CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………………………….…….…2

CAPITOLUL I - CONCEPTUL DE CEC

1.1 Definitie………………………………………………………………………………..4
1.2 Părțile cecului:……………………………………………………………………..….5
1.3 Elementele esenţiale ale cecului..........................................................................6

CAPITOLUL II – CATEGORII DE CECURI

2.1 Clasificarea cecurilor.........................................................................................9
2.2 Cecurile electronice……………………………………………………………….....13
2.3 Modele de cecuri……………………………………………………………………..14

CAPITOLUL III – CIRCUITUL CECULUI

3.1 Scurt istoric despre circuitul cecului………………………………………………..16

3.2 Etapele procesării prin compensare a cecului………………………………...……18

3.3 Circuitul Cecului – Anexă………………………………………………………..…..26

3.4 Circuitul local al cecului………………………………………………………………28
3.5 Circuitul intrajudețean al cecului………………………………………………...….28
3.6 Circuitul national al cecului……………………………………………………..……30

CONCLUZII…………………………………………………………………………...…..32

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………..……36

1
 ARGUMENT

Denumirea “cec” a apărut în Anglia medievală. Istoricii atribuie lui Thomas Gresham
meritul de a fi introdus în 1557 primul cec bancar, care la sfârşitul secolului XVII funcţiona ca şi
cecul actual.17 “Strămoşii” cecului modern au o vârstă mult mai mare, fiind folosiţi de egipteni,
apoi de greci. În perioada postbelică a avut loc o dezvoltare puternică a cecului, dar după 1990
fenomenul a marcat o tendinţă de descreştere determinată de concurenţa altor instrumente de
plată mai puţin costisitoare: viramentul bancar şi cardul.
Cecul este un titlu de credit care cuprinde un ordin(al tragătorului) dat (tras)asupra unei
banci (la care trăgatorul deține fonduri de care poate dispune), de a plati o sumă de bani unei
terțe persoane(benefeciarul purtătorul titlului).
Conform Legii nr.59/1934 asupra cecului,modificată prin Legea nr.83/1994,pct.4:
Cecul este un instrument de plată care pune in legătura în procesul creării sale trei
persoane:trăgatorul,trasul și beneficiarul.Instrumentul este creat de tragator care,în baza unui
disponibil constituit în prealabil la o societate bancară,dă ordin necondiționat acesteia,care se
afla în pozitie de tras,să plătească la prezentare ,o sumă determinată unei terțe persoane sau
însuși trăgătorului emitent aflat în poziție de beneficiar.
Astfel cele trei persoane care sunt puse in legatura prin cec fac toate operațiile legate de acest
instrument:

1. Trăgătorul-este persoana care creează instrumentul(emite cecul),el fiind titularul contului

bancar.
2. Trasul este întotdeauna banca la care trăgatorul are un cont bancar deschis.Trasul va plati
cecul prezentat numai dacă tragătorul are disponibil suficient în contul său.
3. Beneficiarul este persoana care va primi banii.Această persoană poate sa fie o terță
persoană sau însuși trăgatorul.

La cec,trasul nu poate fi decât o bancă și presupune existența la tras(la bancă) a unei

acoperiri,adică fonduri necesare pentru a se putea face fața plaților(aceasta acoperire sau
proviziune putând proveni dintr-un depozit bancar ,o deschidere de credit .Aceasta trebuie sa fie
de valoare cel puțin egală cu cea a cecului,și sa fie lichidă,certă,exigibilă si disponibilă(să nu
existe un impediment de ordin juridic ori material pentru efectuarea plății)

Pentru a fi valabil cecul trebuie să conțină următoarele mențiuni obigatorii:

1. Denumirea de cec trecută în însuși textul titlului și exprimarea în limba întrebuințată
pentru redactarea acestui titlu;
2. Ordinul necondiționat de a plati o anumită sumă de bani;
3. Numele celui care trebuie să plăteasca (tras);
4. Arătarea locului unde plata trebuie facută;
5. Arătarea datei și a locului emiterii;
6. Semnătura celui care emite cecul (trăgătorului)
Consecințele nerespectării cerințelor legale privind mențiunile obligatorii ale
cecului:Titlul căruia îi lipsește una dintre mențiunile amintite nu va fi socotit cec,afară de
cazurile când legea dispune altfel .În absența mențiunii privind locul plații sau locul
emiterii cecului,legea oferă anumite remedii ,pentru savgardarea valabilitații titlului,si

2
anume este socotit loc de plată-locul arătat lânga numele trasului.În lipsa acestora ,sau a
oricăror alte arătari ,cecul este plătit la locul unde trasul are principalul său stabiliment.

CAPITOLUL I

CONCEPTUL DE CEC

3
 1.1 Definiţie:

Cecul1 reprezintă, în general, un ordin necondiţionat dat în scris de către o persoană

(titularul unui cont creditor deschis la banca respectivă) unei alte persoane care trebuie să fie o
bancă, semnat de către persoana care a dat ordinul şi solicitând băncii să plătească la cerere o
anumită sumă de bani fie la ordinul titularului de cont, fie la ordinul unui terţ, fie la ordinul
purtătorului.
Etimologia cuvântului CEC este controversată. O primă ipoteză ar fi urmatoarea:
Regii Angliei obișnuiau să-și plătească furnizorii prin Tezaurul Public (Court of
Exchequer), predându-le înscrisuri denumite inițial “bills of scaccario” ,iar mai tărziu “bills of
exchequer”. Termenul “exchequer” provine de la cuvertură cu pătrățele, ca o tablă de șah
(chequered cloth) care era pusă pe masa pe care se efectuau calcule contabile.
Altă ipoteză spune că substantivul “cec” derivă din verbul “to check”, în sensul de a
verifica.
Oricare ar fi etimologia denumirii sale actuale, cecul bancar modern are ca stramoș cecul
emis de bancherii Egiptului ptolemeic, urmat apoi de cecul utilizat de bancherii Greciei antice.
Isocrate (436-338) in Trapezitica recomandă folosirea cecului de călătorie, arătând exemplul lui
Stratocles, cetățean atenian care a vrut să evite riscul deplasării numerarului cu ocazia voiajului
sau la Pont, a plătit o sumă unui bancher atenian, fiul lui Sapaios din Pont. În schimbul sumei
plătite, bancherul atenian i-a eliberat un cec de călătorie. Ajungând cu bine la Pont şi prezentând
acel înscris lui Sapaios tatăl, acest bancher i-a plătit suma înscrisă pe cec.
De la cecul lui Stratocles şi până la “cecul imagine” informatizat s-a produs o evoluție
care acoperă două milenii.
Cecul se află printre cele mai vechi instrumente de plată fără numerar, cu extindere
preponderentă în unele ţări. În multe din aceste ţări, reglementarea utilizării cecului a fost
multilateral legiferată, reflectînd în general practici şi experienţe variate.
În prezent, sistemele de plăţi prin cec au devenit deosebit de eficiente în multe ţări, о dată cu
introducerea şi extinderea procedeelor de dematerializare şi de prelucrare prin transferarea
imaginii cecurilor.
În sec. XX cecul a fost înlocuit treptat de ordinul de plată, iar în anul 2006 cecul
reprezenta peste 10% din plăţile interne în Canada, 5% în SUA, 3% în Japonia, 3% în Franţa şi
6% în România. Pe plan internaţional, cecul a fost reglementat în anul 1928 de Comitetul
Economic de pe lângă Liga Naţiunilor Unite de la Geneva care a elaborat un set de Norme

4
privind folosirea cecului ce au constituit cadrul general juridic şi tehnic în decontările
internaţionale şi interne. 2

1.2 Părțile cecului:

- persoana care trage cecul se numeşte trăgător;

- banca prin care se trage cecul se numeşte banca trasă sau bancă plătitoare;
- persoana asupra căreia cecul tras este plătibil se numeşte tras sau beneficiar;
- în cazul în care trăgătorul trage un cec plătibil în favoarea sa, atunci trăgătorul şi trasul
sunt una şi aceeaşi persoană.
În momentul prezentării la ghişeul băncii a unui cec, casierul trebuie să verifice
următoarele elemente:
- Dacă data este corectă: Este cecul post-datat sau expirat?
- Post-datat: înseamnă că cecul a fost prezentat la bancă înaintea datei specificate pe cec.
- Expirat: înseamnă că cecul a fost prezentat la bancă după şase luni de la data înscrisă
pe el.
În ambele situaţii cecul nu se poate încasa.
- Trasul (beneficiarul):
În cazul în care cecul este barat sau barat pentru un anumit cont, atunci astfel de
instrucţiuni trebuie implementate.

