Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arta Decorativă În Ceramica Românească 154 Desene PDF
Arta Decorativă În Ceramica Românească 154 Desene PDF
ARTA DECORATIVA
1;
)?
IN
CERAMICA RO ANEASCA
BUCURE5TI
-1931-1931-.
www.dacoromanica.ro
MOISIL
ARTA .DECORATIYA
IN
CERAMICA: ROMANEASCIV
INSTITUT DE ARTE GRAFICE E D. MAR VAN B1DUL PR. MIRCEA, 10- EUCURESTI.
www.dacoromanica.ro
Griaore Moisii
n.
www.dacoromanica.ro
PRECLIVANTARE
MICA POPULARA
Ill. MOTIVE NATIONALE: OUA
INCONDEIATE. APLICA,
REA MOT1VELOR DE PE
www.dacoromanica.ro
PPECUVANTAPE
Lucrarea prezenta este un produs al miscarii culturale, economice si
artistice" ce am pornit in judetul Gorj, impreun cu alp cativa prietini de idei
de munc, in anul 1894 si a dainuit pan in 1905.
In capitala judetului, in ora.sul Targul Jiului, am infiintat, in 1894, un
muzeu regional Muzeul Gorjiului-, care a lost samburele miscrit si in care am
de pus obiectele colectionate din judet, din toate punctele de vedere : etnografic,
religios, istoric-geografic, arta popular& al stiintelor naturale, .s. a. Aici au luat
mai intai nastere asa numitele cercuri culturale si mai ales de aici a pornit o
mare miscare economic& : bancile populare satesti, la 1897, la znitiativa subsernnatului. Aici am infiintat, in 1900, o scoala de arta ceramica, in care am cultivat
pe 15 nga technica olariei, aplicatiunea pe vase, etc., a splendidelor motive de arta
taraneasc, adevrata art national& care izvoreste de-a drepful din geniul poporului nostru.
Pe lang cultivarea motivelor de art trneasca, in special de pe ouale incondeiate de Pasti, motive cari se potrivesc foarte bine la vase de tot felul, s'au
cultivat in _Koala noastr si motive artistice dupa vechile noastre biserici si
nstiri, apoi motive luate din crti religioase, din poznelnice, hrisoave, manuscrise s. a. ce aveam in muzeu sau luate din diferite publicatiuni relative.
Rezultatele acestei miscari artistice din scoala ceramica din T rgul-Jiului
sunt expuse in lucrarea de fa ta, din care reese apoi si influenta ce ea a avut in
tara noastra.
Desi aceasta activitate a durat numai cinci ani, 1900-1905, ea a dat
rezultate frumoase si tin de o datorie a le da publicitatii pentru a nu dispare...
Lucrarea aceasta n'ar fi putut vedea lumina daca n'ar fi fost ajutata de
unele autoritti si anume de Onor. Ministeriu al Indtzstriei si Comerciului ; de
Onor. Ministeriu al Cultelor si Antelar si de Adminsitratia Casei &oalelor
Culturei poporului ; crora le exprim adancile mele multumiri.
In special mai exprim multumiri foarte clduroase d-lor Dr. L. Mrazec,
profesor tzniversitar si fost Ministru, Cezar Popescu, Directorul sectiunii Industriei mari din Ministeriul Industriei, d-lui Th. Alessianu, Administrator al
Casei Scoalelor si d-lui St. Bradisteanu, Director general in Ministeriul Cultelor
si Artelor.
D-lui Eduard Marvan, ii exprim de asemenea sentimentele mele de recunostint pentru excelenta executie artisticd a operei prezente.
Bucuresti, 1 Martie 1931.
IULIU MOISIL
www.dacoromanica.ro
inca din timpuri vechi mestesugul olariei s'a deprins de multi sateni, iar
oalele de Targuliu" erau cunoscute i apreciate in Oltenia si /vIuntenia
din vechime. Zeci de care incarcate cu produse de pamant din Gorj plecau,
si pleaca i azi, la toate balciurile i satenii incasau sume bune, prin ce au in-
Voiam s incepem dela simplele noastre forme de vase cu ornamentatii romanesti, ce se gasiau pe ele, pe aceste s le cultivam i s. cons'') Pove5ti de P. Diaconescu, in manuscris, din bucata Ce ne spune ceasorniculr p. 38.
www.dacoromanica.ro
10
maestrii, prin cooperatia tutulor, sa rispndim aceast industrie peste intreaga tar, s ridicm bunstarea meseriasilor nostri, sa formam din Trgul
Jiului un oras de industrie artistic.
In Viena aveam, din timpul studiilor. un bun cunoscut, Ion Wirnstl,
excelent pictor ceramist si de vitrouri, care pe atunci lucra intr. un mare atelier de pictur pe stic15. (vitrouri), al profesorului Geyling, dela Academia
de arte frumoase de acolo.
Avnd pe acesta i inc un maiestru de modelaj i altul de technica
ceramicei (ceramist) pentru inceput, si o sum potrivit de bani, ne &dim c am fi putut realiza ideea unei scoli ceramice.
In anul 1899 amicul din Viena era liber, cci esise din atelierul
profesorului Geyling, in urma unui concurs pentru executarea a trei mari
ferestre (vitrouri) la o biseric jubilati din Viena, reusind primul cu lucrrile lui la premiul pus de comitetul bisericei si astfel fu insarcinat cu
executarea lor.
