Cambia , Biletul la ordin si Cec-ul

Cambia
Cambia este folosit pe scar larg att n raporturile comerciale interne,
ct i internaionale. Ea a fcut obiectul unei reglementri juridice unitare.
n 1930 la Geneva s-a ncheiat convenia referitoare la legea uniform a
cambiei i biletului la ordin.
Cu toate c Romnia nu a aderat la aceast convenie, cele mai multe
prevederi ale legii uniforme au fost preluate n legea romn. Legea nr.
58/1934 asupra cambiei i biletului la ordin a folosit ca model legea
italian asupra cambiei i biletului la ordin din 1933, care se ntemeia pe
legea uniform a cambiei i biletului la ordin.5
Prin O.G. nr. 11/1993, precum i prin O.U.G. nr. 39/2008 au fost aduse
unele modificri i completri Legii nr. 58/1934 asupra cambiei i
biletului la ordin.
Banca Naional a Romniei a emis anumite norme-cadru privind
comerul fcut de societile bancare i celelalte instituii de credit cu
cambii, bilete la ordin i cecuri, precum i norme tehnice privind cambia
i biletul la ordin, potrivit uzanelor internaionale actuale. Este vorba de
Normele-cadru nr. 6/1994 i Normele tehnice nr. 10/1994.
De asemenea, Banca Naional a reglementat un sistem informaional
menit s ntreasc sigurana creditului cambiei, biletului la ordin i
cecului, prin crearea Centralei Incidentelor de Pli (Regulamentul nr.
1/2001).
Dei nu exist o definiie legal, cambia a fost definit n doctrin.
Cambia este un nscris prin care o persoan, denumit trgtor sau
emitent, d dispoziie altei persoane, numit tras, s plteasc la scaden
o sum de bani unei a treia persoane, denumit beneficiar sau la ordinul
acestuia.
Denumirea de cambie provine din cuvntul italian cambio, care nseamn
schimb. n reglementarea Codului comercial, cambia era denumit i trat
sau poli.
De regul, emiterea unei cambii are la baz existena unor raporturi
juridice anterioare ntre persoanele n cauz, care au ca izvor anumite acte
juridice. n temeiul acestor raporturi juridice, numite raporturi
fundamentale, fiecare persoan are calitatea de creditor sau debitor n

raporturile juridice la care particip. Prin emiterea cambiei i efectuarea

plii se execut obligaiile din raporturile juridice preexistente.6
n doctrin, creana trgtorului fa de tras, care justific emiterea
cambiei, este numit proviziune sau acoperirea cambiei, iar creana
beneficiarului fa de trgtor se numete valoare furnizat.
Fiind un titlu de credit i, prin urmare, un nscris formal, cambia trebuie
s cuprind anumite meniuni eseniale, a cror lips face ca nscrisul s
nu aib puterea de instrument de valorificare a creditului pe care legea o
acord unui astfel de titlu.
Meniunile eseniale ale cambiei sunt:
1. denumirea de cambie inserat chiar n cuprinsul titlului i exprimat n
limba folosit pentru redactarea lui;
2. ordinul pur i simplu, adic ordinul necondiionat de a face s se
plteasc o anumit sum de bani;
3. numele trasului;
4. indicarea termenului de plat, adic scadena;
5. locul plii;
6. numele aceluia sau la ordinul cruia plata trebuie s fie fcut;
7. locul i data emisiunii;
8. semntura trgtorului.

Biletul la ordin
Biletul la ordin este un titlu girabil, formal i complet, care cuprinde
obligaia necondiionat pe care i-o asum emitentul de a plti n
favoarea beneficiarului.
Biletul la ordin urmeaz, n general, regulile prevzute pentru cambie, iar
reglementarea lui se afl n aceeai lege care reglementeaz cambia,
respectiv Legea nr. 58/1934 asupra cambiei i biletului la ordin, precum i
n Normele-cadru nr. 6/1994 i n Normele tehnice nr. 10/1994 ale B.N.R.
Dar spre deosebire de cambie unde intervin trei persoane (trgtorul,
trasul i beneficiarul), biletul la ordin implic numai dou persoane:
emitentul, care se oblig s plteasc la scaden i beneficiarul.
Meniunile eseniale pe care trebuie s le cuprind biletul la ordin, sub
sanciunea ineficacitii sale ca bilet la ordin, sunt urmtoarele:
1. denumirea de bilet la ordin, redactat n textul titlului, n limba folosit
pentru ntocmirea sa;
2. promisiunea necondiionat de a plti o anumit sum de bani la
scaden;
3. locul unde trebuie s se fac plata;
4. numele beneficiarului cruia sau la ordinul cruia trebuie s se fac
plata;

5. data i locul emisiunii;