Conţinutul instrumentului:
În cazul în care există diferenţe între suma înscrisă în cuvinte şi suma înscrisă în cifre,
suma plătibilă este cea menţionată în cuvinte. Oricum, banca este împuternicită să returneze
3
cecul neonorat pe care să înscrie “cuvintele şi cifrele diferite”. Banca plătitoare are dreptul să
solicite clientului său să-şi completeze cecul cu termeni clari şi corecţi.
- Semnătura trăgătorului:
Semnătura trebuie şi ea verificată pentru ca banca să fie sigură că semnătura de pe cec
corespunde cu cea din specimenul de semnături păstrat cu grijă de bancă. Semnătura este una
genuină.
- Girarea :
Girarea instrumentului reprezintă operaţiunea prin care se transmit, o dată cu remiterea şi
toate drepturile rezultate din cec. Girarea reprezintă o menţiune făcută pe verso-ul cecului în

2
3

5
favoarea oricui, inclusiv în favoarea trăgătorului. Noul beneficiar poate, la răndul său, să gireze
cecul.
În literatura de specialitate englezească, sunt cunoscute două tipuri de girare:
1. Girarea în alb: În cazul în care nu este indicată nici o persoană la girare. O astfel de
girare în alb poate transforma ordinul cecului într-un cec la purtător;
2. Girarea specială: este cazul în care cel care girează cecul specifică şi persoana în
favoarea căreia este girat cecul.

1.3 Elementele esenţiale ale cecului:

Din punct de vedere juridic, cecul (ca de altfel şi cambia şi biletul la ordin) este
prezumat ca un act scris, deoarece numai pe un asemenea act pot fi scrise elementele sale
obligatorii etc., iar formularul trebuie completat în întregime prin dactolagrafiere, cu stiloul sau
pixul cu cerneală albastră sau neagră.
Ca şi în cazul celorlalte două efecte de comerţ (cambia şi biletul la ordin), valabilitatea
cecului este condiţionată de existenţa în mod obligatoriu în cuprinsul textului, a următoarelor
elemente esenţiale:
a. Denumirea de cec înscrisă în însuşi textul titlului. Această denumire trebuie inserată
în textul înscrisului pentru a atrage atenţia asupra semnificaţiei juridice a înscrisului. Legea cere
ca denumirea să fie exprimată în limba folosită pentru redactarea înscrisului. Lipsa denumirii
atrage nulitatea titlului.
b. Ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată. Înscrisul trebuie să cuprindă
ordinul trăgătorului adresat trasului (băncii) de a plăti beneficiarului suma de bani menţionată în
titlu. Ordinul trebuie să fie necondiţionat şi să privească o sumă de bani determinată. Suma de
bani trebuie menţionată în cifre cu indicarea monedei în care se face plata.
Potrivit legii, în înscris nu poate fi menţionată dobânda. Orice stipulaţie în acest sens se
socoteşte nescrisă (art. 7 din Legea 59/1934)i.
c. Numele celui care trebuie să plătească (tras). Înscrisul trebuie să arate pe cel care, în
calitate de tras, va trebui să plătească suma de bani menţionată în titlu. Aşa cum am arătat,
calitatea de tras o poate avea numai o societate bancară. Deci, în înscris va fi menţionată
denumirea (firma) societăţii bancare plătitoare a cecului. Această menţiune este evidentă,
întrucât băncile comerciale care dau carnete de cecuri persoanelor fizice sau juridice care îşi au
deschise conturile curente la ele, îşi tipăresc în mod vizibil pe formularele de cec denumirea
firmei băncii şi adresa.

6
 Cu toate că, în principiu, un cec nu poate fi tras decât asupra unei bănci, totuşi un cec
tras şi plătibil în străinătate rămâne valabil ca cec, chiar dacă trasul nu este o bancă. (art. 3 alin. 1
din Legea 59/1934)ii.
d. Locul unde trebuie făcută plata. Înscrisul trebuie să indice locul unde trasul va face
plata. În absenţa unei atare menţiuni, locul plăţii va fi locul menţionat lângă denumirea trasului.
Dacă lângă denumirea trasului se menţionează mai multe locuri, cecul este plătibil la primul loc
arătat.
Dacă în înscris nu este menţionat nici un asemenea loc, cecul este plătibil la locul unde
trasul are principalul centru de activitate.
e. Data şi locul emiterii cecului. Înscrisul trebuie să cuprindă ziua, luna şi anul emiterii,
precum şi locul unde a fost emis cecul. Dacă înscrisul nu menţionează locul emiterii, legea
consideră că cecul a fost semnat la locul arătat lângă numele trăgătorului.
Indicarea locului şi datei emisiunii permit calcularea de către tras a termenului de
prezentarela plată, termen după expirarea căruia posesorul decade din drepturile sale de regres.
Totodată, permite (dacă este cazul, ulterior) constatarea capacităţii legale a trăgătorului în
momentul semnării cecului. Data emiterii trebuie să fie unică, certă şi posibilă (de exemplu: 28
sau 29 februarie în anii bisecţi şi niciodată 30 ori 31 februarie, 31 aprilie etc).
f. Semnătura trăgătorului. Semnătura va trebui să fie scrisă de mână de către trăgător.
Ea
trebuie să cuprindă numele şi prenumele sau firma trăgătorului. Legea consideră ca valabilă şi
semnătura în care prenumele este prescurtat sau arătat numai prin iniţiale. (art. 11 din Legea
59/1934)iii.
Din cele arătate, rezultă că cecul nu cuprinde două dintre menţiunile obligatorii ale
cambiei.
Astfel, legea nu cere indicarea în înscris a numelui şi prenumelui beneficiarului cecului.
Această menţiune are caracter facultativ, iar nu obligatoriu. Cecul nominativ la ordin arată
persoana beneficiarului, pe când cecul fără menţiune privind persoana beneficiarului este
considerat cec la purtătoriv.
Apoi, cecul nu cuprinde scadenţa obligaţiei de plată. Acest lucru se explică prin faptul
că, potrivit legii, cecul este plătibil „la vedere”, adică la prezentarea titlului. De aici rezultă şi
funcţia cecului de instrument de plată, cu excluderea funcţiei de instrument de credit.
Deşi pe formularele de cec este prevăzut aplicarea ştampilei, lipsa acesteia nu afectează
valabilitatea cecului.

7
 CAPITOLUL II
CATEGORII DE CECURI

2.1 Clasificarea cecurilor

 Din punct de vedere al beneficiarului cecului, acesta poate fi:

