Sunteți pe pagina 1din 6

Romanul experientei- Maitreyi Desi ambele tipuri se construiesc in jurul principiului autenticitatii,din punct de vedere conceptual, romanul experientei

se delimiteaza de romanul psihologic prin faptul ca ele concep subiectivitatea din perspective diferite: in romanul psihologic ea este expresia unui egocentrism, a unui individualism in sensul imposibilitatii de raportare a individului la grup sau la tot, in vreme ce romanul experientei asociaza subiectivitatea cu conditia umana insasi, a carei expresie aceasta devine. Cele doua formule romanesti apeleaza la tehnici narrative si la principii stilistice similare: relatarea la persoana I, defragmentarea constructiei epice, anticalofilismul, dedublarea instantelor narrative in sensul adoptarii de catre personajul principal a ipostazei de narrator. Din punct de vedere ideologic si cultural, romanul experientei trebuie raportat la existentialism- current ce domina inceputul secolului al XX-lea si care instaureaza principiul experientei ca modalitate gnoseologica( de cunoastere) de abordare a lumii. Daca romanul psihologic propune ca tip de personaj individul in conflict cu lumea, effect al inadaptabilitatii sale , romanul experientei se indreapta catre valorificarea capacitatii individului de a patrunde in esenta lumii prin experiente fundamentale, revelatorii. Apropierea care se face deseori intre Andre Gide si Mircea Eliade , fiind determinate de maniera in care Eliade adopta, asemenea scriitorului francez, sensul pe care existentialistii il confera scriiturii, acela de reflectare in literature a experientei care devine modalitate de cunoastere a lumii. Romanul Maitreyi apare in 1933 si si ilustreaza estetica romanului existentialist atat din perspective narativa, prin modalitatile de redare a autenticitatii, cat si din punctual de vedere al mesajului pe care il transmite si care constituie o acceptie metafizica, ontological a iubirii, vazute ca sentiment care permite accesul la transcendenta si care releva o ordine universala.. Simplitatea firului epic este astfel salvata printr-o inovatie in privinta tehnicii narrative si prin rafinarea expresiei .Eroul romanului este Allan, un tanar inginer, european, care o cunoaste pe Maitreyi, fiica inginerului Narendra Sen din Calcutta, de cand lucra in Wellesley Street , iar initial fata i se pare neatragatoare, asa cum i se confeseaza prietenului sau Harold. In august, Allan se imbolnaveste grav de malarie si este vizitat la spital de amicele sale, de Harold, de Sen si de Maitreyi. Inginerul il invita sa locuiasca in casa lui, acolo unde Allan dobandeste o noua perspectiva asupra a trei varste ale feminitatii indiene, prin Maitreyi , sora acesteia , Chabu, si doamna Sen. Lectiile de bengaleza si de franceza ii apropie pe cei doi , astfel ca Allan e din ce in ce mai atras de farmecul exotic si de inocenta fetei, desi e convins ca naturaletea si senzualitatea fetei nu sunt decat o strategie de a-l seduce. Europeanul patrunde treptat intr-o noua lume, dominate de reguli stranii, cu totul necunoscute: mezaliantele duc la excluderea din societate in casta brahmanilor, din care face parte familia Sen, iar a iubi este o atitudine care depaseste granitele afectiunii fata de o persoana, astfel ca Allan afla ca Maitreyi a iubit un pom cu aceeasi pasiune cu care s-a indragostit de un tanar Indian sau cu veneratia cu care il priveste pe celebrul poet indian Tagore. Cu toate acestea, cei doi se logodesc, iar Allan decide sa se converteasca, amanandu-si hotararea din cauza imbolnavirii subite a inginerului NarendraSen; de ziua Maitreyei, are loc o petrecere fastuoasa la care Allan joaca rolul gazdei. In timpul petrecerii Chabu sare din balcon si se raneste ingrijorandu-i pe toti- gestul