Obligatii.

Responsabilitatea
costi_first_live id meu
MULTIPLE CHOICE

1. Cum defineste Codul civil obligatia civila ?

a. raportul juridic in temeiul caruia o persoana este tinuta sa dea, sa faca sau sa nu
faca ceva.
b. Codul civil nu defineste obligatia civila
c. raportul de drept civil in care o parte, numita creditor, are posibilitatea sa
pretinda celeilalte parti, numita debitor, sa execute o prestatie sau mai multe
prestatii, ce pot fi de a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctiunea constrangerii
de stat.

ANS: B

2. Cum se clasifica obligatiile dupa izvorul lor ?

a. obligatii nascute din acte juridice si obligatii nascute din fapte juridice.
b. obligatii de a face si obligatii de a nu face
c. obligatii nascute din fapte juridice licite si obligatii nascute din fapte juridice
ilicite

ANS: A

3. Cum se clasifica obligatiile dupa obiectul lor ?

a. obligatii nascute din acte juridice si obligatii nascute din fapte juridice
b. obligatii determinate si obligatii de diligenta
c. obligatii obisnuite si obligatii reale

ANS: B

4. Ce este obligatia de a da ?

a. indatorirea subiectului pasiv de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau a

preda un lucru
b. indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real
c. indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor legea
sau conventia partilor

ANS: B
5. Ce este obligatia de a face ?

a. obligatia care incumba debitorului fata de care s-a nascut

b. indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor
legea sau conventia partilor
c. indatorirea subiectului pasiv de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau a
preda un lucru

ANS: C

6. Ce fel de obligatie este obligatia vanzatorului de a preda cumparatorului lucrul ce

a format obiectul contractului de vanzare – cumparare ?

a. obligatie de a da
b. obligatie de a face
c. obligatie reala

ANS: B

7. Ce este obligatia determinata (sau de rezultat) ?

a. obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul

asumandu-si indatorirea de a obtine un rezultat bine determinat, desfasurand o
anumita activitate
b. indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor
legea sau conventia partilor
c. indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit
rezultat

ANS: A

8. Ce este obligatia de diligenta sau de mijloace ?

a. indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit

rezultat, fara a se obliga la realizarea acelui rezultat
b. obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul
asumandu-si indatorirea de a obtine un rezultat bine determinat, desfasurand o
anumita activitate
c. indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor legea
sau conventia partilor

ANS: A

9. Cum se clasifica obligatiile dupa gradul lor de opozabilitate ?

a. obligatii pozitive si obligatii negative

b. obligatii obisnuite si obligatii reale
c. obligatii de a face si obligatii de a nu face

ANS: B

10. Ce sunt obligatiile reale – propter rem – ?

a. indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea

sau conventia partilor
b. obligatii strict personale, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul
asumandu-si indatorirea de a obtine un rezultat bine determinat, desfasurand o
anumita activitate
c. indatoriri ce revin debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui
anumit rezultat

ANS: A

11. Ce sunt obligatiile opozabile si tertilor – scriptae in rem –?

a. obligatiile caracterizate prin faptul ca sunt atat de strans legate de posesia unui
bun, incat creditorul nu poate obtine satisfacerea dreptului sau decat daca
posesorul bunului va fi obligat sa respecte acest drept, desi nu a participat direct si
personal la nasterea raportului juridic obligational
b. obligatii strict personale, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul
asumandu-si indatorirea de a obtine un rezultat bine determinat, desfasurand o
anumita activitate
c. indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea
sau conventia partilor

ANS: A

12. Cum se clasifica obligatiile dupa sanctiunea lor juridica ?

a. obligatii obisnuite si obligatii opozabile si tertilor

b. obligatii obisnuite si obligatii reale
c. obligatii civile perfecte si obligatii civile imperfecte

ANS: C

13. Cum se clasifica obligatiile dupa raportul lor cu modalitatile ?

a. obligatii obisnuite si obligatii reale

b. obligatii simple si obligatii complexe
c. obligatii civile perfecte si obligatii civile imperfecte
ANS: B

14. Care sunt modalitatile care afecteaza o obligatie civila ?

a. termenul, conditia, sarcina

b. numai termenul
c. termenul si conditia

ANS: C

15. Care sunt izvoare de obligatii conform Codului civil ?

a. contractul si actul juridic unilateral

b. numai legea
c. contractul

ANS: C

16. Ce fapte juridice licite sunt reglementate de Codul civil ca izvor de obligatii ?

a. plata lucrului nedatorat

b. imbogatirea fara justa cauza
c. gestiunea de afaceri, plata lucrului nedatorat, imbogatirea fara justa cauza

ANS: A

17. Care fapta juridica licita nu are reglementare legala, fiind o constructie a doctrinei
si a jurisprudentei ?

a. imbogatirea fara justa cauza

b. gestiunea de afaceri
c. plata lucrului nedatorat

ANS: A

18. Care sunt conditiile gestiunii de afaceri ?

a. capacitatea de exercitiu a partilor

b. obiectul, utilitatea si atitudinea partilor fata de actele de gestiune
c. obiectul gestiunii sa constea numai in incheierea de acte materiale

ANS: B

19. Care este obiectul gestiunii de afaceri ?

a. incheierea de acte acte juridice de conservare, de administrare si de dispozitie
b. incheierea de acte juridice care sa nu depaseasca limitele unui act de
administrare
c. numai acte materiale

ANS: B

20. Ce fel de acte juridice poate sa incheie gerantul in nume propriu ?

a. numai acte de conservare

b. acte de conservare, acte de administrare, acte de dispozitie
c. incheierea de acte juridice care sa nu depaseasca limitele unui act de
administrare

ANS: C

21. Cum se apreciaza utilitatea gestiunii de afaceri ?

a. in raport de momentul savarsirii actelor de gestiune si nu prezinta importanta

faptul ca ulterior bunul este distrus dintr-un caz fortuit sau de forta majora
b. pe tot timpul savarsirii actelor de gestiune
c. pana la momentul la care geratul sau mostenitorii sai preiau gestiunea

ANS: A

22. Care este atitudinea partilor fata de actele gestiunii de afaceri ?

a. geratul sa aiba cunostinta de interventia gerantului

b. geratul sa actioneze cu intentia de a administra propriile interese
c. geratul sa nu aiba cunostinta de interventia gerantului

ANS: C

23. Ce conditii se cer referitor la capacitatea partilor in gestiunea de afaceri ?

a. ambele parti sa aiba capacitate deplina de exercitiu

b. geratul sa aiba capacitate deplina de exercitiu
c. gerantul sa aiba capacitate de exercitiu

ANS: C

24. Care sunt obligatiile gerantului ?

a. sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul sau

mostenitorii sai vor putea sa o preia
b. sa actioneze ca un mandatar al geratului
c. nu are nicio obligatie pozitiva

ANS: A

25. Care sunt obligatiile geratului ?

a. sa plateasca gerantului pentru toate cheltuielile facute, dar numai daca acestea
s-au nascut din acte juridice
b. sa plateasca gerantului pentru toate cheltuielile necesare si utile pe care acesta
le-a facut
c. sa plateasca gerantului numai cheltuielile necesare

ANS: B

26. Cum se face proba gestiunii de afaceri ?

a. numai dupa regulile aplicabile in materia probei actelor juridice

b. in acelasi fel, indiferent daca obiectul gestiunii este un act material sau un act
juridic
c. actele materiale se pot dovedi cu orice mijloc de proba

ANS: C

27. Care sunt conditiile generale ale platii lucrului nedatorat ?

a. sa nu existe o plata
b. plata sa fie datorata
c. plata sa fie facuta din eroare

ANS: C

28. Care sunt obligatiile accipiensului de buna – credinta ?

a. sa restituie lucrul, dar are dreptul sa pastreze fructele, ca orice posesor de buna
- credinta
b. sa restituie atat lucrul cat si fructele acestuia
c. sa restituie valoarea lucrului, daca a instrainat lucrul, daca pretul este mai mic
decat valoarea lucrului

ANS: A

29. Care sunt obligatiile accipiensului de rea – credinta ?

a. sa restituie lucrul primit si fructele percepute

b. daca a instrainat lucrul, sa restituie pretul primit
c. este liberat de obligatia de restituire a lucrului, daca lucrul a pierit in mod
fortuit