Cec nominativ, care se plătește numai unei anumite persoane, cu sau fără clauza „la ordin”.
Acest tip de cec are mențiuni făcute de trăgător: cec nominativ; cec netransmisibil; cec plătibil
numai primului beneficiar.
8
 Cecul nominativ cu clauza „nu la ordin” nu poate fi transmis prin gir, ci numai pe calea
cesiunii ordinare.
Cecul emis cu clauza „netransmisibil”, pusă de către tras la cererea clientului sau de către
un girant, nu poate fi plătit decât primitorului sau; la cererea acestuia, poate fi creditat în contul sau
curent. Primitorul nu poate gira cecul decât unei societăți bancare pentru încasare. Această nu-l
poate gira mai departe.
Cec la purtător, care se plătește fie persoanei desemnate de beneficiar, fie purtătorului
instrumentului.
Pe acest cec la emitere nu se indică expres numele beneficiarului sau poartă mențiunea „la
purtator”, ceea ce înseamnă că va fi plătit posesorului/purtătorului lui. Cecul la purtător se transmite
prin simplă remitere a titlului de la un purtător la altul.
 Din punct de vedere al modului în care poate fi încasat cecul:
Cec barat, denumirea este data de cele două linii paralele, verticale sau oblice înscrise de
posesorul cecului, oriunde pe suprafața acestuia. Această înseamnă că beneficiarul va trebui să
recurgă la serviciile unei bănci pentru încasarea sumei înscrise pe cec, încasarea sumei în numerar
direct de la bancă trăgătorului nefiind posibilă.
Bararea poate fi:
 generala, daca nu prezinta nici o mentiune intre cele doua linii;
 speciala, daca intre cele doua linii este mentionata denumirea unei bancii.
Cecurile pot fi barate în momentul emiterii sau în cursul circulației (de către oricare din
posesorii lor ulteriori). Bararea generală poate fi transformată în barare barare specială, operațiunea
inversă fiind interzisă.
Cecul nebarat se poate plăți în numerar sau în cont, fără nici o restricție, potrivit solicitării
beneficiarului.
Cecul certificat este un cec obișnuit care poate fi barat sau nebarat care se achita la
prezentare, pe care bancă (trasul) confirmă existența disponibilului necesar efectuării plătii. În acest
caz, cel care a emis cecul (trăgătorul) nu mai poate retrage din contul sau sumă certificata până la
expirarea perioadei de prezentare.
Certificarea unui cec poate fi cerută unității băncii de către trăgătorul emitent sau de unul
dintre posesorii ulteriori, beneficiari ai cecului. Acest lucru este solicitat în scris.
O data cu certificarea cecului, unitatea băncii rezervă sumă într-un cont deschis pe numele
trăgătorului din care, această poate fi retrasă numai la cererea scrisă a trăgătorului și, după expirarea
termenului de prezentare al cecului certificat.
Cecul circular este emis de o bancă asupra altei bănci sau asupra subunităților sale. Este un
titlu de credit la ordin, plătibil la vedere, în termen de 30 de zile de la emitere.
Prin cecul circular, societatea bancară emitentă se obligă definitiv a efectuă plată cecului
respectiv în favoarea beneficiarului care este și clientul sau. Sursă de fonduri din care societatea
bancară efectuează plată, o constituie disponibilul în prealabil constituit de beneficiarul cecului
circular, clientul sau.
Cecul de călătorie este un cec cu valori fixe, imprimate pe înscris, odată cu tipărirea
acestuia. Aceste cecuri sunt emise de bănci sau de instituții specializate autorizate și vândute
clienților pentru a putea înlocui banii lichizi necesari într-o călătorie
Plată cecului de călătorie este condiționată de identificarea dintre semnătura persoanei care a
primit cecul (posesorul) și semnătura persoanei care îl încasează. De fapt, posesorul depune o prima
semnătura pe cec, în momentul în care îl cumpără, în prezența funcționarului bancar de la ghișeul
băncii, iar a două în momentul încasării, în prezența funcționarului bancar de la ghișeul băncii sau în
momentul efectuării unei plăți în prezența beneficiarului.
În cazul unui cec de călătorie, succesiunea operațiunilor este următoarea:
a. trăgătorul vinde cecurile unei persoane, denumită posesor;
9
 b. în momentul cumpărării cecurilor, posesorul înscrie o prima semnătura pe fiecare cec
în parte, în față trăgătorului;
c. posesorul cecurilor de călătorie le remite altei persoane în schimbul obținerii unor
bunuri, servicii sau chiar unui numerar. Această persoană este denumită beneficiar;
d. în momentul remiterii cecurilor către beneficiar, posesorul înscrie o a două semnătura
în față acestuia. Identitatea perfectă între cele două semnături confirmă legalitatea cecului respectiv;
e. beneficiarul încasează contravaloarea cecurilor de călătorie de la societatea bancară
trasă unde își are deschis contul trăgătorul.
În cazul cecului de călătorie, trăgătorul poate fi una și aceeași persoană cu trasul. În caz
contrar, cele două persoane au relații de cont.
Cecul în alb este cecul care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din
mențiunile cerute de formularul cecului.
Mențiunile care lipsesc trebuie să fie completate în momentul prezentării cecului la plată de
către posesor.
Unitățile băncii nu vor primi pentru plată cecuri în alb necompletate sau în legătură cu care
le-a fost notificat de către trăgător că au fost completate în mod abuziv, chiar dacă acestea au fost
prezentate la plată de posesori de bună credința.
Cecul plătibil în cont. Trăgătorul, că și posesorul unui cec, poate interzice plată în numerar,
înserând transversal pe față cecului cuvintele „platibil în cont”, „numai pentru virament” sau altă
expresie echivalentă.
 În funcție de părțile angajate în derulare, cecurile se pot clasifica:
a) Cecuri personale
Cecul personal este cecul tras de o persoană fizică sau juridică (trăgător) asupra unei bănci
(tras) în favoarea altei persoane fizice sau juridice (beneficiar) a €“ trăgătorul fiind titularul unui cont
personal.
b) Cecuri bancare
Cecul bancar este cecul tras de o bancă, din ordinul unui terț, asupra să sau asuprea unei alte
bănci, în favoarea unei persoane fizice sau juridice indicată de ordonator.
c) Cecuri poștale
Au utilizare mai ales în localitățile unde nu există unități ale băncilor. Acest tip de cec nu
poate fi transmis prin gir.
 În funcție de momentul plătii către beneficiar, cecurile pot fi:
a. Cecuri ce se plătesc la prezentare:
- cecurile de călătorie care se plătesc la ghișeele băncii.
b. Cecuri cu plată ulterioară, după încasarea acestora de la bancă plătitoare:
- cecurile personale, cecurile bancare;
- cecurile de călătorie cedate unei alte persoane și al cărei nume trebuie înscris pe cec la
rubrică „pay this cheque to the order of”;
- cecurile money order a€“ sunt cecuri care au menționat pe ele „international money
order” sau „monei order”. Că orice cec are serie, data de emitere, nume beneficiar, sumă în cifre și
litere. Se andosează pe verso de beneficiarul sumei. Toate cecurile money order au limită de sumă
care nu poate fi depășită.
- cecurile guvernamentale (emise de autoritățile canadiene) a€“ aceste cecuri au că element de
siguranță în colțul din stânga sus că siglă o frunză de arțar de culoare roșie, încadrată de două
dreptunghiuri de culoare roșie. Imediat lângă siglă este scris, în limbă engleză și franceză
„Government of Canada”. Pe verso cecului apare mențiunea „Government of Canada”.
- cecurile de trezorerie a€“ (emise de Trezoreria SUA): cecuri ce au acoperirea trezoreriei
SUA și au imprimate cuvintele „United States Treasury”.
10
 2.2 Posibilitățile de transmitere a cecului:
- simplă remitere a€“ în cazul cecului la purtător, care în momentul emiterii nu indică
expres beneficiarul sau poartă mențiunea „la purtator”. Acest cec poate fi plătit fie
persoanei desemnate că beneficiar, fie deținătorului cecului.

˜ - cesiunea de creanță a€“ atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane
(nominativ) și conține mențiunea „nu la ordin”, în acest caz numai persoană nominalizată
poate să îl încaseze. Acest cec poate fi transmisibil numai prin cesiunea de drept comun.
Cesiunea de creanță de drept comun este un mijloc specific de transmitere a obligațiilor
constând în acordul de voința (contractual) prin care creditorul numit cedent transmite în
mod voluntar , cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul sau de creanță unei alte persoane
numită cesionar care va deveni astfel creditor în locul sau și care va încasă de la debitor
creanță creață.

˜- girul a€“ operațiunea prin care se transmit o data cu remiterea și toate drepturile ce
rezultă din cec, printr-o declarație scrisă și subscrisă pe instrument. Mențiunile privind circulația
unui cec cu gir se fac de regulă pe spatele cecului, ceea ce face că operația de girare să poarte
denumirea de andosare. Este transmisibil prin gir numai cecul stipulat plătibil unei anumite
persoane (nominativ) cu sau fără clauza impusă de „la ordin”.
Riscul și controlul operațiunilor de plată efectuate pe bază de cec
Operațiunile cu cecuri prezintă următoarele riscuri:
- prezentarea spre încasare a unor cecuri false, furate, pierdute, a unor cecuri care
poartă andosamente false, a unor cecuri contrafăcute;
- prezentarea spre încasare, a unor cecuri care prezintă anumite vicii de formă, așa
după cum sunt ele definite în instrucțiunile de lucru;
- imposibilitatea evaluării solvabilității trăgătorului;
- riscul legislativ, în sensul că, regimul juridic aplicabil cecurilor este cel din țara
unde are sediul bancă însărcinată cu plată acestuia; există astfel riscul că, după încasarea
cecurilor de la bancă plătitoare, această să poată anula plată cecului, chiar și după ce acesta a fost
plătit beneficiarului.
- cecurile de călătorie sunt asimilate numerarului, fiind necesară păstrarea în
aceleași condiții de siguranță.
În derularea operațiunilor pe bază de cec, pentru minimizarea riscului pe care îl
comportă acest gen de operațiuni, personalul implicat:
- va urmări că cecurile de călătorie primite în regim de consignație să fie depozitate
în deplină siguranță în tezaur, că și numerarul;
- va verifică corectă întocmire a documentelor privind operațiunile cu cecuri,
reflectarea corectă a acestora în contabilitate și perceperea corectă a comisioanelor și spezelor
conform tarifelor în vigoare;

11
 - va verifică cu atenție cecurile prezentate la încasare de către clienți, astfel că
acestea să nu prezinte vicii de formă; se va verifică, de asemenea și listele cecurilor declarate că
fiind furate, pierdute, etc., primite periodic din partea Centralei;
- va semnala urgent Inspecției Generale toate operațiunile cu cecuri în valută care
dau naștere la suspiciuni, indiferent de valoarea acestora.

