Maitreyi

de Mircea Eliade
Romanul experientei este o formula promovata de gruparea de la Criterion constituita din
discipolii profesorului Nae Ionescu, intelectuali de orientare traditionalista: Mircea Eliade, Emil
Cioran, Constantin Noica. Acestia au fondat un curent de gandire de factura existentialista numit
trirism, curent bazat pe ideea de experienta traita. Punctul de pornire este ideologia lui Nae Ionescu,
potrivit careia, ceea ce ne caracterizeaza ca oameni este nelinistea metafizica / angoasa. Aceasta stare
poate fi depasita numai prin trairea cat mai multor experiente. Romanul promovat de gruparea de la
Criterion a fost teoretizat de catre Mircea Eliade, n studiul Itinerariu spiritual. Autorul propune un
roman sub form de jurnal, cu personaje chinuite de nelinisti metafizice, de misterul propriului destin,
disperate i gata sa ncerce orice experienta, mai ales de natura erotica. Romanul experientei are ca
model romanul lui Andre Gide, scriitor francez.

Romanul Maitreyi, aparut in 1933, se incadreaza in formula numita roman al experientei,

prezentand trasaturi definitorii ale genului, precum: aspectul de jurnal, relatarea la persona I,
perspectiva subiectiva, personaj construit ca un individ chinuit de nelinisti metafizice, disperat, dornic
sa incerce cat mai multe experiente. Toate acestea confera impresia de autenticitate, specifica intregii
proze moderne.

Tema si viziune despre lume

Romanul abordeaz tema dragostei intr-o viziune inedita. Pornind de la o experienta

biografica, Mircea Eliade a reconstruit mitul cuplului care eueaza din cauza diferentelor de cultura si
religie. Personajului feminin ii este atribuita conditia tragica, in timp ce personajul masculin este un
experimentator lucid. Allan isi verifica sentimentele printr-o noua experienta erotica, isi organizeaza
dezintoxicarea cu luciditate si apoi se purifica de o experienta devastatoare prin exteriorizarea ei prin
scris.

Constructia subiectului. Relatia incipit - final

Subiectul romanului se constituie din povestea de dragoste dintre un tanar inginer european,
Allan, si Maitreyi, o adolescenta bengaleza din Calcutta de numai 16 ani, fiica inginerului Narendra
Sen, personalitate respectata in oras.

Incipitul pune in evidenta trsturile acestui tip de proz. Aciunea este relatat de ctre Allan,
personajul narator, care afirma de la inceput ca a sovait in fata caietului pentru ca n-a reusit sa afle
exact ziua in care a intalnit-o pe Maitreyi. Nevoia de adevar il obsedeaza pe naratorul personaj, care
combina in text consemnarea evenimentelor in desfasurare cu insemnari dintr-un pretins jurnal si
comentarii facute intre paranteze. Naratiunea se bazeaza pe rememorare si retraire, pe reconstituirea
unor intamplari. Sunt fixate reperele spaiale i temporale. Aciunea se petrece ntr-un spaiu exotic,
n India, la Calcutta, n 1929. Incipitul il familiarizeaza pe cititor si cu un portret al Maitreyiei, asa cum
o vazuse Allan pentru prima data. Impresia pe care i-o facuse este ca era urata, caci avea:ochi prea
mari si prea negri, buze carnoase si sani puternici, de fecioara bengaleza crescuta prea plin.
Personalitatea fetei e misterioasa si provocatoare. Culoarea pielii de un brun nemaintalnit pn atunci ,
de lut si ceara, il tulbur pe tanar.

Allan este mutat pe santierul de la Assam prin interventia inginerului Narendra Sen, aici avand o
leafa mult mai mare. Se imbolnaveste de malarie e invitat pentru perioada de convalescenta in casa
familiei Sen. Aici o cunoaste mai bine pe Maitreyi, pe care o priveste la inceput cu ochii europeanului
interesat de orientalistica. Treptat, tanarul e fascinat de feminitatea tulburatoare a fetei, care se
indragosteste la randul ei de Allan. Tanrul este intrigat de faptul ca familia pare sa incurajeze
apropierea celor doi, banuieste chiar o cursa matrimoniala. Este convins ca nu se va implica in jocul
erotic al fetei. Totusi, in scurt timp, pe cei doi ii leaga un sentiment puternic de iubire manifestat prin
gesturi tandre, uneori de neinteles pentru Allan, prin izubcniri patimase intrerupte insa de momente de
luciditate sau tulburare.

Incurajat de atitudinea fetei, Allan este gata sa o ceara in casatorie, dar aceasta il avertizeaza ca
o asemenea casatorie ar atrage dupa sine excluderea familiei din casta brahmanilor. Relatia tinerilor
continua clandestin.Un moment important este logodna n spirit indian pe malul Lacurilor. n noaptea
care urmeaz, Chabu merge sa doarma cu mama ei. Maitreyi consider aceast intamplare ca fiind
hotarata de Cer. Merge in camera lui Allan, unde se consuma prima intlnire de dragoste, urmata de
nenumarate alte intalniri nocturne in biblioteca sau in camera tanarului.

Punctul culminant il constituie deconspirarea legaturii dintre cei doi de catre Chabu, sora mai
mica a Maitreyiei. Pe fondul unor evenimente tragice din familia Sen, inginerul il alunga pe Allan din
casa si-i cere pe un ton imperativ sa nu incerce sa ia legatura cu niciunul dintre membrii
familiei.Tanarul primeste o vreme mesaje prin Khokha, dar respect rugmintea inginerului. Pandeste
nopti in sir din intuneric casa familiei Sen. Chabu moare. Allan se retrage in muntii Himalaya pentru a
se purifica de o experienta epuizanta. Aici traieste o noua experienta erotica alaturi de Jenia Isaac,o
aventuriera pornita in cautarea absolutului. Revine in Calcutta si se apropie de Geurtie, deci nc o
experien erotic.

