecărui semestru, studenţii vor depune la cadrul didactic universitar din Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic sub conducerea căruia şi-au desfăşurat activitatea un portofoliu conţinând următoarele documente: În semestrul I: - însemnările efectuate pe parcursul practicii observative; - fişa de evidenţă cu notele obţinute de către student la practica pedagogică. În semestrul al II-lea: - proiectele lecţiilor de probă şi finale; - însemnările efectuate pe parcursul practicii observative; - fişa de caracterizare psihopedagogică a unui elev; - fişa de evidenţă cu notele obţinute de către student la practica pedagogică.

22 Evaluarea practicii pedagogice

ANEXA 1 Planificarea practicii pedagogice

23

Anexa nr. 1

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ I. Date generale Numele şi prenumele studentului _______________________________________ Facultatea, grupa ____________________________________________________ Perioada de practică pedagogică ________________________________________ Şcoala de aplicaţie ___________________________________________________ Disciplina de predare _________________________________________________ Profesorul-îndrumător ________________________________________________ II. Asistenţele la lecţiile demonstrative, precum şi la lecţiile membrilor subgrupei studenţeşti de practică Nr. crt. 1 2 3 4 5 III. Lecţiile de probă şi finală Nr. crt . 1 2 3 4 n Data (anul, ziua, ora) Anul de studiu (clasa) Titlul lecţiei Semnătura profesoruluiîndrumător Data (anul, ziua, ora) Anul de studiu (clasa) Titlul lecţiei (activităţii) Semnătura profesoruluiîndrumător

24

ANEXA 2 Modele orientative de proiecte de lecţie

25

Anexa nr. 2 MODELE ORIENTATIVE DE PROIECTE DE LECŢII
a)

Model orientativ de proiect de lecţie pentru transmiterea de cunoştinţe; Model orientativ de proiect de lecţie pentru formarea de priceperi şi deprinderi; c) Model orientativ de proiect de lecţie mixtă

b)

26

ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

27

Anexa 2-a Model orientativ de proiect de lecţie pentru transmiterea de cunoştinţe

PROIECT DE LECŢIE
A. DATE GENERALE - Disciplina: Reţele electrice. - Clasa: anul II A. - Unitatea de învăţare: Transportul energiei electrice. - Titlul lecţiei: Linii electrice aeriene (LEA). - Scopul lecţiei: însuşirea cunoştinţelor referitoare la LEA. - Tipul lecţiei: comunicare (transmitere) de noi cunoştinţe. - Locul desfăşurării lecţiei: în clasă. - Durata lecţiei: 50 minute. - Conţinutul activităţii de instruire: Cod C1 Arii de Subarii de Conţinut conţinut 1. Conductoare 1.1. Clasificare LEA 1.2. Materiale utilizate în construcţiile de LEA. 1.3. Tipuri constructive de conductoare: a) conductoare monofilare; b) conductoare multifilare; c) conductoare tubulare 2. Izolatoare 2.1. Rolul izolatoarelor 2.2. Clasificarea izolatoarelor 3. Stâlpi 3.1. Stâlpi de lemn 3.1.1. Stâlpi simpli 3.1.2. Stâlpi format A 3.1.3. Stâlpi format piramidal 3.1.4. Stâlpi format H 3.2. Stâlpi metalici 3.2.1. Elemente componente 3.2.2. Clasificare 3.3. Stâlpi din beton

C2 C3

Obiective operaţionale

28 ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe Condiţii de probare a comportamen-tului (ce se oferă) Se oferă fişa de lucru. Se oferă fişa de lucru nr. 2. Se oferă planşa.

Cod O1 O2 O3

Comportamentul urmărit (ce se cere) Să identifice principalele tipuri de conductoare folosite la construcţia de LEA. Să clasifice izolatoarele. Să recunoască tipurile constructive ale stâlpilor.

Criteriul de reuşită (ce se acceptă) Să identifice cel puţin două tipuri de conductoare. Clasificarea izolatoarelor după cele două criterii. Realizarea obiectivului în totalitate

Ordinea de parcurgere a conţinutului: Obiective O1 O2 O3 Conţinut C1 C2 C3 Succesiunea conţinutului 1.1.→1.2.→1.3 2.1. .→2.2. 3.1. → 3.2. → 3.3.

Metode şi procedee de instruire: - conversaţia; - explicaţia; - expunerea; - obsevaţia dirijată Mijloace de învăţământ (complexul multimedia) Cod F1 F2 F3 F4 M P Denumirea resursei materiale Fişa de lucru cu conductori Fişa de lucru cu izolatori Fişa de lucru cu stâlpi Fişa-test pentru fixare Macheta cu componentele stâlpilor Planşă cu stâlpi

Bibliografie: - Dumitriu Cătălin - Reţele electrice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995

ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe 29

B. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Strategii didactice Obiectiv e operaţio nale Eveniment ele instruirii. Conţinut Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode de învăţă-mânt
Mijloace de învăţământ

Forme de organi-zare a activităţii elevilor

Evaluare

1. Organizarea clasei pentru lecţie
- Notează absenţii. - Distribuie elevilor fişele de lucru. - Creează condiţiile necesare bunei desfăşurări a lecţiei. Adresează elevilor următoarele întrebări: 1. “ Ce este o centrală electrică?” - Comunică profesorului absenţii. - Răspund solicitărilor profesorului. Răspund întrebărilor profeso-rului: 1. “Centrala electrică este un complex de instalaţii în care are loc producerea energiei e-lectrice sau producerea com-binată a energiei electrice şi termice.” 2. “Centralele electrice pot fi: - termoelectrice - atomoelectrice - hidroelectrice - eolian–electrice.” 3. “ Sursele de energie utilizate în centralele electrice
Conversaţia

Ti m p ( mi n. ) 5

Frontal

2. Reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior
Conversaţia; Explicaţia.

5 Frontal Orală

2. “Ce tipuri de centrale electrice cunoaşteţi?”

3. “Care sunt sursele de energie utilizate în centralele electrice?”

30 ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

Obiectiv e operaţio nale

Eveniment ele instruirii. Conţinut

Strategii didactice Activitatea profesorului Activitatea elevilor sunt: - energia chimică a combustibililor - energia nucleară convenţională - energia apelor - energia vântului (eoliană) 4. “Care este diferenţa dintre o CET şi o CTE?” 5. “Care sunt principalele elemente componente ale unei centrale electrice?” Alte energii folosite mai puţin în România sunt: - energia solară; - energia valurilor şi a mareelor 4. “CET (centrala electrică de termoficare) produce atât energie electrică, cât şi energie termică.” 5. “Cazanul, turbina şi generatorul.” Metode de învăţă-mânt
Mijloace de învăţământ

Forme de organi-zare a activităţii elevilor

Evaluare

Ti m p ( mi n.