ANS: A

30. Care sunt obligatiile solvensului ?

a. sa restituie toate cheltuielile facute de accipiens cu lucrul

b. sa restituie cheltuielile facute cu lucrul, numai daca accipiens este de buna
credinta
c. sa restituie cheltuielile necesare si utile facute cu lucrul de accipiens, indiferent
daca acesta este de buna – credinta sau de rea - credinta

ANS: C

31. Care sunt persoanele care pot sa ceara restituirea platii in cazul platii nedatorate ?

a. orice creditor al lui solvens

b. creditorii chirografari ai solvensului, pe calea actiunii oblice
c. numai solvens

ANS: B

32. Care este termenul de prescriptie in care se poate intenta actiunea in restituirea
platii in cazul platii nedatorate ?

a. in toate cazurile, termenul general de prescriptie extinctiva de 3 ani

b. termenul general de prescriptie de 3 ani, indiferent daca actiunea in repetitiune
este o actiune patrimoniala sau o actiune in revendicare
c. daca obiectul platii este un bun individual determinat, actiunea este
imprescriptibila deoarece are caracterul unei actiuni in revendicare

ANS: C

33. Care sunt cazurile in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate ?

a. in cazul obligatiilor civile perfecte achitate de buna voie de catre debitor

b. in cazul obligatiilor civile imperfecte achitate de buna voie de debitor
c. in toate cazurile exista obligatia de restituire a platii nedatorate

ANS: B

34. Ce fel de conditii se cer pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii
fara justa cauza ?
a. numai conditii juridice
b. numai conditii materiale
c. atat conditii materiale cat si conditii juridice

ANS: C

35. Care sunt conditiile materiale cerute pentru intentarea actiunii in restituire in cazul
imbogatirii fara justa cauza ?

a. sa se produca marirea unui patrimoniu prin dobandirea unei valori apreciabile

b. sa se produca marirea unui patrimoniu, indiferent de valoarea dobandita
c. micsorarea patrimoniului altei persoane sa constea numai in diminuarea unor
elemente active

ANS: A

36. Care sunt conditiile juridice cerute pentru intentarea actiunii in restituire in cazul
imbogatirii fara justa cauza ?

a. imbogatirea unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane

sa se faca in baza unei dispozitii legale, un contract sau o hotarare judecatoreasca
b. sa existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite
c. sa nu existe un temei legal al imbogatirii unui patrimoniu pe seama diminuarii
patrimoniului altei persoane

ANS: C

37. Care sunt limitele obligatiei de restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ?

a. obligatia de restituire nu cunoaste nicio limita fiind vorba de o fapta juridica

licita
b. persoana al carei patrimoniu s-a diminuat poate pretinde mai mult decat
micsorarea patrimoniului sau deoarece este creditorul obligatiei de restituire
c. persoana al carei patrimoniu s-a diminuat nu poate pretinde mai mult decat
micsorarea patrimoniului sau deoarece s-ar ajunge la o imbogatire fara justa cauza

ANS: C

38. Cum se calculeaza termenul de prescriptie extinctiva in cazul imbogatirii fara

justa cauza ?

a. de la momentul diminuarii patrimoniului

b. de la momentul in care persoana a cunoscut faptul maririi altui patrimoniu
c. de la momentul in care persoana care si-a micsorat patrimoniul a cunoscut sau
trebuia sa cunoasca, atat faptul maririi altui patrimoniu, cat si persoana care a
beneficiat de aceasta marire

ANS: C

39. Care sunt deosebirile dintre responsabilitate si raspundere ?

a. din punct de vedere al naturii si continutului

b. din punct de vedere al raportului dintre individ si societate
c. nu exista nicio deosebire intre responsabilitate si raspundere

ANS: A

40. Cum este definita responsabilitatea juridica?

a. o atitudine constienta si deliberata de asumare a grijii fata de modul de realizare

a normelor de drept, fata de integritatea ordinii juridice si fata de actiunile pe care
le intreprinde individul in vederea asigurarii unui climat de legalitate
b. un raport statornicit de lege, de norma juridica, intre autorul incalcarii normelor
juridice si stat, reprezentat prin agentii autoritatii, care pot sa fie instantele de
judecata, functionarii de stat sau alti agenti ai puterii publice
c. obligatia de a suporta consecintele nerespectarii unor reguli de conduita

ANS: A

41. Cum este definita notiunea de raspundere juridica ?

a. un raport statornicit de lege, de norma juridica, intre autorul incalcarii normelor

juridice si stat, reprezentat prin agentii autoritatii, care pot sa fie instantele de
judecata, functionarii de stat sau alti agenti ai puterii publice
b. o atitudine culturala a individului fata de legislatie
c. o atitudine constienta si deliberata de asumare a grijii fata de modul de realizare
a normelor de drept, fata de integritatea ordinii juridice si fata de actiunile pe care
le intreprinde individul in vederea asigurarii unui climat de legalitate

ANS: A

42. Ce forme ale raspunderii se disting in materia dreptului civil ?

a. raspunderea contractuala
b. raspunderea civila
c. raspunderea contraventionala

ANS: A

43. Care este natura juridica a raspunderii civile delictuale ?

a. pedeapsa civila
b. sanctiune civila
c. atat pedeapsa cat si sanctiune civila

ANS: B

44. Care este raportul dintre raspunderea civila delictuala si raspunderea penala ?

a. raspunderea penala inlatura raspunderea civila delictuala

b. raspunderea civila delictuala nu inlatura raspunderea penala daca fapta ilicita
intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni
c. nu exista nici un raport intre raspunderea civila delictuala si raspunderea penala

ANS: B

45. Care sunt functiile raspunderii civile delictuale ?

a. functia sanctionatorie
b. numai functia reparatorie
c. functia educativ – preventiva si functia reparatorie

ANS: C

46. Cum se clasifica prejudiciul patrimonial ?

a. numai prejudiciu corporal

b. numai prejudiciu material
c. prejudiciu material si prejudiciu corporal

ANS: C

47. Ce forma de raspundere va fi angajata ca urmare a producerii unui prejudiciu,

daca sunt indeplinite si celelalte conditii de existenta ?

a. numai raspunderea civila delictuala a autorului faptei ilicite

b. atat raspunderea civila delictuala cat si raspunderea penala
c. numai raspunderea penala

ANS: B

48. Cum se poate obtine repararea prejudiciului ?

a. prin intelegerea partilor asupra intinderii despagubirilor si a modalitatilor de

reparare a prejudiciului
b. numai printr-o cerere de chemare in judecata prin care se pune in miscare
actiunea in raspundere civila delictuala
c. numai prin invoiala partilor asupra intinderii despagubirilor si a modalitatilor
de reparare a prejudiciului

ANS: A

49. Care sunt regulile care guverneaza stabilirea intinderii prejudiciului si a

cuantumului despagubirilor in cadrul unei actiuni in justitie ?

a. regula generala este cea a repararii integrale a prejudiciului

b. la stabilirea despagubirilor se va lua in considerare starea materiala atat a
autorului faptei ilicite cat si a persoanei prejudiciate
c. autorul prejudiciului este tinut sa acopere numai prejudiciul efectiv

ANS: A

50. Cum se stabilesc despagubirile in cazul repararii prin echivalent a prejudiciului ?

a. in functie de preturile existente la momentul pronuntarii hotararii judecatoresti

b. daca se acorda si dobanzile aferente, acestea se calculeaza la momentul
pronuntarii hotararii judecatoresti
c. daca prejudiciul consta in distrugerea sau deteriorarea unui bun, va fi luat ca
moment de stabilire a despagubirilor data la care hotararea judecatoreasca a ramas
definitiva

ANS: A

51. Cum se stabileste raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu ?

a. se stabileste un raport de cauzalitate general

b. nu trebuie sa se faca abstractie de atitudinea subiectiva, de ordin psihic a
autorului prejudiciului fata de fapta sa ilicita si de urmarile acesteia
c. trebuie avute in vedere atat fapta ilicita savarsita, ca actiune, cat si fapta ilicita,
ca inactiune

