UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ARTE ȘI DESIGN

DEPARTAMENTUL: ARTE PLASTICE
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE
LICENȚĂ:
PICTURĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

REPROGRAMAREA GÂNDURILOR

COORDONATOR: ABSOLVENT:

Conf. univ. Dr. Gabriel Kelemen Țucu Ramona Olivera

TIMIȘOARA

Anul

2022
 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ARTE ȘI DESIGN
DEPARTAMENTUL: ARTE PLASTICE
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE
LICENȚĂ:
PICTURĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

REPROGRAMAREA GÂNDURILOR

COORDONATOR: ABSOLVENT:

Conf. univ. Dr. Gabriel Kelemen Țucu Ramona Olivera

TIMIȘOARA

Anul

2022

1
 Cuprins

Introducere pg. 3

I. Conceptul. pg. 3

1. Imaginea mentală și vizuală. pg. 4

2. Matematica și arta. pg. 5

3. Transpunerea viziunii. Creativitatea. pg. 7

II. Inspirație. pg. 9

1. Pictura și matematica – exprimarea prin forme și figuri geometrice. pg. 9

2. Influențe. pg. 9

3. Impulsul formelor matematice în pictură. pg. 19

III. Transcenderea gândurilor din subconștient. pg. 21

1. Nuanțări. pg. 21

2. Reflexe topice geometrice. pg. 21

3. Entropia – o dezordine controlată. pg. 22

Concluzii. pg. 24

Contribuții la realizarea lucrării. pg. 27

Bibliografie. pg. 38

2
Introducere.

Noi oamenii, suntem cu toții programabili; începând cu mica copilărie ne sunt

introduse în subconștient mii și mii de programe care rulează tăcut și formează
convingeri, de cele mai multe ori limitative și care ne conduc viața pe care o
trăim, asemeni programelor informatice, mai loiale decât formulele de
matematică.

Aceste convingeri se formează în baza unor gânduri care sunt de drept și de fapt în
jurul nostru, le găsim în societatea și în mediul care ne înconjoară, pe care le
preluăm de la familie și pe care le formăm noi înșine datorită unor situații prin
care trecem, unor experiențe. Putem vedea cum aceste gânduri creează emoții. Iar
aceste emoții produc cu ușurință anumite forme de manifestare în viața noastră de
zi cu zi. Avem puterea de a crea și de a atrage, de a manifesta și ceea ce vrem și
ceea ce nu ne dorim, totul depinde de starea mentală prin care emitem vibrația
emoției aferente sentimentului trăit. Obținem ceea ce gândul nostru crează, emoția
emisă având puterea de a materializa ideea în plan fizic.

Obținem ceea ce ne dorim doar alimentând egregorul spațiului nostru cu

sentimente și emoții, de preferat, pozitive. Dacă însă continuăm să trăim în vechile
tipare, continuăm să gândim negativ, alimentăm acest spațiu cu sentimente
negative, iar emoțiile aferente acestor sentimente creează situații nu tocmai pe
placul nostru. Putem observa direcția în care se îndreaptă gândurile noastre,
împreună cu sentimentele și emoțiile aferente lor. Astfel, putem introduce în mod
controlat, o “greșeală” bine programată la rândul ei, bine intenționată, sub forma
unei conștientizări a situației pe care noi avem acum puterea de a o materializa.
Această manifestare poate avea loc instant sau pas cu pas, puțin câte puțin,
evoluând tot mai mult cu fiecare nivel al conștiinței pe care îl transcendem.

Deși contextul în care apar aceste gânduri diferă, noi tindem să nu renunțăm la
control. Și câteodată, tocmai această nevoie de control ne limitează.

3
Capitolul I - Conceptul.

I.1. Imaginea mentală și vizuală.