fetei e consecinta geloziei care o framanta si care o determina sa priveasca cu ura relatia surorii sale cu europeanul . Cand Allan si Maitreyi o duc la plimbare pe Chabu la Lacuri , ea ii indeamna sa se sarute, obtinand astfel o confirmare a iubirii lor. Seara urmatoare, Allan intentioneaza sa mearga din nou cu Maitreyi la Lacuri, insa un servitor ii spune ca masina este in garaj iar fata nu are voie sa iasa din casa. La masa, doamna Sen il priveste ostil, in ciuda incercarilor lui Allan de a se comporta foarte natural. Modificarile de atitudine sunt determinate de faptul ca Chabu dezvaluise mamei relatia celor doi, astfel ca logodnicii se gandesc din ce in ce mai serios la fuga , de teama ca domnul Sen ar putea sa hotarasca o casatorie intre Maitreyi si altcineva. Inginerul ii spune ca isi va trimite familia la Midnapur si ii sugereaza ca i-ar prinde bine sa se recreeze undeva in munti; plecarea din casa lui Narendra Sen este astfel inevitabila, iar rupture dintre

cei doi, imposibil de amanat. Tensiunea in care se desfasoara evenimentele face ca ritmul epic sa fie dinamizat: Allan paraseste casa lui Narendra Sen, Maitreyi refuza sa urmeze dorinta familiei de a se casatori , Chabu incearca sa se sinucida si moare , dupa o saptamana, refugiile pe care le cauta cei doi indragostiti sunt menite sa-I ajute sa uite tulburatoarea poveste de iubire: Allan incearca sa o regasesca pe Maitryi in cele doua relatii , Maitreyi se daruieste unui vanzator de fructe. Ov. S. Crohm lniceanu, i consacr scriitorului un capitol abundent n prima panoram critic a literaturii romne interbelice, apreciind ca Maitreyi este o aventur epic de pionierat, axat pe radiografierea lucid a unui univers sufletesc insolit, r mas un mister pentru europeni, sufletul femeii indiene. Romanul i se pare ns tr it" i doar fals exotic, constatnd c prin crusta mai mult sau mai pu in pitoresc a raselor i mentalit ilor n confruntare r zbate cu u urin adev rul psihologic etern": In Maitreyi avem iar i de-a face cu o experien erotic , dar care se ghice te repede a fi fost mai grav , fiindc a constat dintr-o angajare sentimental tr it cu adev rat, i nu dintr-o construc ie ipotetic mental . . Personajul feminin e construit in intregime din perspecti naratorului-personaj Allan, care descoper stupefiat i ncntat n iubirea Maitreyiei e expresie inedit a erosului, amestec inseparabil de altitudine spiritual i comuniune intim cu teluricul i elementarul. Poet apreciat n cercurile intelectuale bengaleze, ea se consider logodit suflete te de la treisprezece ani cu guru-b> ei, Robi Thakkur (Tagore), b trnul venerabil care a nv at-o arta versurilor. Cnd Allan schi eaz cele mai vagi gesturi de apropiere, se simte jignit i izbucne te n plns. La teatru l amenin pe un curtezan prea intrepid c l va bate cu papucul peste gur . Din prima noapte a d ruirii, devine ns , surprinz tor, o amant des vr it . Vrtejul pasional, n care- i antreneaz partenerul, cheam ca for protectoare ntreg cosmosul. Maitreyi se logode te cu Allan printr-un soi de ritual naturist, vorbind apelor, cerului, stelelor, p mntului i legndu-se fa de ele c nu va mai cunoa te alt iubire. Farmecul romanului vine din surpriza acestor reac ii neobi nuite i sortite s -l fascineze pe narator. Descoperirea sufletului feminin indian, o adev rat terra incognito pentru un european, se aliaz cu observa ia lucid i realist a asprimii raporturilor familiale i sociale din jur. Cnd inginerul afl ce se ntmpl sub acoperi ul s u, o supune pe Maitreyi la o sever claustrare i-i interzice n termeni t io i lui Allan s o mai vad , lund i toate precau iile ca aceasta s se produc ntr-adev r. Spre a nfrnge hot rrea p rinteasc , fata se d unui vnz tor de fructe, spre a r mne ns rcinat , i p rin ii izgonind-o, s - i