ANS: C

52. Care sunt consecintele sub aspectul procedurii de solutionare a actiunii in

raspundere penala si a actiunii in raspundere civila delictuala ?

a. actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal prin
constituirea partii vatamate sau a persoanei indreptatite ca parte civila
b. persoana vatamata care s-a constituit parte civila in procesul penal se poate
adresa si instantei civile, in toate cazurile
c. in toate cazurile actiunea penala se pune in miscare din oficiu
ANS: A

53. Prin ce se aseamana raspunderea civila delictuala cu raspunderea civila

contractuala ?

a. numai prin faptul ca sunt forme ale raspunderii civile

b. numai din punct de vedere al elementelor care le conditioneaza
c. ambele tipuri de raspundere sunt forme ale raspunderii civile si sunt
conditionate de aceleasi elemente

ANS: C

54. Prin ce se deosebeste raspunderea civila delictuala de raspunderea civila

contractuala ?

a. din punct de vedere al elementelor care le conditioneaza

b. numai in raport de izvorul lor
c. in raport de prescriptia dreptului la actiune

ANS: C

55. Care sunt conditiile repararii prejudiciului ?

a. numai conditia ca prejudiciul sa nu fi fost reparat inca

b. prejudiciul sa fie cert si sa nu fi fost reparat inca
c. este considerat cert numai prejudiciul actual

ANS: B

56. Care sunt principiile care guverneaza repararea prejudiciului ?

a. principiul repararii integrale

b. principiul repararii prin echivalent
c. atat principiul repararii integrale, cat si principiul repararii prin echivalent

ANS: A

57. Ce aspecte sunt avute in vedere la repararea integrala a unui prejudiciu ?

a. se repara numai prejudiciul previzibil

b. este supus repararii numai paguba efectiva
c. la stabilirea despagubirilor nu are relevanta starea materiala a victimei sau a
autorului faptei ilicite
ANS: C

58. Care sunt modalitatile in care se poate face repararea prin echivalent a
prejudiciului ?

a. numai prin acordarea unei sume globale care se stabileste prin hotararea
judecatoreasca, de obligare la plata despagubirilor
b. numai prin stabilirea unor prestatii periodice, in forma baneasca, care se platesc
victimei temporar sau viager
c. prin acordarea unei sume globale sau prin stabilirea unor prestatii periodice

ANS: C

59. Ce trasaturi caracteristice prezinta fapta ilicita ?

a. are caracter subiectiv, constand intr-o conduita ori manifestare umana

exteriorizata
b. are numai caracter obiectiv sau existenta materiala
c. este contrara ordinii sociale si reprobata de societate

ANS: C

60. Cu ce echivaleaza lipsa discernamantului ?

a. absenta factorului intelectiv, respectiv cu lipsa vinovatiei

b. cu lipsa intentiei directe
c. cu lisa intentiei indirecte

ANS: A

61. Cum se face proba conditiilor raspunderii civile delictuale ?

a. in raport de dispozitiile art. 1169 Cod civil

b. victima prejudiciului trebuie sa faca doar dovada existentei prejudiciului
c. sarcina probei o are atat autorul faptei ilicite cat si victima prejudiciului

ANS: A

62. Care este factorul comun al ipotezelor la care se refera prevederile art. 1000 alin.
2 – 4 Cod civil ?

a. ideea de garantie fata de victima cu privire la acoperirea prejudiciului cauzat

b. o garantie de tipul fidejusiunii
c. toate sunt forme de raspundere civila delictuala
ANS: A

63. Care este fundamentul raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori ?

a. o simpla prezumtie de culpa

b. o prezumtie absoluta de culpa
c. o tripla prezumtie de culpa

ANS: C

64. Care este domeniul de aplicatie al raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor
minori ?

a. raspunderea se aplica numai parintilor daca filiatia este din casatorie

b. raspunderea se aplica numai parintilor daca filiatia este din casatorie sau din
afara casatoriei
c. raspunderea se aplica parintilor indiferent daca filiatia este din casatorie, din
afara casatoriei sau ca efect al adoptiei copilului minor

ANS: C

65. Ce conditii trebuie sa probeze victima prejudiciului in cazul raspunderii parintilor

pentru fapta copiilor lor minori ?

a. numai conditiile speciale

b. ca minorul a actionat cu vinovatie
c. copilul sa fie minor si sa aiba locuinta la parintii sai, cumulativ cu conditiile
generale

ANS: C

66. Inlaturarea prezumtiilor raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori.

a. obiectul probei contrare il constituie faptul ca parintii si-au indeplinit in mod

ireprosabil indatoririle ce le reveneau
b. prezumtiile din art. 1000 alin. 2 Cod civil sunt prezumtii absolute, deci nu sunt
susceptibile de proba contrara
c. obiectul probei contrare il constituie faptul ca minorul a actionat cu
discernamant

ANS: A

67. Care sunt efectele raspunderii parintilor pentru prejudiciul cauzat de minor ?

a. parintii raspund integral fata de victima pentru prejudiciul cauzat de minor

b. cind minorul a avut discernamant la momentul savarsirii faptei ilicite, victima il
va chema in judecata numai pe minor
c. daca s-a stabilit judecatoreste raspunderea atat a parintilor cat si a minorilor, nu
se va aplica solidaritatea in temeiul art. 1003 Cod civil

ANS: A

68. Care este raportul raspunderii parintilor cu raspunderea istitutorilor ori

mestesugarilor ?

a. se aplica atat raspunderea parintilor cat si raspunderea institutorilor ori

mestesugarilor
b. raspunderea parintilor este subsidiara
c. raspunderea parintilor este principala

ANS: B

69. Care este raportul dintre raspunderea parintilor si raspunderea comitentilor pentru
faptele prepusilor ?

a. raspunderea comitentului nu inlatura raspunderea parintilor

b. raspunderea comitentului inlatura raspunderea parintilor
c. daca minorul a savarsit fapta cauzatoare an calitate de prepus vor fi angajate
ambele forme de raspundere

ANS: B

70. Cine poate fi persoana prejudiciata in cazul raspunderii institutorului si

mestesugarului ?

a. elevul
b. ucenicul
c. persoana prejudiciata de elev sau ucenic

ANS: C

71. Care sunt conditiile in care se angajeaza raspunderea institutorului si

mestesugarului ?

a. cel care a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de elev ori ucenic

b. victima va trebui sa dovedeasca existenta prejudiciului, a faptei ilicite a
elevului sau ucenicului, a raportului de cauzalitate si, in principiu, a vinei elevului
sau ucenicului
c. fapta ilicita sa fie savarsita numai cind elevul sau ucenicul se afla sub
supravegherea institutorului ori mestesugarului
ANS: B

72. Care sunt conditiile speciale ale raspunderii institutorului si mestesugarului pentru
faptele elevilor si ucenicilor ?

a. cel care a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de elev ori ucenic

b. cel care a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de elev ori ucenic si sa fie minor
c. fapta ilicita sa fie savarsita numai cind elevul sau ucenicul se afla sub
supravegherea institutorului ori mestesugarului

ANS: B

73. Care sunt efectele raspunderii institutorilor ori mestesugarilor ?

a. raspunderea este integrala

b. daca profesorul a platit despagubirea nu are o actiune in regres
c. victima poate sa cheme in judecata numai institutorul sau artizanul

ANS: A

74. Care este temeiul raportului de prepusenie ?

a. numai contractul de munca

b. intotdeauna si contractul de antrepriza
c. calitatea de membru al organizatiei cooperatiste

ANS: C

75. Cand trebuie sa existe raportul de prepusenie pentru angajarea raspunderii

comitentilor pentru faptele prepusilor ?

a. la momentul formularii actiunii in repararea prejudiciului

b. la momentul savarsirii faptei ilicite
c. la momentul formularii actiunii in regres

ANS: B

76. Care sunt cazurile de limitare a raspunderii comitentilor pentru faptele prepusilor?

a. cand comitentul a luat masurile necesare pentru a preintampina fapta

pagubitoare a prepusului sau
b. cand cel pagubit a stiut ca prepusul actioneaza in folosul comitentului
c. in cazurile in care activitatea prepusului nu a iesit din sfera in care comitentul
are obligatia de a-si exercita supravegherea
ANS: A

77. Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu victima prejudiciului?

a. victima trebuie sa cheme la raspundere comitentul sau prepusul in ordinea

prestabilita legal
b. prepusii sunt solidari fata de victima pentru intregul prejudiciu, in tim ce
fiecare comitent este solidar cu propriul prepus doar in limitele partii de prejudiciu
pe care a produs-o acel prepus
c. pentru intregul prejudiciu, prepusii nu sunt tinuti solidari fata de victima
prejudiciului

ANS: B

78. Care sunt efectele raspunderii comitentului in raporturile cu prepusul?

a. comitentul are dreptul sa ceara prepusului sau restituirea in intregime a

despagubirilor avansate victimei
b. daca prejudiciul a fost cauzat de doi sau mai multi prepusi ai aceluiasi
comitent, acesta nu poate sa ceara oricaruia dintre ei restituirea intregii sume
platite
c. fata de comitent, prepusii care au savirsit fapta nu ramin obligati solidar

ANS: A

79. Cand poate interveni interferenta dintre raspunderea parintilor si cea a

comitentilor?

a. in toate situatiile in care se poata angaja raspunderea pentru fapta altei persoane
b. numai in situatia in care minorul are si calitatea de prepus
c. in toate cazurile raspunderea comitentului inlatura raspunderea parintilor

ANS: B

80. Pentru a raspunde delictual in temeiul art. 1001 Cod Civil de prejudiciul cauzat de
animale, ce trebuie sa aiba persoana la momentul producerii prejudiciului?

a. paza materiala a animalului

b. paza juridica a animalului
c. calitatea de depozitar al animalului

ANS: B

81. Ce imprejurare constituie o cauza de exonerare de raspundere in materia

raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general?
a. culpa concurenta a unui tert
b. cazul fortuit
c. fapta exclusiva a victimei

ANS: C

82. Pentru ce prejudicii poate fi angajata raspunderea pe temeiul art. 1001 Cod Civil?

a. animale salbatice aflate in stare de libertate

b. animale salbatice aflate in gradini zoologice
c. orice animal salbatic

ANS: B

83. Care sunt persoanele raspunzatoare pentru prejudiciul cauzat de ruina edificiului?

a. constructorul si arhitectul
b. locatarul cladirii
c. proprietarul cladirii.

ANS: C

84. Carei persoane ii revine raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in

general?

a. oricarei persoane, daca este vorba de lucruri mobile

b. proprietarului lucrului sau detentorului precar
c. persoanei care are paza juridica a lucrului

ANS: C

85. In ce ipoteza, proprietarul este responsabil de prejudiul cauzat prin ruina

edificiului?

a. daramarii complete si voluntare

b. dezagregarii ca urmare a unui viciu de constructie
c. daramarii provocate de incendiu

ANS: B

86. La ce se refera raspunderea juridica pentru prejudiciul cauzat de lucruri

reglementata de art. 1000 alin. 1 Cod Civil?

a. lucruri mobile care au un dinamism propriu

b. lucruri mobile si imobile, in general
c. lucruri mobile si imobile care au un potential periculos.

ANS: A

87. Cand intervine raspunderea pentru ruina edificiului?

a. numai in caz de daramare completa si involuntara a edificiului

b. daca are ca obiect atat imobile prin natura lor, cat si prin detinatie
c. daca ruina este urmare a lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie

ANS: C

88. Cui se aplica raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general

reglementata de art. 1000 alin.1 Cod Civil?

a. bunurilor mobile.
b. bunurilor considerate perciculoase.
c. bunurilor pentru nu este instituita o forma distincta de raspundere civila delictuala

ANS: C

89. Ce imprejurare constituie cauza de exonerare de raspundere in materia raspunderii

civile pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general?

a. culpa concurenta a unui tert

b. cazul fortuit.
c. fapta exclusiva a victimei.

ANS: C

90. Cand poate fi angajata raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale?

a. daca prejudiciul este cauzat de animalele salbatice aflate in stare de libertate.

b. daca prejudiciul este cauzat de animalele salbatice iesite din incinta rezervatiei
c. daca prejudiciul este cauzat de animale semidomestice

ANS: B

91. Cui revine raspunderea in materia raspunderii pentru ruina edificiului?

a. raspunderea revine, in toate cazurile, persoanei care detine paza materiala a

edificiului.
b. raspunderea revine proprietarului edificiului.
c. proprietarul nu va raspunde daca face dovada ca a luat toate masurile pentru
asigurarea intretinerii edificiului

ANS: C

92. Ce imprejurare nu constituie o cauza exoneratoare de raspundere pentru

prejudiciile cauzate de lucruri?

a. cazul fortuit
b. forta majora
c. fapta victimei

ANS: A

93. Carei persoane ii revine raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in

general?

a. oricarei persoane, daca este vorba de lucruri imobile

b. persoanei care are paza juridica a lucrului
c. proprietarului lucrului, nu si posesorului sau detentorului precar.

ANS: B

94. Care este temeiul juridic al raspunderii paznicului juridic pentru prejudiciile
cauzate de animale?

a. art. 999 Cod civil

b. art. 1000 alin. 1 Cod civil
c. art. 1001 Cod civil

ANS: C

95. Cine este paznicul material al animalului?

a. care exercita prerogativele de comanda

b. persoana care nu se poate folosi de animal
c. ingrijitorul.

ANS: B

96. Care este temeiul juridic al raspunderii paznicului material pentru prejudiciul
cauzat de animal?

a. art. 998-999 Cod civil

b. art. 1000 alin. 1 Cod civil
c. art. 1000 alin. 2 Cod civil
ANS: A

97. Cine devine paznic juridic daca animalul este furat?

a. hotul.
b. proprietarul.
c. stapanul.

ANS: A

98. In ce conditii se poate exonera de raspundere paznicul animalului?

a. daca probeaza interventia cazului fortuit

b. daca probeaza interventia fortei majore
c. daca probeaza fapta animalului insusi

ANS: B

99. Ce intelegem prin ruina edificiului?

a. demolarea in urma exproprierii.

b. numai caderea materialului din care edificiul a fost alcatuit sub actiunea fortelor
umane
c. caderea materialului din care edificiul a fost alcatuit sub povara propriei greutati

ANS: C

costy87

Mesaje: 84
Membru din: Dum Dec 28, 2008 2:16 pm

* Mesaj privat

Sus
obligatii responsabilitate an 2 sem

Spiru Haret
Sponsor

Sus

* Raportează acest mesaj

* Răspuns cu citat
Re: obligatii responsabilitate an 2 sem

Mesaj noude costy87 pe Joi Mai 06, 2010 3:52 pm

100. Care este fundamentarea raspunderii paznicului juridic al animalului?

a. ideea de risc
b. culpa absoluta
c. culpa relativa

ANS: B

101. Care constructii nu sunt considerate „edificii” in sensul art. 1002 Cod Civil?

a. un pod.
b. locuintele permanente
c. constructiile provizorii

ANS: C

102. Cum se exercita paza juridica daca animalul formeaza obiectul unui drept de
proprietate comuna pe cote-parti?

a. in comun
b. separat.
c. pe rand.