Imaginea mentală și cea vizuală sunt strâns legate una de cealaltă și în continuă
conexiune. Pentru că imaginea mentală este o modalitate de stocare a informației
în memoria de lungă durată, imaginea vizuală are capacitatea de a exprima fizic
informația primită din mental. Exact ca șirul unei noi direcții, imaginea mentală
controlează și ne duce spre calea transcenderii gândurilor din conștient, dând voie
astfel subconștientului infinit să iasă la suprafață pentru a se exprima și a
manifesta imposibilul.1 Asemeni unei cutii pline cu forme și figuri geometrice de
o perfecțiune uimitoare, formule matematice și inserții contradictorii și de
neînțeles, aceste gânduri așteaptă să fie schimbate, reconectate la sinele interior
acum valabil și conștient, lasând în urmă vechile credințe. Deseori formăm
convingeri încadrate într-un pătrat, pe baza anumitor experiențe, susținute de
perspective diverse și alimentate de puterea de control. Emoțiile emise de
convingerile ascunse de timp formează anumite forme de manifestare în viață, zi
de zi, clipă de clipă, asemeni unui dar pe care-l primim fie că vrem, fie că nu. Și în
încercarea de a observa aceste emoții aferente gândurilor noastre, care generează
anumite sentimente, căutăm o formă de a le controla și de a introduce în nucleul
lor o conștientizare, folositoare în scopul transcenderii nivelului din conștientul
prezent.2

Ajutându-mă de aceste concept bazat pe expansiunea gândurilor și redarea lor

printr-o anumită formă în timp și spațiu, pot spune că scopul lucrării mele de
licență dorește și să încadreze diverse perspective într-o relație cu un posibil
public. Poate pleca de la ideea de art-terapie, ca o sesiune de coaching, exprimarea
vizuală fiind efectuată printr-o tehnică aleasă în funcție de starea parcursă în
momentul respectiv, prin asumare, prin conectare la sine, transformându-se astfel
într-un moment în care fluxul acesta prinde formă și culoare, gândurile devenind
cel mult, un zgomot de fundal. Astfel, creația devine exprimare.

1
Psihologia generală - C. Ețco, Iu. Fornea, E. Davidescu, T. Tintiuc, N. Daniliuc, M. Cărăuș
2
Transcenderea nivelurilor conștiinței – David Hawkins

4
 Tocmai pentru că, observându-ne propria lucrare devenim conștienți de anumite
aspecte transparente și ascunse în subconștient până acum, ne putem pune anumite
întrebări, și în același timp tot noi ne dăm răspunsuri concrete, poate facem chiar
și anumite conștientizări.

Țucu Ramona Olivera – Schiță, 2020

Cea mai importantă componentă a lucrării care atrage atenția publicului se află în
ochiul privitorului și se traduce prin filtrul personal al persoanei care
interacționează cu lucrarea în sine.3

I.2. Matematica și arta.

Alegând acest subiect ca domeniu de studiu, m-a pus pe gânduri dacă această
aparentă opoziție – matematica și arta- poate ajunge la un numitor comun. După
aprofundarea studiilor, am descoperit că aceste două științe nu au doar un lucru în
comun, ci chiar se află în relație de interdependență.

3
Psihologia generală - C. Ețco, Iu. Fornea, E. Davidescu, T. Tintiuc, N. Daniliuc, M. Cărăuș ă – pg 53

5
 Deși definițiile acestor două domenii găsite în dicționar sunt cât se poate de
distincte, și anume, matematica este știința ce studiază relațiile cantitative,
modelele de schimbare, de structură și de spațiu, pe când arta, însumează orice
activitate care se bazează pe cunoștiințe, percepție, exercițiu, intuiție și imaginație.
Pe cât de dificil de definit, pe atât de dificil de exprimat, având în vedere faptul că
fiecare artist își alege singur propriile reguli și parametrii de lucru, putem spune
totuși că arta este rezultatul alegerii unui mediu și a unui set de valori care
determină ce anume merită să fie exprimat prin acel mediu în scopul introducerii
unui sentiment, a unei idei sau chiar o trăire, o senzație. În sens contrar și modern
totodată, matematica este investigarea structurilor abstracte definite în mod
axiomatic, folosind doar logica formală.

Relația dintre limbajele științifice și cele artistice este exprimată de o alternanță

practic nelimitată de asemănări și deosebiri. În interiorul fiecărei asemănări se
dezvoltă un contrast care duce la o nouă asemănare, generatoare a unui nou
contrast, și tot așa, asemeni unei spirale sau unui cerc. De exemplu, limbajele
științifice și cele artistice sunt limbaje ale creativității umane, iar această
creativitate poate lua fie forma descoperirii, fie pe cea a invenției. Descoperirea a
fost multă vreme considerată ca fiind forma creativității științifice (Newton a
descoperit, nu a inventat legea gravitației universale), în timp ce invenția este
considerată forma creativității artistice (Coloana Infinită a lui Brâncuși nu este o
descoperire, ci o invenție). O analiză mai atentă conduce la o nuanțare a acestui
contrast, nuanțare care evoluează puternic începând cu secolul al XX-lea, spre un
echilibru bine stabilit între invenție și descoperire, atât în știință, cât și în artă.
Dacă mergem puțin mai departe cu analiza, constatăm că modul de articulare a
momentelor de invenție cu cele de descoperire este diferențiat de cele două cazuri,
creându-se din nou un contrast. Și iată că fiecare etapă a evoluției și a analizei
deschide drumul spre o altă nouă etapă.4