2.2 Cecurile electronice

Cecurile electronice sunt folosite cel mai mult în SUA, unde plăţile prin cec urmează
imediat după plăţile cu bani lichizi şi se află înaintea plăţilor prin card, reprezentând circa 60%
din toate plăţile fără bani lichizi. În anul fiscal 2002-2003 în SUA s-au scris 43 de miliarde de
cecuri pentru o valoare totală cumulată de 39,9 trilioane de dolari, iar circa 20% din toate
tranzacţiile prin Internet ale SUA s-au bazat pe cecuri. Costul de procesare a unei tranzacţii
bazată pe cec în SUA poate fi jumătate din costul procesării unei tranzacţii cu card.
Cecul electronic este un document electronic ce conţine aceleaşi câmpuri ca un cec pe
hârtie, la care este posibilă (dar nu obligatorie) adăugarea unei semnături digitale a plătitorului şi,
la momentul încasării, eventual şi a semnăturii digitale a plătitului. Cecurile electronice sunt
utilizate în special în plăţile din Comerţ pentru obţinerea de bunuri şi servicii dar şi pentru a face
transferul de fonduri între persoane.
Atunci când se plateşte cu cecul electronic prin Internet, plătitorul citeşte datele de pe
carnetul lui de cecuri pe hârtie şi le introduce în formularul afişat de navigator, apăsând apoi pe
un buton care comandă o plată. Autorizarea plăţii prin Cecul electronic nu se face de obicei în
timp real, cum se face in cazul plăţii prin carduri, în principal datorită specificului sistemului
bancar actual american, ci durează între o zi şi câteva zile, iar transferul efectiv al fondurilor
între banca care a emis cecul cumpărătorului şi banca comercială care a admis plata prin cec,
durează de regulă intre două si cinci zile. Comerciantul livrează bunurile numai după primirea
(de regulă prin mesaj electronic) confirmării că a fost plătit (dacă nu cumva îşi asumă riscul de a
nu primi banii, în cazul în care trimite bunurile înainte de a primi această confirmare).
Există mai mulţi intermediari americani de servicii de plată prin Cecuri electronice care
oferă comercianţilor pe Internet posibilitatea de a accepta şi plăţi prin Cecuri electronice, cum ar
fi ACHcheck (Online Check Processing Solution), PayByCheck sau Troy .Aceşti procesatori
folosesc sistemul ACH pentru transferul final de fonduri, generând pe baza Cecului electronic o
tranzacţie ACH de credit în favoarea băncii comerciantului, fondul fiind preluat din contul de cec
al plătitorului, aflat în banca sa, în numele căreia procesatorul (acţionând ca un iniţiator) a
generat tranzacţia ACH de credit.

12
2.3 Modele de cecuri

- Cec circular

13
i
ii

- Cec de calătorie

iii

- Cec în alb
iv
 CAPITOLUL III
CIRCUITUL CECULUI

3.1 Scurt istoric despre circuitul cecului

După primul război mondial, pe plan internațional s-a încercat unificarea legislativă a normelor de
drept din diferite țări de către Comitetul Economic de pe lângă Ligă Națiunilor (1928), elaborându-
se un proiect unificat de norme privind utilizarea cecului. La acesta s-a adăugat „Conventia
cuprinzând legea uniformă asupra cecului” (Geneva, 19 Martie 1931) și „Conventia menită să
reglementeze unele conflicte de legi în materie de CEC” (Geneva, 19 Martie1931).

Aceste reglementări au rămas cu caracter orientativ, în toate țările respectându-se noțiunile,

elementele de bază, regimul practic de folosire fiind însă determinat de legislația specifică fiecărei
țări.

Astfel în țara noastră Legea nr. 59/34 asupra cecului este realizată după legea elvețiana în materie
a€“ România fiind semnatară a convențiilor de la Geneva din 1931- care la rândul ei cuprinde
clauzele preluate din proiectul unificat elaborat de Ligă Națiunilor în 1928.

Reglementările din 1934 au fost modificate atât din punct de vedere tehnic a €“ bancar, cât și din
punct de vedere juridic, prin Legea nr. 83 asupra cecului, din octombrie 1994.

În afară celor două legi mai sus menționate, în România, la bază unei bune funcționari a cecului
barat stau și următoarele norme emise de Bancă Națională:

 normele cadrul nr. 7/94 privind comerțul făcut de societăți bancare și celelalte societăți de
credit cu cecuri;
  normele tehnice nr. 9/94 privind cecul
 Regulamentul Băncii Naționale nr 10/94 privind compensarea multilaterală a plăților
intrabancare fără numerar pe suport hârtie.
 Conform punctului 4 din Legea 59/34, cecul este instrument de plată prin care persoană
numită trăgător (emitentul cecului), da ordin unui tras (întotdeauna în cazul cecului acesta
este o bancă, unde trăgătorul are deschis un cont) să plătească în favoarea unei terțe
persoane a€“ beneficiar a€“ o sumă de bani de care trăgătorul dispune în momentul
respectiv.

Astfel, fiecare persoană cunoscându-și drepturile și îndatoririle de la început poate efectuă toate
operațiunile legate de acest instrument, în nume propriu (trăgătorul emite cecul > trasul îl plătește >
posesorul (beneficiarul) îl încasează).

Din punct de vedere comercial, trăgătorul este cumpărătorul sau beneficiarul prestării unui serviciu
(debitorul), trasul este bancă ce urmează să plătească sumă înscrisă pe cec, beneficiarul având rolul
de vânzător.

Pentru a putea fi considerat un înscris valid din punct de vedere juridic, cecul trebuie completat
conform articolul I din Legea 59/34 asupra cecului.

Astfel, cele 7 elemente obligatorii ale cecului, trebuiesc scrise în cele 8 zone (anexa I), astfel:

 ƒ˜ În zonă 1 va figură denumirea și/sau siglă societății bancare strase, această fiind cea
care va pune la dispoziția clientului sau carnețele de cecuri.

Acestea vor avea seria și numărul cecului pretiparite. Pentru acordarea carnetelor de cecuri clienții
sunt selectați, ei nefiind acceptați de bancă fără un contract prealabil. Acest lucru, este realizat cu
ajutorul CIP-ului (Centrală Incidentelor de Plăți). Dacă respectivul client figurează că rău platnic,
bancă îl va refuză, neavând nevoie de astfel de clienți;

 ƒ˜ Zonă 2 cuprinde denumirea de CEC în partea de sus, și ordinul necondiționat de

plată pentru o sumă de bani determinată, înscrisă pe cec în litere;

 ˜ Cea de-a 3-a zonă va fi cea unde va fi menționat locul plătii a €“ localitatea unde va
avea loc plată;

 ˜ Data și locul emiterii, scrise alăturat, vor fi completate în zonă 4. Data trebuie să fie
posibilă, certă și unică;

 ˜ Sumă în cifre și monedă, vor fi trecute în zonă 5. Sumă în cifre trebuie să

corespundă cu sumă în litere scrisă în zonă 2;

 ˜ Zonă 6 este completată cu datele de identificare ale trăgătorului. Persoanele juridice

vor menționa în această zonă numele conform celui înregistrat la Registrul Comerțului, iar
persoanele fizice numele și prenumele, așa cum sunt înscrise în BI. Emitentul este obligat
 să semneze cecul numai cu pixul sau cu stiloul cu cerneală de culoare albastră sau neagră.
Nu este acceptată aplicarea unei ștampile care să cuprindă datele cerute, semnătura trebuind
să fie autografa. Nerespectarea acestei cerințe duce la anularea cecului;

 ˜ Zonele 7 și 8 sunt reprezentate de o bandă albă care conține date, citirea acestora
urmând a se face cu un dispozitiv de citire. Sunt situate în partea inferioară a cecului;

 ƒ˜ Zonă 7 va cuprinde:
a) numărul contului beneficiarului;
b) unitatea societății bancare unde acesta are deschis contul
c) codul acestuia
Aceste spații vor fi completate de beneficiar;

 ƒ˜ Zonă 8 va cuprinde:
a) numărul contului trăgătorului
b) codul unității băncii trase
Aceste date sunt pretiparite în momentul în care trăgătorul primește carnetul de cecuri de la
unitatea bancară al cărui client este.

Circuitul cecului

1. eliberarea carnetului de cecuri de către bancă clientului ei (trăgătorul)

2. trăgătorul cecului cumpără mărfurile de la vânzător (beneficiarul cecului) şi
3. trage cecul asupra băncii X (banca cumpărătorului / trasul);
4. trgătorul remite beneficiarului cecul tras asupra Băncii X;
5. beneficiarul remite cecul la banca sa pentru încasare;
6. banca beneficiarului (Banca Y) prezintă cecul la Banca X;
7. Banca X achită cecul şi stinge creanţa.

