EXPLOATAREA LA ZI A LIGNITULUI

4.1. Consideraţii generale

Existenţa zăcământului de cărbune pe teritoriul Olteniei este cunoscută din

cele mai vechi timpuri, prin aflorimentele din zonele colinare sau dezvelite de albia
râurilor Jiu, Tismana şi Jaleş, precum şi a pârâurilor adiacente, ceea ce a determinat
ca locuitorii din satele situate de o parte şi de alta a râurilor de mai sus să folosească
lignitul în scopuri casnice.
Dezvoltarea exploatării zăcămintelor de substanţe minerale utile prin lucrări
la zi reclamă rezolvarea unor probleme deosebit de importante, legate de: stabilirea
limitelor raţionale ale exploatărilor la zi; dimensionarea treptelor şi analiza
stabilităţii acestora; stabilirea producţiilor şi duratelor de activitate a carierelor;
deschiderea, pregătirea şi exploatarea câmpului de carieră; alegerea celor mai
raţionale şi eficiente tehnologii şi utilaje de lucru; organiarea activităţii din carieră.
Faptul că exploatarea la zi în România a început relativ recent a creat
posibilitatea alegerii celui mai modern echipament şi s-a beneficiat de experienţa
altor bazine din lume astfel încât acest echipament se realizează în prezent la nivelul
tehnicii mondiale.

4.2. Metode de exploatare a lignitului

Exploatarea la zi este astăzi în continuă dezvoltare în toată lumea, atât ca

producţie pe unitate de exploatare, cât şi ca număr de întreprinderi, ridicând
producţia de materii prime extrase prin cariere faţă de producţia totală de aceeaşi
substanţă minerală utilă.
Caracteristicile de bază actuale ale exploatărilor la zi sunt:
• aplicarea unor metode eficiente de exploatare;
• mecanizarea complexă a procedeelor de producţie cu folosirea unor
utilaje
adecvate de mare productivitate;
• posibilitatea planificării şi organizării judicioase a lucrărilor.
Exploatarea la zi prezintă o serie de avantaje comparativ cu exploatarea
subterană, care impun analiza aplicării ei ori de câte ori apare ca posibilă.
Printre avantajele evidente se pot enumera:
• mecanizarea integrală a operaţiilor de lucru;
• obţinerea unor producţii şi productivităţi mult mai mari comparativ
cu
exploatarea subterană;
• costul utilului este mult mai scăzut decât la exploatarea în subteran;
• pierderile de exploatare sunt de aproximativ trei ori mai mici decât la
exploatarea subterană;
• exploatarea la zi oferă condiţii optime de lucru şi deci condiţii de
securitatea
muncii mai bune decât exploatarea subterană;
• intrarea în producţie a carierelor se face într-un timp mult mai scurt
decât a minelor.
Dintre metodele de exploatare posibile a fi aplicate unui zăcământ trebuie
aleasă metoda cea mai raţională, care asigură producţia şi productivitatea muncii
ridicate, pierderi minime de substanţe minerale utile şi condiţiile cele mai bune de
tehnica securităţii muncii.
De metoda de exploatare aplicată vor depinde utilajul mecanic din fluxul
tehnologic, dimensiunile carierei, numărul treptelor şi elementele geometrice ale
carierelor şi de asemenea, indicatorii tehnico-economici obţinuţi în carieră.
Metodele de exploatare se clasifică, după modul de transport al sterilului în
halde, în următoarele patru clase de metode:
I. Metode de exploatare cu depunere directă a sterilului în halde;
II. Metode de exploatare cu transbordarea rocilor sterile în halde;
III. Metode de exploatare cu transportul rocilor sterile în halde;
IV. Metode de exploatare combinate.
Din grupa metodelor de exploatare combinate în carierele de lignit din
Oltenia se folosesc următoarele metode de exploatare:
• metoda de exploatare cu transportul parţial al sterilului la halda
interioară şi depozitarea parţială în halda interioară (fig. nr. 4.1);
• metoda de exploatare cu transportul parţial al sterilului la halde
exterioare şi depozitarea parţială în halde interioare (fig. nr. 4.2);
• metoda de exploatare cu transportul unei părţi din steril la halde
exterioare, a unei a doua părţi la halde interioare şi depozitarea directă în
halda interioară a celei de-a treia părţi (fig. nr. 4.3);
• metoda de exploatare cu transportul unei părţi din steril la halde
exterioare, a unei a doua părţi la halde interioare şi transbordarea parţială
în halde interioare a celei de-a treia părţi din descopertă (fig. nr. 4.4)

2
Fig. nr. 4.1. Metoda de exploatare combinată, cu transportul parţial al sterilului la halde interioare
şi depozitarea parţială în halde interioare

3
Fig. 4.2. Metoda de exploatare combinată, cu transportul parţial al sterilului la halde exterioare şi
depozitarea parţială în halde interioare

4
Fig. nr. 4.3. Metoda de exploatare combinată, cu transportul unei părţi din steril la halde exterioare,
a unei a doua părţi la halde interioare şi depozitarea directă în halda interioară a celei de-a treia
părţi

5
Fig. nr. 4.4. Metoda de exploatare combinată, cu transportul unei părţi din steril la halde exterioare,
a unei a doua părţi la halde interioare şi transbordarea parţială în halde interioare a celei de-a treia
părţi din descopertă (cariera Roşia de Jiu)

4.3. Tehnologii de lucru aplicate în carierele de lignit

Procesul tehnologic prin care se realizează exploatarea unui zăcământ se

compune din trei operaţii de bază: extragere, transport şi depozitare.
În carierele de lignit din Oltenia, în funcţie de tipul utilajelor care intră în
componenţa lanţului tehnologic, procesul de exploatare se desfăşoară în flux
continuu şi flux discontinuu.
Fluxul tehnologic discontinuu, care constă în folosirea excavatoarelor cu
acţiune intermitentă în combinaţie cu transportul auto, se foloseşte în microcariere.

6
 Fluxul tehnologic continuu, care constă în folosirea excavatoarelor cu rotor
în combinaţie cu transportoarele cu bandă de mare capacitate şi maşini de haldat, se
foloseşte pe scară largă în carierele de lignit din Oltenia, având o pondere de cca.
92%.
Excavarea – se realizează cu excavatoare cu rotor, echipate cu cupe a căror
capacitate variază funcţie de tipul constructiv al fiecăreia.
Procesul de excavare se caracterizează prin:
• excavarea în trepte cu înălţimea de până la 30 m cu tăiere deasupra
nivelului
de vehiculare;
• excavarea în subtrepte cu tăierea sub nivelul de vehiculare, la o
adâncime de
până la 7 m;
• excavarea în subtrepte cu tăierea deasupra nivelului de vehiculare, cu
înălţimea de până la 10 m.
Lăţimea blocului de excavare, de regulă, este cuprinsă între 30 m
( excavatoarele tip 470) şi 60 m ( excavatoarele tip 2000), la o lungime a fronturilor
de lucru de 0,7-1,7 km.
Transportul – se realizează cu transportoare cu bandă, cu lăţimi ale benzilor
cuprinse între 1.000-2.250 mm şi viteze de 4,19-6,15 m/s, având capacităţi de
transport cuprinse între 2.500-12.500 m3/h. Lungimea totală a transportoarelor cu
bandă folosite în carierele de lignit din C.N.L.Oltenia depăşeşte 320 km.
Haldarea – se realizează cu maşini şi instalaţii de haldare cu debite de 2.500,
4.400, 6.300, 6.500 şi 12.500 m3/h şi cu lungimea braţului de deversare de 60, 90,
95, 120 şi 170 m. Maşinile de haldare cu lungimea braţului de 120 m, respectiv 170
m se pot utiliza şi pentru depunerea sterilului prin transbordare în halde interioare.
Elementele geometrice ale treptelor de lucru, definitive şi ale sistemului de
trepte, atât din carieră, cât şi din haldă, sunt dimensionate în funcţie de natura
rocilor, şi de posibilităţile tehnice ale utilajelor folosite. Acestea sunt redate în
tabelul următor:
Deşi zăcămintele de lignit din Oltenia se prezintă ca o formaţiune geologică
continuă, de la Dunăre la Olt, totuşi, din considerente de ordin tehnic şi de
posibilităţile de acces, au fost împărţite în mai multe bazine.
Începând de la est la vest acestea sunt:
• bazinul HUSNICIOARA;
• bazinul MOTRU;
• bazinul JILŢ;
• bazinul ROVINARI;
• bazinul BERBEŞTI.

7
 Stratele de lignit din perimetrul acestor bazine au grosimea cuprinsă între 1
şi 8 m, cu înclinări de la 3-70, prezentând intercalaţii sterile cu grosimi variabile.
Din punct de vedere calitativ lignitul din zăcământul din Oltenia este
compact, având puterea calorifică între 1.703-3.226 kcal/kg, iar cenuşa cuprinsă
între 18-41%.

Tabelul nr. 4.1. Elementele geometrice ale treptelor

Înălţimea treptelor individuale
(h) şi a sistemului de trepte (H), Înclinarea taluzelor (grade)
Tipul taluzelor m
Individuale Sistem de trepte
1. Definitive:
a). carieră h=10-25: H=25-200 35-45 7,0-18,0
b). haldă h=15-25: H=25-120 18-27 5,0-18,0
2. De lucru:
a). carieră h=15-25: H=30-200 45-55 8,0-37,0
b). haldă h=15-25: H=25-200 20-30 6,0-20,0

Dotarea tehnică a carierelor de lignit din Oltenia este prezentată în “Situaţia

utilajelor de carieră de excavat, transport, distribuţie şi haldat” (tabelul nr. 4.2), pe
tipuri de utilaje, pe număr de utilaje pe fiecare tip şi pe cariere.