Artistul terminndu-si lucrrile primi propunerea de a veni la Targul-Jiului pentru realizarea ideii noastre. Intervenind la Ministrul Instructiunei publice si al Cultelor, Dr. C. Istrati, care in toamna anului 1899 vizitase Gorjul, i expunndu-i proectul nostru il aprob.. In anul 1900, luna
Iunie, fcnd o nou5. vizit. Ministrului, dimpreura cu profesorul Ion Popescu-Voitesti, care se raliase la idea infiintrei acestei coli, proiectul scoalei ceramice fu definitiv aprobat, ministeriul acordndu-ne o subventiune de
Lei 3.000 anual, ear Prefectura Gorj i Primsia Targu-Jiului anumite ajutoare (vr'o 1.700 lei) .
Dup ce se aprob de Minister si personalul didactic necesar, la 9
Octombrie 1900 am deschis scoala cu 42 elevi, aproape top din Gorj, absolventi de curs primar. Prezentndu-se ins i elevi cu clase gimnaziale
chiar cu gimnaziul absolvit, deci cu cunostinte mai superioare am hotrt,
impreun cu Inginerul Aurel Diaconovici,
care mi-a fast tot timpul cat
s facem
am condus scoala cel mai sincer sftuitor i pretuit colahorator
dou sectii i anume : I sectia elementar, cu elevii de curs primar si II sectia artistica, cu elevii, cari au terminat gimnaziul. Astfel am avut la inceput
in sectia I-a 32 elevi, ear in sectia II-a 10 elevi.
11
zitia Asociatiunei transilvnene" din Sibiu, 1905 si 4) la Expozitia general romansa" din 1906.
In vara anului 1904 scoala a dat primii absolventi. Cu 12 absolventi angajati de Societatea de bazalt" din Bucuresti s'a deschis prima
faianterie romana dela Uzina de bazalt dela Cotroceni (Bucuresti).
In anul 1905 incepur a se ridica nouri ameninttori asupra miscrii
noastre culturale-economice. Persecutiile politicianilor takisti s'au npustitt
tocmai asupra noastr, ajutati i atitati de cativa profesori, can i urmriau
scopurile lor personale. Cu toate ca coala caduse in timpul celor cinci ani
rezultate stralucite, cu toate c aveam sprijinul D-rului C. Istrati si a d-lui
Ion C. Grdisteanu, ministrii din acelas guvern, nulittile politice avura. mai
www.dacoromanica.ro
12
13
1900 la Scoala ceramic', de desemn i pictuti ceramic. In tot timpul function5sii sale aici a dat dovezi de mare artist, foarte priceput in arta sa i in
predarea cursului, producnd mare plkere elevilor, muncitor ar." fgaZ,
intelegtor perfect al ideilor noastre. El a apreciat imediat arta poporului
nostru, indr5.gind i cultivand motivele nationale si aplicandu-le cu cele mai
frumoase rezultate. Rezulta tele se pot vede din opera prezent5..
La Targul-Jiului artistul Wirnstl a lucrat i dou'ci splendide epitafuri
pentru dou. biserici (Sf. Apostoli in 1902 si Catedrala, ceva mai tarziu) .
Aceste epitafe lea lucrat in stilul vestitului epitaf dela Manstirea Tismenii
I. Wonstl
14
Dupa terminarea i acestei opere artistice politicianii takisti l'au izgonit dela scoala ceramica.
Epitaful dela MAMistirea Tismenei (Gorj) cusule cu fire de aur si de argint pe matase verzuie
de mainile Doamuei Maria al Domnului ,5erban Cantacuzino si a fiicei Sale Doarnna Casandra,
S5, fie Miiriei Sale de pomantIo.
daruit Sf. M-ri Tismana in anul 1681 (7189),
15
.
mujui r,i.tafrk,rgt,Litt=:410-i'-.-77TrfwaltralEralmo
.--.:,-rt-t
1..,----,-,...
,.
,-.--71-,,,,,.,..-:------,-; -,.-,J
.-
\Li M.:-.'.1".;-7,
titOTA-tsicumIrgttn.,:j
'
,.. ,e,
IlciWi.rca" a f qi. 2
.!.:,-:_
'. '
I
!: ',..-j
cr-4.2a.
' ' ...t
O-
''..:e.
7.2.
....
.....
li).?'
.7.
./..2
"... 07
,R
--.
ci
. -- :.---
-- -
'
--.-
,i4.i,
r
7....._k___..0).1
a....,...,1, 0: epttar m
-Qt. 1,41A a ..,j. fliTta: )1tImic441-1C..it,ttlusriltrOi, zuCil 1, rak5f.I. p.Fst li. I, .ttlerit
1 .411
0,wr,iz
p.:
a/
0:9-rea.
C.
,
,,
0144
4
..,
TZ,; 0 i
,,
'-)7'
6
c, -.
,-, .,..
ilpfri,
..7..............
-.
I.V.iiiflet.-..:.t,NN-eic6t14scalltten,,,,c,u,}.1xiP
'1/
, -
,
---
..
..I
"
,--
,..-110).tot."17tiff171111110014171:41,7,
....-
lipitaf pictat dupil cel dela M-rea Tismenei, din 1681 de pictorul Ion Wirnstl, f. profesor
de desemn fa Gimnaziul si la coala ceramie .din Targul-Jiului. (Pictat in 1902/3).
