Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-Emotia in arhitectura-
Origine:
In 1895, un negustor de arta de origine germana, Samuel Bing, a
inaugurat o galerie de arta la adresa 22 Rue de Provence, Paris. Cunoscator al artei
japoneze, el s-a hotarat sa-si dedice noua afacere ultimelor tendinte din arta si arta
aplicata, si din aceasta cauza si-a numit galeria LArt Nouveau Noua Arta. n
primul Salon Art Nouveau, care are nu mai puin de 662 de exponate, Bing a expus
deopotriv picturi de Carriere, Maurice Denis i Khnopff, sculpturi de Rodin, sticl
de Galle i de Tiffany, bijuterii de Lalique, afie de Beardsley, Charles Rennie
Mackintosh i ale americanului Bradley. Magazinul lui Bing a devenit un loc de
ntlnire pentru artiti de toate naionalitile i unul dintre simbolurile acestui nou
stil internaional.
Pdurile au fost primele temple ale lui Dumnezeu
i n pduri oamenii au avut prima lor idee
despre arhitectur.
James C. Snyder
Artitii au nceput s aspire la o art nou, bazat pe un sentiment nou al
designului i pe respectul fa de posibilitile proprii fiecrei meserii. Arhitecii sau artat pasionai de materiale i motive decorative noi. Dac ordinele greceti,
nscute din structuri primitive de faiant, furnizaser fondul oricrei decoraii
arhitecturale ncepnd cu Renaterea, venise timpul ca noua arhitectur din fier i
sticl, care se dezvoltase neobservat n cazul grilor i al cldirilor industriale, si creeze propriul stil ornamental. i dac tradiia occidentala prea prea legat de
vechile metode de construcie, Orientul oferea metode i idei noi.
Se considera ca Art Nouveau a reprezentat in principal o reactie naturala
fata de revolutia industriala. Cei care doreau sa adopte acest stil trebuiau sa fie
inainte de orice foarte buni artizani, in opozitie totala cu productia de masa
realizata de masini, obiectele realizate de acesta fiind accesibile oricui. Lucrarile
Art Nouveau erau destinate din start doar celor bogati, elitei care isi permitea
preturi impresionante.
Acest stil este uor de recunoscut datorit liniilor sale curbe, ondulate,
curgnd firesc, pline de ritmuri sincopate, aidoma unui laitmotiv muzical.
Folosirea frecvent a liniilor curbe deschise de tipul parabolei sau hiperbolei,
importante elemente ale panopliei Art Nouveau, sunt i cele ce confer dinamism
i ritm acestor artefacte i cldiri. De asemenea, toate formele folosite convenional
anterior n alte stiluri artistice sunt redesenate n Art Nouveau fiind pline de via,
prnd a crete i se dezvolta n tot felul de forme amintind de plante ce sunt pe
cale de a mboboci sau a inflori.
esturile etc. Acestea ncep s fie primite n expoziii, pn atunci rezervate doar
artelor nobile. n 1893, la Paris, Societatea artitilor francezi, motenitoare a
venerabilului Salon oficial, a deschis cu timiditate o rubric Obiecte de art,
transformat n 1895 n Art decorativ, art care ncepe s se bucure n cadrul
expoziiilor de o importan la fel de mare ca pictura i sculptura.
Emotia este o vibratie in ascensiune, un proces dinamic, bazat pe
aprecierea subiectiva a unor evenimente importante. Modelele teoretice sunt bazate
pe emotie, rolul arhitecturii lui Gaudi reflecta natura esentiala prin functia
emotionala ca mecanism de adaptare la cultura si psihicul oamenilor de la acea
vreme. Un accent deosebit se acord aspectului dinamic al proceselor de emo ie,
precum i capacitatea modelului de a prezice diferenele individuale a fiecarei
opere de arhitectura in parte, prin rspandirea emoiei la nivel superior.
Libertatea formei in creatia lui Antoni Gaudi
Antonio Gaudi s-a nascut in 25 iunie 1852- 12 iunie 1926 este arhitect
de origine catalana, cunoscut sub denumirea de "Arhitectul ce Sta la Baza
Modernismului si a Art Nouveau in Europa". Devine faimos pentru stilul sau
inconfundabil, unic si pentru capodoperele create cu ajutorul elementelor de decor
care imitau natura, ducand pana la extrem expresia organica a arhitecturii.
