Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Morfologie - Obiectul Direct Si Indirect

    Încărcat de

    Claudia Grigore Bubu
    228 vizualizări5 pagini

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    228 vizualizări5 pagini

    Morfologie - Obiectul Direct Si Indirect

    Încărcat de

    Claudia Grigore Bubu

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 5
    MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE UNIVERSITATEA DIN PITESTI FACULTAT"A DE STHUNTE BULETIN STHNTIFIC Seria: Filoiogie Fascicola: Limba si literatura romana mer, f Pitesti, 1997 —— EXPRIMAREA OBIECTULUI DIRECT $I INDIRECT iN LIMBA ROMANA Lector univ. dr. Manuela Saramandu Una dintre trasiturile specifice limbii romdne consti in reluarea si anticiparea obiectului direct si indirect prin pronume personal aton. Ageasti trisitura constituie, in acelagi timp, o dificultate importanta in folosirea Saat aci. Procedeu redundant, frecvent folosit in limbile balcanice, reluarea si anticiparea obiectului direct si a celui indirect sunt mai sistematic organizate in limba roménd, in comparafie cu celelalte limbi romanice. Procedeul este asociat, in cazul obiectului direct, cu exprimarea prepozitional a acestuia, ceea ce simplified organizarca materialului limbii, iin consecinga, uilizarea sa, Considerata drept morfem de acuzativ al subgenului personal, ‘prepozifia" ccaracteristic& exprimarii obiectului direct (pe)este o marca a individualizarii obiectului direct ‘A. Exprimarea obiectului direct Ne-am propus ca, pe baza analizei felului in care sunt utilizate cele doud procedee (reluarea si anticiparea, pe de o parte, construc}ia prepozitionald, pe de alti parte), si stablim o grupare a parlor de vorbire, utili atat celui ce urmareste insusirea corecti a normei, cat si vorbitorului strain pentru care limba romana reprezinta limba - {inta, Rezultatele sunt urmitoarele: 1, Se impune detasarea substantivului de celelalte parti de vorbire apartinand clasei numelui. in cadrul substantivului, selectarea celor dout procedec las impresia cA depinde de caracterul animat sau non-animat al substantivului. (Exemplu: fl cunose ‘pe lon, {f cunose pe profesor, dar Cunosc orasul). in realitate, faptul se explic& prin ‘aceea cd numele proprii reprezinti o individualizare extrema, iar referirea la 0 persoand cunoseutl include, de asemenea, un grad ridicat de individualizare” ‘in cazul unei structuri de tipul Orasul jl cunose, reluarea obiectului direct prin pronume aton se datoreaza necesitiji de a inlatura confuzia creata de plasarea obiectului direct inaintea verbului. 2. O categorie caracterizati printr-un grad ridicat de individualizare 0 constituie pronumele personal, pronumele demonstrat (acesta , .acela acelast celdlalt) fof?, pronumels posesiv, numeralul ordinal si golectiv In constructia obiectului direct intra ambele marci ale individualizarii (repetarea sa prin pronume si prepozitia pe).Exemplu: [I cunose pe (inginerul) acesta, [I vizitez pe acesta forasul]. 2.1, O subcategorie aparte reprezinta pronumele care. Din cauza caracterului siu de pronume interogatv, care permite numai reluarea (nu si anticiparea) si aceasta trasitura este necesar s4 fie subliniatd intr-o descrie a limbii romaine contemporane: Pecare il cunosti? 3. Categoria pronumelor_nehotirate (wau!, altul, yrewnul, nici unul, fiecare, oricare, mult. putin, cétiva) ocupé up loc aparte. Sensul lyyexprima un grad maxim de nedeterminare. De aceea, dncttt& fronume se refer la persoane, antciparea prin pronume personal aton-este facultative. Referirea lor la un individ, fie el si nedeterminat, impune folosirea lui pe. 20 Exemplu: (D-a intdlnit pe edtiva, (1,)-a.consultat pe vreunul dintre ef?, (L)-am_véizut pe altul, (L)-am intrebat pe fiecare. (J )-a chemat pe multi dintre ei etc. Daca, ins’, pronumele se refera la obiecte, caracterul contradictoriu al acestei categorii iese si mai bine in evidenti:in cazul in care referirea se face Ja un grup nelimitat de obiecte, obiectul direct apare fara marcile de individualizare. (Ex.: Am vdsut multe {fiime), Am ales alta (gochie),Ai citit vreunad|carte)); daca referirea se face la un obiect sifuat intr-o categori¢ clar determinata, cele dou marci gramaticale devin obligatoril. (Ex.:Le- am vdzur pe multe dintre ele, Am ales-o pe alta, Ai citit-a ‘Bg veeuna dintre acestea ?) De mentionat

    S-ar putea să vă placă și