ANS: A

103. Care este temeiul juridic al raspunderii pentru prejudiciul cauzat de ruina
edificiului?

a. art. 1002 Cod civil

b. art. 1001 Cod civil
c. art. 1000 alin. 1 Cod civil

ANS: A

104. Ce conditii trebuie sa probeze victima in cazul prejudiciului cauzat de animale?

a. existenta factorului de risc.

b. existenta faptei animalului
c. existenta culpei stapanului

ANS: B
105. Care este regula care se aplica in cazul raportului juridic obligational cu pluralitate
de subiecte?

a. divizibilitatea drepturilor si obligatiilor aferente

b. obligatiile solidare
c. obligatiile indivizibile

ANS: A

106. Prin ce se caracterizeaza obligatia conjuncta sau divizibila?

a. fiecare creditor poate sa pretinda toata creanta, dar fiecare debitor este obligat
sa execute numai partea sa de datorie
b. prin coexistenta a doua sau mai multe raporturi de obligatii, independente unele
fata de altele, care izvorasc insa dintr-un singur fapt juridic
c. obligatiile conjuncte se intalnesc numai in cazul mortii uneia dintre partile
raportului juridic

ANS: B

107. Care sunt efectele pe care le produc obligatiile conjuncte sau divizibile?

a. cind un debitor devine insolvabil, riscul il suporta debitorul

b. punerea in intarziere a debitorului de catre creditor profita si celorlalti creditori
c. intreruperea prescriptiei provocata de unul dintre creditori nu este profitabila
celorlalti creditori

ANS: C

108. Care sunt formele obligatiilor solidare?

a. numai solidaritatea activa

b. numai solidaritatea pasiva
c. solidaritatea activa si solidaritatea pasiva

ANS: C

109. Cum se califica actiunea in regres pornita de catre debitorul platitor in cazul
obligatiei solidare?

a. numai o acŃiune personala intemeiata pe mandat tacit sau gestiune de afaceri

b. numai o actiune subrogatorie in locul debitorului platit
c. fie o actiune personala intemeiata pe mandatul tacit sau gestiunea de afaceri, fie
o actiune subrogatorie in locul debitorului platit
ANS: C

110. Cine suporta riscul insolvabilitatii unui debitor in cazul obligatiei solidare?

a. creditorul
b. debitorul insolvabil
c. ceilalti debitori, inclusiv cel care a facut plata, proportional cu partea din
datorie

ANS: C

111. Ce sunt obligatiile alternative?

a. obligatiile in care fiecare creditor poate sa pretinda debitorului executarea

intregii datorii
b. obligatiile in care debitorul se obliga la o singura prestatie, dar cu facultatea
pentru el de a se libera executand o o singura alta prestatie determinata
c. obligatiile in care, daca obiectul prestatiei consta in doua sau mai multe
prestatii, executarea unei prestatii la alegerea uneia dintre parti duce la stingerea
obligatiei

ANS: C

112. Ce sunt obligatiile facultative?

a. obligatiile in care debitorul se obliga la o singura prestatie, dar cu facultatea

pentru el de a se libera executand o o singura alta prestatie determinata
b. obligatiile in care, daca obiectul prestatiei consta in doua sau mai multe
prestatii, executarea unei prestatii la alegerea uneia dintre parti duce la stingerea
obligatiei
c. obligatiile in care fiecare creditor poate sa pretinda debitorului executarea
intregii datorii

ANS: A

113. Ce este plata?

a. executarea silita a unei obligatii de catre debitor

b. executarea voluntara a unei obligatii de catre debitor
c. efectul general al raportului juridic obligational

ANS: B

114. Ce persoana poate face plata?

a. numai debitorul, personal
b. debitorul, personal sau prin reprezentant
c. numai un tert interesat sau neinteresat sa stinga datoria

ANS: B

115. Care sunt exceptiile de la principiul conform caruia plata poate fi

facuta de orice persoana?

a. in cazul obligatiilor de a nu face

b. in cazul tuturor obligatiilor de a face
c. in cazul obligatiilor de a face intuitu personae

ANS: C

116. Cine poate face plata in cazul obligatiilor de a da avand ca obiect

constituirea sau transmiterea unui drept real asupra unui bun?

a. numai proprietarul bunului

b. proprietarul bunului, chiar daca nu are capacitate deplina de exercitiu
c. proprietarul bunului sub sanctiunea nulitatii actului juridic de constituire sau
transmitere a dreptului real

ANS: A

117. Care este persoana careia i se poate face plata?

a. numai creditorului
b. succesorii creditorului
c. numai unui tert desemnat de justitie pentru a primi plata

ANS: B

118. In ce cazuri este valabila plata facuta altor persoane?

a. cand creditorul a ratificat plata facuta unui accipiens fara drept de a o primi
b. cand plata facuta unei alte persoane nu a profitat creditorului
c. cand plata a fost facuta unui debitor al creditorului

ANS: A

119. Care este obiectul platii?

a. este acelasi indiferent de felul obligatiei, de a da un bun cert sau bunuri

generice, respectiv de a face
b. daca obiectul obligatiei este prestatia de a da un bun cert, debitorul trebuie sa
remita acel bun in starea in care se afla in momentul platii
c. daca obiectul obligatiei este prestatia de a da bunuri generice, debitorul trebuie
să remita creditorului bunuri de calitate superioara, daca partile nu au convenit
altfel

ANS: B

120. Care sunt exceptiile de la principiul indivizibilitatii platii?

a. in caz de deces al debitorului, daca acesta lasa un unic mostenitor

b. instanta de judecata acorda debitorului un termen de gratie si esalonarea platii
c. cand plata este facuta de fidejusori, alaturi de debitor

ANS: B

121. Care este data platii in cazul obligatiilor pure si simple?

a. la expirarea termenului
b. imediat dupa nasterea raportului obligational
c. in momentul in care creanta a devenit exigibila

ANS: B

122. Ce inseamna ca plata este cherabila si nu portabila?

a. plata se face la domiciliul creditorului

b. plata se face la locul stabilit prin acordul de vointa al partilor
c. plata se face la domiciliul debitorului

ANS: C

123. In sarcina cui sunt cheltuielile pentru efectuarea platii?

a. numai in sarcina debitorului

b. in sarcina creditorului
c. a debitorului, dar partile pot conveni sa fie suportate si de creditor sau de
ambele parti

ANS: C

124. De cate feluri este imputatia platii?

a. numai legala
b. numai conventionala
c. legala si conventionala

ANS: C

125. Cine poate face imputatia conventionala a platii?

a. numai debitorul
b. atat creditorul cat si debitorul, prin acordul partilor, sau numai prin vointa uneia
dintre ele
c. numai creditorul

ANS: B

126. Ce reguli se cer respectate in cazul in care debitorul decide sa

faca imputatia platii?

a. daca creanta este producatoare de dobanzi, imputatia nu se face asupra dobanzii

b. plata trebuie sa fie suficienta pentru a stinge intreaga datorie
c. plata poate fi facuta si asupra unei parti din datorie

ANS: B

127. Ce reguli se cer respectate in cazul imputatiei legale a platii?

a. intotdeauna se considera platita datoria ajunsa la scadenta

b. in primul rand se considera platita datoria ajunsa la scadenta
c. daca toate datoriile sunt scadente, se considera platita datoria cea mai noua

ANS: B

128. Cine poate face dovada platii?

a. debitorul
b. creditorul
c. atat debitorul cat si creditorul

ANS: A

129. Ce prezumtie de dovada a platii este instituita de art. 1138 alin. 1

Cod civil?

a. debitorul a fost liberat prin plata sau remitere de datorie, daca i-a fost remis de
catre creditor titlul constatator al creantei sale, care este un inscris autentic
b. debitorul este liberat de datorie, prin plata sau remitere de datorie, daca
creditorul i-a remis titlul constatator al creantei, care este un inscris sub semnatura
privata
c. remiterea titlului constatator al creantei nu-l libereaza pe debitor de datorie

ANS: B

130. Ce prezumtie de dovada a platii este instituita de art. 1138 alin. 2

Cod civil?

a. liberarea debitorului prin plata sau remitere de datorie atunci cand creditorul
remite debitorului titlul original al creantei care este un inscris autentic sau o
hotarare judecatoreasca investita cu formula executorie
b. liberarea debitorului prin plata sau remitere de datorie atunci cand creditorul
remite debitorului titlul constatator al creantei sale care este un inscris sub
semnatura privata
c. liberarea debitorului numai prin plata creantei

ANS: A

131. Ce este oferta reala urmata de consemnatiune?

a. este o proceduta instituita pentru creditor

b. este o procedura instituita in scopul de a da posibilitatea liberarii debitoruli de
buna-credinta de obligatia sa fata de creditor in situatia in care creditorul refuza sa
primeasca prestatia
c. este o procedura pentru liberarea debitorului indiferent daca acesta este de
buna-credinta sau de rea-credinta

ANS: B

132. Care sunt obligatiile debitorului in cazul executarii obligatiei de a

da?

a. indiferent de obiectul obligatiei, sa ceara executarea silita in natura

b. obligatia de a preda bunul in toate cazurile
c. obligatia de a preda bunul numai in masura in care bunul se afla la debitor