poat astfel reg si iubitul. Actul ei disperat se v de te ns zadarnic, povestea de dragoste e curmat brutal o dat pentru totdeauna, i eroul trebuie s caute a- i ucide n suflet amintirea Maitreyiei. Cartea izbute te s fie o confesiune autentic ; intensitatea pasional dicteaz textului o sinceritate cuceritoare i nl tur cochet riile intelectuale, dndu-le chiar, acolo unde ele intervin, culoarea adev rat a la it ilor morale ascunse sub filozofia tr irii. Eroul se gr be te a c uta n contempla ia mistic mai ales puterea de a- i uita dragostea. Aparent roman exotic, Maitreyi reconstituie o revelatoare diagram a n l rilor i c derilor pe care le poate cunoa te iubirea ntre doi oameni cu forma ii suflete ti foarte diferite. Adev rul psihologic str punge insolitul situa iilor i confer experien ei o dens substan omeneasc .Se apreciaza ca exorcizarea continu i obsesiv a experien ei existen iale la care se ded romancierul exprim o nencredere v dit n cunoa terea prin inteligen i tr deaz apropierea sa de teoriile lui Bergson i Freud, ca i de preocup rile epice renovatoare ale lui Gide i Proust, care l ndeamn cu prevalare la prospectarea subcon tientului. O flagelatoare nevoie de cunoa tere, de esen romantic , realizat prin metode bergso-niene, proustiene i gidiene, dar i prin apelul constant la misteriile metafizice ale filozofiei hinduse, , l apropie de Eliade de un gen proxim n preocup rile unor contemporani ai s i precum Anton Holban, Camil Petrescu, Hortensia PapadatBengescu, Gib I. Mih escu, Felix Aderca, Ion Vinea prozatorul, fiind mai aproape de cei pentru care luciditatea i erotismul sunt c i de aproximare a absolutului i nu scopuri n sine. Cunoa terii prin inteligen , prin spiritul pur, el i opune pasiunile totale ale eului i trupului, ale subcon tientului i ale

oniricului, deoarece o pasiune i o turpitudine relev un adev r nou. Urmnd metoda lui Gide, c r ile sale sunt ecouri interiorizate ale eului. Conform teoriilor lui Bergson, el crede n fidelitatea impresiilor memoriei, a impulsurilor care dup defini ia lui Freud, datorit cenzurii sociale, sunt refulate n subcon tient. . In afara gidismului acut, pe care l relev George C linescu, izvoarele prozei lui Mircea Eliade trebuie c utate i n preocup rile sale pentru mitologia, religia i psihologia Orientului. n virtutea ideii din cartea sa: Yoga. Essai sur Ies origines de la mystique indienne, n studiul Concep ia libert ii n gndirea indian , autorul subliniaz c n mentalitatea hindus ...iubirea n multiplele ei sensuri: eroticconcret , n tantrism, pasional n vaishnava este ...instrumentul principal de realizare (Mircea Eliade, Concep ia libert ii n gndirea indian , n voi. Insula lui Euthanasius,Bucure ti, 1943, p. 7l-72). Erosul, n toate formele sale, e, a adar, o punte pe care eroii s i tineri i senzuali p esc dornici de un adev r care i poate apropia de revela ia absolutului. E aceasta o aspira ie romantic , explorat ns cu uneltele filozofiei hinduse, cu metodele lui Bergson i Gide. Mircea Eliade se nscrie printre adeptii introspec iei i experien ei, discipoli ai lui Proust i Gide, al turi de F. Aderca, A. Holban, Hortensia Papadat-Bengescu, Gib Mih escu, Camil Petrescu sau Ion Vinea. Maitreyi este un roman prin excelen exotic, tr ind i crescnd din revelarea unei psihologii caracteristic asiatice, cristalizat la confluen a unor tradi ii, mituri, religii i moravuri particulare, spre deosebire de alte romane ale sale care trec drept exotice, ca Isabel si apele diavolului i antier, n care India este un simplu ecran, voalnd n dosul lui spiritualitatea european dominatoare a protagonistului-narator. Din aceast cauz , destinul Maitreyiei pare prim-planul real al romanului, precum n marile pove ti ale Orientului sau n dureroasele istorii cu cadne ale lui Pierre