Conflictul

Conflictul exterior se stabileste intre bengalezul Narendra Sen si europeanul Allan, dar reflecta
opozitia dintre culturi si civilizatii. Primul apartine unei civilizatii de tip traditional, marcata de
supersitii si reguli care se trasforma in obstacole de netrecut pentru indragostiti, iar al doilea apartine
unei civilizatii in care dragostea nu este supusa niciunor constrangeri. Inginerul Sen incurajeaza
apropierea dintre fiica lui si strainul Allan cu intentia oarecum declarata de a-i oferi sprijin intr-o tara
straina si cu intentia nedeclarata de a-l infia pe tanar, pentru ca apoi, n virtutea unei legturi de rudenie,
sa poata emigra in Europa. Allan interpreteaza gresit atitudinea familiei bengaleze, ceea ce conduce la o
adevarata catastrofa. Maitreyi cunoaste intentia parintilor, este constienta de toate obstacolele care i
despart si cu premonitia unui dezondamant tragic, se aventureaza totusi intr-o experienta erotica.

Finalul l prezint pe Allan la Singapore, unde reuise s gseasc un loc de munc. Aici se
intalneste cu nepotul doamnei Sen, de la care afla ultimele evenimente din familia Maitreyiei. Secventa
figureaza drept epilog. Astfel, Allan afla ca Maitreyi in incercarea de a-si obtine libertatea si a ajunge la
iubitul ei, s-a dat unui vanzator de fructe. Familia insa n-a alungat-o, cum ar fi impus tradiia bengalez.
Doamna Sen era aproape nnebunit de durere, iar Maitreyi a fost dusa sa nasca in taina la ar. Familia
a incercat sa-l cumpere pe vanzatorul de fructe, dar acum sunt in proces. Allan e chinuit de remuscari
ca nu a citit scrisorile aduse de Khokha. Romanul se incheie cu o suita de intrebari ale protagonistului,
ceea ce pune in evidenta starea de incertitudine. Cartea are un final deschis.Este reluata ideea scrisului
cu rol purificator: i vreau totusi sa scriu aci tot, tot.

Particularitati compozitionale
 Romanul imbina evenimente biografice(dragostea scriitorului pentru Maitreyi, fiica profesorului
su de indianistica din Calcutta) cu secvente din jurnalul scriitorului, atribuite personajului si, desigur,
cu elemente de fictiune, imbinare realista din perspectiva principiului teoretic formulat de Mircea
Eliade, potrivit caruia literatura nu e decat concretizarea unor experiente personale si afirmarea unei
pozitii spirituale. Romanul mbina, pe de alta parte, structuri epice solide cu veritabile pagini lirice,
cum ar fi episodul logodnei pe malul Lacurilor. Relatarea se face la persoana I de catre personajul
insusi, ceea ce creeaz o perspectiva subiectiva si, mai mult decat atat, exista si sugestia ca Allan e si
instana care scrie romanul:Si totusi vreau sa scriu aici, tot, tot!

Constructia personajului

Allan este protagonist al romanului si, totodata, narator.E un tnar inginer, constructor de cai
ferate, care participa la civilizarea Indiei, fiind prezentat la nceput intr-un grup de eurasieni dintre care
cei mai multi i dispreuiau pe negri. El este mai tolerant decat prietenii lui, devenind inta unor
ironii ale acestora. Allan ilustreaza tipul unui experimentator lucid, care oscileaza initial intre tentatia
de a se lasa n voia sentimentelor, atras de farmecul irezistibil al tinerei indience, si tentatia de a rmne
lucid. Se angajeaza intr-o legatura de dragoste avand cele mai bune intentii, dispus la compromisuri. Ar
dori sa se converteasca la hinduism, daca i s-ar permite casatoria cu Maitreyi. Familia nu e dispusa sa
accepte nici in aceste conditii casatoria. Societatea este rigida.Tinerii recurg la un viclesug, inventand o
prietena care s-ar fi indragostit de Allan. O provoaca pe doamna Sen, dar aceasta le raspunde ca o
casatorie nu se poate intemeia pe infatuare si pasiune; acestea trebuie corectate de traditie si familie. In
cele din urma, invinge luciditatea. Allan se straduiete sa raspunda solicitarii inginerului Sen si
evadeaza intr-un bungalow din Himalaya pentru ca aici sa-si analizeze in linite sentimentele.Vrea sa
verifice daca ceea ce a trait alaturi de Maitreyi a fost dragostea absoluta.Raspunsul este afirmativ.
Statutul de experimentator lucid e evidentiat prin repetarea experientelor de natura erotica, o data
alaturi de Jenia Isaac si a doua oar alaturi de Geurtie. Salvarea nu este totala, aceasta fiind obtinuta
prin scrierea povestii de dragoste:Totusi vreau sa scriu aici tot, tot.

Personajul e construit in spiritul dezideratelor/principiilor teoretice formulate de Mircea Eliade

insusi in studiul Itinerariu spiritual, ca erou in devenire si care se constituie prin confesiune, ca erou
chinuit de nelinisti metafizice, de incertitudini, urmnd sa traiasca numeroase experiente, in special de
natur erotic.