16
I. Schmidt-Faur
www.dacoromanica.ro
17
In afar de scoal* el a executat mai multe busturi ale diferitelor .persoane din Tg.-Jiu, intre cari amintim pe al lui V. Rola Piekarski, Alex. Stefulescu s. a.
Dup5. rzboi Schmidt-Faur si-a deavarsit studiile sale artistice la
Academia de arte frumoase- din Viena, cursul superior de sculptur mo'aumentar (Grossplastik), sub profesorul Hans Bitterlich, renumitul autor
al monumentelor Imparatesei Elisabeta, a lui Gutenberg s a. Pentru excelentele rezultate ce el a avut la academie a fost premiat cu o burs de c'lteorie artistid. (Schwendenweinreisestipendium).
Revenit in tara fu numit profesor de modelaj i desemn la Scoala de
Arte si meserii din Odorhei (Ardeal), de unde in urma unei Expozitii per-
OTELLO
18
compus din trei grupuri. Apoi monumentele din SI4nic (Prahova), Nehoiaqi (Bu4111) si altul la Caracal (pentru cimitirul Eroilor).
Dintre alte opere artistice de salon amintese pe Otello", un bust
(vezi ilustratia), Don Quichotte", Potopul", apoi statuete si grupuri din
concursul Avram Iancu" din Cluj si Targul-Muresului (2 premii), Corpul didactic", Bucuresti (premiat). Monumentul Aviatorilor", Bucuresti
(a luat premiul al II-lea printre 18 concurenti) si in fine la trei concursuri
pentru Monumentul lui Eminescu Iasi al clrui comitet este campus din
marele nostru scriitor Mihail Sadoveanu, pro.fesorul universitar Tafrali, Colonel C. Manolache, pr. Em. Vasilos. ki, V. Costin, profesor la coala de
arte frumoase din Iasi, Soarec din parta primkiei i Andriescu profesor.
primind la ultimul concurs, premiul I in unanimitate si inircinat cu executia acestui mare si frumos monument (vezi ilustratia), care Ii asteapt
acum desvlirea.
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
II
CERAMICA POPULARA
Arta popular romaneasca se aft in felul constructiei caselor, bisericelor, a cladirilor de gospodarie, in portile i fantanile, in crucile, crestaturile i sapiturile in lemn, in obiectele de tot felul ce taranii le intrebuinteazi
in gospodaria lor, in imbracaminte, cusaturi, covoare, etc.
Ficare casa taraneasca mai bogata, precum si multe case boeresti
se pot considera ca niste mici muzee pretioase, interesante si caracteristice
pentru arta noastra populara.
Desi foarte veche, arta populara a fost putin studiat i abia in timpurile din una a inceput a fi apreciata, au inceput a se colectiona obiectele
necesare studiilor, a le Ostra in colectii particulare sau in muzee.
Natura cea frumoasa a terii noastre, clima dulce, privelistele splendide, viata in libertatea naturii, plir de cantecile pasarilor si ale muncitorilor, aceeasi limba, port si obiceiuri la top Romanii, din toate provinciile romanesti, de mii de ani, toate aceste au favorizat desvoltarea artei populare
romanesti
Ceriul limpede Si de un azur transparent, cu multa lumina, sesuri
intinse, campii manoase, lanuri de grau auriu, pasuni verzi... mai spre mijlocul terii colme acoperite cu pometuri, livezi, podgorii i paduri... mai sus
munti uriasi cu enormele i fantasticele lor stanci, printre cari se rostogolesc
zgomotoase i grabite apele cristaline, bogate in pesti i in forte hidraulice,
toate aceste minunatii naturale, ara seaman, ale terii noastre, au inriurit sufletul Romanului, l'au facut s simta frumusetile pamantului su, l'au facut artist.
In singuratatea cmpiilor si a muntilor i, ciobanii au. devenit arpoeti, sculptorf in lemn, scobindu-si capod-d'operile lor in bate, In artisticele furci de tors,... pentru iubitele lor, care, la randul lor, cuprinse de
dorul flacailor lor dragi, zugravesc pe naframi, pe marami, pe camasile ce li
le vor darui, minunate cusaturi, ara seaman de frtimoase, de regulate, de
simetrice i de complicate, in colori asa de admirabil si de arrponic combinate.
21
Poporul simte nevoia artei tot asa, dac nu mai mult, ca once intelectual. El impodobeste totul.
Sentimentul artistic al poporului nostru trebue cat mai mult p.strat
22
www.dacoromanica.ro
III
OLIA INCONDEIATE
Aplicarea motivelor de pe oud la ceramica artisticd
In sptmana mare, inainte de serbtorile Sf. Pasti este obiceiul la
poporul nostrii s inrosasc on si chiar s le incondeeZe", s-le scrie-,
pestritat ; picat,impuiat ; de asemenea on cu chictele (pictele, ou. picurate) S. a. m. Ovale se scriu, se infloreazi cu condeiul (care in Basarabia
si Ardealul de nord se numeste cisit.', i ciolnit, pe Somes bgizav).
Condeele aceste sunt fcute dinteo placa de alam in forma de un
tubulet subtire, de grosimea unui pai, Cu un fel de floare la varf, ca s se
pata lega la capkul unui betisor si se leag asa ca condeiul s forrneze cu
procura de obicei bkranele dela
betisorul un unghiu drept. Condeiele
tiganii lingurari sau fusari, cari cutreer satele in postul mare, in schimbul
a 2-3 Gua.