Loti, mpingnd n fundal drama lui Allan i constituindu-se ca un revers sublim al ei. I se mai remarc apoi lui Eliade dexteritatea cu care activeaz n caractere esen ialmente romantice ( i pn la un punct melodramatice) st rile dilematice ale omului modern, sentimentul singur t ii iremediabile. Jurnalul lui Allan relateaz istoria sa erotic , unde prin eul i trupul frumoasei Maitreyi ni se relev un exotism straniu de sacr i mistic senzualitate. Maitreyi e floarea nocturn a serilor de pe Gange, fascinant ca revela ia unui p mnt necunoscut. O vraj extatic l cuprinde pe erou, privind-o. Ea are o frumuse e ...dincolo de canoane, expresiv pn la r zvr tire, fermec toare n sensul magic al cuvntului. Eroul i exploreaz trupul i ascunzi urile cu umbr groas ale sufletului. Prima apari ie e aceea a unei icoane orientale n linii pure i transparente: ...imagine pal n sari albastr de m tase ntunecat cu flori de aur. i p rul... Persanii aveau dreptate, n poeme, asem nndu-l erpilor. Deci universul nchis al casei inginerului Sen e un ostrov metafizic i izolat n con tiin a eroilor, n interiorul s u asist m la desf urarea lent , gest cu gest, a iubirii. Allan i d seama de intensitatea pasiunii: Patima cre te, delicios i firesc amestec de idil , sexualitate, prietenie, devo ie. De la discu iile despre poezie, traducnd Vallaka lui Tagore, ndr gosti ii se dedau subtilelor tehnici erotice autohtone, producndu- i delicii carnale prin atingerea picioarelor; Maitreyi se d ruie te ntr-o simpl ...abandonare a gleznei i pulpei, n mngierile primite pe ...ncheietura genunchiului, pe care eroul o presimte halucinant de dulce, de fierbinte... brun i virgin . Maitreyi se simte unit prin mbr i ri de Allan, dar ea dore te s i se d ruiasc toat , f r ascunzi uri, s nu mai r mn ungher t inuit n gndurile i trupurile lor. Dragostea trebuie ncununat prin fruct, altfel ea se consum pervers n pl ceri sterpe i p c toase: ...dragostea trebuia s se s vr easc pn la cap t, altminteri voluptatea ajungea viciu, iar bucuria unirii noastre, o triste e a c rnii. i, a a cum trebuia s se ntmple, Maitreyi i se d ruie te, dezvelindu-se singur , vedenie brun n care se auzea via a curgnd ame itoare ca o mireasm bogat , sngele fecioarei ca un incendiu brun inundnd trupul b rbatului cu extazul s u pur, mistic, fierbinte i omenesc. Maitreyi e un psalm ciudat nchinat iubirii. Peste pove tile Orientului, vechi de cnd lumea, simple, ale attor iubiri mereu repovestite, Mircea Eliade toarn uleiurile sub iri ale introspec iei i analizei con tiente, trupe ti i suflete ti. Aici mai mult ca oriunde se simte cu adev rat prezen a concret , cople itoare, a naturii cu care e mpletit destinul omenesc. Iubirea e fluidul osmotic ce ndepline te apropierea dintre om, ca element cosmic, i natura cosmic . Logodna dintre Maitreyi i Allan se s vr e te n taina nop ii, sub bol i de foc verde, vegetal, n atmosfera unui

panteism ancestral, ca o rentoarcere n mit. Incanta ia fetei ce comunic nemijlocit cu apa, cu stelele, cu p durea i p mntul are vraja unei ceremonii nmiresmate nc de p mntul legendei, de unde a smulso cuvntul miraculos rostit pe buze arse de ndr gostit : M leg de tine, P mntule..., astfel se deschide ruga, ca un ritual prin care ea vorbe te direct cu Kali-Durga sau Devi, Marea Zei -Mam . Maitreyi spune: Voi cre te din el, ca iarba din tine. i cum a tep i tu ploaia, a a i voi a tepta eu venirea, i cum i simt ie razele, a a va fi trupul lui mie, pasaj n care recunoa tem pe fecioara hindus , fiica tradi iei i mitului, a c rei prim iubire a fost un pom n crengile c ruia se urca noaptea goal , s rutndui frunzele, nl n uindu-i trunchiul n mbr i ri p tima e. Asemeni pomului, dragostea dintre Maitreyi i Allan trebuie s rodeasc . i totu i, dac e cu putin s -l credem, Allan