Toate acestea se datoreaza fapului ca marele arhitect Antonio Gaudi in
copilarie suferea de o forma grava de reumatism care il imobiliza in
casa,dar datorita dorintei sale de a se deplasa pe strazile orasului natal Reus, acesta
incepe sa se ajute de un magar, se foloseste de timpul liber pe care il are pentru a
investiga natura si pentru a desena, astfel formandu-si ochiul critic si cunoscator
pentru natura.
Intre anii 1873-1877 acesta este student la Scoala Tehnica Superioara de
Arhitectura din Barcelona,in timpul facultatii se dovedeste a fi un student mediocru
dar la o expozitie de proiecte se dovedeste a fi bun. In anul 1878 acesta isi uimeste
intreaga facultate cand isi prezinta proiectele pe care le-a realizat singur, fara sa
ceara parerea niciunui profesor. La inmanarea diplomei Elies Rogent spune"Cine
stie daca noi inmanam acum diploma unui nebun sau unui geniu, cert este ca
timpul ne va spune!".
Palatul Guell ce se
afla n centrul Barceloniei, la
intrare, Gaudi a creat arcuri
parabolice imense de piatra,
inconjurate de porti metalice
realizate din elemente din fier
forjat.
Nivelurile inferioare
de la "Casa Calvet" n
Barcelona,
creat
de
Antoni Gaudi, 1900
Antoni Gaud y Cornet, s-a nascut in anul 1852 in localitatea Reus, langa
orasul Taratoga. In perioada adolescentei a lucrat in atelierul de fierarie a tatalui
sau, unde a invatat sa modeleze fierul dupa bunul plac. La 22 ani a plecat sa
studieze arhitectura la "Escola Provincial d'Arquitectura" din Barcelona. In timpul
studentiei face cunostinta cu teoriile lui Viollet-le-Duc. In perioada facultatii
lucreaza pentru Francisco de Paula del Villar, cel care a contractat realizarea
proiectului "Templo Expiatorio de la Sagrada Familia" si de la care in 1883 va
prelua lucrarile de proiectare si realizare.
Sunt trei coordonate care genereaza evolutia ulterioara a tanarului student:in
primul rand,studentia sa a corespuns ca perioada cu puseul neogotic din arhitectura
sfarsitului de secol XIX.In acest sens,cartea lui Viollet-le-Duc despre arhitectura
franceza din secolele XI-XVI a devenit o referinta in randul tinerilor
arhitecti,inclusiv,se presupune,si a lui Gaudi.Aceasta influenta avea sa
fie,desigur,temporara si s-a risipit pe masura ce Gaudi isi definea personalitatea.
In al doilea rand importanta este si ucenicia facuta de Gaudi in timul
studentiei sale pentru a castiga bani.El a castigat experienta alaturi de marii
arhitecti barcelonezi ai momentului.Desi nu era un student eminent,el a
dobandit limbajul arhitectural natural,gestul firesc,profunzimea mesajului si
semnificatiile simbolurilor arhitecturii.Apoi,ucenicfiind,descopera materialul
de constructie,care-I va fi complice pentru totdeauna.
In al treilea rand ascendenta sa catalana l-a indrumat spre o permanenta
cautare a identitatii culturale.
Imediat iesit de pe bancile facultatii (1878), tanarului Gaudi ii este incredintata
realizarea casei lui Manuel Vicens, patron al unei fabrici de caramizi si ceramica.
Beneficiarul a dorit ca aceasta casa sa reprezinte in acelasi timp si o expozitie
a ceea ce poate sa realizeze fabrica sa, drept urmare fatada este ornamentata cu
placute ceramice in culori vii si cu modele inspirate din natura, cum ar fii floarea
soarelui.
Tavanele sunt realizate din grinzi de lemn intarite cu elemente decorative din
fier.