3.Comunicarea noilor cunoştinţe
Captarea atenţiei - Trezeşte curiozitatea elevilor în-trebându-i: “La ce credeţi că sunt folosite liniile electrice aeriene?” - Prezintă elevilor macheta cu Răspuns: “Liniile electrice aeriene sunt folosite la transportul energiei electrice de la o centrală electrică la utilizatori.” Sunt atenţi şi
Problematizarea; Conversaţia;Oser vaţia dirijată.

3 5
Macheta Frontal

ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe 31

Obiectiv e operaţio nale

Eveniment ele instruirii. Conţinut

Strategii didactice Activitatea profesorului elementele componente ale LEA (conductoarele, izolatoarele şi stâlpii). Prezintă elevilor obiectivele noii lecţii şi titlul acesteia. Activitatea elevilor identifică elementele LEA pe machetă. Ascultă cu interes şi notează titlul lecţiei în caiete. Expunerea Frontal Metode de învăţă-mânt
Mijloace de învăţământ

Forme de organi-zare a activităţii elevilor

Evaluare

Ti m p ( mi n.

O1: Să identifice principal ele tipuri de conducto are folosite la construcţ ia LEA

Anunţarea subiectului şi a obiectivelo r lecţiei noi Pezentarea conţinuturi lor şi dirijarea învăţării C1

1. Folosind fişa de lucru nr. 1, prezintă elevilor clasificarea conductoarelor LEA: • după destinaţia lor: - cond. active; - de protecţie; • după forma secţiunii: - monofilare - multifilare • după construcţia lor: - de interior; - de exterior; • după materialul folosit: - monometalice; - bimetalice. 2. Prezintă tipurile constructive de conductoare şi explică caracteristicile

Sunt atenţi şi ascultă explicaţiile profesorului, urmând să completeze pe fişa de lucru nr.1.

Explicaţia

F1

Frontal

32 ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

Obiectiv e operaţio nale

Eveniment ele instruirii. Conţinut

Strategii didactice Activitatea profesorului fiecărei categorii în parte. 3. Profesorul prezintă domeniile de utilizare a conductoarelor în funcţie de materialele din care sunt realizate: Cu JT + IT Bronz Cu + Sn se folosesc la traversări cu deschideri mari. Pe baza criteriilor prezentate în fişa de lucru nr.2, prezintă clasificarea izolatoarelor: a) după tensiunea la care sunt solicitate: - de JT; - de IT; b) după solicitările mecanice la care sunt supuse: de susţinere şi de tracţiune. Profesorul realizează clasificarea stâlpilor în funcţie de: a) materialul din care sunt confecţionaţi: din lemn; din beton Activitatea elevilor Metode de învăţă-mânt
Mijloace de învăţământ

Forme de organi-zare a activităţii elevilor

Evaluare

Ti m p ( mi n.

O2: Folosind notiţele, să clasifice izolatoar ele

Prezentare a conţinuturi lor şi dirijarea învăţării; C2.

Ascultă explicaţiile; Completează fişa de lucru nr. 2.

Explicaţia

F2

Frontal

O3: Având la dispoziţi e planşa, să identifice tipurile

Prezentare a conţinuturi lor şi dirijarea învăţării; C3.

Sunt atenţi la explicaţii; Completează fişa de lucru nr. 3.

Conversaţia

Explicaţia; Observarea dirijată

F3; P

Frontal

ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe 33

Obiectiv e operaţio nale construct ive ale stâlpilor

Eveniment ele instruirii. Conţinut

Strategii didactice Activitatea profesorului armat; din metal; b) destinaţia lor în linie: stâlpi de susţinere; stâlpi de întindere; stâlpi de traversare; stâlpi de transpunere a fazelor. Folosind fişele de lucru completate pe parcursul lecţiei, solicită elevii să: - identifice principalele tipuri de conductoare folosite la construcţia LEA; - analizeze comparativ conductoa-rele monofilate şi multifilate pe baza caracteristicilor acestora; - să clasifice izolatoarele; - să identifice tipurile constructive ale stâlpilor. Confirmă răspunsurile corecte şi intervine cu explicaţii, dacă este cazul. Activitatea elevilor Metode de învăţă-mânt
Mijloace de învăţământ

Forme de organi-zare a activităţii elevilor

Evaluare

Ti m p ( mi n.

Obţinerea performanţ ei

Răspund întrebărilor adresate de către profesor.

Conversaţia

F1

Frontal

Asigurarea conexiunii inverse

Ascultă explicaţiile suplimentare.

Explicaţia

F1, F2, F3

Frontal

4. Fixarea cunoştinţelor

1 0

34 ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

Obiectiv e operaţio nale

Eveniment ele instruirii. Conţinut Asigurarea retenţiei şi a transferulu i celor învăţate Anunţarea şi explicarea temei pentru acasă

Strategii didactice Activitatea profesorului Împarte elevilor fişatest şi oferă explicaţii privind modul de completare. Propune spre rezolvare acasă două dintre aplicaţiile din manual. Activitatea elevilor Completează fişatest propusă. Metode de învăţă-mânt Explicaţia; Exerciţiul.
Mijloace de învăţământ

Fişa-test

Forme de organi-zare a activităţii elevilor Individual

Evaluare Scris ă

Ti m p ( mi n. 5

Notează tema; Ascultă explicaţiile referitoare la modul de rezolvare a temei.

Explicaţia

Manualul

Frontal

5

ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

35

Numele elevului: ______________________________________________________ Clasa: __________________ Data: ___________________ Fişa de lucru nr. 1 CONDUCTOARELE LINIILOR ELECTRICE AERIENE (LEA) I. Clasificarea conductoarelor L.E.A. a) după destinaţia lor: - ____________________________________________________________________ - ____________________________________________________________________ b) după construcţia lor: - ____________________________________________________________________ - ____________________________________________________________________ c) după forma secţiunii: - ____________________________________________________________________ - ____________________________________________________________________ d) după materialul folosit: - ____________________________________________________________________ - ____________________________________________________________________ II. Materialele folosite în construcţia LEA: Denumire Cupru Bronz Aluminiu Otel + Aluminiu 1. Tipuri constructive de conductoare: a) conductoare monofilare: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ b) conductoare multifilare: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Fig.1 Simbol Utilizare

36 ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

Fig.2

c) conductoarele tubulare: - se folosesc la foarte înaltă tensiune, în cazul folosirii unui singur conductor de fază, pentru micşorarea pierderilor prin efect „corona”; - ele sunt bimetalice (OL + AL), dispuse în mai multe straturi, straturile de AL înfăşurându-le pe cele de oţel.

ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

37

Numele şi prenumele elevului: ___________________________________________ Clasa: __________________ Data: ___________________

Fişa de lucru nr. 2 IZOLATOARELE

I. Rolul izolatoarelor __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ II. Clasificarea izolatoarelor 1. după tensiunea la care sunt solicitate: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ 2. după solicitările mecanice pe care le suportă: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________

38 ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe Numele şi prenumele elevului: ___________________________________________ Clasa: ___________ Data: ____________ Fişa de lucru nr. 3 STÂLPII LEA I. Rolul stâlpilor LEA: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ II. Clasificarea stâlpilor LEA: 1. în funcţie de materialul din care sunt confecţionaţi: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ 2. în funcţie de destinaţia lor în linie: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ III. Stâlpii de lemn - La construcţia LEA, datorită unor proprietăţi mai bune, se utilizează bradul, pinul şi stejarul. - Avantajele stâlpilor din lemn: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Stâlpi simpli: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Stâlpi format "A": __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Stâlpi format piramidal: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Stâlpi format "H":

ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

39

__________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ IV. Stâlpi metalici: - Avantajele stâlpilor metalici: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ - Dezavantajele stâlpilor metalici: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Elementele componente ale stâlpilor metalici: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Clasificarea stâlpilor metalici: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Fiecare tip de stâlp este reprezentat printr-un simbol: - Sn: ________________________________________________________________; - Sny: ______________________________________________________________; - Ss: ________________________________________________________________; Ssy:________________________________________________________________; - In: ________________________________________________________________; -Iny: _______________________________________________________________; - Icn: _______________________________________________________________; - Icny: ______________________________________________________________; - Itn:________________________________________________________________; - Itny: ______________________________________________________________; - IR: ________________________________________________________________; - IN: ________________________________________________________________ V. Stâlpi din beton __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ Din punct de vedere al tehnologiei de fabricaţie avem: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________

40 ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe Fişa nr. 4 TEST PENTRU FIXAREA CUNOŞTINŢELOR

Selectaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate. 1.Conductoarele monofilare sunt: a) construite dintr-un singur fir; b) construite din acelaşi material; c) conductoare de protecţie. 2.Conductoarele din oţel-aluminiu sunt folosite la: a) joasă tensiune; b) înaltă tensiune; c) ambele variante. 3.Izolatoarele de susţinere preiau: a) doar greutatea conductoarelor; b) greutatea conductoarelor, dar şi eforturile de tracţiune din acestea; c) nici o variantă. 4.Stâlpii sunt confecţionaţi din: a) metal; b) lemn; c) beton-armat. 5.Ce semnificaţie au literele SnY: a) stâlp de susţinere de tip Y; b) stâlp de susţinere; c) stâlp de susţinere special. RĂSPUNSURI CORECTE: 1a 2b 3a 4 a, b, c 5.-

ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

41

TEST DE EVALUARE I. Tipul testului: formativ II. Conţinutul evaluat Cod C1 Arii de conţinut 1. Conductoare LEA Subarii de conţinut 1.4. Clasificare 1.5. Materiale utilizate în construcţiile LEA 1.6. Tipuri constructive de conductoare: a) conductoare monofilare; b) conductoare multifilare; c) conductoare tubulare. 2.1. Rolul izolatoarelor 2.2. Clasificarea izolatoarelor 3.1. Stâlpi de lemn 3.1.1. Stâlpi simpli 3.1.2. Stâlpi format A 3.1.3. Stâlpi format piramidal 3.1.4. Stâlpi format H 3.2. Stâlpi metalici 3.2.1. Elemente componente 3.2.2. Clasificare 3.3. Stâlpi din beton

C2 C3

2. Izolatoare 3. Stâlpi

III. Obiective operaţionale evaluate Cod O1 Comportamentul urmărit (ce se cere) Să identifice principalele tipuri de conductoare folosite la construcţia LEA. Să clasifice izolatoarele. Să recunoască tipurile constructive ale stâlpilor. Condiţii de probare a comportamentului (ce se oferă) Se oferă fişa de lucru. Criteriul de reuşită (ce se acceptă) Să identifice cel puţin două tipuri de conductoare. Clasificarea izolatoarelor după cele două criterii. Realizarea obiectivului în totalitate.

O2 O3

Se oferă fişa de lucru nr. 2 Se oferă planşa.

42 ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe IV. Testul elevului: 1. Citiţi şi alegeţi varianta corectă: Conductoarele monofilare sunt: a) conductoare alcătuite dintr-un singur fir; b) conductoare construite din acelaşi material; c) conductoare de protecţie. 2. Citiţi cu atenţie următoarele afirmaţii. Precizaţi, în dreptul fiecărui enunţ, dacă este adevărat sau fals: a) pe conductoarele active se transportă energia; ___________________________ b) conductoarele de protecţie protejează LEA de suprasarcini; _________________ c) la conductoarele monofilare, dacă secţiunea este prea mică, există riscul ca acestea să se rupă; _________________________________________________ d) conductoarele monofilare nu prezintă siguranţă din punct de vedere mecanic; ________________________________________________________________ 3. Completaţi spaţiile libere: a) Conductoarele sunt fixate pe stâlpi prin intermediul: ________________________________________________________________ b) Materialele utilizate la folosirea izolatoarelor LEA trebuie sa aibă: ________________________________________________________________ 4. Precizaţi elementele componente ale LEA: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ 5. Stabiliţi corespondenţa dintre elementele de pe coloana A cu cele de pe coloana B: A 1. după materialul din care sunt confecţionaţi stâlpii, avem: 2. după destinaţia lor în linie avem stâlpi: 3. stâlpii metalici sunt alcătuiţi din: V. Diagrama obiective – itemi: Item I1 Obiective O1 O2 O3 X I2 X X I3 B a) coronament, tronsoane, bază b) lemn, metal, beton armat c) de susţinere, de întindere, de colţ, terminali, de traversare

ANEXA 2-a: lecţie de transmitere de cunoştinţe

43

VI. Etalonul de rezolvare: Nr. item 1 2 Răspuns corect a) A–A B–F C -A D–F a) izolatoarele b) o rigiditate dielectrică corespunzătoare şi o bună stabilitate termică - conductoare - izolatoare - stâlpi 1 -b 2 –c 3 –a Barem de notare 1p 2p

3 4 5

3p 2p 2p

44

ANEXA 2-b: lecţia de formare de priceperi şi deprinderi

45

Anexa nr. 2-b Model orientativ de proiect de lecţie pentru formarea de priceperi şi deprinderi

PROIECT DE LECŢIE
A. DATE GENERALE: - Numele şi prenumele studentului _______________________________________ - Facultatea: __________________________________________________________ - Anul de studiu: ______________ - Grupa: ___________________ - Specialitatea studentului: _____________________________________________ - Şcoala de aplicaţie: ___________________________________________________ - Anul de studiu (clasa): ________________________________________________ - Specialitatea elevilor: _________________________________________________ - Disciplina la care se susţine lecţia: Informatică. - Subiectul lecţiei: Gestiunea structurii logice a tabelelor. - Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi. - Timpul desfăşurării lecţiei: 100 minute (două ore) 1 -Locul desfăşurării lecţiei: Laboratorul de informatică.

I. Obiective pedagogice operaţionale Cod/Tip O1 / Psihomotor Conţinutul obiectivului Să citească variabile de la tastatură cu ajutorul comenzilor INPUT şi ACCEPT. Condiţii de probare Criteriul de reuşită Citirea corectă a cel puţin patru variabile.