8
 Tabelul nr. 4.2. Situaţia utilajelor de carieră de excavat, transport, distribuţie şi haldat
NUMĂR UTILAJE DIN CARIERE (buc)
E.M.C. Rovinari E.M.C. Peşteana E.M.C.Motru E.M.C.Jilţ E.M.C. Berbeşti
Total TOTAL Cariera Cariera Cariera Cariera Benzi E.M.C. Cariera Cariera E.M.C. E.M.C. Cariera Cariera
Nr.c Denumirea tipul utilajului C.N.L. Roşia Pinoasa Mehedinţi
Gârla Tismana Tismana Rovinari Magistrale TOTAL Peşteana Peşteana Cariera Depozit TOTAL Cariera Cariera TOTAL Jilţ Jilţ TOTAL Cariera Cariera Cariera
rt. Oltenia (Cariera
I II Est Sud Nord Urdari Cocoreni (Cariera Lupoaia Roşiuţa (Cariera Sud Nord Seciuri Olteţ Berbeşti
Roşia) Pinoasa) Husnicioara)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 Excavator ESRc 470 28 4 2 1 1 3 1 1 5 3 2 1 1 5 1 4 6 1 2 2
2 Excavator SRs 1300 8 2 1 1 1 5 5
3 Excavator Erc 1400 59 10 2 3 2 3 4 11 3 5 3 3 6 1 5 5 12 9 3 8 3 2 3
4 Excvator SRs 2000 4 1 1 3
TOTAL EXCAVATOARE 99 17 4 5 4 4 0 11 12 3 5 4 0 8 14 8 6 6 17 10 7 14 4 4 5
5 Maşina de haldat A2Rs 2500x250 1 1 1
6 Maşina de haldat MHD 4400x50 4 1 2 1 1 1 1
7 Maşina de haldat A2Rs 4400x60 3 3 1 1 1
8 Maşina de haldat ARs 4400x120 1 1 1
9 Maşina de haldat Ars 4400x170 1 1 1
10 Maşina de haldat Ars 4400x120 5 1 1 2 1 1 1 1 1
11 Maşina de haldat A2Rs 6300x95 4 1 1 1 2 2
12 Maşina de haldat A2Rs 6500x60 2 1 1 1 1
13 Maşina de haldat MH 6500x90 31 4 1 1 1 1 1 5 1 2 2 3 4 1 3 2 5 3 2 7 2 2 3
14 Maşina de haldat A2Rs 12500x95 2 2
TOTAL MAŞINI DE HALDAT 54 12 3 3 3 3 0 5 8 2 3 3 0 3 7 4 3 3 8 5 3 8 3 2 3
15 Cărucior cu bandă CBS 1200 30 9 4 2 1 2 2 3 1 1 1 5 2 2 1 2 2 6 1 1 4
16 Cărucior cu bandă CBS 1600 19 3 1 2 2 1 1 6 3 3 7 4 3 1 1
17 Cărucior distribuţie MAN 24 10 2 3 2 3 3 6 1 4 1 2 1 1 2 1 1
18 Cărucior distribuţie CDS 1600 2 1 1 1
19 Cărucior distribuţie BRS 2000 1 1
TOTAL CĂRUCIOARE 76 22 6 5 4 7 0 7 11 2 6 3 0 5 10 6 4 3 9 4 5 9 1 2 6
20 Maşină combinată KSS 5600/3800 2 1 1 1 1
21 Maşină combinată KSS 6 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1
5600/5600x40
22 Maşină combinată T3855-84.0 1 1 1
TOTAL MAŞINI COMBINATE 9 2 0 0 0 0 2 0 1 0 0 0 1 1 2 1 1 0 2 1 1 1 1 0 0
23 Maşină de depunere AsG 12500x40 3 1 2 2
24 Maşina de depunere AsG 6000x40 3 2 1 1 1 1
25 Maşina de depunere AsG 4400x60 1 1
26 Maşina de depunere T2053 9 4 5 1 2 2
TOTAL MAŞINI DE DEPUNERE 16 0 0 0 0 0 0 1 2 0 0 0 2 1 2 1 1 4 1 1 0 5 1 2 2
27 Maşina de scos T2052 2 1 1 1 1
28 Maşina de scos T2846 6 1 1 3 2 1 1
TOTAL MAŞINI DE SCOS 8 1 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 3 0 0 0 3 1 1 1
29 Transportoare TMC 1000 28 2 2 4 9 9 2 6 5 2 2
30 Transportoare TMC 1200 16 1 2 5 5 8 4 4
31 Transportoare TMC 1400 272 51 8 13 7 13 10 17 25 5 10 7 4 21 37 24 13 20 37 22 15 63 24 14 21
32 Transportoare TMC 1600 119 41 6 5 3 8 19 20 4 6 4 6 7 24 15 9 10 3 7 17 1 2 10
33 Transportoare TMC 1800 194 17 5 2 5 1 4 20 14 3 2 7 2 26 33 5 28 9 58 43 15 17 3 12 2
34 Transportoare TMC 2000 5 1 4 4
35 Transportoare TMC 2250 16 15 1 1
TOTAL TMC-uri 650 111 19 20 15 22 35 56 68 12 18 18 21 58 94 44 50 37 115 73 42 110 34 28 39
TOTAL UTILAJE DE CARIERĂ 912 165 32 33 26 36 38 80 103 19 32 28 25 76 129 64 65 56 152 94 58 150 45 39 56

9
 CAPITOLUL V

UTILAJE DE EXCAVAT FOLOSITE IN CARIERA

5.1. Indici de utilizare intensivă şi extensivă a utilajelor din carieră

Eficienţa utilizării echipamentelor de excavare, transport şi haldare din

cadrul unei exploatări la zi a lignitului este sintetizată prin trei indicatori, care se
determină prin colectarea şi prelucrarea datelor statistice referitoare la timpii de
funcţionare şi staţionare ai utilajelor din fluxul tehnologic, cu ajutorul cărora se
calculează indicii de utilizare:
• indicele de utilizare extensiv;
• indicele de utilizare intensiv;
• indicele de utilizare general.
Indicele extensiv IE este un indicator care se calculează în baza orelor de
funcţionare raportate la timpul calendaristic.
TF
IE = (5.1)
TK
unde: TF – reprezintă timpul de funcţionare, în ore;
TK – reprezintă timpul calendaristic, în ore.
Indicele extensiv de utilizare al utilajelor este influenţat de următoarele
întreruperii întâlnite în cariere:
A. Întreruperi planificate tehnologice, determinate de:
• ripări şi prelungiri de transportoare de front;
• treceri ale utilajelor peste transportoare;
• amenajări sau nivelări platforme;
• schimbare a frontului de lucru;
• manevre în front cu utilajul;
• inversare cupe rotor;
• alte cauze (intemperii, inundaţii, etc).
B. Întreruperi planificate netehnologice, cauzate de:
• revizia zilnică;
• revizia săptămânală;
 • revizia lunară;
• revizia anuală;
• reparaţia capitală.
C. Întreruperi accidentale, care se împart în:
a) întreruperi accidentale pe excavator;
• mecanice;
• electrice;
• vulcanizări benzi pe excavator;
b) întreruperi accidentale pe maşina de haldat:
• mecanice;
• electrice;
• vulcanizări benzi(din structura maşinii de haldat) ;
c) întreruperi accidentale pe fluxurile de benzi transportoare:
• mecanice;
• electrice;
• vulcanizări benzi transportoare;
d) întreruperi datorate altor cauze:
• împotmolirea benzilor pe excavator;
• înfundarea buncărelor şi împotmolirea benzilor circuit
transportoare;
• lipsa capacităţii de depozitare a cărbunelui.
D. Întreruperi organizatorice, cauzate de:
• greve;
• sărbători legale;
• sâmbete şi duminici nelucrate.
Indicele de folosire extensiv trebuie urmărit pentru a stabili:
• timpii de folosire a utilajelor de excavat, transport şi haldat,
timpi în care utilajul efectuează un serviciu;
• timpii de staţionare pe cauze;
• programele de revizii şi reparaţii la utilajele de excavat,
transport şi haldat;
• consumul specific de energie.
În figura 5.1. este reprezentată grafic evoluţia indicelui extensiv de utilizare
la exploatările miniere de carieră din bazinele Olteniei în perioada 1991-2000.
Orele de funcţionare medii realizate pe cariere şi exploatări au folosit la
determinarea coeficientului de utilizare extensivă a excavatoarelor cu rotor
raportarea făcându-se la timpul calendaristic.

11
 0,45

0,40

Indice extensiv de utilizare (%)

0,35

0,30

0,25

0,20

0,15

0,10

0,05

0,00
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

C.N.L.O. E.M.C.Rovinari E.M.C.Roşia E.M.C. Peşteana E.M.C. Pinoasa

E.M.C. Motru E.M. Mehedinţi E.M.C. Jilţ E.M.C. Berbeşti

Fig.5.1. Evoluţia în timp a indicelui extensiv de utilizare a utilajelor la exploatările miniere

de carieră din bazinele Olteniei

În anul 1994, indicele de folosire extensivă este uşor în descreştere faţă de

anul 1993 la aproape toate carierele.
Din grupa de capacitate medie a excavatoarelor cu rotor se constată că
numai cinci excavatoare au realizat peste 4000 ore de funcţionare pe an care
transpus în indice extensiv înseamnă:
1. Excavatorul 1400-01 Tismana II 4.762 ore 54,4%
2. Excavatorul 1400-03 Rovinari Est 4.698 ore 53,6%
3. Excavatorul 1400-01 Rovinari Est 4.301 ore 49,1%
4. Excavatorul 1400-02 Rovinari Est 4.234 ore 48,3%
5. Excavatorul 1300-02 Lupoaia 4.168 ore 47,6%
Din grupa de capacitate mică, numai un excavator a depăşit 4.000 ore
funcţionare pe an, acesta fiind E. 470-02 Berbeşti Vest cu 4.138 ore şi 47,2%
indice extensiv.
Din cele 97 excavatoare, un număr de:
• 6 excavatoare au realizat peste 4.000 ore funcţionare;
• 10 excavatoare au realizat între 3.500-4.000 ore funcţionare;
• 19 excavatoare au realizat între 3.000-3.500 ore funcţionare;
• 37 excavatoare au realizat între 2.000-3.000 ore funcţionare;
• 25 excavatoare au realizat sub 2.000 ore funcţionare.
Rezultatele cele mai slabe, cu o funcţionare sub 1.000 ore şi indice de
folosire extensiv sub 12%, au înregistrat următoarele excavatoare cu rotor:

1. Excavatorul 1400-05 Jilţ Sud 944 ore 10,8%

12
 2. Excavatorul 470-08 Roşia 837 ore 9,6%
3. Excavatorul 470-04 Husnicioara 791 ore 9,0%
4. Excavatorul 470-09 Jilţ Nord 460 ore 5,3%
5. Excavatorul 470-11 Jilţ Nord 426 ore 4,9%
În anul 1995 se constată că din grupa de capacitate medie a excavatoarelor cu
rotor, patru dintre acestea au realizat peste 4.000 ore de funcţionare care transpus în
indici extensivi înseamnă:
1. Excavatorul 1400-01 Tismana II 4.504 ore 51%
2. Excavatorul 1400-03 Poiana 4.463 ore 50%
3. Excavatorul 1400-12 Jilţ Sud 4.213 ore 48%
4. Excavatorul 1300-03 Tismana I 4.108 ore 46%
Din totalul de 96 excavatoare pe total C.N.L.Oltenia un număr de :
• 4 excavatoare au realizat peste 4.000 ore funcţionare;
• 13 excavatoare au realizat peste 3.500-4.000 ore funcţionare;
• 21 excavatoare au realizat peste 3.000-3.500 ore funcţionare;
• 43 excavatoare au realizat peste 2.000-3.000 ore funcţionare;
• 9 excavatoare au realizat peste 1.000-2.000 ore funcţionare;
• 6 excavatoare au realizat sub 1.000 ore de funcţionare.
Cele mai slabe rezultate, cu o funcţionare sub 1.000 ore şi indice de folosire
extensiv sub 10%, au înregistrat următoarele excavatoare cu rotor:
1. Excavatorul 470-05 Tismana I 795 ore 9%
2. Excavatorul 470-11 Jilţ Nord 632 ore 7,2%
3. Excavatorul 470-10 Jilţ Sud 404 ore 4,6%
În anul 1996, din cele 93 excavatoare un număr de:
• 7 excavatoare au realizat peste 4.000 ore de funcţionare;
• 20 excavatoare au realizat peste 3.500-4.000 ore de
funcţionare;
• 25 excavatoare au realizat peste 3.000-3.500 ore de
funcţionare;
• 32 excavatoare au realizat peste 2.000-3.000 ore de
funcţionare;
• 9 excavatoare au realizat peste 1.000-2.000 ore de funcţionare.
Cel mai mic număr de ore de funcţionare, sub 1.000 şi indice extensiv sub
10%, au înregistrat următoarele excavatoare cu rotor:
1. Excavatorul 470-10 Jilţ Sud 391 ore 9,0%
2. Excavatorul 470-05 Tismana I 590 ore 6,7%
3. Excavatorul 470-04 Husnicioara 162 ore 1,8%
4. Excavatorul 470-08 Jilţ Sud 120 ore 1,4%
În anul 1997 un număr de:

13
 • 3 excavatoare au realizat peste 4.000 ore de funcţionare;
• 3 excavatoare au realizat peste 3.500-4.000 ore de funcţionare;
• 24 excavatoare au realizat peste 3.000-3.500 ore de
funcţionare;
• 45 excavatoare au realizat peste 2.000-3.000 ore de
funcţionare;
• 20 excavatoare au realizat peste 1.000-2.000 ore de
funcţionare.
Rezultatele cele mai slabe, cu o funcţionare sub 1.000 ore de funcţionare şi
indice extensiv sub 11%, au înregistrat următoarele excavatoare:
1. Excavatorul 1300-02 Tismana II 923 ore 10,5%
2. Excavatorul 470-05 Tismana I 717 ore 8,2%
3. Excavatorul 1400-01 Tismana I 275 ore 3,1%
4. Excavatorul 470-08 Jilţ Sud 43 ore 0,4%
În anul 1998 un număr de:
• 1 excavator a realizat între 3.500-4.000 ore de funcţionare;
• 12 excavatoare au realizat între 3.000-3.500 ore de funcţionare;
• 38 excavatoare au realizat între 2.000-3.000 ore de funcţionare;
• 27 excavatoare au realizat între 1.000-2.000 ore de funcţionare.
Următoarele excavatoare au înregistrat sub 1.000 ore de funcţionare şi indice
extensiv sub 12%:
1. Excavatorul 470-02 Berbeşti 519 ore 5,9%
2. Excavatorul 470-05 Tismana I 457 ore 5,2%
3. Excavatorul 1400-04 Peşteana Nord 404 ore 4,6%
În anul 1999:
• 2 excavatoare realizează între 3.500 şi 4.000 ore de
funcţionare;
• 9 excavatoare realizează între 3.000 şi 3.500 ore de
funcţionare;
• 29 excavatoare realizează între 2.000 şi 3.000 ore de
funcţionare;
• 28 excavatoare realizează între 1.000 şi 2.000 ore de
funcţionare.
Rezultatele cele mai slabe, cu o funcţionare sub 1.000 ore de funcţionare şi
indice extensiv sub 10%, se înregistrează la un număr de 23 excavatoare,
exemplificând doar câteva:
1. Excavatorul 470-05 Tismana I 158 ore 2,4%
2. Excavatorul 470-02 Pinoasa 127 ore 1,4%
3. Excavatorul 1400-06 Jilţ Sud 98 ore 2,3%

14
 În anul 2000, dintr-un număr de 84 excavatoare, un număr de:
• 3 excavatoare au realizat peste 4.000 ore de funcţionare;
• 7 excavatoare au realizat între 3.500-4.000 ore de funcţionare;
• 14 excavatoare au realizat între 2.000-3.000 ore de funcţionare;
• 28 excavatoare au realizat între 1.000-2.000 ore de funcţionare;
• 20 excavatoare au realizat între 1.000-2.000 ore de funcţionare;
• 12 excavatoare au realizat sub 1.000 ore de funcţionare.
Cele mai slabe rezultate le-au avut următoarele excavatoare, înregistrând sub
1.000 ore de funcţionare şi un indice extensiv sub 10%:
1. Excavatorul 1400-01 Jilţ Sud 485 ore 5,5%
2. Excavatorul 470-02 Pinoasa 284 ore 4,8%
3. Excavatorul 1400-01 Roşiuţa 121 ore 1,4%
Situaţia comparativă a orelor medii de funcţionare, pe tipuri de utilaje, în
perioada 1990-2000 este dată în tabelul următor:

Tabelul nr. 5.1. Ore funcţionare pe tip de excavator

Tip Ore funcţionare/excavator/an
excavator 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
E. 470 1879 1495 1991 2415 2223 2448 2436 2091 1510 979 1608
E. 1300 2754 2533 3178 3433 3718 3420 3745 3234 2987 2536 2478
E. 1400 2085 1767 2428 2618 2554 2816 2986 2605 2168 1940 2383
E. 2000 1893 1781 2907 3162 2444 2439 2913 2557 2027 1980 2174

Indicele intensiv este dat de relaţia:

QR
Ii = (5.2)
QT
unde: II – indice intensiv (%)
QR – capacitatea orară realizată (m3,t/h)
QT – capacitatea orară teoretică (m3,t/h)
Capacitatea orară realizată reprezintă raportul dintre masa excavată (steril şi
cărbune) şi timpul de funcţionare.
ME
QR = (5.3)
TF
unde: QR – capacitate orară realizată (m3,t/h)
ME – masa excavată (m3+t)
TF – timp de funcţionare (h)
Capacitatea orară teoretică este calculată în funcţie de tipul utilajului, iar
pentru calculul indicelui intensiv pentru toate carierele s-a folosit media aritmetică a
capacităţilor orare teoretice corespunzătoare fiecărui tip de excavator din carieră
după cum urmează:

15
 Tabelul nr. 5.2. Capacitatea orară teoretică calculată pe tipuri de excavatoare
Tip utilaj QTi
SRS 2000 QT1=3280
SRS 1400 QT2=2340
SRS 1300 QT3=2000
SRS 470 QT4=1200

Folosirea capacităţilor orare teoretice din tabelul nr. 5.2 duce la scăderea
indicelui de utilizare intensivă, mai ales la excavatoarele SRs 2000, unde
capacitatea orară realizată este aproape de trei ori mai mică decât capacitatea orară
teoretică.
În figura nr. 5.2 este prezentată evoluţia capacităţilor orare realizate în
exploatările miniere de carieră din bazinele Olteniei în perioada 1991-2000.
În figura nr. 5.3 este prezentată evoluţia indicelui intensiv la exploatările
miniere de carieră din bazinele Olteniei în perioada 1991-2000 .

950

900

850
Capacitate orară (mc+to/oră)

800

750

700

650

600

550

500

450

400
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

C.N.L.O. E.M.C.Rovinari E.M.C.Roşia E.M.C. Peşteana E.M.C. Pinoasa

E.M.C. Motru E.M. Mehedinţi E.M.C. Jilţ E.M.C. Berbeşti

Fig.nr.5.2. Evoluţia în timp a capacităţilor orare realizate în exploatările miniere de carieră

din bazinele Olteniei

16
 0,45

0,40

Indice intensiv de utilizare (%) 0,35

0,30

0,25

0,20

0,15
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

C.N.L.O. E.M.C.Rovinari E.M.C.Roşia E.M.C. Peşteana E.M.C. Pinoasa

E.M.C. Motru E.M. Mehedinţi E.M.C. Jilţ E.M.C. Berbeşti

Fig.nr.5.3. Evoluţia în timp indicelui intensiv de utilizare la exploatările miniere de carieră

din bazinele Olteniei

Se constată:
• la aceleaşi tipuri de excavatoare diferenţele între capacităţile orare
sunt
relativ mari, cu toate că în general condiţiile de lucru sunt aproximativ aceleaşi;
• se constată diferenţe între indicele extensiv şi indicele intensiv la
acelaşi tip
de excavator, scăzând foarte mult realizările datorită nefolosirii intensive. Astfel,
excavatorul 1400-04 Roşia realizează 2.676 ore de funcţionare cu 993 (m 3+t/h),
excavând un volum de 2.656.000 (m3+t) în timp ce excavatorul 1400-03 Ruget, cu
ore de funcţionare mai multe, 2.905 ore, dar cu o capacitate mult mai mică 600
(m3+t/h) realizează 1.742.000 (m3+t), mai puţin cu 34%;
• pe perioada 1996-2000, un număr de 7 excavatoare au depăşit limita
de
3
1000 (m +t/h), realizându-se o creştere sensibilă a capacităţii orare, faţă de anii
precedenţi, astfel:
3
1. – E 1400-01 Gârla – 1.030 (m +t/h);
3
2. – E 1400-01 Tismana I – 1.031 (m +t/h);
3
3. – E 2000-02 Roşia – 1.101 (m +t/h);
3
4. – E 2000-03 Roşia – 1.154 (m +t/h);
3
5. – E 1400-06 Roşia – 1.050 (m +t/h);
3
6. – E 1400-01 Husnicioara – 1.027 (m +t/h).
• s-a înregistrat o creştere a numărului de excavatoare care au realizat
capacităţi orare peste 900 (m3+t/h), în total 14 excavatoare;

17
 • 47 excavatoare au realizat capacităţi orare între 700-900 (m3+t/h);
• cele mai slabe capacităţi orare s-au înregistrat la un număr de 9
excavatoare
care au realizat capacităţi orare sub 700 (m3+t/h).
Din analiza graficelor rezultă că indicele intensiv îşi păstrează aproximativ
evoluţia pe întreaga perioadă 1991-2000 la toate carierele din cadrul C.N.L.Oltenia,
excepţie făcând E.M.C. Peşteana în perioadele 1991-1992 şi 1994-1996 şi E.M.C.
Pinoasa în perioada 1993-1996, când se înregistrează o scădere continuă a indicelui
intensiv.
În perioada 1991-2000, pe total C.N.L.Oltenia, cel mai mic indice intensiv
este de 18,6% şi se înregistrează în anul 1994 la cariera Berbeşti, iar cel mai mare s-
a obţinut în anul 1999 la cariera Tismana II, aceasta fiind de 43%.
Indicele global (IG) se calculează prin înmulţirea indicelui extensiv cu
indicele intensiv:
I G = I I xI E (5.4)
unde: II - indice intensiv
IE – indice extensiv
Din analiza pe anul 1996 privind coeficienţii de folosire rezultă că pe
ultimul loc în clasamentul de utilizare generală al carierelor se situează Cariera
Peşteana Nord având un indice de 7,0% de 2,2 ori mai mic decât cariera Lupoaia cu
un indice general de 15,8%.
Din acest clasament se observă că din cele 17 cariere dotate cu excavatoare
cu rotor se înregistrează un număr de 10 cariere cu indice general de utilizare mai
mare de 10%.
Influenţa negativă a neutilizării la parametri ai excavatoarelor SRs 470 se
observă la cariera Husnicioara – E.M.C. Mehedinţi care are un indice de utilizare
global de 0,2% şi cariera Jilţ Sud cu un indice global de 1,3%.
În anul 1997 se constată pe total C.N.L.Oltenia şi pe fiecare carieră o
scădere a indicelui de utilizare global de la 10,4% cât este în anul 1996 la 9,3% în
anul 1997.
Din analiza privind coeficienţii de folosire generală, în anul 1997, rezultă că
pe ultimul loc se află cariera Tismana I cu un indice de utilizare general de 5,7% de
2,6 ori mai mic decât cariera Lupoaia cu un indice de utilizare general de 15,1%.
Şi în anul 1997 se constată neutilizarea la parametri ai excavatoarelor tip
470, cel mai mic indice de utilizare general de 1% realizându-l tot cariera Tismana I
şi E.M.C. Roşia cu un indice de utilizare general de 4%.
În anul 1998 din analiza privind coeficienţi de utilizare generală pe total
C.N.L.Oltenia cât şi pe cariere se constată o scădere continuă a acestora la 8% faţă
de 9,3% cât s-a realizat în anul 1997 şi 10,4% în anul 1996.

18
 În anul 1998 se constată o scădere a indicilor de utilizare general şi la
excavatoarele de tip 1400, cel mai mic indice general de utilizare realizându-l
cariera Peşteana Nord – de 4,1% faţă de E.M.C. Roşia cu un indice de utilizare
general de 13,2%.
La excavatoarele tip 470 se constată şi în anul 1998 influenţa negativă a
neutilizării la parametri a acestora, cel mai mic indice de utilizare general
realizându-l E.M.C. Berbeşti de 0,9% şi cariera Tismana I cu un indice de utilizare
general de 1,1%.
În anul 1999 se constată în continuare o scădere a indicelui de utilizare
general la 7,2%. Cel mai mic indice de utilizare general se înregistrează la cariera
Peşteana Nord acesta fiind de 3,6% de 3,5 ori mai mic faţă de cariera Lupoaia cu un
indice general de utilizare de 12,9%.
În anul 1999, excavatoarele tip 470 sunt în continuare utilizate
necorespunzător, cariera Tismana I având cel mai mic indice de utilizare general
0,3%, E.M.C. Roşia cu un indice de utilizare general de 1,1%, cariera Tismana II de
1,2%.
În figura nr.5.4. este prezentată evoluţia în timp a indicelui general de
utilizare a utilajelor la exploatările miniere din bazinele Olteniei.