4
Creativitate și inteligență emoțională – Mihaela Roco

6
 I.3. Transpunerea viziunii. Creativitatea.

În scopul unei ușoare transpuneri a viziunii amintim două tipuri de creativitate:

creativitatea potențială care se referă la factorii de personalitate ereditari și care
pot duce la un nou act creativ, dar care există într-o formă latentă, neactivată, și
creativitatea manifestată sau actualizată, care este rezultatul potențialului creativ,
fiind expresia operei în sine, a produsului creației, care poate fi de natură
materială sau spirituală și care este astfel recunoscut de către societate.
Principalele dimensiuni care pot fi delimitate și descrise în domeniul creativității
sunt: procesul de creație, produsul creat, personalitatea creatoare, mediul sau
climatul social. Sigmund Freud explică fenomenul creației pornind de la teoria
sublimării, considerând că fenomenul creației poate fi determinat de impulsurile
refulate în inconștient, care apar totuși sub forme deghizate, rezistente la existența
socială.5 Observațiile lui Freud au fost susținute de studii de caz asupra unor
creatori cum este Leonardo da Vinci.

Pornind de la două criterii esențiale, aspectul creator și domeniul de manifestare,

putem distinge creativitatea științifică și cea artistică. 6 Între cele două forme
principale ale creativității putem stabili diferențe semnificative prin intermediul
următoarelor criterii: personalitatea creatorului, produsul creat, tipul de informație
valorificată. Așadar, putem spune că personalitatea creatorului este unică, în
funcție de modul de îmbinare a însușirilor psihologice și a modului în care sunt
influențați de mediul de personalitate și de dispozițiile aptitudinale formate în
contexte culturale și chiar și după formele de manifestare a creației. Produsul creat
prezintă de asemenea, un criteriu prin care putem diferenția creația artistică de cea
științifică, și anume, în cazul creației științifice vedem cum lucrarea exprimă
cerințele și urmărește scopul mediului înconjurător, fiind doar filtrată prin stilul
propriu și personal al creatorului, iar criteriul de validare este cel al eficienței. În
cazul creativității în artă, lucrarea în sine îl exprimă pe creator ca individualitate,
cu toate trăsăturile, motivațiile și aspirațiile sale specifice, criteriul de validare
fiind cel estetic. Există și anumite manifestări ale publicului țintă față de produsul
creat, diferențiate prin felul emoțional sau de natură intelectuală și practică
totodată, de a reacționa la stimulii creați cu inteție.
5
Aminitiri, vise și reflecții – C. G. Jung
6
Creativitate și inteligență emoțională – Mihaela Roco

7
 Raportul între interioritate și exterioritate implicate în creație variază de la un
domeniu la altul, și anume, în artă este evocat fondul psihologic al creatorului,
fiind valorificată afirmația figurată, iar în știința exactă a matematicii sunt
exprimate anumite aspecte ale mediului investigat, valoarea punându-se pe
afirmația simbolică.7

Țucu Ramona Olivera – Detaliu, 2022

7
Omul și simbolurile lui – C. G. Jung

8
Capitolul II – Inspirație

II.1. Pictura și matematica.

Exprimarea prin forme și figuri geometrice.

Un segment din domeniul artei adus în fața opoziției științei exacte este
matematica și geometria, tocmai pentru că la prima vedere, trasarea unor contururi
colorate cu pensula pe pânză nu are nimic de-a face cu scrierea unor formule
matematice pe o foaie. Însă, știm deja că ambele implică exercițiu pentru
perfecționare, devotament și răbdare în același timp.