ANS: C

133. Care sunt posibilitatile creditorului in cazul executarii obligatiei de a da, daca
obiectul obligatiei este un un bun generic determinat (res genra)?

a. sa accepte executarea prin echivalent

b. sa constituie sau sa transfere dreptul de proprietate sau alt drept real asupra
bunului
c. sa accepte executarea in natura
ANS: A

134. Care este natura juridica a executarii indirecte a obligatiilor?

a. numai raspundere civila contractuala

b. numai raspundere civila delictuala
c. raspundere civila care, in raport de izvorul obligatiei, poate fi contractuala sau
delictuala

ANS: C

135. Ce este clauza penala?

a. conventia accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul

prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere
sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau
b. o modalitate de evaluare a despaguburilor de catre instanta de judecata
c. o modalitate de evaluare legala a prejudiciului oferit de creditor pentru
neexecutarea unei obligatii avand ca obiect o suma de bani

ANS: A

136. Ce caractere juridice prezinta clauza penala?

a. este o conventie principala

b. este facultativa intre parti
c. are valoare practica, deoarece fixeaza anticipat valoarea prejudiciului

ANS: C

137. Care sunt garantiile personale?

a. gajul.
b. fidejusiunea
c. dreptul de retentie

ANS: B

138. Care sunt mijloacele juridice de care poate beneficia creditorul pentru
garantarea executarii obligatiilor debitorului sau?

a. dreptul de retentie.
b. clauza penala inclusa in contract
c. arvuna
ANS: A

139. Ce posibilitati are creditorul daca debitorul nu isi achita datoria garantata cu un
gaj cu deposedare?

a. sa solicite instantei aprobarea pentru retinerea lucrului gajat in contul creantei

b. sa vanda lucrul gajat si sa retina pretul
c. sa retina lucrul gajat in locul creantei neexecutate

ANS: C

140. Ce drepturi are creditorul in caz de neplata a datoriei garantate cu gaj?

a. creditorul are nevoie de autorizarea instantei pentru a vinde gajul spre a-si recupera
creanta din pretul primit
b. creditorul nu poate vinde gajul fara autorizarea instantei, dar poate sa-l pastreze in
contul datoriei, fara autorizarea instantei, daca valoarea acestuia nu este mai mare
decat datoria
c. creditorul isi poate apropria bunul gajat sau poate dispune de el fara autorizarea
instantei, daca s-a stipulat astfel in contractul de gaj

ANS: A

141. Ce drepturi are creditorul in cazul gajului cu deposedare?

a. creditorul raspunde dupa regulile de drept comun pentru pierderea ori deteriorarea
bunului gajat, daca acestea s-au produs din culpa sa.
b. creditorul are dreptul sa se foloseasca de bunul dat in gaj
c. creditorul isi poate apropria bunul gajat sau poate dispune de el, daca valoarea
acestuia nu este mai mare decat datoria, chiar fara interventia instantei

ANS: A

142. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de retentie?

a. este opozabil si fata de tertii straini de raportul juridic care l-a generat
b. nu poate fi opus subdobanditorului ulterior al bunului asupra caruia se invoca
dreptul de retentie.
c. confera prerogativa urmaririi lucrului in mana oricarei persoane s-ar afla

ANS: A

143. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de retentie?

a. confera prerogativa urmaririi bunului in posesia oricarei persoane s-ar afla.

b. este indivizibil si confera o simpla detentie precara.
c. nu poate fi opus creditorilor chirografari ai titularului lucrului

ANS: B

144. Care este natura juridica a dreptului de retentie?

a. se poate invoca pe cale de exceptie

b. este un drept real perfect
c. nu poate fi invocat pe calea unei contestatii la executare

ANS: A

145. Care sunt caracterele juridice ale contractului de fidejusiune?

a. este cu titlu oneros

b. are caracter accesoriu fata de obligatia principala a debitorului fata de creditor.
c. este sinalagmatic, dand nastere la drepturi si obligatii reciproce

ANS: B

146. Ce conditii se cer a fi indeplinite in persoana fidejusorului?

a. trebuie sa fie o persoana capabila de a contracta.

b. trebuie sa aiba domiciliul in raza teritoriala a judecatoriei unde urmeaza a se
executa obligatia
c. trebuie sa aiba domiciliul in raza teritoriala a tribunalului in care locuieste
creditorul.

ANS: A

147. Cum se apreciaza solvabilitatea fidejusorului?

a. cu privire la bunurile imobile care pot fi ipotecate si nu se afla in litigiu, ca regula

generala
b. cu privire la toate bunurile mobile si imobile, ca regula generala
c. cu privire la bunurile imobile ce pot fi ipotecate, in mod exclusiv, chiar daca cu
privire la ele ar exista litigii, daca datoria garantata nu este mica sau afacerea nu este
comerciala

ANS: A

148. Ce drepturi are fidejusorul care a platit in locul debitorului garat?

a. sa solicite cheltuielile facute incepand cu data introducerii de catre creditor a

cererii de chemare in judecata a fidejusorului.
b. sa ceara daune-interese, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile
c. sa ceara dobanda la suma platita, chiar si atunci cand datoria garantata nu producea
dobanda.

ANS: C

149. Cand poate cere fidejusorul daune-inerese?

a. cand debitorul s-a obligat sa-l libereze de garantie intr-un termen determinat si
acesta a expirat.
b. cand nu este urmarit in onstanta pentru a plati
c. cand datoria nu a devenit exigibila

ANS: A

150. Cand se poate regresa fidejusorul care a platit datorua impotriva debitorului?

a. numai cand a garantat cu consimtamantul debitorului.

b. numai pentru cheltuielile ce le-a facut inainte de a notifica debitorului despre
inceperea urmaririi de catre creditor
c. in temeiul subrogatiei legale in dreptul creditorului platit

ANS: C

151. Cand poate fi invocat beneficiul de diviziune?

a. daca mai multe persoane au garantat unul si acelasi creditor pentru mai multe
datorii.
b. daca unul dintre fidejusori a cerut beneficiul de discutiune, iar, in urma acestuia,
debitorul a fost gasit insolvabil
c. daca prin conventie s-a prevazut clauza solidaritatii intre fidejusori

ANS: B

152. Care sunt caracterele juridice ale ipotecii?

a. este un drept de creanta

b. este un drept specializat.
c. este un drept real mobiliar.

ANS: B

153. Care sunt efectele ipotecii fata de debitor?

a. debitorul nu poate fi urmarit de creditor pentru realizarea creantei sale pana la
obtinerea unui titlu executor.
b. debitorul nu mai poate exercita fara acordul creditorului prerogativele dreptului de
proprietate asupra bunului
c. debitorul poate culege fructele si productele bunului ipotecat, insa nu mai are
dispozitia materiala asupra bunului.

ANS: B

154. Cum se poate apara dobanditorul unui imobil ipotecat impotriva creditorului
ipotecar?

a. poate cere creditorului sa urmareasca mai intai bunurile imobile ipotecate, daca au
mai ramas, aflate in proprietatea debitorului
b. poate recurge la purga facand o oferta creditorului de a-i plati datoriile si sarcinile
ipotecare pana la concurenta valorii de pretuire a imobilului, cand l-a dobandit prin
act cu titlu oneros sau cu titlu gratuit
c. poate abandona imobilul in mana creditorului, chiar daca este obligat personal la
plata datoriei.