0,16

0,14
Indice general de utilizare (%)

0,12

0,10

0,08

0,06

0,04

0,02

0,00
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

C.N.L.O. E.M.C.Rovinari E.M.C.Roşia E.M.C. Peşteana E.M.C. Pinoasa

E.M.C. Motru E.M. Mehedinţi E.M.C. Jilţ E.M.C. Berbeşti

Fig.nr.5.4. Evoluţia în timp a indicelui general de utilizare a utilajelor la exploatările

miniere de carieră din bazinele Olteniei

5.2. Cauzele funcţionării sub capacităţile nominale ale utilajelor

19
 Una din principalele cauze o reprezintă staţionările planificate pentru:
• lucrările tehnologice;
• lucrările de revizii şi reparaţii.
Evoluţia întreruperilor planificate pentru lucrările tehnologice este prezentată
în fig. nr.5.5.

1,00
0,90
0,80
0,70
0,60
(%)

0,50

35%
32%

33%
0,40

31%
26%

25%
26%

27%

25%
21%

0,30
0,20
0,10
0,00
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Fig.nr.5.5. Ponderea întreruperilor tehnologice în totalul întreruperilor

la exploatările miniere de carieră din bazinele Olteniei
În perioada 1991-1995 întreruperile tehnologice pe total C. N. L. Oltenia s-
au situat între 21%÷27% din total întreruperi, iar după 1996 întreruperile
tehnologice s-au situat între 31%÷35% din totalul întreruperilor, excepţie făcând
anul 2000 când întreruperile tehnologice au înregistrat 25% din total întreruperi.
Staţionările pentru procesele de bază tehnologice, ripări, treceri peste bandă,
inversări cupe, schimbarea frontului de lucru reprezintă un volum redus din totalul
staţionărilor tehnologice.
Staţionările pentru alte cauze (intemperii, inundaţii) continuă să deţină în anii
1998, 1999 ponderea cea mai mare din totalul întreruperilor tehnologice respectiv
17,3% din timpul calendaristic în 1998 şi 16,3% din timpul calendaristic în 1999.
Lucrările de ripare şi prelungire a transportoarelor de front şi de haldă sunt
lucrări importante pentru buna funcţionare a liniilor tehnologice, însă de multe ori
lucrările premergătoare sunt efectuate necorespunzător cum ar fi:
• platformele de ripare şi aliniamentele transportoarelor;
• calarea tronsoanelor pe traseul benzilor;
• alinierea, centrarea şi echidistanţarea tronsoanelor;
• înlocuirea şi îndreptarea şinelor CF strâmbe;
• eclisări şi cramponări.

20
 Cele de mai sus conduc la executarea unor lucrări de ripare
necorespunzătoare fapt ce determină funcţionarea excavatoarelor cu capacitate
orară redusă, favorizând întreruperile accidentale.
Staţionările planificate pentru revizii şi reparaţii ( fig. nr. 5.6) au reprezentat
30% în 1991 şi 38% în 1995, iar în perioada 1991-1996 au depăşit media de 30%
din totalul staţionărilor.

1,00

0,90

0,80

0,70

0,60
(%)

0,50

38%
33%

32%

0,40
30%

30%
30%

26%

22%
0,30

18%

15%
0,20

0,10

0,00
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Fig. nr.5.6. Ponderea întreruperilor pentru revizii şi reparaţii în totalul întreruperilor

la exploatările miniere de carieră din bazinele Olteniei

Începând cu anul 1997 timpul alocat reviziilor şi reparaţiilor a scăzut până la

15% în anul 1999, datorită mai multor cauze, dar în principal:
• respectarea condiţiilor de introducere în reparaţii, privind orele de
funcţionare şi producţia realizată prevăzută în normativele îmbunătăţite;
• respectarea corelării costurilor reparaţiilor efectuate cu gradul de
realizare a veniturilor.
Cu privire la activitatea de revizii şi reparaţii am constatat următoarele
aspecte care au condus la depăşirea timpului:
• potenţialul uman şi tehnic al prestatorilor consacraţi a scăzut continu;
• introducerea în revizii şi reparaţii ca urmare a unor evenimente ce nu
ţin de programarea iniţială (lucrări miniere, accidente tehnice) ceea ce
obligă prestatorul să atace lucrările fără pregătirea bazei materiale, cu
insuficientă forţă de muncă şi chiar fără utilaje auxiliare;
• disfuncţionalităţi în asigurarea bazei materiale ca urmare a blocajului
financiar;
• lipsa de fiabilitate a reperelor şi subansamblelor din componenţa
utilajelor;

21
 • lipsa unor aparate de măsură şi control pentru constatarea gradului de
uzură a pieselor şi mecanismelor.
O altă cauză a nerealizării capacităţilor o reprezintă întreruperile accidentale
(fig.nr.5.7).

1,00

0,90

0,80

0,70

0,60
(%)

41%
0,50
36%

37%
37%

35%
33%
0,40

25%
0,30

19%
17%
16%
0,20

0,10

0,00
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Fig. nr.5.7. Ponderea întreruperilor accidentale în totalul întreruperilor

la exploatările miniere de carieră din bazinele Olteniei

În perioada 1991-1996, media întreruperilor accidentale a fost de peste 35%,

iar începând cu 1997 a scăzut la aproximativ 19%.
Ponderea întreruperilor, pe cauze din totalul întreruperilor accidentale la
carierele, din bazinul minier al Olteniei pe perioada 1991-2000 este deţinută de:
• întreruperile mecanice cu o medie de 35,7% (fig. nr.5.8);
• alte cauze cu o medie de 26,2% (fig. nr.5.9);
• întreruperile pentru vulcanizări cu o medie de 20,7% (fig. nr.5.10);
• întreruperile electrice cu o medie de 17,6% (fig. nr.5.11).

22
 Fig. nr.5.8. Ponderea întreruperilor mecanice în total Fig. nr.5. 9 Ponderea întreruperilor din “Alte cauze” în total
întreruperilor accidentale la exploatările miniere de întreruperilor accidentale la exploatările miniere de carieră din
carieră din bazinele Olteniei bazinele Olteniei

1,00
1,00 0,90
0,90
0,80
0,80
0,70
0,70
0,60
0,60

(%)
0,50

42%
0,50
(%)

39%

38%
37%

39%
37%
0,40
36%

32%

0,40

28%
29%

29%

27%

27%

29%
26%
25%
28%

25%
0,30

24%
22%
0,30

0,20 0,20

0,10 0,10

0,00 0,00

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000
1993

1998

2000
1991

1992

1994

1995

1996

1997

1999

Fig. nr.5.10. Ponderea întreruperilor pt.vulcanizări în Fig. nr.5.11.. Ponderea întreruperilor electrice în total
total întreruperilor accidentale la exploatările miniere de întreruperilor accidentale la exploatările miniere de carieră din
carieră din bazinele Olteniei bazinele Olteniei

1 ,0 0
1,00

0,90 0 ,9 0

0,80 0 ,8 0

0,70 0 ,7 0

0,60 0 ,6 0

0 ,5 0
(%)

(%)

0,50
0 ,4 0
0,40
30%

28%

0 ,3 0
22%

0,30
19%

19%
22%

18%
17%

18%
19%

17%

18%
19%

17%
17%
18%
17%

16%
16%

16%

0,20 0 ,2 0

0,10 0 ,1 0

0,00 0 ,0 0
1993

1994

1995
1991

1992

1996

1997

1998

1999

2000
1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

În cadrul întreruperilor mecanice pe total, ponderea o deţin întreruperile

mecanice pe excavatoare cu o medie de 57,2% şi o creştere accentuată după anul
1995, cu o medie de 61% (fig. nr. 5.12);

23
 1,00

0,90

0,80

66%

63%
60%

59%
0,70

60%

58%
56%

54%

54%
0,60

42%
(%)
0,50

0,40

0,30

0,20

0,10

0,00
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Fig. nr.5.12. Ponderea întreruperilor mecanice la excavatoare în totalul

întreruperilor mecanice la exploatările miniere de carieră din bazinele Olteniei
Ponderea întreruperilor mecanice pe diverse cauze în totalul întreruperilor
mecanice pe excavatoare la carierele din bazinele miniere ale Olteniei, în perioadele
1991-1992 şi 1996-2000. este reprezentată în fig. nr. 5.13. Se evideţiază
următoarele defecţiuni :
• defecţiuni reductor acţionare roată portcupe cu o medie de 33,8% din
totalul
întreruperilor mecanice pe excavatoare;
• defecţiuni mecanice la transportoarele de pe excavator cu o medie de
12,7%;
• ruperi papuci, pinteni, role la sistemul de marş cu o medie de 11,5%;
• ruperi cupe, dinţi, urechi, segmenţi uzură cu o medie de 8,8%;
Defecţiunile la reductorul roţii port-cupe au constat din:
• griparea rulmenţilor pinionului de atac;
• deficienţe în sistemul de ungere legat de nivelul de ulei, înfundări
conducte;
• defecţiuni apărute la pompele de ungere;
• nefuncţionarea dispozitivelor pentru controlul funcţionării ungerii.
Defecţiunile la transportoarele de pe utilaj sunt cauzate de deteriorarea
lagărelor tamburilor (acţionare, întoarcere), de depresarea reductoarelor de pe
arborii tamburilor de acţionare, griparea şi deteriorarea rulmenţilor de la pinioanele
de atac la reductoare. Defecţiunile la lagăre constau în deteriorarea sistemului de
etanşare (labirinţi, semeringuri), uzura şi deteriorarea rulmenţilor, slăbirea, uzura şi
chiar ruperea bucşelor conice de fixare a rulmenţilor pe arborele tamburilor.

24
 anul 1991 anul 1992
35%
28%
0,30 0,35

0,30
0,25
0,25
0,20 15% 15%
13% 0,20
10% 14%
0,15 10% 11%
0,15 11%
0,10 6% 7%
0,10 7% 6%
5%
2% 3%
0,05 1% 0,05 1%
0% 0% 1%

0,00 0,00

anul 1996 anul 1997

0,40 36% 36%

0,40
0,35 0,35
0,30 0,30
0,25 0,25
0,20 15% 0,20
14% 13% 11%
9% 13%
0,15 9% 0,15
8%
6% 6% 6%
0,10 0,10 4% 4%
0% 3% 1% 1% 1%
0,05 2% 0%
0,05
0,00 0,00

anul 1998 anul 1999

0,35
33% 41%
0,45
0,30 0,40
0,25 0,35
0,30
0,20
0,25
13%
0,15 11% 0,20
9% 10% 9%
0,10 6% 8% 0,15 9% 9% 8%
6% 7% 6%
3% 4% 3% 0,10 3%
0,05 1% 1% 1%
0,05
0,00 0,00

anul 2000

35%
0,4
0,3
0,2 9%
13% 13%
11% 10%
5%
0,1 0% 2% 0% 1%

0
Defecţiuni reductor acţionare rotor Ruperi cupe, dinţi, urechi, segmenţi uzură
Defecţiuni transportoare pe excavator Ruperi papuci, pinteni, zale, role - sistem de marş
Defecţiuni reductoare mecanism marş Defecţiuni mecanism viraj excavator
Defecţiuni mecanism de rotire Defecţiuni construcţie metalică excavator
Defecţiuni troliu braţ rotor Înlocuire cabluri tracţiuni braţ rotor
Defecţiuni cărucior BRS+CBS

Fig nr. 5.13. Ponderea întreruperilor mecanice pe diverse cauze în totalul întreruperilor mecanice pe excavatoare
la exploatările miniere de carieră din bazinele Olteniei
Defecţiuni la sistemul de marş constau în:

25
 • funcţionarea necorespunzătoare a instalaţiei de ungere centralizată, fapt
ce conduce la detensionarea bucşilor la trenurile de role alergătoare;
• ruperea papucilor;
• împotmoliri, desperecheri de şenile datorită condiţiilor
necorespunzătoare
create pentru vehicularea pe treptele de lucru, ceea ce conduce la suprasolicitarea
mecanismului de marş, favorizând avarierea reductoarelor de forţă şi intermediare
de la sistemul marş.
Staţionările accidentale datorate altor cauze ocupă poziţia a doua ca medie,
întreruperile fiind datorate:
• împotmolirii utilajelor de excavat şi haldat ca urmare a neluării
măsurilor
prevăzute în monografiile de lucru;
• împotmolirii circuitelor de transport datorită stării tehnice
necorespunzătoare a transportoarelor;
• lipsei spaţiului de depozitare a cărbunelui datorită cererii;
• lipsei capacităţii de haldare.
În perioada 1991-2000 cea mai mare pondere a întreruperilor accidentale
electrice pe excavatoare s-a înregistrat la circuitele de comandă şi semnalizare,
urmată de defecţiuni apărute la motoarele de acţionare ale transportoarelor de pe
abzeţere . Defecţiunile apărute la motoarele de acţionare rotor şi la cablurile
electrice de alimentare, însumate, reprezintă o medie de 19,2% din totalul
întreruperilor accidentale pe excavator.
Ponderea defecţiunilor la transportoarele cu bandă se localizează la
echipamentul de forţă, motoarele electrice, reostatele cu lichid şi metalice,
contactorii statorici şi rotorici precum şi la străpungerea cablurilor electrice de
alimentare de 6KV şi 20KV.
Motoarele electrice sunt scoase din funcţiune datorită:
• arderii bobinajului statoric şi rotoric;
• deteriorarea subansamblului inel colector;
• defecţiunilor mecanice (gripări ale rulmenţilor).
O altă cauză a staţionărilor de natură electrică o reprezintă străpungerea
frecventă a cablurilor electrice de 6 KV, datorită:
• pozării necorespunzătoare;
• deteriorării mantalei de protecţie prin frecarea de către covorul
de
cauciuc al transportoarelor sau călcarea de către utilajele auxiliare;
• fenomenului de îmbătrânire.

26
 Realizarea unor capacităţi orare reduse la toate tipurile de excavatoare în
carierele din Oltenia se datorează în principal următoarelor cauze:
• conducerea necorespunzătoare a activităţii de excavare prin
asigurarea unor
fronturi de lucru (lăţime, înălţime) conform documentaţiilor tehnice;
• nerespectarea tehnologiilor de lucru, neexecutarea lucrărilor de
gospodărire
a apelor pe treptele de lucru şi a asecării;
• neefectuarea lucrărilor de întreţinere şi revizie de calitate
corespunzătoare,
neînlocuirea la timp a elementelor de uzură;
• starea necorespunzătoare a transportoarelor cu bandă;
• se lucrează cu viteză mică de rotire şi constantă pe toată lăţimea
frontului,
datorită pregătirii necorespunzătoare a personalului care lucrează pe excavatoare.

27
 CAPITOLUL VI

POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A PERFORMANŢELOR

UTILAJELOR DE EXCAVAT DIN CARIERELE DE LIGNIT

6.1. Consideraţii generale

Carierele de lignit din cadrul C.N.L.Oltenia sunt dotate cu utilaje tehnologice

de mare capacitate cu funcţionare în flux continuu.
Din analiza componentelor fluxului tehnologic a rezultat necesitatea
modernizării excavatoarelor cu rotor în vederea îmbunătăţirii performanţelor
acestora. Astfel dintre toate tipurile existente de excavatoare, cele mai fiabile şi care
se pretează cel mai bine condiţiilor geo-miniere sunt excavatoarele SRs 1400-30/7
şi SRs 1300-26/5.
Soluţia problemei uzurii morale şi fizice a acestor utilaje o constitue acţiunea
de modernizare, ce are drept scop atingerea următoarelor obiective:
• creşterea productivităţii muncii prin creşterea capacităţii orare a
excavatoarelor cu rotor;
• reducerea cheltuielilor materiale cu activitatea energetică;
• reducerea cheltuielilor materiale cu activitatea mecanică prin
asigurarea unor dispozitive de siguranţă fiabile şi a unor procedee de
pornire-frânare şi variaţie a parametrilor mecanici.
Analizând principalele utilaje de excavat din carierele de lignit ale Olteniei
acestea se caracterizează printr-o diversitate de tipuri, performanţe şi vârstă.
Referindu-ne la vârstă, rezultă:
• vârsta medie a excavatoarelor tip 2000-30/7 depăşeşte 27 de ani;
• vârsta medie a excavatoarelor tip 1300-20/3,5 depăşeşte 22 de ani;
• 3/4 din numărul excavatoarelor tip 470-15/3,5 depăşeşte 14 ani;
• 1/3 din numărul excavatoarelor tip 1400-30/7 au vârste între 17-27
ani;
• 1/3 din numărul excavatoarelor tip 1400-30/7 au vârste între 12-17
ani;

28
 • 80% din utilajele din carieră au durata normată de funcţionare
depăşită, conform noilor reglementări prevăzute în HGR nr.
964/23.12.1998 care prevede durata de viaţă de maxim 10 ani pentru
utilajele de carieră.
Excavatoarele cu roată cu cupe tip 470-15/3,5 datorită întreruperilor
accidentale numeroase ca urmare a fiabilităţii reduse, a subansamblelor de la
mecanismele excavatoarelor, a costurilor mari de întreţinere şi revizii, a consumului
specific de energie ridicat au fost în majoritatea lor trecute în conservare.
Excavatoarele cu roată cu cupe tip 2000-30/7 sunt încă în funcţiune dar nu s-
a ajuns încă la concluzia dacă acestea trebuie să fie modernizate, sau nu, datorită în
principal duratei de viaţă de peste 27 de ani la toate cele 4 din dotare.
Excavatorul cu rotor tip 1400-30/7 constituie utilajul de bază din dotarea
carierelor de lignit din Oltenia, reprezentând peste 80% din totalul excavatoarelor
în condiţiile în care excavatoarele de tip 470 vor fi conservate şi realizând cca 70%
din volumul total al excavaţiilor cu rotor. Din cele 60 de excavatoare de acest tip
trei bucăţi sunt executate integral de firma Krupp Germania, 24 bucăţi sunt realizate
în ţară prin asimilare în cooperare cu firma Krupp, iar 33 de bucăţi sunt realizate
integral în ţară. Primele excavatoare de fabricaţie Krupp s-au fabricat după o
documentaţie de execuţie la nivelul anilor 1965 fiind puse în funcţiune în anul 1969.
Pe parcursul celor patru etape de integrare, între 1978-1985 nu s-a mai respectat din
diverse motive prevederile documentaţiei iniţiale, numărul defecţiunilor şi
întreruperilor accidentale crescând odată cu mărirea gradului de integrare.
La majoritatea excavatoarelor tip 1400 durata normală de funcţionare este
depăşită, iar fenomenul de îmbătrânire a început să se manifeste prin fisuri în
construcţia de rezistenţă. Subansamblele şi mecanismele cu problemele cele mai
mari de fiabilitate sunt:
• roata cu cupe cu reductorul de acţionare:
- etanşarea necorespunzătoare a reductorului roată portcupe direct pe
axul roţii (treaptă finală) ce conduce la frecvente deteriorări ale
elementelor de etanşare şi implicit la pierderi mari de ulei cu efect
negativ în funcţionarea reductorului roţii portcupe;
- imposibilitatea verificării şi strângerii şuruburilor la trapta finală,
generând grave avarii ale mecanismului rotorului roţii portcupe, ca
urmare a dezaxării angrenajului final.
• mecanismul de deplasare pe şenile:
- cărucioare ARS şi BRS cu gardă normală la sol determinând
accesul greoi pentru verificarea componentelor, a căii de rulare şi a
sistemului de ungere;

29
 - inima boghiului de marş şi a ghidajelor tendoanelor în zona de
fixare a dispozitivelor pentru întinderea şenilelor subdimensionare
ce are ca efect desele avarii ale construcţiei metalice a boghiului în
zona întinderii;
- axele 1 şi 3 din angrenajele de forţă în variantă clasică (conice)
conduc la remedieri greoaie şi imprecise ale ajustajului conic în
cazul avarierii acestora;
- reductoare de marş cu angrenaj melcat în lanţul cinematic cu
fiabilitate redusă a angrenajului melcat datorită calităţii slabe a
materialelor din care sunt executate;
• uzura avansată a componentelor reductoarelor de acţionare a benzilor
de transport;
• aparatajul de comutaţie dinamică, cablurile electrice de comandă şi
semnalizare uzate fizic şi moral;
• inelul colector din suprastructura excavatorului are ca efecte
întreruperi cauzate de uzura periilor colectoare;
• doze dinamometrice de calitate necorespunzătoare având ca efect
siguranţa redusă a mecanismului de ridicare-coborâre;
Având în vedere că pe plan mondial în domeniul excavatoarelor cu rotor au
apărut soluţii de acţionare şi constructive moderne concepţia excavatoarelor cu rotor
tip 1400 şi 1300 prezintă o oarecare uzură morală, însă înlocuirea lor în contextul
actual este nerentabilă impunându-se modernizarea lor în vederea prelungirii duratei
de funcţionare în siguranţă.

6.2. Soluţii posibile de modernizare

Creşterea fiabilitãţii utilajelor de excavat a condus la propunerea

următoarelor variante tehnice :
A. Modernizarea mecanismului de excavare
• Grupul de antrenare:
- Micşorarea numãrului de componente din lanţul cinematic prin
eliminarea schimbătorului de viteză, reducerea gabariticã a lor prin
utilizarea unor reductoare planetare, cuplaj cardanic, cuplaj
hidraulic;
- protejarea la suprasarcină a mecanismului roţii cu cupe prin
montarea turbo-cuplajului cu saibă de frână şi supraveghetor de
temperatură.
• Roata port-cupe:

30
 -utilizarea unei roţi port-cupe cu un singur perete (rotor
acelular) reducând astfel posibilitatea de deplasare a centrului de
greutate, reducerea greutãţii utilajului, roata având toate cupele
încarcatoare-tăietoare;
- reducerea dimensiunilor cuţitului cupelor cu efect în
mãrunţirea mai bunã şi reducerea granulaţiei materialului excavat;
- dotarea arborelui roţii cu cupe cu rulmenţi oscilanţi montaţi în
carcase metalice.
B. Modernizarea mecanismului de deplasare pe senile
• Sistemul de antrenare:
- reproiectarea mecanismului de antrenare a şenilei cu reductor
planetar cuplat direct cu arborele roţii stelate în varianta cu 3 sau 6
grupuri de acţionare şi modificarea lonjeroanelor pentru noul mecanism,
eliminând astfel trenul de roţi dinţate exterioare cu arborii şi lagãrele
lor.
• Construcţia lonjeroanelor:
- modificarea şi adaptarea lonjeroanelor pentru balansieri cu gardã
mãritã la sol eliminând astfel accesul greoi la pãrţile componente ale
cãrucioarelor;
- executarea de degajãri în inimile lonjeroanelor pentru demontarea
completã a ansamblului roatã acţionatã asamblatã, cu arbore de
acţionare pe lagãre, micşorând astfel timpul necesar montãrii-
demontãrii.
C. Modernizarea şi mãrirea siguranţei în funcţionare a macarelei de
intervenţie
• Mecanismul de deplasare:
- egalizarea tensiunilor în cele douã ramuri de cablu prin
introducerea în lanţul cinematic al mecanismului de deplasare a
unei traverse, schimbarea sensului de tractare prin introducerea
suplimentarã a unei role în lanţul cinematic, reducând astfel
inegalitatea tensiunilor în cele douã cabluri de tracţiune .