În timp ce pictura este o ramură a artelor plastice care reprezintă realitatea în

imagini artistice bidimensionale, create cu ajutorul culorilor aplicate pe o
suprafață anume (pânză, hârtie, lemn, sticlă), matematica influențează direct arta
cu instrumente conceptuale, cum ar fi perspectiva liniară, analiza simetriei și
obiectele matematice. De asemenea, ea poate oferi și obiecte pentru artiști, cum ar
fi regulile perspectivei liniare sau metodele de geometrie descriptivă.8

Scopul ambelor domenii este unul care duce la un rezultat comun, și anume, de a
obține o compoziție cu forme, culori, texturi și desene, care dă naștere la o operă
de artă în conformitate cu principiile estetice.

II.2. Influențe.

La prima vedere, dintre toate formele artistice, arta abstractă pare a fi cea mai
lipsită de sens, cea mai îndepărtată de modul obișnuit de percepție. Și totuși,
îndrăznim să afirmăm că arta în esența ei poate fi înțeleasă fără a face apel la
abstracție. Până și artiștii preocupați să redea în cel mai fidel mod realitatea, își
structurează lucrările după cele mai stricte legi ale compoziției, legi care cer ca
imaginea reprezentată să se organizeze după forme geometrice și rețele de linii ce
structurează spațiul virtual. Aceasta structură organizatorică a unui tablou, este o
structură abstractă, ea nu face trimitere la natură. Operele figurative au organizat

8
Modele matematice în știință, tehnică și artă – Colegiul Tehnic „Traian” București

9
vizibilul, obiectele sau personajele sale, în funcție de anumite structuri
compoziționale riguroase: proporții de aur, raporturi geometrice și altele. Această
mică rețea de linii care dă armonie și specificitatea operei de artă, rămâne
invizibilă la o primă vedere. Relevarea acestei rețele poate fi văzută ca un scop al
artei abstracte. Ne folosim de tot ceea ce se află în spatele acestor elemente
formale pe care le surprinde ochiul uman pentru a percepe linii și culori, ascunse
într-o lucrare figurativă și relevată, într-o pânză abstractă, pentru care proporțiile,
raporturile și armoniile culorilor au capacitatea de a transmite emoții estetice.

Am observat o atenție asupra studiului matematic expus în artele vizuale încă din
cele mai vechi timpuri. Înțelegerea complexității creativității artistice matematice
și geometrice a determinat o serie de artiști să descrie caracteristicile personalității
creatoare. În Renaștere, îl reamintim pe Leonardo da Vinci, una din cele mai
iluminate minți ale omenirii, care a fost și pictor și sculptor și inventator,
astornom, inginer, geograf, arhitect și care avea calități artistice deosebite,
matematica fiind una dintre pasiunile sale, ajutându-l în studiile sale arhitecturale.
Pierro della Francesca care este un alt reprezentant de seamă al Renașterii, a fost
și pictor și matematician, având în același timp o pasiune pentru geometrie, știință
pe care a studiat-o și dezvoltat-o, folosindu-se de ea la desenele pe care le-a creat.
De asemenea îl putem aminti pe Cezanne, cu o abordare geometrică a peisajelor și
naturilor statice, Picasso și Georges Braque, care contribuie la dezvoltarea
cubismului, Fernand Leger, Robert Delaunay, Sonia Tark Delaunay, un grup de
artiști italieni: Gino Severini, Umberto Boccioi, Carlo Cerra, Giacomo Balla, care
au modificat stilul cubist și au creat o nouă direcție, ulterior numită futurism.
Gustav Klimt și Marcel Duchamp, care exprimă dezaprobarea față de arta care să
producă plăcere în mod gratuit. Și în semn de protest, adaugă o mustață celebrului
portret al Monalisei a lui daVinci. Amintim și câțiva artiști români, Liviu
Stoicoviciu, Mihai Olos, Grupul Sigma: Ștefan Bertolan, Elisei Rusu, Lucan
Codreanu, Ion Gaita, Doru Tulcan și Constantin Flondor. Am ales să evidențiez 3
artiști contemporani, care au adus o mare contribuție studiului meu.

