Sunteți pe pagina 1din 1

Maitreyi - caracterizare

Romanul isi organizeaza subiectul in jurul cuplului format din Maitreyi (personaj real, fica unui
mare filozof indian) si continentalul Allan, alias M. Eliade, care o cunoaste in perioada studiilor din
India. Povestea lor este \"o monografie a tulburarii\" desfasurata dealungul a 15 capitole.Eroina
este inspirata din realitate si construita intr-o maniera realista, deoarece are numeroase calitati si
defecte atat fizice cat si de caracter.

Din punct de vedere al tehnicii de caracterizare a personajelor domina caracterizarea directa,


autocaracterizare, introspectie autoanaliza psihologica, dialogul. Scriitorul evoca o experienta de
viata, romanul avand valoarea autenticului. Maitreyi apare ca o fiinta superioara, cu preocupari
intelectuale deosebite, legate de filosofie si literatura. Initial Allan o gaseste inatractiva. Apoi o
gaseste tot mai fermecatoare, datorita cunostintelor pe care le asimileaza.

Maitreyi “este o femeie si un mit”, este un simbol al iubirii absolute, totale. Inca din
copilarie prezinta largi disponibilitati afective, cand isi dedica intreaga iubire unui copac ,numit
“sapte frunze”. Evoluand pe scara existentiala, cognitiva, intelectuala, se dedica apoi sufleteste
“gurului sau” Tagore. De aceasta data ar fi vrut sa fie mai in varsta pentru a fi mai aproape de
fiinta poetului, probabil ca sa ii inteleaga mai bine trairile ,modul de gandire ,aspiratiile.
Implinirea eroinei se va realiza alaturi de Allan .Iubirea se contureaza treptat iar participarea celor
doi este egala ,de aceea ei ajung la iubirea ideala.

Faza premergatoare marii pasiuni este marcata de confuzia prietenie-iubire. Cand Allan ii
declara iubire, Maitreyi spune ca el nu reprezinta pentru ea decat “un scump prieten “.
Momentul logodnei secrete intr-un parc, noaptea sub stele, cand Maitreyi oficiaza cu solemninate
slujba, rostind catre cer si pamant legamantulul dragostei este de departe cel mai tulburator din
roman. Juramantul eroinei este semnul ca aceasta iubire a depasit firescul, contingentul, vizand
astfel perfectiunea in dragoste :”Ma leg de tine ,pamantule,ca eu voi fi a lui Allan si nimanui
altuia.. Voi creste din el ca iarba din tine .Si cum astepti tu ploaia, asa ii voi astepta eu venirea, si
cum iti sunt tie razele, asa va fi trupul lui mie. Ma leg in fata ta ca unirea noastra va rodi, caci mi-
e drag cu voia mea si tot raul, daca va fi, sa nu cada asupra lui, ci asupra-mi, caci eu l-am ales.”

Maitreyi devine simbolul sacrificiului in dragoste. Despartita in mod brutal de Allan, izolata
de acesta prin vointa a inginerului Sen, Maitreyi ajunge la gesturi disperate, din dorinta de a fi din
nou alaturi de omul iubit. Ea se daruieste unui vanzator de fructe, sperand ca acest act sa atraga
alungarea ei din casa. Insa nici acum Sen nu o alunga, preferand discreditarea familiei decat
apropierea eroinei de Allan. Despartirea echivaleaza cu o tragedie si este urmarea faptului ca
societatea, familia nu a putut intelege intensitatea iubirii celor doi. Maitreyi si Allan, prin marea
lor iubire, deveneau spirite absolute, oamenii insa le pretindeau incorsetarea in dogme si legi
impuse religie si traditie. Astfel Maitreyi devine o victima a societatii si a familiei sale.

S-ar putea să vă placă și