O2 / Psihomotor O3 / psihomot
1

Se oferă o bază de date deja populată, pentru prelucrarea căreia sunt necesare două valori- prag, citite de la tastatură. Să afişeze structura Se oferă o bază de conceptuală a tabelului date deja populată. cu ajutorul comenzilor LIST/DISPLAY. Să duplice structura Se oferă o bază de conceptuală a tabelului date cu câteva câmpuri

Utilizarea corectă a comenzilor LIST sau DISPLAY. Realizarea în totalitate a obiectivului.

Activitatea de laborator se desfăşoară pe parcursul a două ore.

46 ANEXA 2-b: lecţia de formare de priceperi şi deprinderi Cod/Tip or O4 / psihomot or O5 / psihomot or Conţinutul obiectivului cu comanda COPY STRUCTURE TO. Să filtreze structura unui tabel cu ajutorul comenzii SET FIELDS TO. Să modifice structura conceptuală a unui tabel. Condiţii de probare definite. Se oferă o bază de date populată. Filtrarea structurii bazei de date utilizând cel puţin două sintaxe corecte. Se oferă o baza de Modificarea corectă a date cu câteva câmpuri cel puţin ¾ din definite. structura BD. Criteriul de reuşită

II. Organigrama conţinutului de instruire Arii de conţinut C-1: Structura logică a unui tabel Subarii de conţinut 1. Recapitulare: crearea unei baze de date: - ce este o baza de date; - tipuri de date în „FoxPro”; - cum se creează o BD; - adăugarea de înregistrări la o BD 2. Citirea unei variabile de la tastatură. 3. Manipularea structurii logice a unei BD: - vizualizarea structurii BD; - duplicarea structurii BD; - modificarea structurii BD. 1. Deschiderea/închiderea unei BD. 2. Filtrarea datelor unei BD. 3. Folosirea zonelor de lucru. 1. Funcţii utilizate în lucrul cu câmpurile unei BD - FIELD - FCOUNT - TYPE 2. Funcţii necesare lucrului cu zonele: - RECSIZE - USED Codul obiectivulu i O1

C-2: Manipularea datelor conţinute într-o bază de date C-3: Funcţii necesare lucrului cu structura bazei de date

O2 O3

III. Diagrama obiective – conţinut
Codul obiectivului O1 O2 O3 O4 O5 Succesiunea de parcurgere a conţinutului de instruire (coduri) C1 → 1.1 → (1.1.1 → 1.1.2 → 1.1.3 → 1.1.4 ) → 1.2 C1 → 1.3 → ( 1.3.1) → 2 → 2.1 →2.3 C1 → 1.3 → ( 1.3.2) C2 → 2.2 C1 → 1.3 → ( 1.3.3) → C3 → 3.1 → (3.1.1 → 3.1.2 → 3.1.3) → 3.2 → (3.2.1 → 3.2.2 )

IV. Setul de probleme, exerciţii, aplicaţii (situaţii de învăţare) Cod Conţinutul problemei

ANEXA 2-b: lecţia de formare de priceperi şi deprinderi

47

P1 P2 P3 P4 P5 P6

P7 P8 P9

Proiectaţi structurile CĂRŢI, CITITORI, OPERAŢII Deschideţi-le în trei zone prin comenzi USE Afişaţi structura fiecăreia. Creaţi o altă BD cu o altă structură (prin duplicare). Introduceţi date prin APPEND. Schimbaţi formatul datei şi afişaţi persoanele care au împrumutat cărţi într-o anumită zi citită de la tastatură. Observaţi validarea datei calendaristice la introducerea ei. - Afişaţi numărul de câmpuri. - Aflaţi prin intermediul unei funcţii FoxPro care este numele câmpului 1 din baza CĂRŢI. - Dar al câmpului 2 din baza CITITORI? - Cum putem afla numele ultimului câmp? - Cum aflăm ce dimensiune are tabelul CĂRŢI? Cum aflăm numele tabelului deschis în zona 2? Selectaţi câmpurile număr_inventar, titlu, autor pentru introducere de date. Observaţi fereastra Append. Reveniţi la toate câmpurile.

V. Complexul multimedia 1 Lista mijloacelor de învăţământ componente Nr. crt. 1. Denumire Manual Cod M Conţinut Mariana şi Ionuţ Panţâru, Informatică, Manual pentru clasa a XII-a, Cap VIII: Gestiunea structurii logice a unei baze de date Problemele P1…P9 UC,monitor, tastatura, mouse Mediu de programare pentru limbajul FOXPRO.

2. 3. 3.

Fişa aplicaţie Calculator Mediul de programare FOXPROW 2.6

FA PC MP

B. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Obiectivul operaţional Etapele lecţiei şi evenimentele instruirii Strategia didactică Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode, procedee de învăţământ Mijloace de învăţămân t Forme de organizare a activităţii elevilor Evaluare Timp

1. Momentul organizatoric 0-5
Organizarea clasei pentru desfăşurarea activităţii de laborator. - Notează absenţele, face observaţii şi recomandări dacă este cazul. - Aranjează elevii în grupe de câte doi la fiecare calculator. - Verifică dacă programul FoxPro funcţionează. Preiau sarcinile propuse de profesor. Conversaţia - Frontalã; - colectivă; - dirijată.

46 ANEXA 2-b: lecţia de formare de priceperi si deprinderi

2. Pregătirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii independente 20
Captarea atenţiei. Comunicarea titlului activităţii şi a obiectivelor operaţionale. Reactualizarea cunoştinţelor teoretice necesare formării deprinderilor.
Încearcă să trezească curiozitatea elevilor, făcând referire la utilizarea BD.

5- Expunerea - Conversaţia Expunerea - Frontală; - colectivă; - dirijată. - Frontală; - colectivă; - dirijată. FA - Frontală; - individuală; - independentă; - dirijată. Scrisă

- Enunţă titlul lecţiei. - Comunică elevilor obiectivele lecţiei O1-O5. - Prezintă fişa de lucru. - Comentează setul de probleme din fişa de lucru.

Ascultă şi urmăresc cu interes cele spuse de profesor. Notează titlul lecţiei în caiete. - Răspund solicitărilor profesorului. - Rezolvă problemele propuse

- Conversaţia - Explicaţia - Exerciţiul

3. Demonstrarea de către profesor a modului în care vor proceda elevii în desfăşurarea activităţii independente 35
- Realizează structura unei BD; - Execută listarea, filtrarea şi ordonarea structurii unei BD. - Notează în caiete aplicaţia; -Aascultă cu interes explicaţiile oferite. - Expunerea; - Explicaţia; Demonstraţia practică. - MP; - PC; -FA (P5, P7, P9). -Frontală; -colectivă; - dirijată.