10
Liviu Stoicoviciu – Ferestre și trepte, 1960-2017

Mark Reynolds este un artist vizual care lucrează în principal cu materiale de

desen, tehnică mixtă, uleiuri și tipărituri. A lucrat în ultimii 30 de ani dezvoltând
noi modalități de utilizare și interpretare a principiilor tradișionale găsite în
geometria plană și în geometria sacră, metafizică sau filosofică. El a descoperit și
a dezvoltat metode de desen și construcție de sisteme geometrice și de construcții

11
armonice prin amestecarea unor rapoarte care nu se găsesc în aceleași familii de
rapoarte și generând noi relații geometrice pe care le numește ”căsătorii de
incomensurabile” și ”uniuni de contrarii”. Aceste sisteme geometrice aduc haosul
și ordinea împreună, în desene geometrice complexe, interesante și frumoase.
Opera sa demonstrează punctul său de vedere cu privire la natura geometriei ca
formă de artă și la relațiile sale interdisciplinare cu muzica, matematica și
descoperirea personală. Mark Reynolds este un educator care a predat geometrie
pentru studenții de artă, design și arhitectură, în programele de licență de la
Academia de Artă din San Francisco, California, de aproximativ 25 de ani. Este
specializat în analize geometrice ale arhitecturii, picturii și designului.

Mark Reynolds - Minor Third Series: Dance of the Root Two, 2.1.15, 2015

12
Mark Reynolds - The 1.111 Series: Ode to John Cage, 2.13, 2013

13
Mark Reynolds - The 1.111 Series: Warmth, 3.11, 2011

Nicole Phungrasamee Fein, născută în 19 februarie 1974, este o tânără artistă care
locuiește în San Francisco, California. S-a născut la Evanson, Illinois. A obținut
licența în Arte la Universitatea Tufts și licența în Arte Frumoase de la Școala
Muzeului de Arte Frumoase din Boston. Și-a primit masteratul în Arte Frumoase
de la Mills College, Opera sa este inclusă în colecțiile Muzeului Whitney de Arta
Americană, Muzeului de Arta Harvard și Muzeului de Arta Modernă din San
Francisco. Artista este cunoscută pentru manipularea agilă a pigmentului pe hârtie.

14
Cu două decenii în urmă, desenele ei sunt realizate secvențial. Lucrarea a evoluat,
dar delicatețea și liniștea sunt constante. Mai multe straturi în tonuri de pământ în
linii suprapuse au definit primele piese. Rezultatul este similar vizual cu țesutul.
Treptat, opțiunile de culoare s-au extins, dar au rămas dezactivate. În urmă cu
aproximativ 10 ani a apărut un spectru hotărât mai vibrant. Combinate cu linii
predominant orizontale, acestea evocă linii marine. Mai târziu, liniile care radiază
dintr-un punct central din seria Tondi, au introdus cercul în ceea ce fusese
precedent pătrat.

Nicole Phungrasamee Fein - 21.01.11.01 Cobalt Blue Cadmium Yellow Deep Hue
Cadmium Red Deep, 2021

15
Nicole Phungrasamme Fein - 21.10.25.01 Cerulean Blue Chromium Scarlet Lake
Sleeping Beauty Turquoise Genuine Cadmium Orange Hue, 2021

Nicole Phungrasamme Fein – 1060307, 2017

16
 Gianna Commito. Visul din copilărie al Ginnei Commito de a deveni arheolog a
fost scurtat când și-a dat seama că nu avea voie să păstreze tot ceea ce găsea.
Născută în California de Nord, a crescut în Main și Maryland, aproape de
Washington, DC. Gianna este fiica unui profesor de matematică și a unui profesor
de biologie marină. Ca atare, a jurat în copilărie că nu va deveni niciodată
universitar. Astăzi, este profesor asociat de pictură la Universitatea de Stat din
Kent. 9

Gianna Commito - Nepp, 2014

9
www.artsy.net

17
Gianna Commito – Epping, 2014

Gianna Commito - Bear, 2011

18
 II.3: Impulsul formelor matematice în pictură.

Matematica și arta sunt legate printr-o multiplă varietate de moduri, matematica în

sine fiind descrisă deseori ca o artă motivată de frumusețe. Matematica și arta au o
relație istorică îndelungată. Încă din secolul IV î.Hr., artiștii au folosit matematica și
geometria, prescriind proporții care se bazează pe utilizarea raportului de aur în
crearea nudului masculin ideal.

Ulterior, în timpurile moderne, artistul grafic Maurits Cornelius Escher a folosit

geometria hiperbolică în operele sale, iar Piert Mondrian a îmbrățișat în mod explicit
formele geometrice.