Constructia "Templo Expiatorio de la Sagrada Familia", este intrerupta in
1887, o scurta perioada de timp, pentru ca Gaudi este chemat in Leon, de catre
episcopul de Astorga, Joan Grau (fost preot in Reus), pentru a reconstrui palatul
episcopal, distrus de un incendiu. In 1890 episcopul moare, Gaudi este inlocuit de
arhitectul Luis de Guereta, care termina cladirea netinand cont de proiectul lui
Gaudi.
Reintors din Leon, Gaudi preia o alta lucrare bisericeasca, Colegiul
Teresiano. Arhitectura acestei cladiri a tinut cont si de cerintele beneficiarului,
care a cerut o cladire cu un aer auster. Desi aceasta austeritate a obtinut-o cu
ajutorul unor cheltuieli relativ mari, prin folosirea zidariei din piatra, la interior,
folosirea de culori contrastante, realizarea a multor arce, neogotice, paralele de dau
si un anumit aer de monumentalitate,.
Deschiderea spre simbolism, stil al carui "Manifesto", realizat de Jean
Moreas, a fost publicat in 1887, a lui Gaudi se manifesta prin aplicarea pe fatada a
initialelor lui IIsus Cristos.In arhitectura exista doua mari simboluri pe care Gaudi
le-a aplicat aproape tuturor operelor sale.CENTRUL este un loc sacru,un
soare,centrul universului,centrul de gravitate;spre el tinde totul si el este pentru
totul.Pe el cade toata greutatea universului.Insa nu toti au acces la centru asa
usor:el este inconjurat de un camp initiatic de care cel ce vrea sa ajunga la centru
trebuie sa-l parcurga iar batalia cea mai grozava se da,pentru ca acest camp e
compus din mai multe straturi(paliere de cunoastere),atunci cand se va ajunge la
ultimul strat.
CICLUL este cel ce da ciclicitate,iar ciclicitatea e compusa din secvente
cu inceput si sfarsit-deci initiatice pentru cei ce intra in valtoarea lor.Se poate
spune,chiar,ca CENTRUL marcheaza evolutia omului pe verticala(cosmogonia) iar
CICLUL pe orizontala,la nivelul existentei sale pe unul din palierele de cunoastere.
Casa Calvet , realizata intre anii 1897-1904, care desi are un aer foarte cuminte
in comparatie cu alte opere ale lui Gaudi, este plina de simboluri: la intrare se afla
blazonul familiei si o creanga de chiparos (semn al ospitalitatii), batatoarele de la
usi, sunt realizate din fier forjat, si reprezinta cruci ce lovesc spatele unor paduchi
(simbol al perisabilitatii).Insa casa Calvet este doar un "playground" pentru
Gaudi,un loc unde si-a permis mici experimente,semn ca evolutia sa se indrepta
vertiginos catre un punct de maxim,un apogeu ce va reprezenta maturitatea sa
-identitatea culturala.Gaudi se elibereaza de neogotic.
In 1898 contele Guell il insarcineaza pe Gaudi sa construiasca o catedrala langa
colonia de muncitori in localitatea Santa Coloma de Cervello, langa una din
fabricile sale. Gaudi nu va reusi, in final, sa construiasca, intre anii 1898-1908,
decat cripta.
Amplasamentul ei se afla pe un deal, care a fost sapat in zona criptei.
Desi nu mai exista planurile catedralei, din schitele originale supravietuind
razboiului civil doar un desen, , asemanarea izbitoare a acestui desen ce schitele
realizate pentru "Templo Expiatorio de la Sagrada Familia" , ne duc cu gandul la
ideea ca aceasta catedrala ar fi trebuit sa fie o replica, redusa la scara, cu rol
experimental, a marelui edificiu.
intalnit cu precadere in China sau nordul Africii ceea ce pare curios deoarece aici
este vorba de crestinism.Gaudi a fost constient de acest aspect insa el a vrut sa
sublinieze acel caracter general al arhitecturii,universalitatea limbajului
arhitectural.
Parcul Guel a fost initial gandit ca un oras gradina, elitst, inconjurat cu un gard
inalt. El se afla amplasat pe colina Muntanya Pelada, o colina saraca in vegetatie si
cu terenul foarte alunecos, o zona aproape desertica.