m rturise te c de-a lungul acestei pasiuni s-a p strat lucid, cercetnd-o cu interesul abstract al inteligen ei, cu ochii celui care efectueaz o experien : ...m trezeam lucid i a at, experimentnd n etape dragostea, n timp ce ea se d ruise toat miracolului.... Eroul de descenden gidian exclude ns posibilitatea c s toriei, considernd, cu un egoism cras, c aceasta i frustreaz micile sale libert i. E resping tor cnd m rturise te c gndul c s toriei l emo ioneaz numai sexual, din pricina abstinen ei prelungite, ce i creeaz un neastmp r pur genital. Prin contrast, Maitreyi c tig i mai mult n puritate i lumin . n fa a mprejur rilor care o despart de Allan, cnd l implor dezam git i nencetnd a-l iubi, gestul ei de a se da primului-venit g se te totu i justificare, cel pu in pe baza legilor ce populeaz lumea interioar a personajelor lui Mircea Eliade, unde fenomenul e tipic. Trebuie examinat cu aten ie episodul din jur mntul ritual al logodnei, pe care Maitreyi l face n fa a naturii, cnd murmur solemn sub puterea for ei vie ii i iubirii care plpie n carnea ei, i care o leag de carnea vegeta iei i a p mntului: M leg n fa a ta c unirea noastr va rodi.... Aceasta e porunca naturii i trebuie ndeplinit ... De i o iube te pe Maitreyi, Allan nu face totul pentru a nfrnge legile tradi iei, ncercare ce l-ar putea uni pe ntreaga via de Maitreyi. El evadeaz , fuge ca un la de teama c s toriei. Actul eroului e de un egoism feroce, dar nu e mai pu in adev rat c Allan continu s-o iubeasc pe Maitreyi, c e torturat de remu c ri, de dor i nostalgie, c nu o va putea uita niciodat , c va fi mereu nefericit. E cert c suferin a lui Allan e real , totu i, n acest cuplu erotic, Maitreyi e termenul sublim, iar actul femeii de a se da vnz torului de fructe e explicat chiar prin iubirea ei pentru cel lalt. Simt c a f cut asta pentru mine..., i spune Allan. E n actul disperat al femeii sfor area de a sparge dogmele castei, acea Karma imuabil a tradi iei. Maitreyi r mne ns la fel de pur , nimic n-o poate njosi. La poalele Himalayei, n singur tate, privind Gangele, ca ndr gostitul din str vechiul poem Megha-Dutha {Vestitorul norilor), el pronun ndurerat numele iubitei: Maitreyi, Maitreyi!. Cartea e un veritabil roman exotic,deoarece con ine acea not aparte de document uman, specificul asiatic, ceea ce se nume te spiritualitate indian , rod al sintezei de mituri, tradi ii, religii i concep ii cristalizate n oameni i moravuri. Din punctul de vedere al tehnicilor narrative, dedublarea personajului-narator e secondata de o dedublare temporala, intrucat romanul este conceput ca o rescriere a jurnalului lui Allan , jurnal inceput in perioada in care eroul se muta in casa lui Narendra Sen. Cronologiei faptelor , presupusa de jurnal, ca modalitate voalat confesiva de notatie a unei subiectivitati, i se adauga, la nivel narativ, tehnica reformularii sau a re-perspectivizarii Autenticitatea este astfel potentata printr-o strategie de deconstructie a perspectivei initiale, care adauga, ulterior, amanunte, evenimentelor, gratie detaliilor pe care Allan le afla de la Maitreyi. Cochetaria initiala se dovedeste astfel un impuls innocent de a iubi ca o sora, asa cum ii marturiseste fata; Narendra Sen dorea, de fapt, sa-l infieze pe Allan. Dubla ipostaza a eroului, de european care aplica un tipar cultural unei realitati pe care nu o poate intelege, intrucat ratiunea e o stavila pentru posibilitatea oferita de simturi de a patrunde in esenta lumii, si de fiinta metamorfozata de puterea iubirii, face ca personajul-narator sa fie o simbioza originala a doua mentalitati , care se afla in relatie de antagonism intrucat presupun cai diferite de interpretare a lumii, si care genereaza o reala drama, prin revelatia esentei iubirii ca unitate cosmica.