Conceptul cum că pictura ar putea fi exprimată matematic, prin culoare și formă, a

contribuit la cubism, mișcarea de artă care a dus către arta abstractă. Însă impulsul de
a face formele matematice, crează în mod natural obiecte care au simetrii și forme
surprinzătoare sau plăcute. Totodată, introducem forme de geometrie și entropie
pentru a dinamiza lucrarea, folosind aspectul volumelor, formelor și culorilor într-o
dezordine produsă în mod deliberat.

Țucu Ramona Olivera – Detaliu, 2022

19
În lucrarea mea, m-am folosit de dimensiunea fără timp și spațiu a imaginarului,
sediul creativității umane. Exprimarea cu ajutorul formelor geometrice intenționează
crearea unei legături între anumite sentimente și emoțiile aferente lor. Și anume, fac
aici referire la repetiția continuă și constantă a anumitor forme-gând asemeni figurilor
geometrice care nu sunt decât niște multitudini nevide de puncte. Știm deja că formele
de diferite feluri și dimensiuni, împreună cu nuanțele și culorile prin care sunt puse în
evidență, pot induce sau pot chiar produce anumite emoții. Însă, dacă procesul prin
care trec este invers? Adică, o emoție are o anumită formă și culoare și asemeni unei
conștientizări, așteaptă să fie exprimată, pe pânză în cazul nostru, pentru a fii
materializată.

Mijloacele de expresie utilizate vin în ajutorul meu, astfel că dualitatea culorilor

folosite pot exprima extremele personale, umbra și lumina din interiorul ființei, și
anume, cu cât nevoia de a afirma crește, cu atât crește și contrastul între culorile
folosite: negru și roz sclipitor. În adaos, contrastând metodele tradiâionale de pictură,
vine drippingul, care concentrează momentul special din creație. Într-o strânsă
legătură cu ideile psihologiei existențiale, ansamblul transmite esența vieții, datorită
expresivității sale.

Trei pânze de dimensiuni diferite, 100/70, 100/120 și 100/150, lucrate în culori de ulei
și acril, vor să redea expansiunea în planul fizic a gândurilor aflate în continuă
modificare, schimbare, creștere, gânduri care duc spre o nevoie de extindere a
spațiului de lucru. Formele pe care le vedem nu seamănă cu aceleași forme pe care le
percepem din altă direcție. Diferitele volume văzute din câmpul nostru vizual se
modifică în funcție de distanța suferită. Am adus un plus de culoare vidului negru în
scopul evidențierii etapei momentului transcendenței. Cu toate acestea, cea mai
importantă componentă a lucrarii care atrage atenția publicului se află în ochiul
privitorului și se traduce prin filtrul personal al persoanei care interacționează cu
lucrarea în sine.

20
Capitolul III – Transcenderea gândurilor din subconștient.

III.1. Nuanțări.

Fiind considerată un câmp subiectiv, prin intermediul căruia se pot compune anumite
lucrări în moduri absolut unice care să reflecte experiența, cunoștiințele, preferințele
și mai ales emoțiile unui artist, arta în sine este experiența estetică care cuprinde
relația dintre privitor și obiectul de artă propriu-zis. Pentru ca piesa de artă să
progreseze în timpul procesului de creație, la fel trebuie și artistul să crească, să fie
complet și în ton cu creația sa și în scopul îmbunătățirii ei, cu intenția compatibilității
emoționale dintre gând, creație și însuși creatorul. De obicei, lucrarea de artă reflectă
experiența trăită de artist, transpusă și expusă prin propriile-i metode de exprimare,
traduse din procesele sale psihologice, emoționale și chiar motivaționale, care se
reflectă în viața sa de zi cu zi, care coordonează și conduc în mod automat stări și
situații cotidiene, fără a fi puse la îndoială sau trecute prin filtrul personal de analiză.
Luate ca atare, prind contur și putere și abia atunci când devin un factor de stres se
poate ieși din modul automat de reflex organizatoric. Aceasta obligare la schimbare,
împinge spre ceea ce tocmai devine începutul unui lung șir de noi concepte introduse
în mental, poate chiar sclipiri de idei, îndrăzneală și curaj.

III.2. Reflexe topice geometrice.