ANS: A

155. Ce bunuri pot fi ipotecate?

a. bunurile imobilele aflate in circuitul civil si accesoriile lor, mobile sau imobile
b. uzufructul asupra bunurilor imobile
c. bunurile viitoare ale debitorului

ANS: B

156. Cum se realizeaza stingerea ipotecii?

a. prin renuntarea creditorului la ipoteca

b. prin prescriptie extinctiva
c. prin nulitatea dreptului de proprietate al constituitorului ipotecii

ANS: A

157. Cand opereaza nulitatea relativa a contractului de ipoteca?

a. când ipoteca este consemnată într-un înscris sub semnătură privată.

b. când consimŃământul debitorului ipotecar este viciat.
c. când nu se determină prin act suma pentru care se constituie ipoteca

ANS: B
158. Care este natura juridica a dreptului de ipoteca?

a. se stinge daca a intervenit partajul bunului ipotecat si imobilul respectiv a trecut în

lotul altui copărtas decât cel care a constituit ipoteca.
b. are ca efect indisponibilizarea imobilului ipotecat, acesta nemaiputând fi înstrăinat
de către constituitorul ipotecii
c. conferă creditorului dreptul de urmărire a bunului indiferent in mâinile cui s-ar afla
imobilul, dar si un drept de preferinŃă în raport cu alŃi creditori ipotecari, în funcŃie de
rangul ipotecii

ANS: C

159. Care sunt conditiile speciale ale ipotecii conventionale?

a. se poate constitui numai prin act autentic sau prin act sub semnătură privată
b. se întinde si asupra tuturor îmbunătăŃirilor survenite ulterior constituirii ipotecii
asupra imobilului
c. trebuie sa prevadă in conŃinutul ei, fără însă a interveni vreo sancŃiune, suma pentru
care este constituită ipoteca

ANS: B

160. Care sunt efectele ipotecarii unui imobil?

a. imobilul ipotecat poate fi expropriat numai daca se plăteste datoria garantata

b. imobilul ipotecat este afectat in întregime de garanŃie pana la executarea in
totalitate a obligaŃiilor garantate
c. imobilul ipotecat este afectat în parte de garanŃie până la executarea in totalitate a
obligaŃiilor garantate.

ANS: B

161. Care sunt modurile de stingere a obligatiilor?

a. imposibilitatea fortuita de executare

b. cesiunea de creanta
c. novatia

ANS: A

162. Cum se clasifica modurile de stingere a obligatiilor dupa rolul vointei partilor in
incetarea raportului obligational?

a. in moduri voluntare de stingere a obligatiilor care presupun manifestarea de

vointa a partilor
b. moduri de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei creditorului
c. moduri de stingere a obligatiilor care nu duc la realizarea creantei creditorului

ANS: A

163. Cum se clasifica modurile de stingere a obligatiilor dupa cum stingerea obligatiei a
dus sau nu la realizarea creantei creditorului?

a. moduri de stingere a obligatiilor care implica manifestarea de vointa a partilor

b. moduri de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei creditorului
c. moduri voluntare de stingere a obligatiilor, care presupun manifestarea de
vointa a partilor

ANS: B

164. Ce este compensatia?

a. mod de stingere specific obligatiilor reciproce in cadrul carora aceleasi

persoane sunt in acelasi timp creditor si debitor, una fata de cealalta, iar obligatiile
se sting pana la concurenta celei mai mici
b. mod de stingere a obligatiilor care consta in intrunirea in aceeasi persoana a
calitatii de creditor si de debitor al aceleiasi obligatii
c. mod de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la
propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei la care s-a obligat
la incheierea raportului juridic obligational

ANS: A

165. Ce obligatii se sting prin compensatie?

a. numai obligatii contractuale

b. numai obligatii extracontractuale
c. orice obligatii, contractuale sau extracontractuale, cu exceptiile prevazute de
lege

ANS: C

166. Cand nu opereaza compensatia, ca mod de stingere a obligatiilor?

a. cand creanta este sesizabila

b. cand se pretinde restituirea unui depozit neregulat
c. cand se pretinde restituirea unui bun revendicat de la posesorul de bunacredinta

ANS: B
167. Care sunt felurile compensatiei?

a. numai legala
b. numai conventionala
c. legala, conventionala si judecatoreasca

ANS: C

168. Ce este compensatia legala?

a. forma de compensatie care opereaza in temeiul legii, fiind necesar si acordul

partilor
b. forma de compensatie care opereaza in temeiul legii, in baza unei hotarari
judecatoresti
c. forma de compensatie care opereaza in temeiul legii, fara a fi nevoie de acordul
partilor sau de o hotarare judecatoreasca

ANS: C

169. Care sunt conditiile ce se cer indeplinite pentru existenta compensatiei legale?

a. creantele sa fie certe, lichide si exigibile

b. creantele sa aiba ca obiect prestatia de a da bunuri certe
c. creantele sa aiba ca obiect prestatia de a da bunuri de gen, de specie diferita

ANS: A

170. Ce este compensatia conventionala?

a. forma de compensatie care opereaza prin conventia partilor, daca sunt intrunite
si conditiile compensatiei legale
b. forma de compensatie care opereaza prin conventia partilor, in temeiul unei
hotarari judecatoresti
c. forma de compensatie care opereaza prin conventia partilor, atunci cand nu sunt
intrunite conditiile compensatiei legale

ANS: C

171. Ce este compensatia judecatoreasca?

a. forma a compensatiei care opereaza in temeiul unei hotarari judecatoresti, daca

sunt intrunite conditiile compensatiei legale
b. forma a compensatiei care opereaza in temeiul unei hotarari judecatoresti, daca
nu sunt intrunite conditiile compensatiei legale
c. forma a compensatiei care opereaza in temeiul unei hotarari judecatoresti
pronuntata de instanta de judecata la cererea unuia dintre creditorii reciproci,
hotarare prin care se dispune stingerea datoriilor pana la concurenta celei mai mici

ANS: C

172. Care sunt efectele compensatiei?

a. se sting numai creantele reciproce, nu si garantiile si accesoriile acestora

b. se sting numai garantiile si accesoriile creantelor reciproce
c. se sting creantele reciproce, precum si garantiile si accesoriile acestora

ANS: C

173. Ce este confuziunea?

a. mod de stingere a obligatiilor care consta in intrunirea in aceeasi persoana a

calitatii de creditor si de debitor al aceleiasi obligatii
b. mod de stingere specific obligatiilor reciproce in cadrul carora aceleasi
persoane sunt in acelasi timp creditor si debitor, una fata de cealalta, iar obligatiile
se sting pana la concurenta celei mai mici
c. mod de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la
propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei la care s-a obligat
la incheierea raportului juridic obligational

ANS: A

174. Care este domeniul de aplicare al confuziunii?

a. numai obligatiile de natura contractuala dintre persoane fizice

b. numai obligatiilor de natura extracontractuala
c. tuturor obligatiilor de natura contractuala sau extracontractuala, existand intre
persoane fizice sau persoane juridice

ANS: C

175. Care sunt efectele confuziunii?

a. in cazul obligatiei solidare, daca se produce confuziunea intre creditor si unul

dintre codebitorii solidari, creanta nu se stinge decat pentru partea codebitorului
solidar, fara a putea sa profite si celorlalti codebitori
b. in cazul obligatiei solidare, daca se produce confuziunea intre creditor si unul
dintre codebitorii solidari, creanta se stinge pentru partea tuturor codebitorilor
solidari
c. stinge numai obligatia principala

ANS: A
176. Ce este darea in plata?

a. mod de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la

propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei la care s-a obligat
la incheierea raportului juridic obligational
b. un mod de stingere a obligatiilor pentru care nu este necesar consimtamantul
creditorului
c. un mod voluntar de stingere a obligatiilor, care presupune manifestarea de
vointa a partilor

ANS: A

177. Care sunt efectele darii in plata?

a. cel ce da in plata poate sa fie posesorul sau detentorul precar al lucrului prestat,
in locul celui ce trebuia prestat
b. cel ce da in plata trebuie sa fie proprietarul lucrului prestat, in locul celui ce
trebuia prestat
c. efectul darii in plata, stingerea obligatiei ca si plata, se produce indiferent de
calitatea detinatorului lucrului prestat, in locul celui ce trebuia prestat

ANS: B

178. Ce este remiterea de datorie?

a. mod de stingere a obligatiilor care nu implica manifestarea de vointa a partilor

b. mod de stingere a obligatiilor care duce la realizarea creantei creditorului
c. renuntarea cu titlu gratuit a creditorului de a-si valorifica creanta pe care o are
impotriva debitorului sau

ANS: C

179. Care sunt conditiile remiterii de datorie?

a. este o manifestare de vointa numai a creditorului

b. este o manifestare de vointa numai a debitorului
c. presupune manifestarea de vointa a ambelor parti