20-

Obiectivul operaţional

Etapele lecţiei şi evenimentele instruirii

Strategia didactică Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode, procedee de învăţământ - Rezolvarea de probleme; - Conversaţia. - Exerciţiul; - conversaţia. Mijloace de învăţămân t - M; - FA (P4); - MP; - PC - M; -FA (P1-P2); - MP; - PC. - M; - FA (P3); - MP; - PC. - M; - FA (P8); - MP; - PC. - M; - FA (P6); - MP; - PC. Forme de organizare a activităţii elevilor - Frontal; - Pe grupe; - Dirijat. - Frontal; - Pe grupe; - dirijat. - Frontal; - Pe grupe; - Dirijat. Evaluare Timp

47

4. Activitatea independentă a elevilor
O1. Să citească variabile de la tastatură cu ajutorul comenzilor INPUT şi ACCEPT. O2. Să afişeze structura conceptuală a tabelului cu ajutorul comenzilor LIST/DISPLAY O3. Să duplice structura conceptuală a tabelului cu comanda COPY STRUCTURE TO. O4. Să filtreze structura unui tabel cu ajutorul comenzii SET FIELDS TO. O5. Să modifice structura conceptuală a unui tabel. - Solicită elevilor să citească data calendaristică şi să o prelucreze; - Corectează eventualele greşeli, oferă indicaţii suplimentare - Solicită elevilor sa creeze trei baze de date, conform fişei de lucru (P1-P2); - Oferă indicaţii suplimentare şi supraveghează activitatea elevilor. Solicită elevilor să creeze o altă bază de date, conform fişei de lucru; oferă indicaţii suplimentare, supraveghează activitatea elevilor şi respectarea condiţiilor cerute. - Precizează sintaxa comenzii SET FIELDS TO; - Oferă indicaţii pentru rezolvarea problemei P8 După definitivarea bazei de date, solicită elevilor rezolvarea problemei P6; supraveghează activitatea elevilor. Realizează. pe grupe, operaţiile necesare prelucrării datei calendaristice. Introduc, pe rând, valori în bazele de date şi apoi listează conţinutul acestora. Creează noua bază de date, conform indicaţiilor date de profesor. Introduc, pe rând, valorile cerute şi apoi prelucrează datele conform cerinţelor. - Execută operaţiile din FA (P6) ; - completează în caiete concluziile. Practică

35- 85

Practică

- Exerciţiul; - Conversaţia.

Practică

ANEXA 2-b: lecţia de formare de priceperi si deprinderi

- Exerciţiul; - Conversaţia.

- Frontal; - Pe grupe; - Dirijat. - Frontal; - Pe grupe; - Dirijat.

Practică

- Exerciţiul; - Conversaţia.

Practică - Scrisă

5. Analiza rezultatelor activităţii şi elaborarea concluziilor 100
- Verifică aplicaţiile; - Comentează rezultatele obţinute ; - Trage concluzii privind rezultatele obţinute. - Rectifică greşelile; - Refac operaţiile greşite. - Conversaţia; - Explicaţia; - Instruirea prin problematizare. - MP; - PC. - Frontală; - Individual/ independentă. Orală

85-

50 ANEXA 2-b: lecţia de formare de priceperi si deprinderi

PROIECTUL INSTRUMENTELOR DE EVALUARE 1. Testul elevului - Itemul nr. 1: Dându-se baza de date cu următoarea structură: nr. matricol, nume, prenume, data naşterii, clasa, să se afişeze elevii născuţi între două date citite de la tastatură. - Itemul nr. 2: Dată fiind baza de date "Cărţi", deschisă în zona de lucru curentă, să i se afişeze structura. - Itemul nr. 3: Dându-se baza de date "Client"(nr. crt, id., nume, adresă, telefon), deschisă în zona de lucru curentă, să se creeze o BD "Furnizor" având aceleaşi câmpuri şi de aceleaşi tipuri. - Itemul nr. 4: Se dă o BD "Animale" (id., tip, rasă, proprietar); să se afişeze doar perechile tip proprietar. - Itemul 5: Se dă BD "Locatar" (id., nume, prenume, stradă, bloc, etaj, apartament, telefon), unde telefonul este de tip numeric. Administratorul unui bloc a constatat că e mai eficient ca, pentru fiecare locatar, în cadrul numerelor de telefon, să fie reţinute şi caractere separatoare (de exemplu: " ", ".", "-" ). Cum se poate rezolva această problemă? Etalonul de rezolvare Nr. item 1 Răspuns corect Crearea structurii BD Crearea conţinutului BD Listarea BD Listarea BD cu filtrare Deschiderea BD în zona cerută Vizualizarea BD Listarea structurii BD Deschiderea BD în zona cerută Crearea BD Vizualizarea BD Listarea BD Deschiderea BD Listarea structurii BD Deschiderea BD Condiţia „Căutarea locatarilor” Condiţia „Modificarea telefonului” Vizualizarea conţinutului BD Listarea conţinutului BD Barem de corectare 1 punct 1 punct 1 punct 1 punct PM: 4 puncte 1 punct 1 punct 1 punct PM: 3 puncte 1 punct 1 punct 1 punct 1 punct PM: 4 puncte 1 punct 1 punct PM: 2 puncte 1 punct 1 punct 1 punct 1 punct 1 punct PM: 5 puncte

2

3

4 5

ANEXA 2 c: lecţie mixtă

51

Anexa nr. 2-c Model orientativ de proiect de lecţie mixtă

PROIECT DE LECŢIE A. DATE GENERALE - Disciplina: ORGANE DE MAŞINI ŞI MECANISME - Clasa: a XI-a - Unitatea de învăţare: ELEMENTE de TRIBOLOGIE - Titlul lecţiei: FRECAREA USCATĂ - Scopul lecţiei: însuşirea cunoştinţelor referitoare la frecarea uscată - Tipul lecţiei: lecţie mixtă - Locul desfăşurării: sala de clasă - Durata lecţiei: 50 minute - Competenta specifică: cunoaşterea legilor frecării uscate. - Conţinutul activităţii de instruire: Cod C1 Arii de conţinut 1. Teorii privind frecarea uscată Subarii de conţinut 1.1. Teoria mecanică 1.2. Teoria adeziunii moleculare 1.3. Teoria punţilor de sudură 1.4. Teoria deformării elastice şi plastice 1.5. Teoria energetică - cuantică 1.6. Teoriile mixte molecular – mecanice 2. Legile frecării uscate 2.1 Expunerea legilor frecării uscate (patru legi) 3. Frecarea “la limită” 2.2 Condiţiile de apariţie a regimului de frecare la limită (cinci condiţii)

C2 C3

- Obiective operaţionale Cod O1 O2 O3 Comportamentul Elevii să identifice tipurile de frecare uscată. Elevii să definească legile frecării. Elevii să comenteze condiţiile de apariţie a regimului de frecare uscată Condiţiile de probare a comportamentului Au la dispoziţie notiţele. Se oferă teoriile frecării. Au la dispoziţie planşele. Criteriul de reuşită Identificarea a cel puţin patru dintre tipurile de frecare. Definirea a cel puţin două legi. Comentarea a cel puţin trei condiţii.

