Sunteți pe pagina 1din 4

Iubirea este o realitate si un vis. Iubirea este stranie.

Mircea Eliade este cea mai integrala si servila intrupare a gideismului in literatura noastra. (George Calinescu) Romanul Maitreyi, este invaluit in mister, se deschide o cale spre perfectiune, spre eterul feminin, dar si spre vastitatea culturii indiene, o lume diferita de cea in care traim noi. O lume bazata pe spiritualitate. In acest roman se dovedeste ca singura modalitate prin care poti fi perfect, este iubind. Iubirea este un sentiment ce te cuprinde in raza lui ocrotitoare, ce iti face inima sa trepideze, sa bata mai puternic, sa auzi din departare acel ritm innebunitor, sa simti in fiecare secunda cum inima iti poate sarii din piept, asezandu-se in palmele persoanei iubite.Dar, totul are un pret.Esti lipsit de aparare,lipsit de luciditate, incat nu mai stii daca visezi, sau daca totul este doar aievea. Cu toate astea, iubirea este insasi zborul prin viata. Allan,un tanar englez in varsta de 25 de ani ,venind dintr-o cultura si civilizatie diferita , parcurge un drum lung in descoperirea propriului eu,prin iubire. Procesul de initiere a auto-cunoasterii al eroului, incepe atunci cand se imbolnaveste de malarie si isi petrece convalescenta n casa superiorului sau, inginerul Narendra Sen. In noul cadru familial, personajul se transforma intr-un fin observator, dorind sa afle cat mai multe despre indieni si obiceiurile lor.Remarca cu stupoare ca inginerul este un stapan autoritar, chiar despotic, ascultat cu sfintenie de sotia sa si cele doua fiice, Maitreyi si Chabu. Atentia lui Allan este atrasa de misterul Maitreyei de miscarile ei moi, de matase, in zambetul timid si, mai ales, in glasul ei atat de schimbat in fiecare clipa. O serie de intamplari duc la o apropiere din ce in ce mai fireasca a celor doi, Allan descoperind astfel in aceast tanara de 16 ani o gandire profunda, o mare sensibilitate, tendina de a iubi total pe cineva ,simtindu-se tot mai mult atras de ea, dar incearca totusi sa se mentin ntr-o zona a luciditatii, motiv pentru care destainuie tuturor ca este un

celibatar convins. Incertitudinile eroului se finalizeaz treptat,intr-un amestec de idila, sexualitate, prietenie si devotement,dupa- dup logodna de la Lacuri, unde Maitreyi rosteste emotionantul ei juramant. Allan constata ca acum simte o iubire cu totul deosebita, fara precedent, ceva apt sa dureze, considerand ca nimeni si nimic nu le poate sta in cale,dragostea lor fiind destul de puternica pentru a unii contrariile si pentru a calma diferenele de rasa, de religie si de obiceiuri, invatand astfel bengaleza si dorind sa treaca la religia hindusa. Despartit brutal de Maitreyi, Allan se vede aruncat in mijlocul unei existente dure, departe de fiinta iubita, dezgustat, nauc, ratacind fara ganduri, disperat,dorindu-si moartea.Evadand in Himalaya, un mediu ce ii permitea sa-si aline dorul si suferinta,incearca sa uite de iubire, dar compania lui Jenia Isaac nu-i permite acest lucru. Imaginea Maitreyiei ramane precum o pecete pe sufletul sau. Allan este in permanenta confuz, cand observator rece, cand exaltat, coplesit de fericire.Principala calitate a eroului ramanand luciditatea, perceptia rationala a propriilor trairi si a celor din jurul sau.