În dorința sa de a defini cât mai exact spațiul material, mintea umană se bazează pe
anumite forme și ansambluri de forme, întâlnite concret sau mai puțin concret, în
natură și în tot ceea ce inspiră aceasta, sau pe diferite forme geometrice, rezultate din
diverse analize abstracte. Forma devine rezultatul ordonării în timp și spațiu a mai
multor elemente cumulate, care urmăresc o bună funcționare a întregului ansamblu.

Realizăm astfel, că punctul, linia și volumul sunt elementele de analiză ale oricărui tip
de alcătuire geometrică, o însușire foarte asemănătoare cu sinele, eul și supra eul, pe
baza căreia putem construi o serie de concepții privind explicarea fenomenelor

21
psihologice, bazate pe cercetarea proceselor desfășurate în subconștientul nostru și a
relațiilor sale cu conștientul.10

III.3. Entropia – o dezordine controlată.

Parcurgând anumite etape de studiu pentru lucrarea de licență, am descoperit în

entropia estetică o stare de dezordine și o repartizare aparent întâmplătoare a unor
elemente din interiorul cărora ia naștere opera de artă în sine, prin intervenția
creatoare a artistului. Astfel, relația de tip ordine-dezordine din câmpul nostru vizual
reprezintă structura de bază al oricărui proces creator. Privind acest câmp din
perspectivă semantică, vedem tentativele artiștilor de a adânci, crea, sublinia chiar,
anumite mesaje, însumând tentative retorice de asumare personală în plan artistic,
limpezire a gândurilor proprii și poate chiar o evoluție discretă a devenirii artistului.

În primul rând acceptarea ideii de ordine vizuală ca fiind o condiție necesară

existenței umane este de-a dreptul copleșitoare. Astfel, ne folosim de anumite
elemente ale mediului natural sau construit, organizând ambientul împreună cu
elemente ale comunicării vizuale, pentru a transmite cât mai clar emoția dorită, în
scopul de a dispune și de a manevra artistic în obținerea unui anumit confort mental al
înțelegerii și al asimilării ei. Ideea centrală ar fi demonstrația că în artă, dezordinea ce
contrazice pozitiv ordinea instaurată, se poate transforma ulterior într-o altă ordine ce
va trebui confruntată ulterior mai devreme sau mai târziu. Relația în sine dintre ordine
și dezordine marchează orice legătură de echilibru și tensiune, formând o aură
fundamentală, o structură generatoare de vitalitate unui nou proces creator.
Dezordinea nu poate exista decât într-un câmp de ordine, condiție imperios necesară
în cazul artelor plastice cu asociere în domeniul psihologiei, mergând spre ramura
psihanalizei și în psihologia artei, care urmăresc punerea în aplicare a unor sisteme în
contextul reparării egoului, depășirii stării naturale de confort mental, 11 ce reprezintă
un proces de îmbunătățire a sinelui.

10
Putere nemărginită – Anthony Robbins
11
Descoperă forța din tine – Anthony Robbins

22
Țucu Ramona Olivera – Detaliu, 2021

23
Concluzii.

Imaginarul, sediul creativității umane, ne oferă aspectul vizual în transpunerea ideii de

bază. Utilizarea geometriei permite încadrarea pașilor în formarea viziunii centrale.
Motivul utilizării perspectivelor geometriei și a matematicii în general, ajută la
exprimarea precisă și exactă a gândurilor cumulate.

Gânduri interesante, gânduri care sunt primul nivel al atracției, putere ce se datorează
câmpului electric al creierului, care emite emoții. Bine știm că un gând prelungit,
susținut pe o durată de timp îndelungată tinde să se transforme în realitate. De
exemplu, majoritatea persoanelor în mod automat gândesc negativ, atrăgând astfel în
viața lor situații asemeni acelor gânduri. Același lucru se aplică și în situațiile
pozitive. Atunci, de ce să nu alegem să emitem gânduri pozitve? Putem exersa prin
diverse metode această schimbare de perspectivă, cu pași mici, dar siguri, aplicând în
fiecare moment noua regulă, și anume, să ne facem un obicei din a privi lucrurile prin
prisma curiozității, a interesului și a bucuriei.12

Țucu Ramona Olivera – Detaliu, 2020

12
Descoperă forța din tine – Anthony Robbins

24
Pe de altă parte, câmpul magnetic al inimii este mult mai mare decât cel electric al
creierului, ceea ce înseamnă că emoția emisă din inimă are cea mai mare putere de a
manifesta în plan fizic. De aceea, artiștii își ascultă mai mult vocea intuitivă a inimii,
intrând într-un fel de transă creativă. Pentru a descărca informații din egregorul
creației, a atrage și a crea orice prin gândurile noastre, avem nevoie de imaginație și
vizualizare și o practică constantă.

În general, asociem emoția cu vibrația, ca fiind unul și același lucru, însă constatăm în
decursul vieții că nu este chiar așa. Emoția se naște din inimă, iar vibrația iradiază din
plexul solar, și pentru a putea pune în practică ideea survenită într-o clipă de inspirație
sau revelație, este nevoie de o anumită doză de voință capabilă să coordoneze
procesul fizic al creației. Așadar, o emoție experimentată pe o anumită perioadă de
timp se transformă într-o vibrație ritmică, un impuls, care trece cu ușurință la
următorul nivel, cel de manifestare în planul fizic, în realitatea noastră. De aici vine și
asemănarea cu lumea infinită de posibilități și variante a matematicii.

Ajungînd la acest nivel de vibrație, procesul creației începe cu această frecvență, fiind
trăit prin cadrul unor experiențe mistice sau inefabile. Sau oare îl descărcăm dintr-un
supraconștient nevăzut?

Iar ca și o concluzie finală, pentru a întări și susține această lucrare, aș putea puncta
faptul că viața este făcută din alegeri și decizii. Dacă alegem să gândim pozitiv,
atragem tot ce e bun în mersul vieții, prin simplul fapt că vedem binele în orice
situație, vedem sclipirea divină în fiecare ființă. Manifestăm cu ușurință ceea ce ne
dorim pentru că vibrăm posibilități infinite de reușite, împliniri, și dăm voie,
permitem forțelor nevăzute și poate prea puțin înțelese de noi să acționeze așa cum
știu ele mai bine, fără să fie limitate de mintea umană. Și avem mereu siguranța că
ceea ce trăim este exact ce avem nevoie și e mai bine pentru noi.

25
Țucu Ramona Olivera – Conștientizare, 2021

26
Contribuții la realizarea lucrării.

Țucu Ramona Olivera – Schiță, 2020

27
Țucu Ramona Olivera – Reprogramarea gândurilor, 2020-2022

28
Țucu Ramona Olivera – Convingeri, 2022

29
Țucu Ramona Olivera – Conștientizare, 2020

30
Țucu Ramona Olivera – Transcendere, 2022

31
Țucu Ramona Olivera – Detaliu, 2020

32
Țucu Ramona Olivera – Detaliu, 2022

33
Țucu Ramona Olivera – Detaliu, 2022

34
Țucu Ramoona Olivera – Schiță, 2020

35
Țucu Ramona Olivera – Schiță, 2020

36
Țucu Ramona Olivera – Schiță, 2022

37
Bibliografie.

- Colegiul Tehnic „Traian” București, Modele matematice în știință, tehnică și artă;

sesiunea națională de comunicări științifice „Matematica de ieri și de azi”, 2009.
- Ețco, C, Fornea, Iu, Davidescu E., Tintiuc T., Daniliuc N., Cărăuș M.; Psihologia
generală, Editura Poligrafic Medicina20, Chișinău, 2007.
- Hawkins, David, Transcenderea nivelurilor conștiinței, Scala spre iluminare;
Editura Cartea Daath, 2007.
- Jung, Carl Gustav, Amintiri, vise și reflexii, Editura Humanitas, București, 2020.
- Jung, Carl Gustav, Puterea sufletului antologie, volumul 4. Refleții teoretice
privind natura psihismului; Editura Anima, București, 1994.
- Jung, Carl Gustav, Omul și simbolurile sale; Editura Trei, Bururești, 2017.
- Moldoveanu, M., Matematica creativă – perspectivă psihosociologică, Editura
Coresi, București, 2002.
- Robbins Anthony, Putere nemărginită – noua știință a împlinirii personale;
Editura Act și Politon, București, 2017.
- Robbins Anthony, Descoperă forța din tine volumul I, Editura Curtea veche,
București, 2002.
- Roco, M., Creativitatea și inteligența emoțională, Editura Polirom, București,
2001.
- www.artsy.net
- https://www.artsy.net/artist/gianna-commito
- https://www.artsy.net/artist/mark-reynolds
- https://www.artsy.net/artist/nicole-phungrasamee-fein

38