- Diagrama obiective-conţinut:

52 ANEXA 2 c: lecţie mixtă Obiective O1 O2 O3 Conţinut C1 C2 C3 Succesiunea conţinutului 1.1.→1.2.→1.3.→1.4.→1.5.→1.6. 2.1. 3.1.

- Metode şi procedee de instruire: conversaţia, explicaţia, expunerea. - Mijloace de învăţământ (complexul multimedia): Co d F1 P1 P2 Denumirea resursei materiale F-1: fişă de lucru pentru verificarea cunoştinţelor anterioare Planşă Planşă

- Bibliografie - Ştefan Stanciu, Lucian Petre Seiciu - Organe de maşini. Elemente de tribologie şi lubrificaţie.

B.Desfăşurarea lecţiei
Obiective operaţionale Evenimentele instruirii. Conţinut Activitatea elevilor Preiau sarcinile propuse de profesor. Rezolvă aplicaţiile din fişa de lucru. Strategia didactică Mijloace Forme de Metode de de organizare învăţământ învăţămân a activităţii t Conversaţia Frontală Evaluar e Timp (min) 3 10 Exerciţiul F1 Individual

Activitatea profesorului

1.Organizarea clasei pentru - Face prezenţa elevilor; - Creează condiţiile psihologice necesare lecţie
începerii lecţiei.

2. Verificarea cunoştinţelor anterioare
- Solicită elevilor rezolvarea aplicaţiilor din fişa de lucru nr. 1; - Comentează rezultatele obţinute.

3. Transmiterea noilor cunoştinţe
Captarea atenţiei Comunicarea titlului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale Dirijarea învăţării C1 Prezintă importanţa frecării. - Scrie pe tablă titlul activităţii “Frecarea uscată”; - Comunică elevilor obiectivele urmărite. Enunţă şi explică elevilor teoriile privind frecarea uscată: 1. Teoria mecanică explică existenţa forţei de frecare prin energia consumată pentru escaladarea asperităţilor. 2. Teoria adeziunii moleculare consideră că frecarea apare ca urmare a necesităţii învingerii forţelor intermoleculare. Astfel, se presupune că în cazul contactelor dintre corpuri cu suprafeţe cu asperităţi reduse (suprafeţele rectificate fin, şlefuite) apar forţe de aderenţă care generează frecarea. 3. Teoria punţilor de sudură (Bowden, Tabor,1939) consideră că frecarea se datoreşte ruperii punţilor de sudură (microsuduri ) care se formează instantaneu la temperaturi foarte mari (800-10000C). Microsudurile se realizează şi se desfac consecutiv în mişcare. Deşi temperaturile amintite nu au putut fi măsurate, Sunt atenţi - Notează în caiet titlul lecţiei; - Reţin obiectivele urmărite. - Sunt atenţi; - Notează în caiete. Expunerea Expunerea Frontală Frontală

35

O1: Având la dispoziţie teoriile frecării, să identifice

Expunerea

Frontală

ANEXA 2 c: lecţie mixtă 51

Obiective operaţionale cel puţin patru tipuri de frecare.

Evenimentele instruirii. Conţinut

Activitatea profesorului s-a dovedit că temperatura medie a pieselor rareori depăşeşte 80-1000C. 4. Teoria deformării elastice şi plastice afirmă că se produc astfel de deformări ale asperităţilor în contact rezultând astfel frecarea. 5. Teoria energetică-cuantică susţine că frecarea apare datorită schimburilor energetice de la nivel atomic şi subsonic, între materialele în contact. 6. Teoriile mixte molecular- mecanice încearcă să abordeze complex apariţia frecării, prin considerarea simultană a mai multora dintre teoriile sus-menţionate. Solicită elevii să identifice tipurile de frecare uscată. Confirmă răspunsurile corecte şi intervine dacă este cazul cu explicaţii suplimentare. Coulomb, continuând cercetările lui Amontons, a enunţat patru legi ale frecării uscate: 1. Forţa de frecare este proporţională cu sarcina normală pe suprafaţa de contact: Ff ≈ N. 2. Forţa de frecare nu depinde decât foarte puţin de viteza relativă. 3. Forţa de frecare nu depinde de suprafaţa nominală de contact. 4. Forţa de frecare depinde de natura corpului cuplei şi de gradul lor de prelucrare: - pentru cuple din materiale dure se observă că ambele materiale se uzează; - în cazul cuplelor cu un material dur şi altul mai moale, se uzează materialul mai moale; - o soluţie mai bună este cea în care se folosesc două materiale dure, unul din ele fiind acoperit

Activitatea elevilor

Strategia didactică Mijloace Forme de Metode de de organizare învăţământ învăţămân a activităţii t

Evaluar e

Timp (min)

Obţinerea performanţei Asigurarea conexiunii inverse O2 Să definească legile frecării uscate, având la dispoziţie notiţele. Dirijarea învăţării C2

Răspund solicitărilor profesorului. Ascultă explicaţiile suplimentare - Notează; - sunt atenţi.

Conversaţia - Conversaţia; - explicaţia Expunerea

Frontală Frontală Frontală

Orală

52 ANEXA 2 c: lecţie mixtă

ANEXA 2 c: lecţie mixta 53

Obiective operaţionale

Evenimentele instruirii. Conţinut Obţinerea performanţei Asigurarea conexiunii inverse

Activitatea profesorului cu un strat moale, care va fi cel uzat. Solicită elevii să definească legile frecării uscate. Confirmă răspunsurile corecte şi intervine, dacă este cazul, cu explicaţii suplimentare. Condiţiile reale de exploatare a unei cuple duc la micşorarea coeficientului de frecare de alunecare faţă de regimul teoretic uscat, datorită prafului, oxizilor, straturilor onctuoase, apei etc. Se acceptă că există mai multe cazuri de apariţie a regimului de frecare la limită, acestea manifestându-se separat sau concomitent. 1. Corpurile sunt separate prin straturi subţiri moleculare lubrifiant adsorbite sau chemisorbite (legături Van der Waals). Stratul aderent este legat de metal prin puternice forţe de adeziune (planşa nr. 1). Numai în condiţii severe acest strat este smuls. La încărcări foarte mari stratul onctuos este străpuns.

Activitatea elevilor

Strategia didactică Mijloace Forme de Metode de de organizare învăţământ învăţămân a activităţii t Conversaţia Conversaţia explicaţia - Expunerea - conversaţia; - explicaţia; Frontală Frontală Frontală

Evaluar e

Timp (min)

O3 Să comenteze condiţiile de apariţie a regimului de frecare uscată, având la dispoziţie planşele.

Dirijarea învăţării C3

Răspund solicitărilor profesorului Ascultă explicaţiile suplimentare Urmăresc cu atenţie şi notează cele spuse de profesor.

Orală

demonstraţia

P1

Planşa nr. 1 2. Corpurile sunt separate prin substanţe solide (pulberi) cu structură lamelară (grafit sau MoS2 – bisulfură de molibden), (planşa nr.2). De obicei, substanţa adăugată este încorporată întro răşină epoxidică. În acest caz, deşi coeficientul de frecare scade doar de câteva ori, uzura se reduce de mii de ori faţă de frecarea uscată.

