Sunteți pe pagina 1din 3

Romanul experienței Perioada Interbelică

Maitreyi
de Mirce Eliade
( Tema și viziunea )

Opera „Maitreyi” de Mircea Eliade este publicat in anul 1933 si face parte din
prima tendinta , fiind un roman modern subiectiv , de analiza psihologica , un
roman al autenticitatii si al experientei.
Romanul este o specie a genului epic , in proza , de mare intindere , cu o
actiune desfasurata pe mai multe planuri si la care participa un numar mare
de personaje.
Romanul modern „Maitryi” de Mircea Eliade este un roman al experientei si
al autenticitatii , valorificand trairea cat mai intensa , de catre personaje , a
unor experiente definitorii.
Tema romanului este iubirea incompatibila . Povestea nefiricita traita de
cuplul de indragostiti Allan si Maitrey , amintind de alte cateva cupluri celebre
ale literaturii universale: Romeo si Julieta sau Tristan si Isolda.
Titlul este sugestiv in ceea ce priveste continutul discursului narativ. Acesta
coincid cu numele personajului principal feminin , Maitreyi , considerata de
critica drept cel mai exotic personaj feminin din literatura romana.
Romanul este de tipul jurnalului intim , iar intamplarile sunt relatate la
persoana I , din perspectiva subiectiva a personajului-narator , europeanul
Allan.
Actiunea romanului alcatuita din 15 capitole se petrece in anul 1929 , in
Calcuta , unde traieste o lume pestrita , formata din trei comunitati: cea
autohtona , foarte consevatoare ; apoi comunitatea alba , preponderent
engleza si o comunitate eurasiatica , dispretuind obiceiurile indiene , dar
grabita sa-i imite pe europeni. In acest cadru exotic se desfasoara povestea de
iubire dintre Allan si Maitreyi.
Incipitul romanului surprinde prin tonalitatea confesiunii si prin atitudinea
personajului-narator , care marturiseste ca nu-si aminteste exact ziua in care
a cunoscut-o pe Maitreyi.
Conflictul romanului se construieste pe baza opozitiei dintre doua lumii
diferite: cea europeana si cea asiatica. Uniti prin iubire , cei doi tineri raman
exponenti ai acestor mentalitati . Conflictul dintre europeanul Allan si
bengalezul Narendra Sen , tatal fetei , se concretizeaza in confruntarea dintre
civilizatia europeana libera si cea hindusa , plina de prejudecati. Fire
autoreflexiva , Allan trece printr-un puternic conflict interior , intre trairea
intensa a iubirii si luciditatea autoanalizei. Iubind-o pe Maitreyi , Allan
descopera atat lumea tainica a Indiei , cat si forta iubirii adevarte.
Actiunea il are in centru pe Allan , un tanar inginer englez care , atras de
exotismul Indiei , dar si dornic de a-si face o cariera , se angajeaza la o
societate de canalizare a deltei. Acesta se imbolnaveste de malarie si este
spitalizat. Inginarul Narendar Sen , cu studii stralucite la Edinburg , il invita
pe Allan sa locuiasca in casa lui. Narendra Sen intentioneaza sa-l adopte ca
fiu pe Allan , apoi sa se mute cu toata familia in Anglia , pentru ca in India
incepuse revolutia.
Cand se muta in casa lui Sen , Allan recepteaza realitatea ca un european si
crede ca familia Sen ii incurajeaza aporopierea de Maitreyi. In primele luni nu
se gandeste la dragoste , dar se simte atras de misterul fetei. Treptat , tanarul
englez este fascinat de viata familiei bengaleze , dar si de complexitatea
sufletului fetei. Allan incepe sa ia lectii de bengaleza de la Maitreyi , iar el in
schimb o invata limba franceza. Cu floarea rosie pe care i-o ofera tanarului ,
Maitreyi declanseaza involuntar jocul seductiei.
Desi initial isi neaga sentimentele , autoanalizandu-se cu luciditate , Allan se
lasa prins de jocurile fetei. Tanarul e gata sa-si abandoneze religia si sa treaca
la hinduism , crezand ca asa se va putea casatori cu Maitreyi.
Insa fericirea indragostitilor nu dureaza , fiindaca sora Maitreyiei , Chabu ,
indragostita inconstienta de Allan , tradeaza secretul lor. Narendra Sen il
alunga pe Allan , care abia acum afla ca o casatorie cu Maitreyi este
imposibila , deoarece ea apartine celei mai nobile caste indiene , iar casatoria
cu cineva din afara castei sale ar fi inseanat degradarea intregii familii.
Deznodamantul este patetic si exprima regretul pentru aceasta despartire
impusa. Intrebarile care il framanta pe Allan si finalul deschis al romanului
sugereaza ca nici distantarea temporala si nici rememorarea faptelor nu pot
epuiza misterul iubirii Maitreyiei.
Prin introspectie si monolog interior , Allan isi analizeaza cu luciditate trairile
in acest roman subiectiv de analiza psihologica.
In concluzie , prin formula narativa aleasa , prin faptul ca iubirea este o
experienta definitorie surprinsa in romanul-jurnal , prin notarea atenta a
starilor si a trairilor analizate cu luciditate , opera „Maitreyi” de Mircea Eliade
se incadreaza in categoria modersnismului interbelic si in cea a romanului
experientei.

S-ar putea să vă placă și