60 de parcele cu o suprafata cuprinsa intre 1000 si 2000 de mp, urmau sa fie
construite cu cladiri rezidentiale, parcele urmau sa fie delimitate de garduri de cel
mult 80 cm inaltime. Casele urmau sa fie grupate in jurul unor spatii de intalnire,
de spectacole in aer lber, de tipul celei existente. Dar numai trei cladiri au fost
realizate, pana la moartea contelui Guel in 1914, dintre care una a fost ocupata de
Gaudi cu familia sa, iar celelate doua, au fost vandute.
Pe langa rolul functional, de intalnire, distractie, etc., aceste piete aveau si un
rol utlitar, acela de a capta apele meteorice, care filtrate de pietris si nisip se
scurgeau prin canale special proectate in interiorul coloanelor, intr-un rezervor de
unde, ulterior, locuitorii se puteau aproviziona. Piata este inconjurata pe trei laturi
de o banca continua, sinuoasa, care se aseamana foarte mult cu un sarpe. Ea este
acoperita cu ceamica, care are un caracter hidrizolator.
Dragonul ceramic de pe treptele ce urca, mai intai in sala hipostila, apoi in
piata, il simbolizeaza pe Phyton aparatorul apelor suterane, care apara defapt
rezevorul de apa.
Sala hipostila, are tavanul finisat cu ceramica, scopul aici nu este acela de a
realiza o protectie hidroizolanta, ci acela de a folosi propietatile reflectorizante, ale
suprefetei ceramice.
Casele au forme organice, diferite intre ele, si acoperite cu ceramica policolora,
parca ar fi extrase dintr-o carte de povesti.
Intrarea in parc se face printre doua donjoane ale caror rotunjimi nu pot fi intelese
in afara unor repere locale.
Gaudi era un catalan orgolios care nu scapa nici un prilej spre a-si arata mandria
nationala.Cetatea simbolica pe care incerca el s-a o construiasca(fiind constituita
din acest mic oras de case) nu era o cetate oarecare;ea trebuia sa fie Muntele dar nu
oricare ci Muntele Sfant al catalanilor:Montserrat.Acest masiv din
piatra rosie
pare o creasta de cocos infipta intr-un platou,iar faptul ca roca nu-si are
corespondent,din punct de vedere geologic,in Europa arata ,si el,unicitatea
neamului.Muntele pare facut din coca:aici nimic nu-I colturos;iar cetatea care
semnifica Muntele trebuia sa fie asemenea muntelui catalan:moale;asa si arata
"pietrele" de la intrare,iar glazura ceramica de pe varful lor este "pavajul
cerului".Suite de coloane,ca si suitele de ceruri poarta peste ele un soi de ciuperci
zburatoare.Fiecare cer isi deschide petalele pentru a face loc altui cer,care,la randul
sau,lasa sa se inalte o cupola alungita si misterioasa.
Planul cetatii nu e altceva decat tripla incinta celtica intr-o varianta
mladioasa.Intrand,vizitatorului I se deschid doua drumuri:unul care duce direct
spre centru,un drum pentru temerari,anevoios si presarat,la tot pasul,cu incercari,si
altul care-si afla capatul tot in centru,mailejer,cu pasaje mai lungi intre evenimente
si indemnand la meditatie,si nu la actiune.Intre ele este plasata o scobitura in stanca
ce pare o grota;dar nu e Grota,nu e Radacina Centrului,ci e falsul centru,o capcana
pentru cei superficiali,care raman aici,crezand ca au descoperit adevaratul
Centru;depasind fundatura,se deschid adevaratele cai catre Centru.