P2

Obiective operaţionale

Evenimentele instruirii. Conţinut

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Strategia didactică Mijloace Forme de Metode de de organizare învăţământ învăţămân a activităţii t

Evaluar e

Timp (min)

54 ANEXA 2 c: lecţie mixta

Obţinerea performanţei. Asigurarea conexiunii inverse.

Planşa nr. 2 3. Lubrificaţia de extremă presiune (EP) apare în cazul formării unui strat solid obţinut ca rezultat al reacţiei chimice dintre o substanţă anorganică şi metal. Ca urmare a reacţiei, se obţine un produs cu rol de lubrefiant solid (exemplu: clor, sodiu, fosfor). Această eliberare are loc şi la temperaturile ridicate produse prin contactul cuplei. 4. Lubrificaţia cu strat metalic subţire depus anterior exploatării (plumb, iridiu). 5. Lubrificaţia cu straturi de oxizi, sufluri sau cloruri. Solicită elevii să comenteze condiţiile apariţiei regimului de frecare uscată. Confirmă răspunsurile corecte şi intervine dacă este cazul cu explicaţii suplimentare.

Răspund solicitărilor profesorului. Elevii ascultă explicaţiile suplimentare. - Reţin aprecierile, observaţiile şi recomandările; - notează tema.

- Conversaţia; - explicaţia - Conversaţia; - explicaţia Conversaţia

Frontală Frontală

Orală

4. Fixarea cunoştinţelor
Asigurarea retenţiei şi transferului celor învăţate - Formulează aprecieri, observaţii şi recomandări; - enunţă tema de casă. Frontal

5

ANEXA 2 c: lecţie mixtă

57

Fişa nr. 1(F1) VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR DIN LECŢIA ANTERIOARĂ

1. Definiţi frecarea. 2. Când apare frecarea uscată? 3. Definiţi cupla de frecare. 4. Clasificaţi cuplele de frecare după tipul lor. _____________________________________________________________________ Răspunsuri 1. Frecarea este un proces complex de natură moleculară, mecanică şi energetică, care apare între suprafeţele corpurilor cu mişcare relativă sau cu tendinţă de mişcare relativă. 2. Frecarea uscată apare în cazul în care contactul dintre piese este direct, nemijlocit, fără film de lubrefiant, fără oxizi, praf sau apă. 3. Două corpuri în contact şi care se deplasează reciproc formează o cuplă de frecare. 4. După tipul lor, cuplele de frecare se clasifică în patru clase: - clasa I: constituită din cuple de frecare cu contact punctiform (rulmenţi cu bile); - clasa II: formată din cuple de frecare cu contact liniar (rulmenţi cu role, angrenaje, mecanisme camă-tachet); - clasa III: compusă din cuple de frecare cu contact pe suprafaţă (lagăre de alunecare cilindrice, ghidaje cilindrice, articulaţii sferice); - clasa IV: compusă din cuple de frecare cu contact pe suprafeţele plane (pene de alunecare sau de strângere).

58 ANEXA 2 c: lecţie mixtă

TEST DE EVALUARE A. Tipul testului: formativ. B. Conţinutul activităţii de instruire Cod C1 Arii de conţinut 1. Teorii privind frecarea uscată. Subarii de conţinut 1.1. Teoria mecanică. 1.2. Teoria adeziunii moleculare. 1.3. Teoria punţilor de sudură. 1.4. Teoria deformării elastice şi plastice. 1.5. Teoria energetică – cuantică. 1.6. Teoriile mixte molecular – mecanice. 2.1. Expunerea legilor frecării uscate (patru legi). 3.1. Condiţiile de apariţie a regimului de frecare la limită (cinci condiţii).

C2 C3

2. Legile frecării uscate. 3. Frecarea “la limită”.

C. Obiective operaţionale Cod O1 O2 O3 Comportamentul Elevii să identifice tipurile de frecare uscată. Elevii să definească legile frecării. Elevul să comenteze condiţiile de apariţie a regimului de frecare uscată. Condiţiile de probare a comportamentului Au la dispoziţie notiţele. Se oferă teoriile frecării. Au la dispoziţie planşele. Criteriul de reuşită Identificarea a cel puţin patru dintre tipurile de frecare. Definirea a cel puţin două legi. Comentarea a cel puţin trei condiţii.

D.Testul elevului I.Completaţi spaţiul liber: 1. Teoria mecanică explică existenţa forţei de frecare prin: ______________________ __________________________________________________________________ 2. Teoria energetică – cuantică susţine că frecarea apare datorită: _________________ __________________________________________________________________ II. Citiţi cu atenţie următoarele afirmaţii. Precizaţi în dreptul fiecărui enunţ dacă este adevărat sau fals:

ANEXA 2 c: lecţie mixtă

59

1. Teoria deformării elastice şi plastice afirmă că se produc astfel de deformări ale asperităţilor în contact rezultând astfel frecarea._____________________________ 2. Forţa de frecare depinde de suprafaţa nominală de contact. ____________________ 3. Forţa de frecare depinde de natura corpului cuplei şi de gradul lor de prelucrare.___ __________________________________________________________________ III. Precizaţi două condiţii de apariţie a regimului de frecare la limită, care au legătură cu lubrificaţia. IV. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: Forţa de frecare depinde de: a) viteza relativă; b) suprafaţa nominală în contact; c) natura corpului cuplei şi de gradul lor de prelucrare. V. Stabiliţi corespondenţa dintre desenele din coloana A şi modul de uzare prezentat în coloana B: A B a) Ambele materiale se uzează.

1. b) Stratul moale va fi uzat.

2. c) Se uzează materialul mai moale.

3.

60 ANEXA 2 c: lecţie mixtă E. Diagrama obiective – itemi: Obiective/ itemi O1 O2 O3 I1 * I2 * * * I3 I4 * I5 *

F. Etalon de rezolvare: Nr. item I II III IV V Răspunsul corect 1. Energia consumată pentru escaladarea asperităţilor. 2. Schimburilor energetice de la nivel atomic şi subatomic, între materialele în contact. 1. adevărat; 2. fals; 3.adevărat. 1. Lubrificaţia cu strat metalic subţire depus anterior exploatării (plumb, iridium); 2. lubrificaţia cu straturi de oxizi, sulfuri sau cloruri. c) 1-a; 2-c; 3-b; Barem de corectare 1 punct 3 puncte 1 punct 0.5 puncte 4.5 puncte