3.2 Etapele procesării prin compensare a cecului

1. În baza unui disponibil constituit la banca sa, trăgătorul primeşte de la aceasta un carnet de
cecuri;
2. Între trăgător – în poziţie de cumpărător – şi beneficiar – în poziţie de vânzător – se încheie
un contract având ca obiect active transferate;
 3. Trăgătorul emite cecul prin care dă ordin băncii sale să plătească la prezentare posesorului
său, suma de bani înscrisă pe cec;
4. Beneficiarul cecului îl remite spre încasare băncii sale;
5. În cadrul şedinţei de verificare a instrumentelor de plată de debit, banca beneficiarului
prezintă băncii trase cecul spre verificarea disponibilului din contul trăgătorului şi pentru
acceptarea plăţii;
6. Trasul verifică disponibilul şi, în cazul acceptării, debitează contul trăgătorului. Banca trasă
comunică băncii beneficiarului informaţiile privind acceptarea la plată a cecului;
7. Banca beneficiarului introduce scriptic cecul în compensare;
8. După procesarea cecului prin compensare, banca beneficiarului creditează contul clientului
său cu suma înscrisă pe cec;
9. Creanţa beneficiarului asupra plătitorului se stinge

Circuitul plăţilor de mare valoare

Porneşte de la clientul plătitor până la clientul beneficiar având următorul traseu:
- client plătitor;
- unitatea bancară unde îşi are deschis contul clientul plătitor;
- sucursala BNR din judeţul unde se află clientul plătitor;
- centrala BNR unde, atât centrala băncii plătitorului, cât şi centrala băncii
beneficiarului au conturi curente deschise;
- centrala societăţii bancare plătitoare;
- centrala societăţii bancare beneficiare;
- unitatea bancară a clientului beneficiar

Fiind un instrument de plată la vedere, cecul nu poate fi acceptat, conform articolului 4 din Legea
59/34 asupra cecului, însă poate fi certificat. Astfel beneficiarul are confirmarea trasului că
trăgătorul are în cont disponibilul necesar plătii și că plată poate avea loc la simplă prezentare.

Certificarea unui cec poate fi cerută de:

- trăgător, înainte de a-l da la plată;

- beneficiar, înainte de a se prezența la plată.

Dacă cecul a fost certificat, trasul are obligația să asigure beneficiarului sumă respectivă, iar
trăgătorul să refuze alte plăți ce duc la micșorarea disponibilului necesar.

Astfel că, în caz de neplata, trasul este obligat să despăgubească beneficiarul a €“ posesorul cecului
a€“ care a suferit o daună.
 Instrumentul de plată de debit este instrumentul de plată, care circulă de la unitatea bancară a
beneficiarului către unitatea bancară a trăgătorului, rezultatul fiind debitarea contului plătitorului și
creditarea contului beneficiarului.

Instrumentele de plată procesabile prin compensare multilaterală sunt, conform Regulamentului

10/94, ordinul de plată și cecul barat.

Tot Regulamentul 10/94 a fost cel care a impus pentru cecul barat patru reguli obligatorii:

 cecul barat este numai instrument de plată;

 cecul barat este decontat numai prin intermediul caselor de compensați în cazul plăților
interbancare;

 cecul barat este plătit numai de titularul de cont curent deschis la societatea bancară;

 transferul debitului presupune că inițierea decontării se face de către beneficiar prin bancă
sa

.
Participanții puși în legătură sunt în număr de trei dacă, trăgătorul și beneficiarul au conturi curente
deschise la: - aceeași societate bancară

-aceeași unitate bancară

-unități bancare diferite care aparțin aceleiași societăți bancare.

Dacă este vorba de o plată interbancară, participanții vor fi în nr. de 5.

Cecul barat nu este acceptat în compensare decât însoțit de un borderou de încasare a cecurilor,
completat în prealabil de beneficiar. Acesta trebuie să completeze borderourile de încasare a
cecurilor.

(în cazul persoanelor fizice, este suficienta semnatura – fara ștampila beneficiarului).

După completarea borderoului de beneficiar, se confirmă data punerii la unitatea bancară prin
aplicarea ștampilei de ghișeu. Borderoul este completat în trei exemplare care au următoarea
destinație:

 beneficiarul păstrează primul exemplar

 unitatea bancară inițiatoare al doilea exemplar

  al treilea exemplar este prezentat în cadrul ședinței de compensare de unitatea bancară
prezentatoare unității bancare primitoare, el rămânând după încheierea ședinței la unitatea
bancară prezentatoare.

Dacă :
 nu au fost completate toate rubricile

 sunt modificări sau adăugări

 nu sunt însoțite de borderouri de încasare a cecurilor, agenții de compensare ai

unității bancare primitoare pot exclude cecurile din compensare.

Ședința de compensare, are loc în fiecare zi lucrătoare în 2 etape, între orele 10-11.30.
Până la oră 10, când începe ședința de compensare, are loc pregătirea ședinței de compensare.

Instrumentele de plată sunt grupate de către unitățile bancare inițiatoare (prezentatoare) pe unități
bancare destinatoare (primitoare) și, în cadrul acestora, pe instrumente de plată de debit, de credit,
în pachete de maxim 100 de bucăți, pachete introduse în plicuri special sigilate.

Fiecare pachet este însoțit, în mod obligatoriu, de o bandă de control totalizatoare a sumelor
înscrise pe instrumentele pe care le conține.

Totalul fiecărei benzi de control, este preluat într-o Dispoziție Centralizatoare de Încasare. Acestea
se emit în număr de 4 (la CEC), având același conținut dar destinații și culori diferite, și anume:

 exemplarul 4 a vernil a este păstrat de unitatea prezentatoare;

 exemplarul 3 a roz a este remis unității bancare primitoare, fără a fi introdus în

compensare (în ședința de verificare)

 exemplarul 2 a€roz a este remis în ziua compensării Unității bancare primitoare;

 exemplarul 1 a alb a este remis inspectorului de compensare al BNR, în cadrul

ședinței de compensare.

La această dispoziție se anexează lista cecurilor amânate la compensare, remisă de unitatea bancară
primitoare în ședința de compensare precedentă.

Dispozițiile centralizatoare sunt obligatoriu dactilografiate. Pe bază acestor dispoziții, unitatea

bancară prezentatoare, completează câte un Borderou al Dispozițiilor Centralizatoare de Încasare
pentru fiecare unitate bancară primitoare.

Acesta trebuie întocmit în trei exemplare, având aceeași destinație cu dispozițiile centralizatoare de
încasare, și anume:

 unitatea bancară prezentatoare

 unitatea bancară primitoare, în cadrul ședinței de compensare

  inspectoratului de compensare, în timpul ședinței de compensare

Instrumentele de plată sunt analizate de unitățile bancare primitoare (destinatare) și apoi acceptate
sau refuzate.
Cecul poate fi acceptat parțial de unitatea bancară destinatară, în limită disponibilului existent în
comtul trăgătorului. Refuzul parțial al unui cec se poate face de unitatea bancară destinatară, doar
din motivul inexistenței în ziua respectivă a unui disponibil suficient în contul plătitorului. El poate
fi făcut doar pentru diferență dintre sumă menționată în cec și disponibilul existent în contul
plătitorului.

Cecurile pot fi refuzate la plată, dacă:

 nu sunt completate corespunzător
 conțin modificări, adăugiri, diferite condiționări
 nu sunt însoțite de borderouri de încasare
 pachetul conține cecuri a căror unitate bancară destinatară nu este cea la care a ajuns
 clientul plătitor nu are în cont disponibilul necesar.

Refuzul de plată are loc în ziua compensării, deoarece ele au fost prezentate anterior în vederea
verificării. Numărul maxim de refuzuri la plată este 100. Fiecare cec refuzat, va fi însoțit de un
formular de justificare a refuzului, completat fără abrevieri.

Completat într-un singur exemplar, el este remis împreună cu instrumentul de plată refuzat unității
bancare inițiatoare.

Dacă refuzul este parțial, formularul de justificare a refuzului va fi completat în 2 exemplare. Unul
rămâne la unitatea bancară primitoare, al doilea este remis unității bancare inițiatoare.

Atât formularele de justificare a refuzului cât și cecul vor avea menționate sumă acceptată la plată
în cifre și litere, certificate prin semnătura și ștampilă aplicată pe cec, de agentul de compensare al
unității bancare primitoare.
Formularele vor fi însoțite de o bandă de control centralizatoare a sumelor înscrise pe cecurile
refuzate.

Refuzul va fi întocmit în 3 exemplare, cu următoarele destinații:

 exemplarul 1 a€alb a inspectorului de compensare în cadrul ședinței de compensare;
 exemplarul 2 a roz a unității bancare primitoare în cadrul ședinței de compensare;
 exemplarul 3 a vernil a este păstrat de unitatea bancară inițiatoare a refuzului.

Compensarea cecurilor poate fi amânată de unitatea bancară primitoare în cazul în care nu dispune
de datele necesare acceptării sau refuzării lor. În acest caz ele vor fi penalizate. Unitatea bancară
primitoare poate apela la această procedura maxim 3 zile lucrătoare, în a patra ea având obligația de
a acceptă sau refuză respectivul cec.

Pe bază refuzurilor unitatea bancară prezentatoare, completează câte un borderou al refuzurilor la

plată pentru fiecare unitate bancară primitoare. Acesta va fi întocmit în trei exemplare.

Ultima operațiune ce are loc în vederea pregătirii operațiunii de compensare este completarea
Formularului de Compensare.

Pe bază borderourilor dispozițiilor centralizatoare de încasat se va completă rubrică a €œ Sume de

încasat a€œ, iar pe bază formularului de refuz la plată, rubrică a€œSume de plătit refuzate”.
 În partea a două a ședinței de compensare, ce are loc între orele 11.00 a 11.30, se realizează
schimbul reciproc de plicuri conținând refuzurile aferente cecurilor, care au fost prezentate anterior
și care sunt compensate în cadrul ședinței respective.

Agenții de compensare desigilează plicurile și verifică dacă:

 unitatea bancară pe care o reprezintă este destinatară de drept a refuzului;
 numărul de cecuri refuzate este corect;
 totalurile de pe benzile de control al refuzurilor este corect.

Inspectorul de compensare preia de la agenți totalurile sumelor de plătit refuzate și șoldurile din
formularele din compensare, înscriindu-le în formularul de compensare centralizator.

Totalul general al sumelor de încasat refuzate și totalul șoldurilor debitoare să fie identic cu totalul
șoldurilor creditoare.

După încheierea compensării multilaterale, între orele 11.30 a €“ 12.00 are loc ședința de verificare
a instrumentelor ce vor fi compensate în ziua următoare.

Deci:
Formularul de compensare se întocmește în 2 exemplare (alb, vernil).Primul îi revine inspectorului
de compensare la sfârșitul ședinței de compensare și al doilea este păstrat de unitatea bancară
inițiatoare.
 După finalizarea formularului de compensare, agenții de compensare se îndreaptă spre sală de
compensare cu plicuri conținând:

 pachete cu cecuri
 borderourile dispozițiilor centralizatoare de încasat
 refuzul și formularul de compensare

La oră 10 începe prima parte a ședinței, între agenți, de compnsare a tuturor unităților bancare care
participă la ședința se realizează schimbul reciproc de plicuri ce conțin pachețele cu cecuri și
borderourile.

Fiecare agent le desigilează și verifică:

 dacă unitatea bancară pe care o reprezintă este primitoarea de drept a cecurilor;
 numărul instrumentelor de plată pe care le conține fiecare pachet;
 totalul benzilor de control al pachetelor;
 sumele preluate în borderourile dispozițiilor centralizatoare de încasare și totalurile
acestora;

Inspectorul de compensare preia de la fiecare agent totalurile obținute prin adunarea sumelor de
încasat și sumele de plătit, înscriindu-le în Formularul de Compensare Centralizator.

Pentru că prima parte a ședinței de compensare să se încheie este obligatoriu că cele 2 totaluri
generale să fie identice.

3.3 Circuitul Cecului – Anexă

Circuitele cecului
Există 5 circuite pe care să le urmeze cecul, în funcție de localitățile în care își au sediul bancă
plătitorului și respectiv, bancă beneficiarului sumei specificată în instrumentul de plată.
Este foarte important că angajații băncii să examineze atent cecurile când le sunt
prezentate, pentru a se asigură că acestea conțin toate elementele obligatorii și că au fost corect
completate, deoarece omiterea anumitor aspecte ar putea pune bancă într-o situație de risc dacă
ar există probleme la încasarea acestuia.

3.4 Circuitul 1 – Circuitul local al cecului

Circuitul local se folosește atunci când clientul beneficiar și clientul plătitor au conturi
deschise la unități bancare situate în reședința de județ și care aparțin unor societăți bancare
diferite.
Operațiunile din acest circuit se efectuează, cu respectarea termenelor obligatorii, astfel:
1.a.Clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are deschis cont curent;
b.Unitatea bancară inițiatoare completează cecul, la rubrică „Compensabil la a €¦” cu numele
județului în care sunt situate cele două unități bancare;
2.Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) prezintă cecurile unității bancare destinatare
(primitoare), fără a le introduce în compensare, la sucursală TransFonD din județul respectiv;
3.Unitatea bancară destinatară debitează contul clientului plătitor cu sumă aferentă cecurilor
acceptate;
4.a.Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare cecurile la
sucursală TransFonD din județul respectiv;
b.Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză, prin compensare, la sucursală
TransFonD din județul respectiv, cecurile prezentate anterior de unitatea bancară inițiatoare
(prezentatoare);
5.Unitatea bancară inițiatoare crediteza contul clientului beneficiar cu sumă aferentă cecului
acceptat de către unitatea bancară destinatară.

3.5 Circuitul 2 – Circuitul intrajudețean al cecului

În cel de-al doilea circuit al decontării cecurilor clientul beneficiar și clientul plătitor au
conturi curente deschise la unități bancare situate în același județ și care aparțin unor societăți
bancare diferite.
Operațiunile din acest circuit se efectuează, cu respectarea termenelor obligatorii, astfel:
1. a.Clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are descis cont curent;
b.Unitatea bancară inițiatoare completeza cecul, la rubrică „Compensabil laa €¦” cu
numele județului în care sunt situate cele două unități bancare;
2. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) prezintă cecurile unității bancare destinatare
(primitoare), fără a le introduce în compensare la sucursală TransFonD din județul respectiv;
3. Unitatea bancară destinatară, după verificarea cecurilor, debitează contul clientului
plătitor cu sumă aferentă cecurilor acceptate;
4. a. Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare cecurile la
sucursală TransFonD din județul respectiv;
b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză prin compensare, la
sucursală TransFonD din județul respectiv, cecurile prezentate anterior de unitatea bancară
 inițiatoare (prezentatoare);
5. Unitatea bancară inițiatoare creditează contul clientului beneficiar cu sumă aferentă
cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară.

Circuitul 3 – Circuitul interjudețean al cecului (Varianta I)

Se încadrează în acest circuit clientul beneficiar și clientul plătitor care au conturi curente
deschise la unități bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare
diferite;societatea bancară inițiatoare dispune de o unitate bancară în județul de destinație.
Operațiunile din acest circuit se efectuează, cu respectarea termenelor și intervalelor
obligatorii, astfel:
1. a.Clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are deschis cont curent;
b. Unitatea bancară inițiatoare completeza cecul, la rubrică „Compensabil laa €¦” cu numele
județului de destinație;
2. Unitatea bancară inițiatoare trimite cecul prin rețea intrabancara, unitaatii bancare prezentatoare
(din județul de destinație);
3. Unitatea bancară prezentatoare prezintă cecurile unității bancare destinatare (primitoare) fără a
le introduce în compensare la sucursală TransFonD din județul de destinație;
4. Unitatea bancară destinatară, după verificarea cecurilor, debitează contul clientului plătitor cu
sumă aferentă cecurilor acceptate;
5. a.Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare cecurile la
sucursală TransFonD din județul de destinație;
b.Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză prin compensare, la sucursală
TransFonD din județul de destinație, cecurile prezentate anterior de unitatea bancară inițiatoare
(prezentatoare);
6. Unitatea bancară prezentatoare (din județul de destinație) transmite unității bancare inițiatoare
(din județul de inițiere) date privind cecurile acceptate la compensarea de către unitatea bancară
destinatară
7. Unitatea bancară inițiatoare creditează contul clientului beneficiar cu sumă aferentă cecului
acceptat de către unitatea bancară destinatară.

Circuitul 4 – Circuitul interjudețean al cecului (Varianta II)

În cazul circuitului nr. 4, clientul beneficiar și clientul plătitor au conturi curente
deschise la unități bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare
diferite;societatea bancară inițiatoare nu dispune de o unitate bancară în județul de destinație, iar
societatea bancară destinatară dispune de o unitate în județul de inițiere.
Operațiunile din acest circuit se efectuează, cu respectarea termenelor și intervalelor
obligatorii, astfel:
 1. a.Clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are deschis cont curent;
b.Unitatea bancară inițiatoare completeza cecul, la rubrică „Compensabil laa €¦” cu
numele județului de inițiere;
2. Unitatea bancară prezentatoare prezintă cecurile unității bancare destinatare
(primitoare) fără a le introduce în compensare la sucursală TransFonD din județul respectiv;
3. Unitatea bancară inițiatoare trimite cecul prin rețea intrabancara, unității bancare
destinatare (din județul de destinație);
4. Unitatea bancară destinatară după verificarea cecurilor debitează contul clientului
plătitor cu sumă aferentă cecurilor acceptate;
5. Unitatea bancară destinatară transmite unității bancare primitoare (din județul de
inițiere), date privind cecurile care urmează a fi acceptate la compensare;
6. a.Unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare
cecurile la sucursală TransFonD din județul de inițiere;
b.Unitatea bancară primitoare acceptă la compensare cecurile prezentate anterior de
unitatea bancară inițiatoare (prezentatoare);
7. Unitatea bancară inițiatoare creditează contul clientului beneficiar cu sumă aferentă
cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară.
3.6 Circuitul 5 – Circuitul național al cecului
Acest circuit este mai rar întâlnit întrucât majoritatea societăților bancare au unități teritoriale care
operează în același județ.
În cazul acestui circuit clientul beneficiar și clientul plătitor au conturi curente deschise la
unități bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare diferite; societatea
bancară inițiatoare nu dispune de o unitate bancară în județul de destinație și societatea bancară
destinatară nu dispune de o unitate bancară în județul de inițiere.
Operațiunile din acest circuit se efectuează, cu respectarea termenelor și intervalelor
obligatorii, astfel:
1. a.Clientul beneficiar remite cecul unității bancare la care are deschis cont curent;
b.Unitatea bancară inițiatoare completeza cecul, la rubrică „Compensabil laa €¦” prin
înscrierea cuvintelor „Centrala TransFonD”;
2. Unitatea bancară inițiatoare trimite cecul prin rețea intrabancara, Centralei societății bancare
prezentatoare, când această își are sediul în București (dacă sediul Centralei sau nici o unitate
bancară nu se află în București, OP vor fi decontate prin sistemul OIS al TransFonD);
3. Centrală societății bancare prezentatoare prezintă cecurile Centralei societății bancare
primitoare, fără a le introduce în compensare la Centrală TransFonD;
4. Centrală societății bancare primitoare trimite cecul prin rețea intrabancara, unității bancare
destinatare (din județul de destinație);
5. Unitatea bancară destinatară după verificarea cecurilor debitează contul clientului plătitor cu
sumă aferentă cecurilor acceptate;
6. Unitatea bancară destinatară transmite Centralei societății bancare primitoare, în cazul în care
această își are sediul în București, date privind cecurile acceptate la compensare;
7. a.Centrală societății bancare prezentatoare introduce scriptic în compensare cecurile la Centrală
TransFonD;
b. Centrală societății bancare primitoare acceptă la compensare cecurile prezentate anterior de
Centrală societății bancare prezentatoare;
8. Centrală societății bancare prezentatoare transmite unității bancare inițiatoare date privind
cecurile acceptate la compensare de către unitatea bancară destinatară;
9. Unitatea bancară inițiatoare crediteza contul clientului beneficiar cu sumă aferentă cecului
acceptat de către unitatea bancară destinatară.
 Durată de timp necesară unei societăți bancare pentru a credita contul beneficiarului unui cec
este mai mare decât în cazul OP pentru că cecurile sunt considerate, încă, de societățile bancare că
fiind mijloace de plată riscante care impun costuri administrative sporite în vederea evitării
fraudelor, determinate de operațiunile de verificare a disponibilităților și a autenticității
instrumentelor de plată.

CONCLUZII
Cambia, biletul la ordin şi cecul sunt utilizate ca instrumente de plată şi de credit pentru
că:
- iau naştere prin emiterea şi introducerea lor în circuitul activităţii comerciale şi bancare;
ele dau voie posesorilor lor să-şi realizeze la scadenţă drepturile literale şi autonome menţionate în
cuprinsul lor;
 - deşi se poate aprecia că pot circula ca o monedă, că au o valoare ca şi moneda şi pot fi
schimbate pe monede (bancnote) prin încasare, scontare, nescontare sau cesiune, titlurile de credit
se diferenţiază de monedă prin trăsăturile lor specifice, în sensul că: sunt titluri negociabile, sunt
transmisibile cu respectarea normelor prevăzute în legislaţiile naţionale şi în dreptul comercial
internaţional; au valoare în lei sau în valută determinată şi nu aproximativă ori variabilă; reprezintă
o creanţă în numerar cauzată de un act de comerţ sau prestaţie de serviciu (provizion) şi urmează a
fi plătită la un anumit termen etc.
Titlurile de credit ajută la îndeplinirea unei obligaţii băneşti ca şi biletele de bancă, având
faţă de acestea avantajul evitării unei deplasări de numerar. Titlurile de credit pot fi cedate, fie în
deplină proprietate, fie în gaj pentru a se obţine credit, adică o sumă de bani, înainte de scadenţa
plăţii. De exemplu, banca poate accepta o cambie înainte de împlinirea termenului menţionat în
cuprinsul titlului, plătind posesorului suma prevăzută în titlu minus taxa scontului. La rândul ei,
banca îl poate ceda altei bănci prin rescontare sau poate plăti cu el o datorie proprie. În acest fel
titlul de credit mobilizează o creanţă bănească, fiind deci instrument de credit.
Aşadar, din considerentele expuse mai înainte dar şi datorită faptului că mijloacele
tradiţionale de plată moneda, valuta şi aurul nu mai fac faţă lichidităţii unor angajamente de plată în
volum mereu crescând, corespunzător creşterii volumului schimburilor economice interne şi
internaţionale, s-a ajuns ca utilizarea titlurilor de credit, ca instrumente de plată şi de credit, în
relaţiile de comerţ intern şi exterior să aibă un rol mult mai important. Aceste aspecte conferă o
deosebită însemnătate cunoaşterii problemelor teoretice de bază şi în special a practicilor referitoare
la instrumentele de plată şi de credit.
Cu toate acestea, evoluţiile recente din ţările dezvoltate subliniază scăderea masivă a
rolului cecului ca instrument de plată. În ultimul deceniu, dar mai ales în anii 2007-2011 a scăzut
substanţial partea cecului în cadrul plăţilor fără numerar ca număr de instrumente emise şi ca
valoare reprezentată.
În fapt, aceste fenomene se petrec în competiţia care se derulează între cec şi alte
instrumente de plată, care se dovedesc a fi preferate de utilizatori şi, implicit, de mediul bancar.
În epoca de glorie, până la începutul anilor ’90, cecul s-a afirmat, deopotrivă:
- ca instrument de plată între firme;
- ca instrument de plată preferat de către titularii de cont persoane fizice.
Odată cu trecerea timpului, cele două categorii de utilizatori şi-au modificat preferinţele.
Astfel, firmele s-au orientat treptat către transferurile de credit formă sigură şi rapidă de plată. În
consecinţă a crescut numărul instrumentelor de plată emise şi, implicit, valorile medii ale acestora.
În ce priveşte titularii de cont persoane fizice, aceştia au fost cuceriţi de facilităţile specifice oferite
de carduri, inclusiv cele ce implică beneficierea de credite.
 La rândul lor furnizorii de mărfuri şi servicii au susţinut total sistemul cardurilor care le
asigură încasări operative şi riscuri restrânse în comparaţie cu cecul.
Aşa se face că prin concordanţa deplină a participanţilor la sistemul de plăţi de detaliu,
instrumentul de referinţă pentru plăţile de valori mici a devenit cardul, descrescînd substanţial rolul
cecului.
Aşa cum vedem, într-o epocă în care se pune preţ pe operativitate în efectuarea plăţilor, pe
corectitudine, stabilitate şi responsabilitate în efectuarea plăţilor de către plătitor, în condiţiile în
care tehnologiile care se dezvoltă sprijină alte instrumente, cecul, care reprezintă optimul unei alte
etape cu alte motivări ale participanţilor şi cu alte intercondiţionări tehnologice, este sortit unei
restrângeri severe, diferită în fiecare ţară europeană.
Bunurile obţinute de producători sunt destinate pentru satisfacerea nevoiaşilor. Prin schimb,
aceste bunuri trec, prin intermediul banilor, de la producător la consumatori.
Varietatea bunurilor care fac obiectul circulaţiei (bunuri mobile, imobile, corporale şi
incorporale) determină mai multe forme juridice cu ajutorul carora se obţine circulaţia. Altă formă
juridică modernă a mersului bunurilor o alcătuieşte circulaţia înscrisurilor (titlurilor) care anexează
anumite valori patrimoniale. Aceste valori circulă prin emiterea înscrisurilor (titlurilor) care le
reprezintă: de exemplu, acţiunile şi obligaţiunile emise de societăţile pe acţiuni, cambia, cecul,
conosamentul etc.
Ca să se desemneze titlurile ce încorporează anumite valori patrimoniale este folosită
noţiunea generică de “titluri de credit” sau titluri de valoare”.
Titlurile comerciale de valoare au următoarele caracteristici:
-caracter constitutiv, adică dreptul este incorporat în titlu şi în consecinţă dreptul poate fi
exercitat numai în temeiul înscrisului;
-caracter formal, adică el trebuie să îmbrace forma determinată de lege şi să cuprindă
elementele care îi sunt proprii;
-caracter literal, adică întinderea şi natura dreptului, ca şi obligaţia corelativă dreptului, sunt
determinate exclusive de menţiunile cuprinse în înscris; înscrisul conferă un drept autonom: dreptul
şi obligaţia corelative născute din titlu sunt independente faţă de actul juridic din care decurg, iar în
cazul transmiterii titlului, dobânditorul are un drept autonom care este independent de dreptul
transmiţătorului.
Cele 2 funcţiuni principale ale cecului :
a). instrument de retragere de fonduri din soldul creditor al propriului cont bancar;
b). instrument de plată cu moneda scripturală.
În unele cazuri, cecul este folosit şi ca instrument de credit, în sensul că trăgătorul sau
beneficiarul pot obţine, prin el, un credit pe termen foarte scurt în una dintre următoarele modalități:
 a) cecul se emite la o dată când provizionul nu este constituit dar se constituie până în ziua
prezentarii cecului la încasare; în acest interval de timp, beneficiarul acordă “credit” trăgătorului, ca
şi în cazul unei cambii;
b) cecul este predat de către beneficiar băncii sale sau pentru scont sau pentru încasare; în
ambele situaţii banca creditează imediat contul remitentului cu suma corespunzătoare fără a mai
aştepta încasarea la tras, acordând astfel credit.
Avantajele cecului :
Pentru posesor (trăgător sau beneficiar) avantajul constă în evitarea deţinerii şi mânuirii
banilor, iar pentru fisc avantajul constă în posibilitatea controlului plăţilor. Din această cauză
reglementarile legale cu privire la utilizarea cecului au avut ca urmare dezvoltarea puternică a
acestui mod de executare a obligaţiei de plată în perioada postbelică, dar după 1990 fenomenul
marchează o tendinţă de descreştere datorită concurenţei altor instrumente de plată mai puţin
costisitoare: viramentul bancar şi cardurile de plăţi.
Dezavantajele majore ale cecului sunt: incertitudinea plaţii (datorită emiterii cecurilor fără
acoperire) şi costul ridicat al prelucrării faţă de costul transferurilor electronice,
Cecul se aseamănă cu cambia în privinţa celor trei protagonişti: trăgător, tras, beneficiar.
Deosebiri între cec şi cambia:
cecul nu poate fi tras decât asupra unei bănci, potrivit art. 3 al.1 al Legii 59/1934
modificată;cecul este întotdeauna plătit numai “la vedere”.
Faptul că trasul (spre deosebire de cambia) nu poate fi decât o bancă a alimentat opinia în
doctrină că cecul poate fi considerat o cambia trasă la vedere asupra unei bănci.
În calitate de tras poate fi desemnată numai o societate bancară. Legea prevede însă că cecul
tras şi plătibil în străinătate este valabil ca cec, chiar dacă trasul nu este o societate bancară (art. 3
din lege).
 Bibliografie