Drumul temerarilor(drumul pe munte) incepe pe o scara alba pazita de doua
soparle situate una in spatele celeilalte ca o adevarata mitraliere ce va testa
vigilenta novicelui,nelasandu-I timp sa respire.Apoi se intra in Padure.O puzderie
de coloane solide,cucapitelurile strivite de greutatea pe care o sustin,sunt asezate
dupa o trama deasa si regulata;dar trunchiurile coloanelor nu sunt perfect verticale
ci sunt orientate dupa diverse directii asemenea neregularitatii trunchiurilor de
copac.Plafonul ceramic este curbat in jos,facand simtita forta Cerului pe care il
intrupeaza.Este Padurea initiatica surprinzatoare si linistitoare in acelasi timp;ea e
prilej de revelatie;e previzibila in aparenta,dar plina de mistere in fapt.Iar cei ce
reusesc sa-si gaseasca drumul prin labirintul ei seducator sunt asteptati si condusi
de treptele altor scari spre Centru.
apel la ceramica colorata.Astfel fatada pare un fragment dintr-o padure din care
zboara porumbei,ce se itesc de la balcoane.Coloanele inalte par niste trunchiuri
ce,infipte in ciment,dau senzatia ca se continua si sub acesta.Ele se bifurca si se
remifica la ferestre.Exista si un dragon-protector al padurii ce vegheaza de
deasupra.
Interiorul casei are suprafete calde, unduitoare,
precum tesaturile produse de propietar.Este ca si cum am fi intrat in padure
si,primul lucru care ne socheaza este coada balaurului odihnind pe pamant.Ea urca
apoi prin patio catre etaje.
Curtea interioara nu are o sectiune tocmai impresionanta,si asta datorita
spatiului relativ mic pe care l-a avut la dispozitie Gaudi.Ea este insa diferita,nu este
luminoasa ci este acoperita de ceramica inchisa la culoare deoarece ea trebuie sa
reprezinte centrul intunecos al padutii si, totodata,axul centrului.
Fiind entuziasmat de ceea ce Gaudi facuse, cu casa Batlo, Pere Mila Camps, il
roaga sa, pe acesta, construiasca un imobil de locuinte pe terenul pe care tocmai il
cumparase in Barcelona.Bineinteles,Can Mila beneficiaza de avantajele unui
amplasament pe colt,la intersectia a doua fronturi.
Gaudi a proiectat o casa fantastica, cu suprafete ondulate si forme vii. Structura
este realizata din plansee pe grinzi metalice, ce se sprijina la randul lor pe zidurile
portante din fatade, casa scarii si calcane, astfel dand o libertate de organizare
interioara, dupa bunul plac al beneficiarului.In acest caz,protejarea casei nu mai
consta in prezenta balaurului,ci a Muntelui:casa este un munte si acest lucru este
atat de evident,incat barcelonezii au numit-o "La Pedrera"(cariera de piatra).
Astfel Muntele este perforat de grote destinate balcoanelor sau inchise cu
ferestre.Tufele metalice ale balustradelor contrasteaza puternic,prin elegante
arabescurilor lor,cu masivitatea neslefuita a carierei de piatra.Este un munte in
trepte ce marcheaza palierele Cerului,la fel ca in mitologia romaneasca,sau ca cele
parcurse de Dumitru cand a urcat in Copac:cinci la numar.
Este a doua oara in acest studiu cand se intalnesc trimiteri ale lui Gaudi la
simboluri si semnificatii orientale:Can Mila,care este o cosmograma ea insasi,se
sprijina pe suporti masivi-picioare de elefant in viziunea lui Gaudi-imagine tipica
in culturile din India si Tibet.Intrarea este flancata de frumoase ornamente
metalice(increngaturi) ce obtureaza perspectiva spre interior.Odata intrat,vizitatorul
este invitat sa descopere dar sa si treaca de obstacolele din interioe.Practic el o ia
de la capat.Drumul carosabil ce duce spre curtea interioara este serpuind,astfel ca
un vizitator neatent se poate "pierde".Din curtea interioara(Grota-axul cerului)
drumul urca pe cuoda balaurului incolacindu-se in jurul Centrului pana sus in
ultimul Cer, acolo unde se petrece ceva interesant:acoperisul se transforma intr-o
alta lume.Este salasul unor personaje fantastice,un adevarat labirint intesat cu
fapturi stranii,ca niste soldati.
Fatada ondulata, parca sapata de vanturi, sau de apele marii, se continua pe terasa
cu formele, scoase din povesti, a cosurilor de ventilatie, asemanatoare cu soldatii
fantastici.
Finisajul exterior al caldirii a ramas neterminat, datorita unor probleme financiare
ale beneficiarului.
Bibliografie: