Arta şi creativitatea sunt componente esenţiale în dezvoltarea echilibrată a
copiilor. Ca părinţi şi educatori nu trebuie să neglijăm educaţia artistică a copiilor noştri. Studiile din domeniul psihopedagogiei arată că trebuie să acordăm deopotrivă importanţă dezvoltării emisferei drepte a creierului (cea care este responsabilă pentru tonul şi intonaţiile vocii, pentru ritm, muzică, imaginaţie, simţul culorilor şi visare), iar activităţile extraşcolare artistice pot dezvolta capacităţile raţionale şi imaginative în acelaşi timp, pot aduce creativitatea şi arta în viaţa noastră. Cercul de Pictură de la Clubul Copiilor Dej, pe care îl conduc de opt ani este gândit ca un spaţiu şi un timp al creaţiei. Am fost şi sunt extrem de interesată de domeniul creativităţii (artistice mai ales) şi de modurile în care ea poate fi stimulată şi dezvoltată. Educarea creativităţii constă într-un demers implicând trei sarcini fundamentale: - întărirea factorilor şi funcţiilor pe care creativitatea le pune în joc (receptivitatea la probleme, fluiditatea şi flexibilitatea gândirii, originalitatea etc.); - exploatarea mai eficientă a resurselor de care individul dispune; - eliminarea blocajelor personale şi sociale, utilizând practici, metode şi procedee specifice. Ca profesor te întrebi adeseori: cum putem încuraja un copil să rezolve o problemă? Cum aţi încuraja un copil (sau un adult) să-şi imagineze opţiuni, variante ale unei probleme sau să încerce lucruri noi, demonstraţii inedite? Ce îi împiedică pe oameni să facă acest lucru în mod natural? Care sunt obstacolele din calea învăţării artei sau a matematicii, spre exemplu? Învăţarea se produce în multe feluri. La Cercul de Pictură, îi asist şi îi încurajez pe copii să-şi elibereze imaginaţia, forţa creatoare prin diverse metode de deblocare şi de stimulare a creativităţii. O astfel de metodă, se referă la folosirea tehnicilor neconvenţionale de creaţie plastică. De ce tehnici neconvenţionale în atelierul de pictură? Pentru că formele, culorile, ritmul, poezia şi sensul unei lucrări de artă pot fi redate plastic într-o infinitate de stiluri, tehnici şi procedee artistice. Suntem de acord cu toţii că stilul clasic, grafic sau pictural, acela în care folosim creioane, pensule, culori ca material de lucru şi hârtie, carton sau pânză ca suport plastic aparţine domeniului tehnicilor convenţionale de desen sau pictură. Şi marii maeştri ne învaţă că prin muncă, exerciţiu şi talent se pot realiza adevărate capodopere cu un creion pe o bucată de hârtie. Dorinţa artiştilor, din toate timpurile, a fost aceea de a descoperi un stil propriu, unic şi original. În acest sens, Cercul de Pictură promovează tehnici de expresie plastică inedite, (alături de tehnicile de lucru clasice), prin care elevii şi tinerii vor putea exersa expresii plastice originale şi vor avea posibilitatea de a-şi exprima sentimentele prin artă, utilizând o tehnică personală. Terenul tehnicilor de creaţie neconvenţionale aparţine artei experimentale, şi varietatea şi multitudinea acestora ţine doar de imaginaţia, răbdarea, talentul şi perseverenţa fiecăruia dintre noi. Modaliatea de creaţie ce foloseşte ca instrument de lucru xeroxul alb-negru şi ca materiale: desene, picturi, fotografii, texturi, obiecte, toate reduse la imagine acromatică prin xeroxare se numeşte copy-artă sau artă la copiator. Xerox arta (uneori, mai generic, numită artă electrostatică ) este creată prin aşezarea de imagini, obiecte pe sticla, zona de scanare a unui copiator şi prin apăsarea butonului "Start" ceea ce conduce la realizarea copiei imaginii originale. În cazul în care obiectul nu este plat, sau capacul copiatorului nu îl acoperă în totalitate, imaginea copiată apare într-un fel distorsionată. Curbura obiectului, cantitatea de lumină care ajunge la suprafaţa lui, distanţa de capacul de sticlă, toate afectează imaginea finală. Adesea, cu manipularea corespunzătoare, se pot crea imagini fantomatice extreme de interesante. Cu alte cuvinte, folosindu-ne de calităţile tehnice ale aparatului, de inventivitatea proprie şi de dorinţa de a experimenta, putem obţine lucrări expresive, originale, pe care nu le-am putea obţine folosind alte tehnici grafice sau picturale. De ce să folosim fotocopiatoarele pentru a crea artă? Unul dintre motive este pur şi simplu acela că ne oferă posibilitatea de a multiplica o fotografie, o imagine artistică. Prima utilizare artistică mai sofisticată a xeroxurilor alb-negru sau color a fost în lucrările de genul colajului, deoarece ele permit imaginilor colate să fie redimensionate şi combinate cu uşurinţă. Artista Shirley Watts spunea, "O maşină fotocopiatoare transformă artistul într-un vânător-culegător de imagini". De fapt, această tehnică de lucru, apelează la ceea ce psihologii numesc - bisociere sau capacitate combinatorie – şi care se referă la aptitudinea de a combina două sau mai multe idei, lucruri, fenomene pe care alţii nu au avut curiozitatea sau abilitatea de a le asocia, fiind aleatorii, îndepărtate, ca de la cer la pământ. Ideea potrivit căreia orice formă de creativitate creşte dintr-o activitate combinatorie este susţinută de numeroşi psihologi şi pedagogi (Le Bon, J. S. Bruner etc.). Cele mai interesante aplicaţii artistice ale fotocopiatorului se află în afara procedurilor convenţionale de utilizare a masinilor de copiat. Artiştii ce folosesc xeroxul ca unealtă de creaţie sunt interesaţi în general de efectele de degradare, de distorsiune şi transformare a imaginilor. Acestea pot fi obţinute tehnic folosind copiatoare din generaţii mai vechi şi/sau manipulând obiectele şi imaginile aşezate pe sticla de scanare. Pe măsură ce bara luminoasă scanează obiectele în mişcare, se pot crea pe hârtia scoasă la copiator distorsiuni şi efecte de dizolvare, ce nu există în imaginea originală. Pe un copiator color, mişcarea adaugă copiei culori ce nu sunt prezente în original. Poate să pară facil şi banal la prima vedere, dar xerox-arta este o tehnică xerografică ce se practică deja, cu rezultate uimitoare, de vreo 30 de ani, adică de pe vremea când au apărut primele xeroxuri în occident, apoi peste tot în lume. Arta la xerox, copy-arta sau arta multiplicată este un proiect prin care s-au realizat în cadrul atelierelor de creaţie de la Clubul Copiilor Dej, din perioada 14- 25 iunie 2010 o serie de lucrări pe tema "Omul bun şi omul rău", de o frumuseţe şi originalitate incontestabilă. Rezultatele acestor experimente, analiza mediului de lucru fac obiectul ghidului de faţă, spre a fi, sperăm, un exemplu de bune practici în privinţa utilizării copiatorului, nu doar la multiplicat documente ci şi ca unealtă de creaţie artistică.