Starcita pe vata, sau ranga o mescioara, pe un s.c5.unel sa buturuga, mtusa iea din sita plin de ola, de lang. ea, qate un ou, Il inclzeste
cu mana la para focului i luand apoi condeiul din lrbul cu cear, ce se
topita pe spuz lang foc, trage cu o man sigur fel de fel de linii, de desemne par'ca'r scri lui RoSu-Imprat. Oule au fost mai intai splate cu ap
ldicic i terse cu stergarul bine-bine, ta ss nu raman pe ele ceva ce
le-ar strica la rosit. Apoi stmt puse in impietreala, .fcuta Cu diferite substante : unele fac pietrele cu piatr acr, cu zeam de varz sau zeam de
soc, de stir saii de macris, intr'o strachina. Se piseaz piatr acr s. ex. si asa
pisatl se pune peste zeama de vara si se bag ule, rand pe rand, Pisandu-se mai apoi s se usuce. pupa' ce s'au uscat oule se pun in rosele. In impietreal tale stau 2-3 ceasuri. Roselele se fac din lemn rosu, scoart sau
bacan, (Lignum campechianum din America central"), pus de Vineri seara
In apa din oala de rosele s se plmdeasca.
www.dacoromanica.ro
24
25
Jud Dorohoi.
Nasaud.
?
Brad cu crengi
Brdur
Brul
Broasca
Butonai
Brasov.
Basarabia.
Neamt.
.,
Calva incurcat
Calea rtcit
Can cu fiori
Cngi
Neamt.
Tecuci
CipAstru Brasov.
-
Brasov..
CtIprioare
Ca poi caprii
Nasaid.
Dorohoi.
Caracatit
Cirja popii
Carlige
Patna.
www.dacoromanica.ro
26
Carlig si drum
Casa cu at-bore
Cercei Cercelui
Cer Cu soare
Cerul instelat
Ilfov.
Nsdud.
Dorohoi, R. Sarat.
Ndsdud.
Bacu.
admbovita, Putna.
R. &drat.
Ilfov, R. &drat.
Dorohoi.
Putna.
Sibiiu.
R. Sarat.
R. Srat.
Putna.
Covurlui,
CoIOW babei
R. &drat.
canelui
lupului
porcului
Bacifm.
Copita calului
Coprtna
Cornul berbecului
Ddmbovita.
Sibiiu.
Cornul boului
Putna.
Brasov.
Buzau.
Coropinita
Sibiiu.
Dorohoi.
Back'.
Creang5
Creang de rachita
Crengut de brad
Creasta coo4ului
Creasta gainii
Creasta pupezii
Cruce. Cruce de drum
Dorohoi.
Somes.
Crucea Mielultzi
Rastignirii
Cuibul crangului
cucului
grangului
vulturului
Cuib de Ka ndunica
Cuiburi
Cuitzl carului
grapei
plugului
Cumpana fantanei
Desagi
Desagii calicului
popii
Drumul betivului
ampulung (Bucovina).
Muscel, Putna.
Muscel.
Muscel.
Putna.
Dorohoi.
Dorohoi, Putna.
Dorohoi, Putna.
Dorohoi.
Bacdu.
Dorohoi.
Dorohoi.
Putna.
R. Srat, Tutova.
Putna.
Brasov, Dambovita, Muscel, R. Sdrat, Tecuci.
R. &drat.
Covurlui, Musca s. a.
It
It
Ilfov.
Dambovita.
www.dacoromanica.ro
27
Fereastra
,,
FerestruicO
F,
Ferestruica moiii
Floare, flori; floricele
;,
"
Floarea campului
mrulu':
de musetel
Sibiiu.
Neamt.
Brasov.
,,
Somes.
,,
Prahova.
Neamt.
Dorohoi.
de Or
fagului
pastii, pastilor
'
soarelui
spinului
strachinii
tronului
R. &drat.
Putna.
Ilfov.
R. &drat.
Dorohoi.
Muscel.
Brasov.
,,
Patiu flori
Fluture, fluturi
Foaia artarului
apsunii
,,
,,
Sibiiu.
de cucut
jugastrului
liliacului
de salcOm
Muscel.
,,
.,
Ddmbovita, Gorj.
Dambovita.
.,
R. &drat.
Ilfov.
de salce
.trachinii
Foi de trandafir
Brasov, R. &drat.
Vechiul Regat.
Fr.aul caVului
inodat
desnodat
Frunza de brdulet
R. &drat, Sibiiu.
Dorohoi.
Prahova.
Putna.
bradului
cOmpului
eg psunei
,,
,,
codrului
Frunza fagului
DOrohoi.
Putna..
,,
frasimilui
,,
frOsinelului
,,
,,
Putna.
R. &drat.
Dorohoi, R. Sdrat.
,,
,,
Putna, R. Sdrat.
Dorohoi, Putna.
,,
,,
Dorohoi.
Dorohoi, Putna.
R. &drat.
garnifii
graului
jugastrului
.
mOciesului
macrisului
macului
m:araruali
salcamidui
stejarului
Gorj, R. Sdrat.
Brasov, Covurlui, Dorohoi, Muscel,
,t
,,
R. &drat.
de bra nc
de crOit
,,
de rchit
,,
,,
,,
spinului
trandafirului
de trifoi
de tufg
de turtea
Frunzg si cOrlig
Pura
Pura de fim
Fulgerul
Fusta rindunelii
Gale
Ilfov.