61 Anexa nr. 3 Model pentru structura orientativă a fişei de caracterizare psihopedagogică a elevului Unitatea de învăţământ: _______________________________________________ Localitatea: _____________________________ Clasa: _____________ Anul şcolar: _____________________________ CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ Numele şi prenumele elevului ___________________________________________ Data naşterii: ___________________________ Localitatea naşterii ______________________ A. DATE FAMILIALE I. Numele şi prenumele părinţilor: 1. Tata: ________________________________________ 2. Mama: _______________________________________ II. Ocupaţia şi locul de muncă ale părinţilor: 1. Tata: ______________________________________________________________ 2. Mama: ____________________________________________________________ III. Date despre fraţi/surori: ____________________________________________ __________________________________________________________________ IV. Condiţii materiale: _________________________________________________ __________________________________________________________________ V. Climatul educativ: __________________________________________________ __________________________________________________________________ B. DATE DESPRE DEZVOLTAREA FIZICĂ ŞI STAREA SĂNĂTĂŢII ELEVULUI I. Înălţimea:_______; greutatea:_________ II. Antecedente medicale (conform fişei medicale):
________________________________

__________________________________________________________________ III. Probleme actuale (conform fişei medicale): ______________________________ __________________________________________________________________

62 ANEXA 2 c: lecţie mixtă C. DATE PRIVIND SITUAŢIA ŞCOLARĂ ŞI EXTRAŞCOLARĂ A ELEVULUI I. Evidenţierea globală a rezultatelor şcolare: Nr. crt. Disciplinele şcolare Semestrul I Semestrul II

II. Cauze care au favorizat obţinerea rezultatelor foarte bune la unele discipline şcolare: ___________________________________________________________ __________________________________________________________________ III. Dificultăţi majore la învăţătură şi cauzele care le-au determinat:___________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ IV. Participarea elevului la activităţi extraşcolare: 1. în cadrul şcolii: ______________________________________________________ __________________________________________________________________ 2. în afara şcolii:_______________________________________________________ __________________________________________________________________ V. Participarea elevului la olimpiade, concursuri şcolare şi rezultatele obţinute: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ D. DATE PSIHOLOGICE PRIVIND ELEVUL

ANEXA 4 : Evideţa notelor la practica pedagogică

63

I. Intelectul: 1. Dezvoltarea senzorială: _______________________________________________ __________________________________________________________________ 2. Spiritul de observaţie: _________________________________________________ __________________________________________________________________ 3. Imaginaţia (nivelul dezvoltării acesteia): __________________________________ __________________________________________________________________ 4. Gândirea: a) capacitatea de înţelegere: ______________________________________________ __________________________________________________________________ b) rezolvarea de probleme: _______________________________________________ __________________________________________________________________ 6. Memoria (nivelul dezvoltării acesteia): ___________________________________ __________________________________________________________________ 7. Limbajul: a) uşurinţa/dificultatea exprimării verbale; corectitudinea/incorectitudinea exprimării verbale: __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ b) limbajul nonverbal (expresivitatea): _____________________________________ __________________________________________________________________ 8. Atenţia (capacitatea de concentrare a atenţiei, distributivitatea şi mobilitatea atenţiei):___________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ 9. Stilul de învăţare al elevului: ___________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ II. Afectivitatea (stabilitatea, intensitatea, durata, mobilitatea, expresivitatea trăirilor afective): __________________________________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ III. Voinţa şi motivaţia: 1. Perseverenţa în urmărirea scopurilor; rapiditatea în luarea deciziilor:

64 ANEXA 2 c: lecţie mixtă ____________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ 2. Interesele elevului (generale, speciale): ___________________________________ __________________________________________________________________ __________________________________________________________________ IV. Principalele aspecte referitoare la personalitatea elevului: 1. Temperamentul: _____________________________________________________ __________________________________________________________________ 2. Aptitudinile: a) Nivelul inteligenţei elevului: ___________________________________________ __________________________________________________________________ b) Aptitudini speciale: __________________________________________________ __________________________________________________________________ 3. Caracterul: a) Atitudini faţă de ceilalţi: _______________________________________________ __________________________________________________________________ b) Atitudini faţă de propria persoană: _______________________________________ __________________________________________________________________ c) Atitudini faţă de muncă: _______________________________________________ __________________________________________________________________ 4. Creativitatea: _______________________________________________________ __________________________________________________________________ E. DATE REFERITOARE LA CONDUITA ELEVULUI 1. Conduita elevului la lecţii: ____________________________________________ __________________________________________________________________ 2. Conduita elevului în colectivul şcolar: __________________________________ __________________________________________________________________ 3. Conduita elevului în afara şcolii: ______________________________________ __________________________________________________________________ F. DATE REFERITOARE

ANEXA 4 : Evideţa notelor la practica pedagogică

65

LA ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ A ELEVULUI I. Opţiunea personală a elevului: ________________________________________ __________________________________________________________________ II. Opţiunea părinţilor (familiei): ________________________________________ __________________________________________________________________ III. Recomandarea dirigintelui: _________________________________________ __________________________________________________________________ IV. Recomandarea consilierului şcolar: ___________________________________ __________________________________________________________________ G. APRECIERI GENERALE. CONCLUZII 1. Preocupări sistematice ale elevului: ____________________________________ __________________________________________________________________ 2. Activism social; participare la viaţa grupului şi a comunităţii: ______________ __________________________________________________________________ 3. Nivelul autocunoaşterii: __________________________________________________
________________________________________________________________________ 4. Aspiraţii, proiecte de viitor: ________________________________________________ ________________________________________________________________________ 5. Şanse şi oportunităţi: ______________________________________________________ ________________________________________________________________________

Date despre persoana care a întocmit fişa: - Numele şi prenumele: ______________________ - Facultatea, grupa: _________________________ -Semnătura: _______________________________

Data completării fişei: _______________________

66 ANEXA 2 c: lecţie mixtă

FIŞA DE EVIDENŢĂ A NOTELOR OBŢINUTE DE STUDENT LA PRACTICA PEDAGOGICĂ* SEMESTRUL al II-lea A. Date generale - Numele şi prenumele studentului: ________________________________________ - Facultatea: __________________________________________________________ - Secţia (specialitatea): __________________________________________________ - Anul de studiu: _______________ - Anul universitar: ______________ Şcoala de aplicaţie: ____________________________________________________ - Disciplina de practică: _________________________________________________ Cadrul didactic îndrumător de la: _________________________________________ 1. Şcoală de aplicaţie: ___________________________________________________ 2. D.P.P.D.: __________________________________________________________ B. Notele acordate studenţilor la practica pedagogică: - Note la lecţiile de probă: _______________________________________________ - Nota la lecţia finală: ___________________________________________________ Nota la materialele didactice realizate (dacă este cazul): _______________________ - Nota la caietul de practică pedagogică: ____________________________________ - Nota la caracterizarea psihopedagogică a unui elev: __________________________ - Media generală: ____________________________ Semnătura profesorului-îndrumător din şcoala de aplicaţie: ____________________________ Data:________________________
Datele de la litera „A” vor fi completate de către student; datele de la litera „B” vor fi completate de către profesorul-îndrumător din şcoala de aplicaţie şi de către reprezentantul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din U.P.B.
*

Semnătura reprezentantului Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic: _________________________________

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->