TEORIA LUI MAX WEBER DESPRE STRATIFICAREA

SOCIALA
Teoriile despre stratificare sunt destinate analizei ierarhiilor sociale ale
indivizilor si grupurilor.Ele ncearca sa explice nivelurile existente n diferite
comunitati si relatiilor acestora cu stabilitatea sau schimbarea sociala.
Majoritatea teoriilor pornesc de la premisa ca toate societatile cunosc
sisteme variate de stratificare sociala ( nu exista societati fara ierarhii sociale).n
general se pleaca de la conceptia lui Max Weber care definea stratificarea ca
sansa(probabilitatea) pe care o au indivizii dupa situatia lor sociala- de a primi
mai multe sau mai putine bunuri si recompense sociale sau de a participa n mai
mare (mica) masura la valorile esentiale ale unei societati.
Max Weber considera clasele sociale ca pe niste colectii de indivizi care au
o situatie sociala relativ identica.Dupa Weber,nu exista unitati reale definibile prin
termenul de clasa sociala.Exista ansambluri de indivizi ce au in comun o anume
situatie sociala,dar ei nu stiu daca sunt cu adevarat uniti sau nu.n lucrarea
Economie si societate el prefera sa foloseasca sa foloseasca notiunea de
situatie de clasa,nteleasa ca sansa tipica ca un individ sa poata sa dispuna de
bunuri sau servicii sociale.
Max Weber introduce conceptul de grup de status pentru a desemna acele
grupuri care se organizeaza pentru a avea acces privilegiat la resursele rare.Spre
deosebire de clasele economice care sunt doar niste agregate de
indivizi,grupurile de status au o constiinta politica mai ridicata si se organizeaza
comunitar prin activarea unor mecanisme de nchidere sociala menit sa le
protejeze monopolul asupra unor onoruri.
Schia stratificrii sociale a lui Max Weber ne prezint clar faptul c n
viziunea sa, clasele sunt definite de puterea pe pia, adic de poziia pe care
un individ o ocup n schimburile pe pia .n concepia weberian, clasa este
format dintr-un grup de indivizi care au n comun factori care le determin
ansele lor de via. El pleac de la ideea de situaie de clas, mai precis, de la
probabilitatea tipic a fiecrui individ ntr-o societate.
Chiar dac Weber a respins posibilitatea unui comunism eficient i a
criticat revoluia proletariatului, el a fost puternic influenat de ctre Marx. El a
preluat diferite concepte att din funcionalism ct i din marxism, dar, pentru ai susine teoria stratificrii sociale, a dezvoltat teoria (dimensiunile) celor trei
componente de stratificare (sau, probabilitatea tipic) i conceptul de ans de
via.
Teoria celor trei componente de stratificare includ bogia (dimensiunea
economic), prestigiul (dimensiunea statutar) i puterea (dimensiunea politic),
puterea fiind i conceptul fundamental al lui Weber. Bogia este determinat de
situaia economic, ct proprietate are un individ i valoarea acesteia. Prestigiul
este determinat de respectul oferit de ctre indivizi fat de poziia si statutul unei
persoane n societate, iar puterea este mprit n ct putere deine un individ

sau un grup i exercitarea puterii avute n aciunea de mplinire a unor obiective,

n ciuda opoziiei altora.
Conceptul de ans de via se refer la posibilitile fiecrui individ n a-i
mbunti calitatea lui/ei de via. Este un concept probabilistic, care descrie
probabilitatea fiecrui individ, ansele fiind legate de situaia social a acestuia.
Efectele celor trei dimensiuni i al conceptului de ans de via aduse
asupra stratificrii sunt ntr-att de diverse nct se ajunge la o schi foarte
complicat care include zeci i zeci de clase mari i sub-clase care mai de care.
Dar, putem spune c pentru Weber exist trei feluri de clase de baz: clasele de
proprietate (producie), clasele comerciale i clasele sociale.
Clasele de proprietate (producie) reprezint echivalentul clasei
capitalitilor lui Marx. Acetia dispun de proprieti vaste i de modurile de
producie, dar nu dispun de fora de munc. Pentru aceasta, ei angajeaz
muncitori calificai sau necalificai (deoarece Weber face difereniere ntre aceste
doua grupe de muncitori) pentru a produce bunurile care mai apoi vor fi vndute.
Depinznd de nivelul de capital cultural deinut de ctre muncitori, acetia
primesc o anumit sum de bani (salariu).
Clasele comerciale sunt micii ntreprinztori care fac comer, transport,
etc. Indivizii care fac parte din aceast clas pot lucra ei nsi, pentru a limita
numrul de angajai, deci, i capitalul economic care este oferit acestora sub
form de salar.
Clasele sociale sunt formate din indivizii care nu dispun de nicio form de
subzisten, astfel nct acetia i vnd fora de munc (fizic sau intelectual)
unui angajator.
Desigur, aceste clase sunt la rndul lor mprite n alte clase, acestea
depinznd de capitalul cultural i economic pe care-l dispune fiecare individ n
interiorul uneia din cele trei clase mari.
Exist i o mobilitate a indivizilor, avnd posibilitatea de a urca sau cobor
n ierarhia social. Determinani pentru acest fapt sunt cele dou capitaluri,
cultural i economic. Dac scade capitalul economic, un individ risc s decad
ntr-o clas inferioar clasei iniiale. Iar dac capitalul cultural crete, i, o dat cu
aceasta, i capitalul economic, un individ are ocazia de a urca pe scara social.
n timp ce organizarea/mobilizarea claselor sociale la Marx este foarte
simpl, burghezia si proletariatul luptndu-se asupra ideii de cine conduce
(opreseaz) pe cine, Weber vede un pic altfel situaia. Poate exista o mobilizare
personalizat care implic violen fizic sau psihic asupra oponentului imediat,
precum este un inginer sau un maistru-ef la locul de munc. Deoarece, n ziua
de astzi, majoritatea muncitorilor nu-i cunosc efii direct, ieirile violente pot fi
concentrate asupra oamenilor aflai n ierarhia de la locul de munc, acetia fiind
considerai a fi reprezentanii direci ai efului.

Un alt tip de organizare social poate aprea atunci cnd exist un numr
foarte mare de indivizi care se afl n aceeai condiie de clas i-i doresc a
schimba situaia, posibil fiind opresai de ctre cei aflai n clase superioare lor.
Concentrarea la locul de munc poate fi de asemenea un motiv de organizare. n
momentul cnd muncitorilor nu le mai convin condiiile de la locul de munc,
acetia se organizeaz cu scopul de a schimba situaia. Ultimul mod de
organizare este atunci cnd se poate stabili o alian cu intelectualii, cu o alt
clas, scopurile clasei inferioare fiind nelese si susinute de ctre acetia.
Scrierile lui M. Weber referitoare la stratificare sunt importante datorita
faptului ca ofera o perspectiva de analiza mai cuprinzatoare si mai flexibila, de
aceea sunt folosite n cercetarile sociologice contemporane.