Sibiiu.
,,
'
Frunze
Sibiiu.
Muscel.
Nasdud..
R. Sdrat.
BaCdu, Nsdud:
?
Dorohoi.
.,
VechiulRegat.
R. Srdt.
www.dacoromanica.ro
28
Garoat
Ghiare de broasca festoadt;
Ghiocei
Grebla
.,
,
,,
R. Sdrat.
Ddfabovita.
Vldsca.
DAmbovita, Dorohoi, Ldpusna, Nd-
said, R. &drat.
Grapa
Groapa
Harleful
Dorohoi.
Hora pastelui
liarba mielului
R. Sdrat.
Vechiul Regat.
Dorohoi.
Muscel.
Dorohoi.
Imbl'ciul
.Laba g5inii
,,
ga stii
Lipitoare
Luceaf5rul
Luna
Lupu
Mana calicului
milogului
Ilfov.
Dorna-Candreni.
Ndsdud.
Muscel.
Dorohoi.
R. &drat.
rndunicii
Ma mastire
Ddrnbovita, R. Sdrat.
Mata Popii
Sibiiu.
Ma.z6riche
Brasov.
Melcul, meki
Mescioarele
Micsunea, micsunele
Brasov.
Ilfov.
Morisca"
Mure
Naiu
Necoveaua
Noduri
Nu ma" uita
Ochiai boului
sarpelui
Oglinda
OM ida, omizi
Paiangen
Palma
,,
Tecuci
Vechiul Regat.
,,
Sibiiu.
Parapleu (ploieriu)
,,
Putna.
Ardeal.
Dorna-Cdndreni..
Teciici
Sibiiu.
.
Dorohoi, R. &drat.
Ddmbovita, Ilfov, Vlasca.
R. Srat.
Pastele
Orhei (Basarabia).
Lpusna (Basarabia).
Patruzeci de unghiuri
P;iunul
Pende
Sibiiu.
Pene in pa-situril
Pestele
Nsud.
VdIcea.
Buzeu, Ilfov.
Pestele in cotef
Picfele
Piciorul broastei
racului
.,
.de randunica
Pielea lupului
sarpelui
Pirostiile
Pistolul
Pistrui (puncte)
Piuiitele
Plug
Pomi, Pomusoara
Porcii in cotef
Porumbei
Prcpeleagu
Prescura-
Pui
Poi de barz5
Puisor
Sibiiu.
Dorohoi, Ndsraki.
Dorna-Candreni.
Pasen i
,,
,,
,,
,,
,;
Bacdu.
Vechiul Reg a t:
Orhei.
Tecuci
Puma.
Tecuci
Ilfov.
Vechiul Regat.
Ndsdud, Somes.
Brasov.
Ndsud.
Dorohoi, R. &drat.
?
Ndsdud.
Brasov.
Brasov.
Nsud.
Tecuci
Tecuci.
www.dacoromanica.ro
R.
29
Ndsud.
Bacdu.
Dorohoi.
R. Srat.
Vechiul Regat.
Buzdu.
deschis
Rama
R5schitorul
Rauri
Razele
Dorohoi.
Sibiiu.
Buzdu, Vlasca.
Brasov.
Reata carului
plugtzlizi
Musca].
Sibiu.
Rochia Doamnei
Ruje
Salba
Sania
Sapa
Sarpele, erpi
Scara
Scranciobu
Seaua
Secerea
Soarele
Sopada
Sovarf
Stea, Stele
Basarabia.
Dorohoi.
Putna.
Ilfov.
Brasov, Dorohoi.
Dorohoi, Gorj.
DAmbovita, Dorohoi.
Ilfov,
Ilfov.
Bacdu, Brasov.
Sibiiu.
Putna.
Steluta
,,
Sibiiu.
Strochituriie
Struguri
Ndsdud.
Dorohoi.
Sttzpul
Suveica
Su veicuta
Dorohoi, Putna.
Brasov.
Basarabia.
Sibiiu.
Dorohoi.
Talpa gastei
Tantacul
Tata vacii
Teleguta
NAsaud.
Putna.
Dorohoi.
Tepii
de brad
Traista, Te. popii
Trandafirul
Treeratoare
Llrechea iepurelui
mdgarului
Dorohoi, Sibiiu.
Cdmpulungul Bucovinei.
Dorohoi.
Visina putrecl
Neamt.
Brasov.
Ilfov, R. Sdrat.
R. Sdrat.
Dambovita, Dorohoi, Ilfov, Putna,
R. Sdrat, Tecuci.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
32
sants. On travaille les chemises les costumes nationaux, les tapis. Dans plusieurs endroits on ne portait plus le traditionnel costume, si beau et pittoresque.
Depuis la creation de ces ateliers, les paysannes recommencent le porter. On
cultive aujourd'hui toutes sortes de produits textiles pour les gens de la campagne ou pour consolider conomiquement la classe paysanne.
TI
La cramique populaire
La poterie ou la cramique populaire est trs rpandue en Roumanie.
Plusieurs espces de vases avec leurs ornements sont trs vieux et on les garde
prcieusement.
Les vases les plus originaux et les plus caractristiques semblent venir
des regions montagneuses des deux versants des Carpathes. En Transylvanie
leur originalit primitive, trs roumaine, s'en va peu peu. Ce sont les potiers
Hongrois et Saxons qui Font fait disparaitre, tant les instruments de nos adversaires qui veulent la destruction de notre art et de notre industrie nationale.