6. semntura emitentului.
ntruct nu exist tras, nu se pune problema acceptrii, iar biletul la ordin
pltibil la un anumit termen de la vedere trebuie prezentat pentru viz
emitentului n termenul legal de un an sau n termenul convenional fixat
de pri. Refuzul emitentului de a viza se va constata printr-un protest, a
crui dat va constitui punctul de plecare al termenului de la vedere. Ct
privete avalul, dac nu s-a precizat pentru cine este dat, este reputat a fi
dat pentru emitent.
Aa cum prevede art. 1051 din Ordonana de urgen nr. 39/2008, biletul
la ordin poate fi prezentat la plat prin trunchiere, ca i cambia, cu
excepia condiiei referitoare la acceptare, celelalte producndu-i toate
efectele pe care legea le recunoate biletului la ordin original.
Deosebirile dintre cambie i bilet la ordin nu sunt derogatorii de la
principiile dreptului cambial, ci numai de adaptare la structura proprie a
biletului la ordin.
Art. 106 din Legea 58/1934 asupra cambiei i biletului la ordin adopt un
sistem de trimitere la normele aplicabile biletului la ordin pozitiv, n
sensul indicrii exprese a acelor prevederi ale legii, care sunt aplicabile
biletului la ordin n msura n care nu sunt incompatibile cu natura
acestuia.
Astfel, sunt cuprinse n enumerarea acestui articol prevederi referitoare
la:
gir
scaden
aciunea n executarea cambial
copiile
alterrile
prescripia
zilele de srbtoare legal (calendarul termenelor) i inadmisibilitatea
termenului de graie)
subscrierea prin punere de deget
aciunea decurgnd din mbogirea fr just cauz
anularea i nlocuirea titlului

Cec-ul
Cecul bancar este un instrument de plata prin care titularul da o instructiune bancii
sale de a pune la dispozitie o anumita suma de bani unei alte entitati/persoane
nominalizate sau pentru retragere de numerar de catre titular. Formal, cecul bancar

este un instrument de plata la vedere, purtator al unei creante care da acces la moneda
in momentul prezentarii la plata.
Din punct de vedere juridic, cecul bancar este un titlu de credit emis de o banca in
favoarea posesorului cecului care are dreptul sa se adreseze bancii solicitand stingerea
creantei prin plata titlului. Tot sub aspect juridic, cecul bancar permite cesiunea de
creanta prin girare catre alt creditor care devine noul posesor al titlului de credit si in
aceasta calitate se poate adresa bancii pentru primirea sumei cuvenite.
Operatiunile cu cecuri implica cel putin trei parti: tragator, tras si beneficiar.
- Tragatorul este partea care emite (scrie) cecul si da odispozitie de plata, bancii la
care are deschis contul.
- Trasul este banca la care tragatorul are deschis contul si care efectueaza plata, pe
baza cecului bancar primit, catre o terta parte sau chiar catre tragator daca acesta
solicita sa i se elibereze numerar.
- Beneficiarul este partea care primeste suma transmisa de tragator. In situatia in care
tragatorul a dispus sa i se elibereze numerar, acesta devine si beneficiar (in acest caz
cecurile se numesc 'cecuri de numerar' si sunt utilizate exclusiv pentru ridicarea de
numerar de la caseriile bancilor).
Cele trei parti efectueaza operatiuni in nume propriu, potrivit pozitiei pe care o detin
in circuitul cecului si isi asuma anumite responsabilitati: tragatorul raspunde pentru
asigurarea disponibilului, trasul raspunde pentru efectuarea platii la prezentarea
cecului si de intarzierile care pot avea loc, iar beneficiarul raspunde de neprezentarea
la banca in cadrul termenului de valabilitate a cecului.
Emiterea unui cec fara ca tragatorul sa dispuna de fondurile necesare (in descoperit de
cont) atrage sanctiuni civile si penale. In vederea efectuarii de operatiuni cu cecuri,
banca elibereaza tragatorului, contra cost, carnete dececuri care contin un numar de
file standard (de regula 50 file), numite blanchete. Pentru ca tragatorul sa poata sa
emita cecuri, banca acestuia ii pune la dispozitie formulare de cecuri in alb, dar numai
deca detine un disponibil in cont. Banca elibereaza formulare in carnete de cecuri de
25, 50 si 100 file; aceste formulare sunt tipizate. Posesorul formularului de cec
completeaza fila, o semneaza si o preda beneficiarului, care la randul sau o va
prezenta bancii sale spre incasare.
Emiterea unui cec de catre tragator, fara ca acesta sa dispuna de fondurile necesare la
tras in momentul emiterii, nu duce insa la nulitatea cecului, el putand fi totusi onorat
de tras la prezentare, daca, in intervalul dintre emitere si prezentare, tragatorul procura
trasului fondurile necesare pentru plata acestui cec.
Avantajele cecului bancar: pentru utilizator (tragator sau beneficiar) avantajul consta
in evitarea detinerii de numerar, iar pentru autoritatile monetare si fiscale, in
posibilitatea controlului platilor. De aceea, reglementarile legale cu privire la
utilizarea cecului au avut ca urmare dezvoltarea puternica a acestui mod de executare
a obligatiei de plata in perioada postbelica, dar dupa 1990 fenomenul marcheaza o
tendinta de descrestere dator.

TEST

1 Cec-ul este un ......................

2. Mentiunile esentiale ale cambiei sunt :
3 Ce este biletul la ordin?
4. Completati acest CEC .