Complexitatea conflictului e relevata de nivelul social, ontologic, cultural si psohologic la care se plaseaza analiza. Din punct de vedere socio-cultural, se remarca in roman polarizarea lumilor prezentate: pe de o parte, o Indie mistica, apparent retrograda, inradacinata in credinte, cu o modalitate metafizica de a interpreta lumea, ai carei exponenti sunt majoritatea personajelor in care se reflecta mituri, credinte, atitudini, de cealalta parte, amprenta unei civilizatii cu mult superioare din punctual de vedere al formelor de manifestare, dar incapabila sa traiasca in deplina consonanta cu o natura asimilata de fiinta in chip panteist. Ireconciliabila distanta socio-culturala care separa cele doua medii e accentuate cu abilitate in roman prin gesture sau evenimente semnificative: Maitreyi iubeste un copac, soferul o maseaza fara niciun fel de pulsiune erotica, in casta brahmanilor e interzisa mezalianta. In plan ontoloigic, Maitreyi si Allen ilustreaza doua tipuri de fiin ri , in sensul filosofic al cuvantului: personajul feminine traieste in orizontul unui mister impus de ritmurile eterne ale naturii, in vreme ce europeanul apeleaza la ratiune ca la unica modalitate de a interpreta ceea ce-l inconjoara. Discrepantele dintre cele doua lumi, analizate la nivel socio-cultural si ontologic, potenteaza tragismul povestii de dragoste, ramase neimplinite in sensul unei comuniuni unanim acceptate. Din perspective psihologica, este relevant conflictul interior, care opune cele doua ipostaze ale eroului si care e subliniat de acesta chiar in incipit, prin marturisirea regretului frustrant de a nu-si putea aminti exact ziua in care a cunoscut-o pe Maitreyi. Rationalul si indragostitul metamorfozat corespund celor doua roluri auctoriale, Allan din jurnal si Allan din roman, ale caror perspective se contrazic deseori. Transformarea in psihologia personajului este astfel de ordin spiritual, prin filtrarea in constiinta a experientei careia I se releva , de afiecare data, sensuri sau semnificatii noi. Incipitul romanului, de tip ex abrupto, stabileste perspective narativa ( impreuna cu), viziunea actoriala, tipul de narrator subiectiv, implicat, definind post-factum relatia dintre acesta si personajul feminine eponim ( care da numele romanului): Am sovait atata in fata acestui caiet, pentru ca n-am izbutit sa aflu inca ziua precisa cand am cunoscut-o pe Maitreyi.[ ] Si daca sufar oarecum incepand aceasta povestire, e tocmai pentru ca nu stiu cum sa evoc figura ei de-atunci si nu pot retrai aievea mirarea mea, nesiguranta si turburarea celor dintai intalniri . In roman vor fi inserate si commentate paginile jurnalului, asa incat naratorul implicat va fi secondat de un narrator de tip confesiv caruia, spre deosebire de primul, ii va lipsi constiinta scriiturii. Incipitul romanului nu are numai rol strict narativ, de a anunta tipul de narrator si o secventa din derularea confesiunii si , implicit, a evenimentelor, , ci si tematic, intrucat anticipeaza aspectul essential in jurul caruia se vor concentra evenimentele si marturisirile: iubirea. Finalul romanului, dimpotriva, apeleaza la perspective unui narrator- informator: J., nepotul doamnei Sen, ii dezvaluie lui Allan relatia dintre Maitreyi si un vanzatoir de fructe, in incercarea fetei de a-si convinge parintii sa o alunge de-acasa. Marturisirea naste un nou conflict in intimitatea personajului, care se simte, pe rand, vinovat de a nu fi citit scrisorile de la Khokha, dornic de a o revedea pe fata si constrans de interdictia lui narendra Sen de a nu o mai cauta. Finalul e deschis, in maniera operei aperta, inregistrand printr-o serie de interogatii indecizia personajului si incertitudinea de care este dominat: Sunt foarte turbure, acum , foarte turbure. Si vreau totusi sa scriu aici tot, to Si daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele? De ce sac red? De unde stiu? As vrea sa privesc ochii Maitreyiei Finalul prelungeste, astfel, autonomia lumii fictionale dincolo de limita fizica, impusa de pagini, a romanului; cititorul nu asista la o inchidere simetrica, care favoriza revenirea la lumea reala, ci e provocat sa prelungeasca acest univers. Autenticitatea scriiturii revine, astfel, in prim-plan ,in final , prin accentuarea dramei individului care ezita, e derutat, confuz, pierzand legatura cu o logica prestabilita a evnimentelor, ca in romanul traditional. Romanul experientei ofera asadar o noua viziune si un nou tip de personaj, reflectand experienta ca o simbioza a sacrului si profanului, a realitatii si a metafizicii, raportate ontologic, la destinul individului care reuseste sa-si depaseasca conditia, cu pretul sacrificiului de sine, in plan afectiv.