Sunteți pe pagina 1din 2

Caracterizarea lui Maitreyi

Romanul Maitreyi a aparut in 1933 si face parte din opera de tinerete a autorului. Acest roman este unul al experietei dar si un roman cu caracter subiectiv deoarece autorul valorifica elemente autobiografice, respectiv o poveste de dragoste traita de autor alaturi de profesorul Dasgupta, gazda lui din India. Insa aceasta creatie este si un roman al autenticitatii si unul exotic. Prin povestea iubirii imposibile dintre inginerul englez Allan si exotica Maitreyi, fiica aristocratului Indian Narandra Sen, Mircea Eliade a sporit seria miturilor exotice ale umanitatii. In felul acesta aminteste de cupluri precum Romeo si Julieta sau Tristan si Isolda. Cei doi indragostiti apartin unor culturi diferite (orientala si occidentala) iar incompatibilitatea lor dintre ei se datoreaza diferitelor mentalitati, civilizatii, religie. Pentru europeanul Allan iubirea pentru Maitreyi are semnificatia unei duble initieri: erotica, intr-o iubire totala si culturala in lumea exotica a Indiei. Initierea ramane in stadiul de experienta fara ca personajele sa cunoasca o transformare ireversibila si profunda. Pentru Maitreyi iubirea ofera iluzia implinirii cuplului dincolo de obiceiuri, traditie, de religie, de mentalitate si de aceea esecul este previzibil. Maitreyi este eroina romanului cu acelasi nume scris de Mircea Eliade cel mai exotic personaj feminin din literatura romana, simbolizeaza misterul feminitatii. Portretul fetei este realizat in intregime din perspectiva subiectiva a personajului narator Allan, care se indragosteste treptat de ea. Felul in care Allan o percepe variaza in functie de starile si sentimentele indragostitului care sunt prin excelenta schimbatoare: la inceput nu o iubeste, apoi prezenta ei il tulbura, il fascineaza, il amuza pe urma urmeaza suferinta. In plus Allan este fascinat de mentalitatea indiana pe care o cunoaste si care-l farmeca prin ineditul ei. Maitreyi intruchipeaza tipul femeii orientale care fascineaza prin mister, prin atractie exotica exceptionala si toate aceste trasaturi alcatuiesc structura intima a personajelor. Prima intalnire are loc dupa amiaza in preajma Craciunului. Allan o zareste pe Maitreyi in spatele geamului din automobil si studiaza chipul cu atentie. Prin caracterizarea directa din perspectiva personajului narator, scriitorul ii realizeaza un amplu portret insistand asupra notei de mister pe care o raspandeste chipul ei. Ceea ce-l frapeaza insa pe Allan este stralucirea bratului: culoarea pielii i se pare ireala. Il surprinde mai mult aspectul mat si brun ca lutul ars. A doua intalnire a personajului cu Maitreyi are loc in casa lui Narandra Sen. Eroul incepe sa se simta atras de aceasta fata, ea ii se pare mult mai frumoasa , frumusete pusa-n

valoare de vestimentatie: ochii negrii si buzele de un rosu intens il determina pe tanarul englez sa remarce misterul fetei de care e ispitit. Trupul fetei exprima puritate dar si teama in fata comportamentului acestui barbat, acesta fiind prietenul lui Sen. Maitreyi cauta refugiul in privirea binevoitoare a lui Allan iar intalnirea celor doua priviri devine un contact de mare intensitate. Prin caracterizare indirecta reies celelalte trasaturi ale fetei. Lectiile de bengaleza pe care le propune feta il introduc pe Allan in universul intens al unei sensibilitati feminine necunoscute lui atunci. Scena in care fata il atinge intentionat cu piciorul sub masa devine o promisiune viitoare, intarita de gestul prin care-i arunca de pe terasa o coronita de iasomnie. Contopirea fizica dintre cei doi are semnificatia unui ritual sacru prin care se reface imaginea mistica a cuplului initial. Meditativa si ganditoare, Maitreyi impresioneaza prin naturaletea instinctului feminin descatusat care face din fata inocenta o iubire perfecta.