6.2.1. Modernizarea mecanismului de excavare a SRs 1400-30/7

Descriere mecanism de antrenare existent
Analizatã în contextul unui flux tehnologic roata cu cupe, fiind organul de
tãiere al excavatorului şi ultimul în flux, este supus unui regim de lucru caracterizat
prin cele mai variate şi neprevãzute suprasolicitãri (duritate de front de lucru,
corpuri strãine, alunecãri de teren, falii), dar şi existenţa unor solicitãri dinamice de
vârf extrem de periculoase atât pentru întreg lanţul cinematic al roţii cu cupe

31
(motor, ambreiaj de suprasarcinã, cuplaj elastic, reductor intermediar, arbore
cardanic tip LDH, reductor roatã cu cupe tip 4KC-M 4000) cât şi pentru construcţia
de rezistenţã a excavatorului.
Astfel pentru corelarea corespunzătoare a forţei de tăiere şi a capacităţii de
excavare, funcţie de condiţiile geologice şi de duritatea rocii, roata cu cupe de la
excvatorul SRs 1400 este prevăzută cu două viteze (39 şi 46 goliri/min datorită
reductorului intremediar prevăzut cu 2 trepte), cărora le corespund forţe maxime de
tăiere ale cuţitului de 65 respectiv 85 daN/cm , conform fig. nr. 6.1.

Ax Ambreiaj de
cardanic suprasarcinã

Reductor roatã Reductor

intermediar
roatã cu cupe Motor
630kW Cuplaj METALLUK
630 Kw
i1 = 1,081 630 kW
I = 171,354 i2 = 1,318 985 rot/min

Fig. nr. 6.1. Antrenarea roţii cu cupe SRs 1400

Mecanismul roţii cu cupe este protejat împotriva suprasarcinilor (distanţelor

din front) din punct de vedere mecanic prin ambreiajul de suprasarcină de tip
METALLUK, care funcţionează pe principiul forţei centrifuge, reglat la 1,43 MN .
Modernizarea mecanismului de excavare a SRs 1400-30/7 cuprinde
urmatoarele grupe constructive (fig. nr. 6.2):
• Mecanismul de acţionare a roţii cu cupe ce cuprinde:
- reductorul roţii port-cupe tip KPSD 1125 (poz.1);
- cuplaj hidraulic tip 1000 TE (VOITH) (poz. 2);
- ax cardanic tip S 285.9 (poz. 3).
• Lăgăruirea reductorului roţii port-cupe şi a roţii port-cupe pe axul
rotorului, ce se compune din:
- roata port-cupe (poz.4);
- arborele roţii port-cupe (poz.5).

Reductorul roţii cu cupe - se compune din reductor principal şi reductor

auxiliar.
Reductorul principal este utilizat pentru excavare, iar reductorul auxiliar va fi
utilizat pentru reparaţii şi utilizarea cupelor.

Cuplaj hidraulic

32
 Cuplarea între motorul electric şi arborele de intrare al reductorului se face
prin turbocuplaj VOITH care pe lânga rolul de a transmite forţa de rotaţie primită de
la motor la reductor, are şi rolul de a proteja mecanismul de acţionare a roţii
împotriva unei suprasarcini care poate să apara datorită unei forţe de tăiere prea
mari, sau datorită unor obstacole ce apar brusc la cupe.

Axul cardanic
Transmite mişcarea de la motor la cuplajul de siguranţă, cu raport de
transmitere constant în funcţie de poziţia unghiulară a acestuia.

Roata port-cupe
Corpul roţii cu cupe este de tipul acelular, cu un singur perete şi se compune
din butucul roţii, conul roţii şi coroana.
Butucul roţii identic cu cel al actualelor excavatoare ERc 1400 prevăzut la
partea centrală cu 2 flanşe prin care se fixează cu suruburi păsuite de cele două inele
ale arborelui roţii.
Conul roţii este compus din 3 segmente gabaritice cu plăci de uzură fixate
prin sudură.
Coroana este compusă din 3 segmente inelare gabaritice, prevăzute cu urechi
dispuse echidistant pe circumferinţa roţii, asftel încât inversarea cupelor în caz de
excavare sub senilă, să se poată realiza în timp foarte scurt.
Capacitatea unei cupe este de 675 litri, iar corpul cupei se execută prin
sudare din tabla de 8 mm.
Fiecare cupă este prevăzută cu câte şase dinţi turnaţi din oţel aliat, fixarea lor
facându-se prin împănare.

Arborele roţii port-cupe

Arborele roţii cu cupe (fig. nr. 6.3) prevăzut cu două inele fretate, identice
cu cele ale exc.ERc 1400 de care se fixează prin şuruburi păsuite corpul roţii cu
cupe, se sprijină prin intermediul a două lagăre cu rulmenţi oscilanţi butoi, de partea
din faţă a braţului port rotor şi adaptat în noua construcţie a rotorului şi la acţionarea
cu reductor planetar.
6.2.2.. Moderdizarea mecanismului de deplasare pe şenile
Descriere mecanism de deplasare excavator, cărucior de încărcare
Mecanismul de deplasare pe şenile este alcătuit în principal din următoarele
părţii: 3 perechii de şenile duble, 3 axe tubulare care leagă între ele şenilele de la
fiecare pereche şi pe care se montează 3 sprijine sferice şi mecanismul de direcţie.
Două perechi de şenile duble sunt aşezate una în spatele celeilelte la o
distanţă de 12.975 mm măsurată din mijlocul axelor tubulare şi sunt cuplate între

33
ele prin intermediul mecanismului de direcţie. La fiecare pereche de şenile una
dintre ele este acţionată.
Cealaltă pereche de şenile este amplasată lateral faţă de celelalte două
perechi de şenile la o distanţă de 11.236 mm măsurată din mijlocul reazemelor
sferice.
Orice şenilă acţionată, în parte, este formată dintr-un lonjeron, roată
acţionată, roată de conducere, sistem de balansiere cu gardă normală, role de sprijin,
element de şenilă, dispozitiv de întindere a şenilelor cu fixare subdimensionată,
angrenaj intermediar cu axele 1 şi 3 în variantă conică, mecanism de antrenare
(motor electric, cuplaj cu şaibă de frână, frână cu saboţi, reductor).

34
1 Reductor acţionare roată cu cupe
2 Cuplaj hidraulic
3 Ax cardanic
4 Roată port-cupe
5 Arbore port-cupe

Fig. nr. 6.2. Mecanism roată cu cupe

35
Fig. nr. 6. 3. Arbore roată cu cupe

36
 Deplasarea căruciorului de încărcare se realizează cu ajutorul mecanismului de
deplasare pe şenile care este alcătuit în principal de două şenile, două axe lonjeron, un
lonjeron transversal şi instalaţie de ungere centrală.
Fiecare şenilă este antrenată de către un grup de acţionare (motor, cuplaj elastic
cu şaibă de frână, frână cu saboţi, reductor cu angrenaj melcat în lanţul cinematic).
Modernizarea mecanismului de deplasare pe şenile cuprinde următoarele:
• mecanism de deplasare al excavatorului propriu-zis ce cuprinde:
- angrenajul intermediar (reductorul de forţă);
- cărucioare cu gardă mărită la sol;
- cap boghiu.
• mecanismul de deplasare al căruciorului de încărcare, care cuprinde:
- cărucioare cu gardă mărită la sol;
- reductoare tip 5KCM-1960.
Angrenajul intermediar- este format din două trenuri de roţi dinţate dispuse de o
parte şi alta a capului boghiului şi transmiţând mişcarea la roata acţionată. Lăgăruirea
fiecărei roţi dinţate este pe axe în construcţie cilindrică permiţând astfel demontare,
remediere, montare într-un timp mai scurt.
Cărucioarele cu gardă mărită – sunt o construcţie sudată (jug balansier mic) în
care sunt montate două role alergătoare lăgăruite pe două bolţuri.
Axa alezajului central al jugului balansier mic formează cu axele centrelor
alezajelor bolţurilor de susţinere a rolelor un triunghi isoscel mărind astfel posibilitatea
de verificare a căi de rulare şi a sistemului de ungere.
Cap boghiu – o construcţie metalică de susţinere a balansierilor mari, a
angrenajului intermediar modificată în scopul demontării rapide a roţii de antrenare.
Cărucioarele cu gardă mărită – sunt tot în construcţie sudată şi caracteristici de
funcţionare asemănătoare cu cele menţionate anterior.
Reductoarele tip 5KCM 1960 – sunt transmisii mecanice prin angrenare cilindrică
şi conică în carcasă cu construcţie metalică sudată.

6.2.3. Modernizarea mecanismului de excavare a SRs 1300.26/5

Descrierea mecanismului de antrenare existent
Dispozitivul de acţionare al roţii port-cupe constă dintr-un motor de curent
alternativ trifazat, care este aşezat pe consola fixată în şuruburi de reductorul roţii port-
cupe, dintr-un cuplaj elastic cu şaibă de frână, dintr-o frână cu saboţi.
Reductorul roţii cu cupe se reazemă mobil în două puncte pe axul roţii cu cupe,
iar într-un punct se reazemă rigid pe braţul roţii cu cupe.
Pentru protecţia părţilor mecanismului de acţionare şi a roţii cu cupe contra
suprasarcinii ce rezultă la excavare din cauza unor obstacole, reductorul este prevăzut cu
cuplaj de siguranţă cu discuri de fricţiune.

37
 Antrenarea roţii cu cupe este redată schematic în figura de mai jos:

Cuplaj
elastic

Reductor Cuplaj Motor

roatã cu cupe suprasarc 500 kW
KC 340 So cu discuri

Fig. nr. 6.4. Antrenarea roţii cu cupe SRs 1300

Modernizarea excavatorului SRs 1300.26/5 s-a fãcut în baza unui proiect al firmei
TAKRAF care a construit şi livrat acest tip de excavator în colaborare cu C.N.L.Oltenia
şi E.M.C.Roşia.
Modernizarea mecanismului de excavare (fig. nr. 6.5) cuprinde urmãtoarele grupe
constructive:
- mecanismul de acţionare a roţii cu cupe (poz. 1)
- lăgăruirea reductorului roţii cu cupe şi a roţii port-cupe pe axul
rotorului (poz. 2)
- scutul de protecţie (poz.3)
• Mecanismul de acţionare a roţii cu cupe (fig. nr. 6.6) compus din:
- reductorul roţii port-cupe tip SRG 1065x158-H 1691 (poz.1);
- cuplajul hidraulic tip TK-N 800 cu saibã de frânã DM 500 (poz.2);
- frână (poz. 3);
- reazemul pentru centrarea momentului de rotaţie, cu bolţ de fixare (poz.
4).
• Lăgăruirea reductorului roţii cu cupe şi a roţii port-cupe pe axul rotorului
(fig. nr. 6.7) ce cuprinde:
- roata port-cupe (poz 1);
- sprijinirea bilateralã (a roţii port-cupe) prin: membrane, constând din
saiba-membranã mare şi micã cât şi din roata spiţatã (poz.2);
- axul roţii port-cupe (poz. 3).
• Scutul de protecţie (fig. nr. 6.5, poz.3):

38
 1. Mecanism de acţionare al roţii cu cupe
2. Lăgăruirea reductorului roţii cu cupe şi a roţii port-cupe pe axul rotorului
3. Scutul de protecţie

Fig. nr. 6.5. Mecanism de excavare la exc. SRs 1300

Reductorul roţii port-cupe

Nucleul dispozitivului de acţionare al roţii port-cupe îl constituie reductorul
diferenţial cu angrenaj planetar.
Acţiunea dispozitivului se realizeazã cu ajutorul unui motor asincron trifazat. Între
motor şi reductor este dispus un cuplaj hidraulic cu integrarea unui alt cuplaj supraelastic
şi al unui tambur de frână.

39
 1. Reductor
2. Cuplaj hidraulic cu şaibă
3. Frână
4. Reazem pentru centrarea rulmentului de rotaţie

Fig. nr. 6.6. Mecanismul de acţionare al roţii cu cupe

Motorul electric este dispus orizontal şi antrenează prin intermediul unui cuplaj
hidraulic un ax cu pinion conic. Treapta următoare este o treaptă planetară care lucrează
ca angrenaj de divizare şi realizează astfel o ramificare a puterii. Deci o parte a puterii
este transmisă prin puncte, respectiv direct prin intermediul roţii centrale exterioare a
treptei planetare, respectiv prin transmisia intermediară de inversare asupra treptei finale
cu angrenaj cilindric, roata finală fiind antrenată de două pinioane.
Reglabilitatea liberă a reductorului planetar este asigurată prin deformarea roţii
centrale interioare şi prin lagărele roţilor planetare care au format de calote sferice.
Carcasa este compusă din trei părţi în construcţie sudată, îmbinată prin suruburi,
astfel că dispunerea părţilor componente în carcasă şi capacele de vizitare existente
asigură accesibilitatea la piesele interioare. Durabilitatea calculată a lagărelor este de
peste 50.000 ore funcţionare. Etanşarea arborilor este fără contact, cu inel de etanşare pe
ax. Ungerea reductorului se realizează printr-un sistem combinat şi cu presiune de ulei,
protecţia fiind asigurată de un filtru robinet cu trei căi dispuse în conducte de presiune,
precum şi de supraveghetorul de presiune şi manometru.

40
 1. Roată port-cupe 2. Sprijinire bilaterală 3. Axul roţii port-cupe

Fig. nr. 6.7. Lăgăruirea reductorului roţii port-cupe şi a rpţii port-cupe pe axul rotorului

Cuplajul hidraulic cu saibã de frânã (fig. nr. 6.8)

Cuplajul hidraulic este un dispozitiv hidrodinamic de transmitere a puterii, la care

momentul de rotaţie este transmis exclusiv prin curentul de fluid al lichidului de lucru,
ulei.
Astfel momentul de rotaţie transmisibil depinde de gradul de umplere al
cuplajului cu lichid de lucru, astfel când apar pe partea de ieşire a cuplajului (la rotorul-
turbinã) momente de rotaţie inadmisibil de mari, lichidul de lucru se retrage parţial în
spaţiul fãrã palete al cuplajului, limitându-se astfel transmiterea momentului de rotaţie.

41
 Fig. nr. 6.8. Cuplaj hidraulic cu şaibă de frână SRs 1300

Frâna
Frâna cu tambur este dispusã în dispozitivul principal de acţionare. Tamburul de
frânã este fixat pe cuplajul hidraulic şi este montat pe axul de intrare al reductorului.
Astfel la deconectarea dispozitivului de acţionare, ridicãtorul de frânã este
deconectat dupã cum urmeazã:
• Deconectarea acţionãrii principale: Frâna se închide cu o întârziere de circa
5 secunde, astfel cã roata port-cupe mai poate sãpa la oprirea completã a rotirii
construcţiei superioare a excavatorului, evitându-se astfel poziţiile de forţare a
construcţiei de oţel;
• Deconectarea acţionãrii auxiliare: Frâna se închide fãrã întârziere, astfel
este posibilã o poziţionare exactã a roţii port-cupe în eventuala reparaţie.

Reazemul pentru centrarea momentului de rotaţie

Legătura dintre reductor şi reazemul de centrare a momentului de rotaţie (coada
reductorului) se realizează printr-o îmbinare cu şuruburi calibrate, demontabilă. La

42
capătul acestui reazem este dispus boltul de fixare (a reazemului pe construcţia braţului
port-rotor).

Lăgăruirea reductorului roţii port-cupe şi a roţii port-cupe pe axul rotorului

Roata port-cupe
Roata port-cupe constã din corpul roţii de tip fãrã celule, complet sudat,echipat cu
14 cupe încãrcãtoare şi interschimbabile. Cupele sunt fixate de corpul roţii cu ajutorul
bolţurilor.
Statorul, partea fixã de buncãr de preluare, cât şi mantia conicã a roţii port-cupe se
autocurãţã în timpul rotaţiei, şi sunt prevãzute cu plãci de uzurã.
Peretele roţii port-cupe dinspre reductor transmite forţele radiale şi axiale din
roata port-cupe în ax, iar prin intermediul şaibei-membrane mari transmite şi forţele
radiale de sprijin din ramura acţionãrii printr-un set de inele de strângere cu dublã
conicitate şi umãrul conic aferent în axul roţii port-cupe. Acest perete al roţii port-cupe
este rigid la încovoiere, pe când celãlalt perete este moale la încovoiere pentru a asigura
roţii port-cupe elasticitatea necesarã.

Sprijinirea bilateralã prin intermediul membranelor

Sprijinirea reductorului se realizeazã pe ambele pãrţi (lateral) prin intermediul
membranelor, astfel pe partea dinspre roata port-cupe pe butucul acestuia (şaibã-
membranã mare), iar pe partea opusã pe roata spiţatã (saibã-membranã micã. Toate
îmbinãrile cu şaibele membranã sunt executate ca îmbinãri cu flanşã, cu şuruburi
calibrate. Şaibele-membrane preiau deformãrile diferenţiale dintre reductorul roţii port-
cupe şi roata port-cupe pe deoparte, deformãri provocate de încovoierea axului roţii port-
cupe, deasemenea şaibele-membranã preiau şi deformãrile din interiorul roţii port-cupe şi
din interiorul reductorului provocate din acelaşi motiv. Astfel sunt evitate forţele de
reacţiune dintre roata port-cupe, reductorul roţii port-cupe şi axul roţii port- cupe. Prin
lãgãruirea cedantã la torsiune a şaibei-membranã micã la roata spiţatã, întregul moment
de rotaţie este transmis pe drumul cel mai scurt de la roata finalã prin intermediul axului
tubular şi al şaibei membrane mari, în roata port-cupe. Astfel prin acest tip de lãgãruire
sunt excluse fenomenele de uzurã din zona axului tubular (axul plin al roţii port-cupe).

Axul roţii port- cupe

Roata port-cupe şi roata spiţatã se sprijinã prin intermediul seturilor de inele
conice de strângere pe axul roţii port-cupe.
Pe ambele pãrţi axul roţii port-cupe este lãgãruit cu rulmenţi oscilanţi cu role.
Scutul de protecţie
Este o construcţie solidã a peretelui de protecţie, protejând întreaga grupã de
acţionãre împotriva avarierii.

43
 6.3. Avantajele tehnice ale modernizării

I. Cuantificarea din punct de vedere a avantajelor tehnice

• Grup de antrenare:
- reducerea greutãţii subansamblelor capului cu rotor cu consecinţã în
reducerea contragreutãţii;
- eliminarea oricãror şocuri mecanice în reductoare şi mecanisme la pornire
şi oprire, controlul cuplurilor motoarelor, cu protejarea reductorului şi
covorului de cauciuc;
- amortizarea sarcinilor dinamice şi vibraţiilor tensionale;
- limitarea momentelor de rotaţie admisibile.
• Roatã port cupe:
- diminuarea forţei de sãpare disponibilã fãrã afectarea capacitãţii de
excavare;
- creşterea gradului de umplere-golire a cupelor, reducerea granulaţiei
materialului, cu consecinţã în eliminarea concasorului de pe utilaj;
- eliminarea deformaţiilor diferenţiate între reductorul roţii port-cupe
şi roata port-cupe, precum şi deformările provocate de încovoierea
axului roţii port-cupe prin sprijinirea dublă pe membrane a
reductorului roţii port-cupe;
-în construcţie cu un perete rigid şi celalalt perete moale la
încovoiere, pentru a asigura roţii port-cupe elasticitatea necesară.
• Sistemul de antrenare:
- intervenţie uşoarã la roata motricã prin eliminarea angrenajului exterior
din interiorul lonjeronului;
- uşurarea supravegherii şi intervenţiei la balansieri prin înlocuirea lor cu
gardã mãritã.

II. Cuantificarea din punct de vedere al eficienţei economice

Economiile realizate la excavatorul SRs 1400 prin înlocuirea reductorului tip 4
KCM 4000 cu noul reductor KPSD 1125 sunt următoarele:
• Economii realizate prin reducerea timpului de staţionare a excavatorului la
reviziile anuale;
• Economii realizate prin reducerea volumului lucrărilor de intervenţie la
reductorul roţii cu cupe.
Înlocuind reductorul de antrenare a roţii port-cupe tip 4 KCM 4000 cu reductorul
tip KPSD 1125 anual se reduce timpul de staţionare al excavatorului pentru revizie cu
cel puţin 10 zile lucrătoare.
În acest context, producţia fizică de cărbune realizată de un excavator este:

44
 P = (Q / n ⋅ Z1 ) ⋅ Z 2 (6.1)
unde: - Q = producţia totală de cărbune (t/an)
- Z1 = numărul de zile lucrătoare pe an
- Z2 = interval de referinţă (zile)
- n = numărul de excavatoare
P = (2.500 .000 / 9 ⋅ 264 ) ⋅10 =10 .521t (6.2)
Considerând din cele 10 zile – 2 zile staţionare pentru revizie săptămânală, rezultă
producţia fizică de cărbune a unui excavator timp de 8 zile:
P1 = (2.500 .000 / 9 ⋅ 264 ) ⋅ 8 = 8.500 t (6.3)
Cunoscând că preţul de livrare a tonei de cărbune este 226.752 lei/t se poate
determina producţia marfă pentru un excavator corespunzătoare intervalului de referinţă
ca fiind:
Pm = P1 ⋅V (6.4)
unde: - V = preţul unei tone de cărbune (lei/t)
Pm = 8.500 ⋅ 226 .752 =1.927 mil. lei (lei/an) (6.5)
Puterea instalată a excavatorului şi a benyii de front fiind valori cunoscute, putem
estima valoarea energiei consumate cu relaţia:
E = Pi ⋅ k ⋅ Z 2 ⋅ n2 ⋅V1 (6.6)
unde: - PI = putere instalată totală a excavatorului şi a benzii de front
- k = coeficient (0,37)
- n2 = număr de ore de funcţionare pe zi
- V1 = valoarea unui kw (1.153 lei/kw)
E = 3.580 ⋅ 0.37 ⋅10 ⋅15 ⋅1.153 = 230 mil. lei/an (6.7)
Calculul cheltuielilor materiale
• amortismentul pe intervalul de referinţă este de 216 mil lei;
• cheltuielile cu munca vie (salarii, CAS, fond şomaj, fond sănătate, fond
învăţământ, fond handicap, masă caldă, transport personal) este de 40 mil.
lei;
• cheltuielile aferente reviziei săptămânale este de 15 mil. lei;
• alte cheltuieli ocazionale (10%) = 50 mil. lei;
Ţinând cont de producţia marfă obţinută şi cheltuielile necesare pentru
funcţionarea şi întreţinerea utilajului pe intervalul de referinţă, se obţine un profit
(rezultat de exploatare):
RE = ∑PM − ∑C H (6.8)
unde: - CH = cheltuieli totale
C H = 230 + 216 + 40 + 15 + 50 = 551 mil. lei (6.9)
RE = 1.927 − 551 = 1.376 mil. lei/an (6.10)
Considerând garanţia reductorului 4 KCM 4000 de 4 ani şi garanţia reductorului
tip KPSD – 1125 de 10 ani, putem stabili rezultatul de exploatare pe perioada de 6 ani:

45
RE final = 1.376 ⋅ 6 = 8.256 mil. lei (6.11)

46
 CONCLUZII

Dezvoltarea exploatării lignitului a necesitat rezolvarea unui număr mare de

probleme de ordin tehnic, tehnologic şi organizatoric ale procesului de exploatare a
lignitului, cum ar fi elaborarea şi aplicarea unor proiecte cu tehnici şi tehnologii noi, care
utilizează utilaje de excavare, transport şi haldaremoderne, bazate pe asimilarea unor
utilaje de import, fapt ce a determinat creşterea considerabilă a dotării carierelor din
Oltenia cu utilaje de excavat, transport şi haldat, fabricate în România; aplicarea
metodelor de exploatare moderne în carierele Olteniei; mecanizarea principalelor operaţii
în vederea creşterii productivităţii muncii şi a reducerii efortului fizic.
În prezent, în minele de lignit care mai funcţionează în Oltenia, lucrările de
extragere a cărbunelui sunt mecanizate aproape în întregime, abatajele frontale fiind
dotate cu complexe mecanizate de susţinere şi tăiere, care permit lungimi de front
cuprinse între 80-100 m. Tendinţa de viitor este aceea de a se închide treptat exploatările
subterane. În cele 17 cariere de lignit din Oltenia se aplică metode de exploatare
combinate, tehnologia principală fiind una în flux continuu. Utilajele care compun fluxul
tehnologic sunt excavatoare cu rotor de diferite tipuri şi capacităţi, transportoare cu
bandă, maşini de haldat şi maşini de depozit.
Analiza statistică a folosirii utilajelor de excavare, transport şi haldare a urmărit
timpii de funcţionare şi staţionare ai utilajelor din fluxul tehnologic, cu ajutorul cărora s-
au calculat indicii de utilizare extensiv, intensiv şi general. În urma analizei efectuate s-a
constatat că dacă din punct de vedere tehnologic utilajele folosite sunt la nivel mondial,
din punct de vedere tehnic, mecanic şi mai ales electric ele se află undeva la nivelul
anilor 1970. Luând ca etalon carierele din Europa, atât din punct de vedere al indicilor
globali de utilizare a capacităţilor, cât şi a consumurilor specifice, se constată că utilajele
din carierele din Oltenia sunt folosite doar în proporţie de 9-10%, faţă de cele din
Europa occidentală care au indicele general de folosire de peste 40%, cu consumuri
specifice mult mai mici.
În urma studiului efectuat asupra activităţii de exploatare a lignitului în carieră,
s-a desprins concluzia că pentru a asigura eficienţa funcţionării carierelor de lignit sunt
necesare măsuri de restructurare, proces care impune reabilitarea şi modernizarea
utilajelor de excavare, transport şi haldare.
Restructurarea este un proces de mare amploare şi importanţă, în abordarea căruia
se apreciază că trebuie analizate o serie de aspecte specifice. În ceea ce priveşte sectorul
minier, în lucrare se tratează strategiile de restructurare, care se bazează pe modernizarea
instalaţiilor şi tehnologiilor existente.

47
 Obiectivul modernizării îl constituie readucerea stării tehnice a întregului
complex de excavare, transport şi haldare la starea iniţială, pentru creşterea capacităţii
de producţie, prin înlocuirea unor părţi din instalaţiile electrice şi mecanice cu altele mai
moderne şi fiabile precum şi îmbunătăţirea sistemului de comunicaţii şi de intervenţii în
carieră.
Acţiunile de modernizare tehnologică prezentate în lucrare şi aplicate deja în
unele cariere de lignit din Oltenia au vizat realizarea programelor de reabilitare în
domeniul minier, mecanic, electric, organizatoric şi economic.
A fost prezentat un studiu de caz pentru cariera Roşia de Jiu al cărui program de
modernizare a pornit de la o atentă analiză a complexităţii activităţilor din carieră,
efectuate asupra utilajelor de excavat, transport şi haldat cu precădere asupra
subansamblurilor deficitare din structura utilajelor analizate. Elaborarea programului de
reabilitare a carierei Roşia a constat în următoarele etape: elaborarea studiilor de
fezabilitate; inventarierea punctelor înguste în domeniul mecanic şi electric şi
determinarea echipamentelor cu fiabilitate redusă; inventarierea problemelor
tehnologice de asecare gospodărire ape şi drumuri de acces; elaborarea programelor de
reabilitare în domeniul minier, mecanic, electric, organizatoric şi economic; asigurarea
documentaţiilor tehnice; licitarea şi adjudecarea lucrărilor; stabilirea lucrărilor pe
constructori, instruirea acestora, urmărirea şi corecţia programelor de reabilitare; recepţia
lucrărilor; realizarea probelor tehnologice a utilajelor reabilitate.
Comparând rezltatele obţnute după modernizare se pot arăta următoarele:
• Perioada reabilitării(1993-1994)
- rezultatul din exploatare, care în anul 1993 era nefavorabil (–9.427 mii $),
devine pozitiv începând cu anul 1994 (6595 mii $);
-cheltuiala la 1000 lei producţie marfă în 1993 era nefavorabilă, adică pentru
obţinerea unui venit de 1.000 lei se cheltuiau 1286 lei, iar începând cu anul 1994
devine 850 lei;
-productivitatea muncii valorică în 1993 este mică, de 14987 mii $, iar în
anul 1994 a ajuns la 19434 mii $;
-costul unitar scade de la 14,80 $/t în 1993 la 10,05 $/t în 1994.
• Perioada postreabilitare(1995-2000).
Analiza indicatorilor economico-financiari arată că perioada de după reabilitare
reprezintă un succes managerial pentru unitate, înregistrându-se un profit de exploatare
ridicat. În anul 1995, profitul a înregistrat un prim vârf de 10313 mii $, dar în 1996 se
diminuează la 7278 mii $, datorită scăderii cererii de cărbune.
Odată cu menţinerea în anumite cote a cererii de cărbune, cât şi prin scăderea
costului pe unitatea de produs, cresc şi rezultatele economice, astfel că în 1997 se
observă un vârf al profitului de 16835 mii $, iar în anul 1998 de 12260 mii $. La finele
anului 2000 rezultatul financiar era pozitiv, de 7912 mii $.

48
 Costul unitar de producţie este în medie constant, variind între 8 şi 9 $/tonă, care
raportat la un preţ mediu de vânzare de 12,5 $/tonă, implică o rezervă de profit de 4
$/tonă, adică un procent de circa 35%.
Aceste date scot în evidenţă faptul că reabilitarea tehnologică a carierei reprezenta
o necesitate imperioasă, ceea ce este dovedit de efectele pozitive obţinute în urma
acesteia.
Obiectivul principal al modernizării utilajelor de carieră, este acela de a optimiza
parametrii tehnico-funcţionali, prin reproiectarea unor mecanisme, ţinând seama de
nivelul tehnic actual, în vederea prelungirii duratei de viaţă, funcţionării în deplină
siguranţă şi cu costuri specifice acceptabile. În scopul atingerii acestui obiectiv, autorul
identifică şi analizează o serie întreagă de lucrări de modernizare a utilajelor de excavare,
transport şi haldare, care conduc la: creşterea gradului de fiabilitate a instalaţiilor electro-
mecanice; alegerea unor componente mecanice şi electrice care reclamă foarte puţine
lucrări de întreţinere; reducerea greutăţii braţului portrotor la excavatoare şi prin aceasta
a solicitărilor statice şi dinamice a construcţiei de rezistenţă şi în consecinţă prelungirea
duratei de viaţă a utilajelor; creşterea capacităţii orare de excavare şi a timpului de
funcţionare în sarcină; reducerea consumului specific de energie electrică şi eliminarea
funcţionării în gol a instalaţiilor de excavare, transport şi haldare; reducerea cheltuielilor
cu întreţinerea, reviziile şi reparaţiile.
Modernizarea excavatoarelor cu rotor a vizat, în principal, roata cu cupe cu
reductorul de acţionare şi mecanismul de deplasare pe şenile, din punct de vedere
mecanic, iar din punct de vedere electric s-a acţionat asupra aparaturii electrice cu
comutaţie dinamică şi a instalaţiilor electrice de forţă, comandă, măsură şi semnalizare.
În ceea ce priveşte maşinile de haldat, lucrările de modernizare au avut drept obiect
echipamentele şi instalaţia electrică. Transportoarele cu bandă au fost modernizate
acţionându-se, în principal, asupra pornirii motoarelor asincrone cu rotorul bobinat prin
convertizoare statice rotorice şi asupra aparaturii electrice cu comutaţie dinamică. În teza
de doctorat, autorul cuantifică avantajele lucrărilor de modernizare realizate, atât din
punct de vedere tehnic, cât şi economic.
În ceea ce priveşte efortul financiar presupus de lucrările de modernizare, în urma
analizei efectuate a rezultat că valoarea efectivă a modernizării excavatoarelor, de
exemplu, este de aproximativ 9,2% din preţul unui utilaj nou, iar valoarea totală a
reparaţiei capitale şi a modernizării este de aproximativ 17-18% din preţul utilajului nou
în care s-ar include montajul mecanic, electric şi transportul în ţară.
Analizând indicatorii realizaţi de utilajele modernizate, rezultă că au crescut în
mod considerabil performanţele acestora, şi anume: capacitatea orară medie realizată;
număr de ore de funcţionare realizate; masa minieră realizată după modernizare.

49
 BIBLIOGRAFIE

1. Almăşan, B. Exploatarea zăcămintelor minerale din România. Vol. I şi

II.Editura Tehnică, Bucureşti, 1984.
2. Andreescu, I. ş.a. Studiul formaţiunilor neogene purtătoare de cărbuni din Oltenia.
I.G.G. Bucureşti, 1995.
3. Fodor, D. Exploatarea zăcămintelor de minerale şi roci utile prin lucrări la
zi. Vol. 1 şi 2. Editura Tehnică, Bucureşti - 1995,1996.
4. Fodor, D. Mecanizarea în exploatările miniere la zi. Editura Tehnică,
Iliaş, N., Bucureşti, 1975.
Ţâştea, D.
5. Huidu, E., Jescu, I. Concepţii tehnologice de exploatare în cariere. Editura Tehnică,
Bucureşti, 1993.
6. Iliaş, N. Maşini miniere. Litografia I.M. Petroşani, 1989.
Kovacs, I.
Gruneanţu, I.
7. Jescu, I. Extracţia lignitului prin exploatări la zi în România. Editura
Tehnică, Bucureşti, 1981.
8. Păsărin, C. Consideraţii privind folosirea utilajelor de carieră. Revista
Mureşan, V. Minelor, Nr. 1/1975.
9. Petrescu, I. ş.a. Geologia zăcămintelor de cărbuni, vol. I şi II. Editura Tehnică,
Bucureşti, 1986-1987.
10. Popa A. ş.a. Manualul inginerului de mine, vol. 1 - 5. Editura Tehnică,
Bucureşti, 1984 - 1989.
11. Stăicuş, I. Parametri care caracterizează folosirea excavatoarelor cu rotor,
corelaţia dintre dimensiunile excavatorului şi frontul de excavare
pentru carierele de lignit din Oltenia. Revista Minelor, Nr. 3/1991.
12. Stăicuş, I. Tehnologii noi pentru creşterea producţiei de lignit în carierele in
România. Revista Minelor, Nr. 6/1996.
13. Vulpe, I. Studiul modernizării carierelor de lignit din zona Olteniei în
vederea satisfacerii producţiei de cărbune la nivelul necesităţilor
economiei naţionale, Teză de doctorat, Unversitatea din Petroşani,
2001

50