ANS: C

180. Ce este imposibilitatea fortuita de executare?

a. un mod de stingere a obligatiei care opereaza in cazul in care debitorul se afla

in imposibilitatea de executare a prestatie pe care o datoreaza, indiferent de cauza
b. un mod de stingere a obligatiei care opereaza datorita faptului ca debitorul este
in imposibilitate absoluta de executare a prestatiei pe care o datoreaza, din cauza
de forta majora
c. un mod de stingere a obligatiei, datorita unu caz fortuit sau fortei majore

ANS: B

181. Care este domeniul de aplicare al imposibilitatii fortuite de executare?

a. se aplica tuturor obligatiilor de natura contractuala sau extracontractuala,

indiferent de obiectul lor
b. se aplica obligatiilor de a face care implica un fapt personal al debitorului
c. se aplica obligatiilor de a preda bunuri generice

ANS: B

182. Ce fel de prejudiciu rezulta din incalcarea unui drept patrimonial?

a. numai un prejudiciu patrimonial

b. un prejudiciu moral
c. atat un prejudiciu patrimonial, cat si un prejudiciu moral

ANS: C

183. Cand se poate adresa persoana prejudiciata instantei de judecata printr-o cerere de
chemare in judecata prin care sa se stabileasca cuantumul despagubirilor si modalitatea
de reparare a pagubei?

a. daca a intervenit o intelegere intre persoana prejudiciata si autorul prejudiciului

b. numai daca este vorba de un prejudiciu patrimonial
c. daca nu a intervenit nicio intelegere privind acoperirea si repararea
prejudiciului intre persoana vatamata si autorul prejudiciului

ANS: C

184. Care sunt regulile care stau la baza solutionarii actiunii civile cand aceasta se judeca
separat de actiunea penala?

a. hotararea judecatoreasca definitiva a actiunii penale nu are autoritate de lucru

judecat in fata instante civile de judecata, care judeca actiunea civila, cu privire la
existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si vinovatia acesteia
b. pe timpul judecarii actiunii penale, judecarea actiunii civile se suspenda pana la
solutionarea definitiva a actiunii penale
c. pe timpul judecarii actiunii penale, judecarea actiunii civile nu se suspenda
pana la solutionarea definitiva a actiunii penale
ANS: B

185. Ce deosebiri exista intre termenele de prescriptie extinctiva ale raspunderii penale si
ale raspunderii civile delictuale?

a. pentru raspunderea civila delictuala, actiunea este imprescriptibila

b. nu exista deosebiri intre cauzele de intrerupere si cele de suspendare a
prescriptiei intre cele 2 feluri de raspundere
c. in cazul raspunderii penale, termenul de prescriptie extinctiva incepe sa curga
de la momentul savarsirii infractiunii, iar in cazul raspunderii civile delictuale din
momentul in care persoana vatamata a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba si
pe cel care raspunde de ea

ANS: C

186. Ce se intampla in cazul repararii prejudiciului daca victima are calitatea de persoana
asigurata?

a. indemnizatia de asigurare, primita de victima de la asigurator, in calitate de

persoana asigurata, pentru o asigurare de persoane, se cumuleaza cu despagubirile
datorate de autorul faptei ilicite
b. indemnizatia de asigurare, primita de victima de la asigurator, in calitate de
persoana asigurata, pentru o asigurare de persoane, nu se cumuleaza cu
despagubirile datorate de autorul faptei ilicite
c. indemnizatia de asigurare, primita de victima de la asigurator, in calitate de
persoana asigurata, pentru o asigurare de bunuri, se cumuleaza cu despagubirile
datorate de autorul faptei ilicite

ANS: A

187. Ce situatii pot fi analizate in ceea ce priveste capacitatea delictuala?

a. pentru minori, prin lege, se stabileste o prezumtie legala de existenta a

discernamantului, incepand cu varsta de 16 ani
b. in cazul persoanelor puse sub interdictie, nu se poate angaja raspunderea civila
delictuala
c. in cazul persoanelor puse sub interdictie, raspunderea va fi angajata numai daca
victima prejudiciului va dovedi ca la momentul savarsirii faptei ilicite, interzisul a
actionat cu discernamant

ANS: C

188. Cui ii revine sarcina probei conditiilor raspunderii civile delictuale?

a. autorului faptei ilicite

b. victimei prejudiciului
c. ambelor parti
ANS: B

189. Ce conditii sunt prezumate de lege in cazul raspunderii parintilor pentru fapta
copiilor lor minori?

a. existenta prejudiciului
b. existenta faptei ilicite a minorului
c. existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita a parintilor si comiterea de
catre minor a unei fapte ilicite

ANS: C

190. Care sunt cazurile in care, limitand conditiile in care se aplica raspunderea
comitentului, instanta suprema a statuat ca raspunderea comitentului nu-si gaseste temei
legal?

a. cand comitentul nu a luat masurile necesare pentru a preintampina fapta

pagubitoare a prepusului sau
b. cand comitentul a luat masurile necesare pentru a preintampina fapta
pagubitoare a prepusului sau
c. cand cel pagubit a stiut ca prepusul actioneaza in folosul comitentului

ANS: B

191. Care este natura juridica a actiunii in regres a comitentului?

a. actiune civila de drept comun

b. actiune in raspundere civila delictuala
c. litigiu de munca

ANS: A

192. Care sunt cazurile de solidaritate pasiva in dreptul civil?

a. cei care au cauzat impreuna un prejudiciu, printr-o fapta ilicita, raspund solidar
fata de victima
b. antreprenorul si arhitectul raspund solidar intotdeauna
c. executorii testamentari ai aceluiasi defunct raspund intotdeauna solidar

ANS: A

193. Cum inceteaza solidaritatea pasiva?

a. numai prin renuntarea totala la solidaritate

b. prin renuntarea expresa la solidaritate
c. moartea unuia dintre codebitorii solidari

ANS: C

194. Care sunt efectele obligatiei facultative?

a. debitorul nu va fi liberat daca obiectul prestatiei datorate piere in caz fortuit sau
de forta majora
b. debitorul va fi liberat daca obiectul prestatiei datorate piere in caz fortuit sau de
forta majora
c. creditorul poate cere executarea prestatiei care constituie obiectul obligatiei

ANS: B

195. Ce efecte juridice produce punerea in intarziere a debitorului in cazul executarii

indirecte a obligatiilor (executarii prin echivalent)?

a. debitorul datoreaza daune interese moratorii

b. riscul se stramuta asupra debitorului, cand obligatia consta in a da un bun
determinat generic
c. creditorul este indreptatit sa pretinda daune interese moratorii

ANS: A

196. Cum se realizeaza evaluarea judiciara a despagubirilor in cazul executarii indirecte a

obligatiilor?

a. la stabilirea despagubirilor, instanta de judecata va avea in vedere numai

pierderea efectiv suferita
b. debitorul va fi obligat sa repare atat prejudiciul previzibil, la momentul
incheierii contractul, ca si prejudiciul imprevizibil
c. debitorul este obligat sa repare numai prejudiciul direct care se afla in legatura
cauzala cu faptul care a determinat neexecutarea contractului

ANS: C

197. In materia executarii indirecte a obligatiilor, in ce cazuri debitorul este de drept in

intarziere?

a. in cazul incalcarii obligatiilor de a face

b. cand partile au convenit tacit ca debitorul este in intarziere la implinirea
termenului
c. cand partile au convenit tacit ca debitorul este in intarziere la implinirea
termenului
ANS: C

198. Ce mod de stingere a obligatiilor este compensatia?

a. mod de stingere a obligatiilor care duce la realizarea creantei creditorului

b. mod de stingere a obligatiilor care nu implica manifestarea de vointa a partilor
c. mod de stingere a obligatiilor care nu duce la realizarea creantei creditorului

ANS: A

199. In ce materie apare confuziunea in raporturile dintre persoanele fizice?

a. in materia succesiunii, cand succesiuena este acceptata in mod expres

b. in materia succesiunii, cand succesiuena este acceptata sub beneficiu de
inventar
c. in materia succesiunii, cand succesiuena este acceptata pur si simplu

ANS: C

200. Ce conditie se cere, potrivit art. 1100 Cod civil, pentru a opera darea in plata?

a. consimtamantul debitorului
b. consimtamantul creditorului
c. consimtamantul atat al creditorului, cat si al debitorului

ANS: B