Maitreyi, o indianca in varsta de 16 ani, apare ca o fiinta superioara, cu preocupari intelectuale deosebite, legate de filosofie si literature, este o femeie si un mit, este un simbol al iubirii absolute, totale. Implinirea eroinei se va realiza alaturi de Allan.Iubirea se contureaza treptat, iar participarea celor doi este egala ,de aceea ei ajung la iubirea ideala,perfecta.Faza premergatoare a marii pasiuni este marcata de confuzia prietenie-iubire.Cand Allan ii declara iubire, Maitreyi ii raspunde ca el nu reprezinta pentru ea decat un scump prieten .Momentul logodnei secrete intr-un parc, noaptea sub stele, cand Maitreyi oficiaza cu solemninate slujba, rostind catre cer si pamant legamantulul dragostei este de departe cel mai tulburator din roman. Juramantul eroinei este semnul ca aceasta iubire a depasit firescul,apropiinudu-se, astfel perfectiune : Ma leg de tine ,pamantule,ca eu voi fi a lui Allan si nimanui altuia.. Voi creste din el ca iarba din tine .Si cum astepti tu ploaia, asa ii voi astepta eu venirea, si cum iti sunt tie razele, asa va fi trupul lui mie. Ma leg in fata ta ca unirea noastra va rodi, caci mi-e

drag cu voia mea si tot raul, daca va fi, sa nu cada asupra lui, ci asupra-mi, caci eu l-am ales.Maitreyi devine,astfel, simbolul sacrificiului in dragoste. Despartita, in mod brutal de Allan, izolata, prin vointa inginerului Sen de acesta, Maitreyi ajunge la gesturi disperate,din dorinta de a fi din nou alaturi de omul iubit. Ea se daruieste unui vanzator de fructe, sperand ca acest act sa atraga atentia si scarba familiei,fiind alungata din casa. Insa, nici acum Sen nu o alunga, preferand discreditarea familiei decat apropierea eroinei de Allan. Despartirea echivaleaza cu o tragedie si este urmarea faptului ca societatea si familia nu a putut intelege intensitatea iubirii celor doi. Maitreyi si Allan, prin marea lor iubire, deveneau spirite absolute, oamenii insa impuneau incorsetarea in dogme si legi impuse religie si traditie. Astfel Maitreyi devine o victima a societatii si a familiei sale. Dragostea pe care au trait-o cei doi nu cunoaste nici precedent si nici nu poate fi un fenomen repetabil.E unica si devoratoare pentru ca a vizat absolutul. Eroii raman singuri, nostalgici, cu suferinta in suflet pentru ca oamenii nu i-au ineles, nu au putut crede ca o iubire poate sterge toate diferentele de ordin social, rasial, religios.- Pompiliu Constantinescu. Aici apare contrastul intre doua mentalitati: intre europeanul stapan pe vointa care-i scapase din mana si asiaticul cufundat in fericirea propriei suferinti. Doua civilizatii si doua moduri specifice de reaciune morala se definesc n final - Mihail Sebastian. Panteismul considera ca totul este Dumnezeu si Dumnezeu este totul. Adica in toata creatia este prezent Dumnezeu intru totul si tot ce este creatie este Dumnezeu. Confuzia dintre natura si divinitate a dat nastere unor speculati filosofice din care rezulta si panteismul. Originile panteismului se afla in Orientul antic, acolo unde si-a facut aparitia hinduismul. Inca din copilarie,Maitreyi prezinta largi disponibilitati afective, cand isi dedica intreaga iubire unui copac ,numit sapte frunze,reprezentand idea de conexiune cu universul si divinitatea. Evoluand pe scara existentiala si intelectuala,se dedica apoi sufleteste gurului sau , Rabindranath Tagore.Doreste sa fie mai batrana, pentru a fi mai aproape de

fiinta poetului, probabil ca sa ii inteleaga mai bine trairile ,modul de gandire si aspiratiile. Discipolul care face eforturi pentru a se identifica cu Maestrul sau ,creeaza intre Maestrul sau si el o adevarata legatura magica si gratie acestei legaturi, el incepe putin cate putin sa-i semene,primind in interior intelepciunea si Lumina Maestrului sau. Finalul romanului este deschis. Drama erotica se prelungeste : poate planuise ea ceva. Sunt foarte tulbure acum, foarte tulbure, si vreau sa scriu, aici, tot, tot....i daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele? De ce sa cred? De unde sa stiu? As vrea sa privesc ochii Maitreyiei.... Cultura unei naiuni st n inimile i sufletul populaiei. Acolo unde este iubire este i via. - Mahatma Gandhi

S-ar putea să vă placă și