Cărţi, manuale, tratate :

1. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Sisteme de plăţi, compensări şi decontări, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003
2. Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial român, ediţia 5, Editura All Beck, Bucureşti,
2004
3 .Vasile Cocriş, Dan Chirleşan, Tehnica operaţiunilor bancare, Editura Universităţii Al. I.
Cuza, Iaşi, 2006
4 . Alexandru Ţiclea, Corneliu Bârsan, Societăţile comerciale de la A la Z, vol. 2, Casa de
Editură şi Presă „Şansa” SRL, Bucureşti, 1999
5. Ovidiu Căpăţână, Drept comercial, Editura All Beck, Bucureşti, 2001
6. Stanciu Cărpenaru, Drept comercial român , Editura All, Bucureşti, 1996
7. Mariana Diaconescu, Bănci. Sisteme de plăţi. Riscuri, Editura Economică, Bucureşti,
1999
 8. Mariana Negruş, Mijloace şi modalităţi de plată internaţionale, Editura Academiei,
Bucureşti, 1996
9. Vasile Săvoiu, Banca Centrală şi sisteme de plăţi, de interes naţional, Editura
Enciclopedică, Bucureşti, 1998
10. Matei Ion Viorel, Instrumente de plată şi credit, sinteze curs anul 3 FB, 2012
11. Basno Cesar, Dardac Nicolae, Operaţiuni bancare - instrumente şi tehnici de plată,
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,1996
12. Ionescu Lucian C. coordonator, Băncile şi operaţiunile bancare, Bucureşti, Editura
Economică,1996
13. Tudorache Dumitru, Pârjol Toader, Monedă, bănci, credit, Editura Universitară,
Bucuresti, 2005
14. Eugenia Florescu, Regimul juridic al titlurilor de credit şi al valorilor mobiliare,Editura
Rosetti,Bucuresti,2005
15. Ligia Georgescu Golosoiu, Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată, Editura
A.S.E.,Bucuresti, 2002
16. Paul Bran şi Ionela Costică, Relaţii financiare şi monetare internationale, Editura
Economica,Bucuresti,1995
17.Elena Bojesteanu, Relaţii monetar-financiare internationale,
EdituraA.S.E.,Bucuresti,2010
18. Faghi Mădălina, Acreditivul documentar - modalitate de plată bancară
internatională, EdituraWalters Kluwer,Bucuresti,2007
19. Vasile Lavinia, Anghelache Gabriela, Cerinţe şi opţiuni în managementul riscurilor
financiar-valutare, Editura A.S.E.,Bucuresti ,2006
20. Tănase Gabriel, Lungu Ion, Sisteme informatice pentru tranzacţii interbancare,
Editura A.S.E.,Bucuresti ,2006
21.Ion Rosu si Claudia Baicu,, Relaţii monetar financiare internationale”, Editura
Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti ,2006

Legislaţie folosită:

-PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 323 din 14 octombrie 1994;

-PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 287 din 14 octombrie 1994;
- art.14 din Legea nr.42/1934;
-art.3 din Legea nr.58/1934;
 -Curtea de Casaţie secţia III,decizia nr.758/1928 în, Practica judiciară
comercială, vol. I, Editura Lumina, Bucureşti 1991, p.123-124;
-MONITORUL OFICIAL,nr.292 din 14 octombrie,1994,autorizarea contractarii
creditelor externe;
- BNR, Reglementări privind cambia şi biletul la ordin, 1994, p. 51;

Site-uri internet folosite:

-http://legeaz.net/spete-drept-comercial/contestatie-la-executare-titulul-executoriu-
15665-2012;
-http://legeaz.net/dictionar-juridic/anularea-biletului-la-ordin-cambiei-cecului;
-http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/trade-finance/avalizare-cambii-bilete-
ordin;
-http://www.efin.ro/garantii_bancare/aval/ghid_biletul_la_ordin_avalizat.html;
-http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=8794;
http://avocata.wordpress.com/2009/10/01/biletul-la-ordin-avantaje/;
-http://www.efin.ro/risco/bilet-la-ordin.html;
-http://avocata.wordpress.com/;
-http://legestart.ro/biletul-la-ordin-este-titlu-executoriu/;
-http://www.sca-burlacu.ro/2010/10/10/fila-cec-sau-biletul-la-ordin-o-garantie-a-
platii/;
-http://legeaz.net/dictionar-juridic/bilet-la-ordin;
- http://www.conta.ro/forum/topic/45654-biletul-la-ordin/;
- http://www.contzilla.ro/2009/03/monografie-contabila-plati-op-bilet-la-ordin-
numerar/;
-http://legeaz.net/legea-58-1934-cambiei-biletului-la-ordin/;
-http://www.ecto.ro/bilet-la-ordin/;
-http://www.euroavocatura.ro/dictionar/1043/Bilet_la_ordin;
-http://www.financiarul.ro/2008/10/31/noile-cecuri-si-bilete-la-ordin;
-http://ro.wikipedia.org/wiki/Bilet_la_ordin;
-http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?