C'est en Oltnie et en Valachie que l'on trouve le plus de formes antiques et mme des pots aux ornements en relief, des vases aux engobes blancs,
aux motifs originaux et intressants, aux formes lgantes, aux couleurs et
nuances delicates.
- Nous avons dpos beaucoup de ces objets dans Notre Muse- et
mme des debris prhistoriques ou plus rcents, recueillis dans nos excursions
travers le district de Gorj.
AY& un nombre assez grand de pots, (voir les planches ), collectionns
-
www.dacoromanica.ro
33
III
Les vieilles femmes plus habiles excutent parfois des dessins merveilleux : des silhouettes, des fleurs etc... et elles teignent les oeufs de six ou sept
couleurs quelquefois.
Les gravures qu'on trouve sur tous les oeufs de Raques de toutes les regions roumaines, sont une preuve de l'unit nationale qui existe chez nous et
qui date depuis des sicles.
Cette habitude d'orner les ouefs est probablement d'origine thrace
et dace.
www.dacoromanica.ro
34
Il faut remarquer que les paysans des peuples trangers qui sont venus
tard sur le sol roumain, ou ceux qui habitent ds pays voisins A la Roumanie,
comme les Saxons, les Hongrois, les Slcvaques, n'ornent pas les oeufs, ils les
teignent settlement.
Un liste alphabtique (page 25 seq.) indique 269 dif ferents noms tirs
sur 500 oeufs dessines et accompagns du lieu de leur provenance.
1V
Notre projet, expos au ministre, le Dr. Istrati, fut approuv. L'cole fut
ouverte en Octobre 1900 et subventionne par le Ministre de l'Instruction Publique, par la Prefecture du District et par la Mairie de la ville. Elle comprenait 42 lves.
En dehors du personnel proprement dit de l'cole, nous avions gagne
deux forces artistiques trs remarquables, un professeur de dessin et de peinture
ceramique, grand artiste et bon maitre et un excellent modeleur, specialiste de
l'enseignement du modelage ; ajoutons encore un maitre de la technique cramique.
Dans le texte roumain on trouve encore les biographies des deux grands
artistes qui ont collabor l'cole cramique : celles de I. Wirnstl et de I.
Schmidt, dans lesquelles leur activit et leurs oeuvres sont largement exposes.
En francais par M-lle Maria Magdalena Angelescu
www.dacoromanica.ro
LV
TABLA IV.
lar 1902/3).
Elevii scot din. cuptorul simplu-tdranesc, vase arse si smdltuite.
La stanga cititorului maiestrii de pictura si de modealj,. sus la
cuptor mdiestrul ceramist:
a) Scoaterea unui mare vas, artistic lucrat, de I. Schmidt-Faur,
TABLA VII.
TABLA VIII.
TABLA IX.
www.dacoromanica.ro
36
TABLELE XVIIIXX.
www.dacoromanica.ro
37
FABLA XXXVI.
Vas de majolica. IVIotivele dupa ornamentatia din BiS',
rica dela Curtea de Arges. Desemn de un elev sc. cer.
TABLA XXXVII.
Calimara (majolica). Motivele dupa ornamentatia Besericii Curtea de Arges. Comp. orig. de I. Wirnstl. Desemn de
Nicolae Botu, elev scoala ceramica.
TABLA XXXVIII. Cana (majolica). Motive dupa ornamentatia Bisericei
Curtea de Arges. Comp. orig. de I. Wirnstl. Desemn de D. Pecurariu.
TABLA XXXIX.
Farfurie de majolica. Motive dupa ornamentatia Bisericei
TABLA XL.
TABLELE XLIVXLVI.
condeiate.
TABLA XLVII.
Diverse vase, motive dupa oua i teseturi.
TABLA XLVIII.
Diverse vase, motive dupa oua si teseturi. Cana de sus s'a
facut la scoala ceramica.
TABLA XLIXLI.
Vase cu motive dupa scoarte nationale.
Nota. Toate desemnele de vase de pe tablele XLIVLI sunt fa-cute dupa
schitele originale ale lui I. Wirnstl, pe cand era la sectia decorativa dela scoala
de arte frumoase din Bucuresti. Cana prima de pe tabla XLVIII s'a facut si
pictat la scoala ceramicd.
www.dacoromanica.ro
38
fABLA LVI.
www.dacoromanica.ro
Tablele IXI
www.dacoromanica.ro
Tabla I
....
-,,,ca.--=40-.11j..,
.'
www.dacoromanica.ro
Tabla
www.dacoromanica.ro
.Din atelierele
Tabla III
-
1.
TN"
Nt,
LI
AV' Niip.
,
13
.16
4'
VV
...........
fi Ail
"'10.06
,-
7,--:
..,...",...,,,....,..,
'
A.44Zr"
"...,..,
Il
.......,
- , -.... t, -ft.,.V OW* .41.15
41,..... .,..
''L
.,
'0,0.,
-,,,,S
11 ,
......
ri,
f
oft,
.44,....._
-rjj
'''
i'lr,v---O ' 7
..k` ...
-
s...
,,.
_.1_,,,.
www.dacoromanica.ro
-......,......,- '
40
Tabla IV
4taitittri7k7r
A
'
',,
,1,4
1,.. ''''
...
43.
44ritTLIKCICati,
"-'
..L.
.,..
",,ri.
ff--.
LL
,...
,,,
1_,
,A..-
aa,,, ig .4,
....-. ..01.,..
,I ,T7 -----__'''r'.._"-----.-,.,,:.
_- _
,..
..,...............,F Atimp.ia,-....,
-
.....8-,16,
r4,4,::71,::r",..c..
r.' f .,
,..---,'
.,r-7,....
,.
Ai
'IC r
-.
,
,,...,
tAlAll
4,
-.
,,A
'
'
*?
.41.
'',11
.....,.......
11,1114
.,1"
tf)
,
a. Scoaterea unui mare vas, artistic lucrat, ars inteun simplu cuptor tArnesc
,
eiN
-.
,t1
b. Ci; ptor cu mulle, in care Ilacilra nu atinge vasele line, lijad Wier& de funingine si cenuse,
www.dacoromanica.ro
1,1
Tabla V
www.dacoromanica.ro
kSE[pf,
,S goof
os),Ice
Prima expozitie a produselor i desemnelor scoalei ceramice din Tgrgul-hului la finele anului scolar. lutie 4901.
www.dacoromanica.ro
Expoznia produselor ,scoalei ceramice din Thrgul-hului la finele anului scolar 4902/4903. Iulie 1903,
www.dacoromanica.ro
:1.
Expozitia produselor ticoalei ceramice din TArgul-.1itilui la finele aiiului colar. Mlle 4904.
www.dacoromanica.ro
man,
71
11101
111004
Din Expozitia produselor ,5coalei ceramice din TArgul-.1iuliii la l'hiele tiiiiliii scolar. hike '1904.
www.dacoromanica.ro
,erox;
Din expozitia Scoalei ceramice din Targul-Jiului din vara anului 1904.
Gipsuri i vase lucrate de elevi.
www.dacoromanica.ro
a. Din Expozilia .5coalei ceramics din Th.g.ni-Jiului in vara anuiui 1905. Vase modelale si pictide.
Cu motive romanesk.
b. Din Expozitia t5coalei ceramics din Targui-Jinitii, in vara aiintui 1905. Vase modelate i pictitie; flori
www.dacoromanica.ro
a.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Varrurii
www.dacoromanica.ro
AN
7.;41,*4
,929,
din 11.-Sitrai
-TM
4 -9.ats4
277,
-
iv. -7.7[Pc-
10-2
r-Ytk
14, '
din Thrgul-Frumos
,.).=
din Gor,j
din fluediri
Germ-hid.' popular din tar.
www.dacoromanica.ro
i\t\
..tat
IittagliTvr
5. de la Leordeni.
2.
din Banat.
www.dacoromanica.ro
din Bihor
din llihor
e
din Targul Frumos
din Bro,,iteni-Suceavite
www.dacoromanica.ro
Tabla XVII
liii Caransebes
www.dacoromanica.ro
OUA INCONDEIATE
Tablele XVIIIXX
www.dacoromanica.ro
ri abla
'1.
49. ?urea
Stea
Stea
Stea
.
1)
71
PP
Gorj
Stot
Fulgerul
Aeroplan
Dumitresti (R.-Sirat)
Brosdiuti (Dorohoi)
Trestiana
Racoya (Radii
Diuniti esti (R.-Sirat)
Cmce
Cruce
Hora Pa.stehti,
''
Tabla XIX
Muscel
Dorohoi
'13. iliorirti
44. Salb
Tureatca (Dorohoi)
Tiestiana
Scar(1
Muscel
plugului
Fiend
Muscel
llurcd de _fan
'15. Cercei
71
1.8.
Racova (Ba6iu)
Trestiana (Dorolioi)
Grebla
Dumitresti (11I0v)
Secere
Coada curcandui Vid ra-Vrancea
Aripile vultundui
Dorohoi
Serpi
T a I) I a XX
Dumiti esti (R.-SArat)
Floarea Pa stelui Vidra-Vrancea
Viermele
Cid esele
Foaie de salccim
3'1. Butonasi
Gorj
77
Foaie de jugastru
.Dumitresti (11foy)
Ciuperca
Muscel
Cclrligul ciobanului
Dorolioi
Ceirligul ciobanului
Muscel
Caw r Ntsicit
Numerile '1-5, 7-19, '14-16, 19-28, 33 5i 35 stint luate din Colectia inedia a Doamnei Elena Caparenelt-entea institutoar in Dorolioi.
Poporalui' de G. .11ildirlescu-Codin, si
Numerile 13, 17, '18, 29, 34 si 36 sunt din litOarea
D. Miltalache (din tartiIe Muscelului) 'publicate de Academia Romanil in colectia : Vittfa popo1,414 roman". -Vol. VII. pag. 49-51, Bucuresti, 1909.
Numerile 6, 30-32. sunt din colectia I. Moisil, din care unele s'au publica! in Revista : Amicul Tinerimet,
An. I (1895) Thrgul-Jiului, No. 7 pag. 4.
www.dacoromanica.ro
Tabla XII
Fa111.1rii
i Wide
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
din 11.-Srat
din Trgul-Frumos
din Gor,j
din HuefliA
www.dacoromanica.ro
ika0
-21%ftirvrvv,
5. de la Leordeni.
2.
din Banal.
www.dacoromanica.ro
din Biller
din miler
din Broteni-Suceava
Ceramich popular din tara.
www.dacoromanica.ro
Caransehes
www.dacoromanica.ro
OUA INCONDEIATE
Tablele XVIIIXX
www.dacoromanica.ro
Tabla XVIII
I.
71
PP
71
77
11
71
PP
Dorohoi
A,SY erpi
Gorj
Stea
Stea
Fulgerul
Aeroplan
Dumitresti (R.-Sarat)
Broscauti (Dorohoi)
Trestiana
Racova (Baeau)
40. Cruce
Dumitresti (R.-Sarat)
Cruce
Hora Pastelui
17
Tabla XIX
Morivti
Racova (Back')
Trestiana (Dorohoi)
Dumitresti (Ilfov)
Coada curcanului Vidra-Vrancea
Aripik ndturului
49. Furcei
Grebla
Secere
Muscel
Dorohoi
Salbd
Tureatca (Dorohoi)
15. Cercei
Trestiana
Th. Beard
)7
Muscel
47. Fierui plugului
Muscel
18. Furcii de fdn
Tabla XX
Dumitresti (R.-Sarat)
Floarea Pastelui Vidra-Vrancea
Vierm ele
Ciresele
Butonqi
Foaie de jugastru
Muscel
Gorj
))
Dumitresti (Ilfov)
Ciuperca
Museel
Cdrligul ciobanului
Dorohoi
Cdrligul ciobanului
Muscel
Caw ratticitd
Numerile 1-5, 7-19, 14-16, 19-28, 33 si 35 sunt luate din Colectia inedita a Doamnei Elena Cuparencu-&ntea institutoar In Dorohoi.
Numrile 13, 17, 18, 20,. 34 si 36 stint din lucrarea ,,Sdrbdtorile Poporului" de G. Radulescu-Codin si
D. Mihalache (din partile Muscelului) publicate de Academia Romana in colectia : Viata impavalid roman". Vol. VII. pag. 49-51, Bucuresti, '1909.
Numerile 6, 30-32. stint din colectia I. Moisil, din care unele s'au publica! in Revista : Amicul Tinerimm,
An. I (1895) Thrgul-Jiului, No. 7 pag. 4.
www.dacoromanica.ro
1. ceriui insieiat
4. Stea
2. Soarele
3.
5. Sea
7. Stea
8. Fulgerul
10. Cruce
11. Cauce
b. Stea
g. Aeroplan
11 Nora Pa4t.eLui
www.dacoromanica.ro
Searele
Tabla XIX
13. Mori*cA
14. Salba
15. Cercei
16. Scara
19. Furca
20. Grebl
21. Secere
www.dacoromanica.ro
24. Serpi
efa
:C)
o =-_
014
= cp
25. Vierrnele
27. Ciresele
frIA
41
.44
$4
28 ,Frunza salcmului
31. Butonasi
32.Frunze
33. Ciuperca
Th
34. Carligul_ciobanului
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1/4I
A
r.
)44,
rilf4
,440
i .
r
O.
,
,...,._ t
Fr .-:.-.
,6....4
www.dacoromanica.ro
l,,
,-,
-2-
,.,
%..i.
'
www.dacoromanica.ro
Vas de teracolit
www.dacoromanica.ro
r-
www.dacoromanica.ro
Vas pentru
4,411G46041114*,40
yj
/ EJ
vk ., ,.. ,
ii.,
,t.
Ti;
7' '
Lit'',.4
'
,,)-1, 1\
h L,
v ---.";
"..--!'
N , ;.4 .
''
Ill
41110
-----'0'5',a
\?
,.
'
-:
--
--,
\N \-;\
. e,
'
.:.0 N
'i
.....
fib
lb ID ta
).
1
411)
,...
/, ,bt'
''',
.
1,:
.i
El t
..,,,
www.dacoromanica.ro
Orr
ui
Cana
www.dacoromanica.ro
Cd!hoard.
www.dacoromanica.ro
a. Vas.
b. Farfurie.
Motive (NO oral incondeiate.
www.dacoromanica.ro
qP
cot"
eh,
""krIE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Si .1,3finA ... ut
in'!,E7A---.
' ,- 'EJ
1
- .,
.0,
1=, 1111!0011.
-# A '
' .
'Ilk''
f 1.4
'-'"----..----
www.dacoromanica.ro
J'
Farturie.
www.dacoromanica.ro
Farfurie
www.dacoromanica.ro
Nosed
www.dacoromanica.ro
Vas.
www.dacoromanica.ro
Chlituarg
www.dacoromanica.ro
Can
www.dacoromanica.ro
Farnirie
www.dacoromanica.ro
Ulcea - Cana
r-
Bibllotec !Ant,
www.dacoromanica.ro
A,
Cana (Majolica)
`1)04. 00
\
)/
www.dacoromanica.ro
- ."-=1
41= '
Motive dup o evanglielie dela Mnstirea Putna (Bucovina) din mint 1507.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
rig
f
Pria;
-"4
,.
iSt;
iv
A'
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
dupa. tesgturi
www.dacoromanica.ro
Vas
www.dacoromanica.ro
Tabla L
www.dacoromanica.ro
vi
.
...
t''
V,
44
,
\
*
*
r
-&\
.`
I,
'
#.
#
4N,
#1
www.dacoromanica.ro
I/
,
t!
www.dacoromanica.ro
a.
b.
www.dacoromanica.ro
Tabla UV
a.
b.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
C.,
i al e motive
www.dacoromanica.ro
41,
www.dacoromanica.ro